ORDONANTA
URGENTA Nr. 43 din 14 iunie 2006
privind organizarea si
functionarea Curtii de Conturi
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 525 din 19 iunie 2006
Având în vedere întârzierea adoptării legii organice a
Curţii de Conturi care să reflecte modificările constituţionale din octombrie
2003, semnalizată în zona de atenţie (steag galben) în Raportul de monitorizare
al Comisiei Europene din 16 mai 2006,
având în vedere că din luna noiembrie 2005 se află în
dezbatere la Senat propunerea legislativă „Legea Curţii de Conturi",
pentru care Direcţia Generală Buget a Comisiei Europene şi-a exprimat acordul,
apreciind că este conformă cu recomandările internaţionale în domeniu
(INTOSAI), Declaraţia de la Lima, precum şi cu cerinţele Uniunii Europene în
domeniul auditului extern, şi a recomandat adoptarea acesteia până la sfârşitul
anului 2005,
având în vedere că Raportul de monitorizare al Comisiei
Europene din 16 mai 2006 semnalează calitatea scăzută a activităţii de audit şi
recomandă eforturi suplimentare pentru instruirea personalului Curţii de
Conturi la toate nivelurile şi finalizarea revizuirii metodologiei de audit în
vederea dezvoltării şi diseminării standardelor de audit INTOSAI şi a liniilor
directoare de implementare până la momentul integrării,
în temeiul art. 115 alin. (4) din
Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă
reglementează competenţa, rolul, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi.
(2) Rolul Curţii de Conturi este să contribuie la buna
gestiune financiară a fondurilor publice şi a patrimoniului public, să
furnizeze Parlamentului şi, respectiv, autorităţilor publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi
administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
Art. 2. - In înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) auditul extern în sectorul public - activitatea de audit desfăşurată de Curtea de Conturi, care
cuprinde două componente de bază: auditul financiar extern şi auditul
performanţei în sectorul public;
b) auditul financiar extern în sectorul public - activitatea de verificare a legalităţii şi regularităţii
operaţiunilor, de examinare a înregistrărilor financiare, de evaluare a
sistemelor de management şi control intern, având drept rezultat exprimarea
opiniei asupra situaţiilor financiare ale instituţiilor publice;
c) auditul performanţei în
sectorul public - o evaluare independentă a
măsurii în care o activitate, un program sau o instituţie funcţionează în mod
economic, eficient si eficace;
d) auditor public - persoana
angajată în cadrul Curţii de Conturi, care desfăşoară activităţi specifice de
audit extern în sectorul public;
e) buna gestiune
financiară - asigurarea legalităţii,
regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea
fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public de către persoanele
însărcinate cu gestionarea acestora;
f) economicitate - minimizarea
costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei
activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
g) eficacitate - gradul
de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi
raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii
respective;
h) eficienţă - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele
utilizate;
i) entitate publică - autoritate publică, instituţie publică, companie/societate
naţională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate
administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate
juridică;
j) Federaţia Internaţională
a Contabililor - IFAC - organizaţie internaţională
a asociaţiilor contabililor profesionişti, constituită în vederea protejării
interesului public prin promovarea celor mai bune practici în domeniul
auditului, educaţiei şi eticii profesiei. Emite cadrul general al standardelor
internaţionale de audit, ca bază de efectuare a auditului financiar;
k) fonduri publice - sumele
alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele
autorităţilor administrative autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate
integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat
şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din
credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare,
dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor
externe nerambursabile, bugetul imprumuturilor externe şi interne, pentru care
rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se
asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate
de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau
agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi
externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate
de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale, precum şi din bugetele
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale;
l) instituţie publică - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia
Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei
publice, alte autorităţi publice, autorităţile administrative autonome,
autorităţi ale administraţiei publice locale şi instituţiile din subordinea
acestora, indiferent de modul lor de finanţare;
m) instituţie supremă de
audit - autoritate publică a statului care
îndeplineşte funcţia de audit public, la nivelul cel mai înalt în stat;
n) legalitate - caracteristica
unei operaţiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile,
în vigoare la data efectuării acesteia;
o) ordonator de credite - persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii,
să dispună şi să aprobe acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice
sau a patrimoniului public, indiferent de natura
acestora;
p) opinie de audit - concluziile
scrise ale auditorului public asupra situaţiilor financiare, ca urmare a desfăşurării
auditului financiar extern;
q) Organizaţia
Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit - INTOSAI - cuprinde instituţiile supreme de
audit din statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care emite
standarde de audit, metodologii şi asigură instruirea în domeniul auditului
public;
r) patrimoniu public - totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau
aie entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac
parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la
bunurile din domeniul public, cât şi la cele din domeniul privat al statului şi
al unităţilor administrativ-teritoriale;
s) regularitate - caracteristica
unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi
regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de
operaţiuni din care face parte;
t) scrisoare către
conducerea entităţii auditate - document oficial,
care conţine constatările cu impact financiar, constatările cu privire la
rezultatele evaluării sistemelor de management, precum şi recomandările pentru
corectarea deficienţelor constatate;
u) standarde de audit - set
de concepte, principii directoare, proceduri şi metode pe baza cărora auditorul
public determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să
permită atingerea obiectivului fixat.
CAPITOLUL II
Competenţa şi atribuţiile Curţii de Conturi
Art. 3. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor
financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi
privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se
realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele
proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit
internaţional general acceptate.
(3) Curtea de Conturi este autoritatea publică a
statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de
instituţie supremă de audit.
(4) Curtea de Conturi desfăşoară activitatea de audit
extern la instituţii publice şi la alte entităţi, pentru care prin lege este
prevăzută competenţa Curţii de Conturi.
(5) In scopul realizării obiectivelor auditului
extern în sectorul public, Curtea de Conturi are competenţa de a solicita
informaţii şi documente şi de a face verificările pe care le considera
necesare, inclusiv la faţa locului, la persoane juridice care:
a) administrează şi/sau utilizează fonduri publice;
b) sunt companii/societăţi naţionale, regii autonome,
societăţi comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială
este acţionar majoritar;
c) administrează bunuri ori servicii aparţinând
domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale în baza unor contracte de
concesiune, de închiriere sau a altor forme de administrare;
d) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru
credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea
statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice.
(6) Curtea de Conturi desfăşoară activităţi de audit
la autorităţi publice internaţionale şi la alte instituţii cu sediul în ţară
sau în străinătate, dacă prin acorduri, memorandumuri de tnţelegere, convenţii
sau alte forme de înţelegere internaţională se stabileşte această competenţă.
Art. 4. - (1) Curtea de Conturi, în exercitarea rolului
său, efectuează audit financiar extern şi audit al performanţei în sectorul
public, precum şi alte acţiuni specifice de audit, cu respectarea prevederilor
Constituţiei României, republicată, şi a reglementărilor legale.
(2) Curtea de Conturi poate desfăşura tipurile de
audit prevăzute la alin. (1) atât în mod distinct, cât şi în formă combinată,
atunci când obiectivele auditului se întrepătrund.
(3) Curtea de Conturi, pe
lângă atribuţiile de audit, are şi atribuţii de raportare, consultare, avizare
şi informare publica, potrivit legii.
SECŢIUNEA 1
Auditul financiar extern în sectorul public
Art. 5. - Curtea de Conturi efectuează auditul
financiar extern în sectorul public asupra următoarelor conturi de execuţie:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de
stat;
b) contul general anual de execuţie a bugetului
asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuţie a bugetelor
fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale
ale municipiului Bucureşti, judeţelor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
municipiilor, oraşelor şi comunelor;
e) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei
Statului;
f) conturile anuale de
execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome;
g) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor
speciale, după caz;
h) conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) contul anual de execuţie a bugetului fondurilor
externe nerambursabile;
k) alte conturi de execuţie a
unor bugete prevăzute de lege.
Art. 6. - Curtea de Conturi este abilitată să efectueze
audit financiar extern asupra conturilor de execuţie prevăzute la art. 5, la
instituţiile publice conduse de ordonatori principali de credite, precum şi la
instituţiile publice subordonate, conduse de ordonatori secundari sau terţiari
de credite, pe bază selectivă, conform programului anual propriu de activitate.
Art. 7. - Auditul financiar extern al Curţii de Conturi
asupra conturilor de execuţie prevăzute la art. 5 poate începe pe parcursul
exerciţiului financiar şi se finalizează după încheierea acestuia.
Art. 8. - (1) Auditul financiar extern asupra contului
de execuţie a bugetului instituţiei publice conduse de ordonatorul principal de
credite se finalizează prin elaborarea şi prezentarea unei opinii de audit şi a
unui raport de audit. Raportul de audit financiar conţine, în principal,
constatări cu impact financiar, constatări cu privire la rezultatele evaluării
sistemelor de management şi control intern, precum şi recomandări pentru
corectarea deficienţelor constatate.
(2) Acţiunile de audit efectuate asupra conturilor de
execuţie a bugetelor instituţiilor publice conduse de ordonatorii secundari sau
terţiari de credite din subordinea ordonatorului principal de credite se
încheie prin emiterea de scrisori către conducerile instituţiilor publice
auditate, care conţin constatări şi recomandări.
(3) Aspectele relevante, rezultate ca urmare a
acţiunilor de audit la instituţiile publice subordonate, sunt luate în
considerare la definitivarea raportului de audit elaborat la nivelul
instituţiei publice conduse de ordonatorul principal de credite.
Art. 9. - Activitatea de audit financiar extern în
sectorul public a Curţii de Conturi se desfăşoară cu respectarea standardelor
proprii de audit, adoptate pe baza standardelor de audit INTOSAI, Liniilor
directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI şi a altor standarde de
audit relevante pentru sectorul public, elaborate de IFAC şi acceptate spre
aplicare în Uniunea Europeană.
SECŢIUNEA a 2-a
Auditul performanţei în sectorul public
Art. 10. - (1) Curtea de Conturi efectuează auditul
performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului
public, precum şi al modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al
statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare
independentă asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care o
entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează
resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performanţei se poate efectua atât la
finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor
sau activităţilor.
Art. 11. - (1) Activitatea de audit al performanţei se
desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie de audit al performanţei,
adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celei mai bune practici în
domeniu şi se finalizează prin elaborarea unui raport
de audit.
(2) Prin constatările şi recomandările sale, auditul performanţei
trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea
rezultatelor.
SECŢIUNEA a 3-a
Alte acţiuni specifice de audit
Art. 12. - (1) Curtea de Conturi auditează modul în care autorităţile cu atribuţii în domeniul
privatizării respectă metodele şi procedurile de privatizare prevăzute de lege,
precum şi modul în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale
stabilite prin contractele de privatizare, indiferent de momentul în care s-a
desfăşurat procesul de privatizare.
(2) Curtea de Conturi auditează modul în care sunt
respectate dispoziţiile legale referitoare la administrarea şi întrebuinţarea
resurselor financiare rezultate din acţiunile de
privatizare.
(3) Curtea de Conturi efectuează, de asemenea,
auditul asupra sistemelor informatice ale entităţilor publice.
(4) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului,
Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi
raportează asupra celor constatate.
(5) Curtea de Conturi auditează sistemul colectării
veniturilor care formează bugetul general consolidat. In acest scop, auditorii
publici au acces neîngrădit la actele şi documentele din dosarele fiscale ale
contribuabililor.
(6) Curtea de Conturi auditează buna gestiune
financiară a achiziţiilor publice, concesiunilor, închirierilor sau alte forme
de administrare a bunurilor şi serviciilor aparţinând domeniului public ori
privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
Art. 13. - Acţiunile specifice de audit prevăzute la
art. 12, precum şi cele efectuate la persoanele juridice prevăzute la art. 3
alin. (5) sunt organizate şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia
specifică.
SECŢIUNEA a 4-a
Rapoartele
Curţii de Conturi
Art. 14. - (1) Curtea de Conturi transmite Parlamentului:
a) raportul public anual asupra conturilor de
execuţie a bugetelor publice prevăzute la art. 5, pentru anul precedent, până
la data de 30 septembrie a anului curent;
b) rapoartele elaborate ca
urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului;
c) raportul cu privire la activitatea proprie
desfăşurată în anul precedent, până la data de 31 martie a anului curent.
(2) Curtea de Conturi poate
transmite Parlamentului, în condiţiile legii, şi următoarele rapoarte:
a) rapoarte de audit al performanţei;
b) rapoarte asupra rezultatelor auditurilor
desfăşurate conform art. 3 alin. (4), (5) şi (6) şi art. 12 alin. (1), (2),
(3), (5) şi (6), dacă aceste auditurî au evidenţiat rezultate semnificative;
c) alte rapoarte pe care Plenul Curţii de Conturi
consideră că este necesar să le transmită.
(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi
înaintate Parlamentului prin Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară
şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a
Camerei Deputaţilor.
Art. 15. - Curtea de Conturi poate hotărî asupra
transmiterii către Guvern a unor rapoarte de audit, dacă acestea conţin
constatări care necesită luarea de măsuri la acest nivel.
Art. 16. - (1) Curtea de Conturi, prin direcţiile de
audit teritoriale, transmite autorităţilor publice deliberative ale unităţilor
administrativ-teritoriale rapoarte anuale asupra conturilor de execuţie ale
bugetelor locale, care au făcut obiectul verificărilor Curţii, respectiv ale:
a) municipiului Bucureşti;
b) judeţelor;
c) sectoarelor municipiului Bucureşti;
d) municipiilor;
e) oraşelor;
f) comunelor.
(2) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) conţin
şi constatările rezultate în urma acţiunilor de audit efectuate la regiile
autonome de interes local şi la societăţile comerciale la care unităţile
administrativ-teritoriale deţin majoritatea capitalului social, precum şi alte
aspecte considerate relevante.
(3) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) se dezbat
de consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
după caz, cu prilejul aprobării conturilor de execuţie a bugetelor respective.
SECŢIUNEA a 5-a
Avizare şi informare publică
Art. 17. - La solicitarea Parlamentului, Curtea de
Conturi emite avize consultative asupra proiectelor legilor bugetare,
programelor finanţate din fonduri publice şi asupra unor proiecte de lege sau
reglementări privind auditul fondurilor publice.
Art. 18. - (1) Curtea de Conturi avizează înfiinţarea
de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.
(2) Obţinerea avizului Curţii de Conturi este
obligatorie, iar caracterul avizului este consultativ.
Art. 19. - Rapoartele prevăzute
la art. 14 alin. (1) şi (2) şi la art. 16 alin. (1) sunt făcute publice în
termen de maximum 10 zile de la transmiterea lor Parlamentului, respectiv
autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
CAPITOLUL III
Independenţa Curţii
de Conturi şi relaţiile acesteia cu unităţile auditate
SECŢIUNEA 1
Independenţa Curţii de Conturi
Art. 20. - Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea
în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi
în prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 21. - (1) Curtea de Conturi decide în mod
independent asupra programului său de activitate.
(2) Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului
prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de control, în limitele competenţelor sale, sunt
obligatorii; Curtea de Conturi nu poate fi obligată de nicio altă autoritate
publică să efectueze acţiuni de control.
Art. 22. - Consilierii de conturi sunt independenţi în
exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia.
Art. 23. - Auditorii publici sunt independenţi în
realizarea activităţilor de audit şi se bucură de stabilitate.
Art. 24. - (1) Curtea de Conturi îşi întocmeşte
propriul proiect de buget, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii în proiectul legii bugetului de stat.
(2) Parlamentul aprobă bugetul Curţii de Conturi odată
cu adoptarea legii bugetului de stat.
Art. 25. - Salarizarea personalului Curţii de Conturi
se efectuează prin lege specială.
Art. 26. - (1) Verificarea contului
anual de execuţie a bugetului Curţii de Conturi se exercită de Comisia pentru
buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia
pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor.
(2) Raportul comisiilor va fi transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în plenul Parlamentului în
prima sesiune a anului, împreună cu raportul anual de activitate al Curţii de
Conturi.
SECŢIUNEA a 2-a
Relaţiile Curţii de Conturi cu entităţile
auditate
Art. 27. - (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informaţii şi baze de date
necesare exercitării atribuţiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau
fizice deţinătoare.
(2) Entităţile supuse auditului Curţii de Conturi
sunt obligate să-i transmită actele, documentele, informaţiile şi bazele de
date solicitate, inclusiv în formă electronică, la termenele şi în structura
stabilite de Curtea de Conturi şi să-i asigure accesul în sediile lor.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele
fizice sau juridice deţinătoare de acte ori documente
sunt obligate să le pună la dispoziţie în forma solicitată.
(4) Entităţile auditate sunt obligate să sprijine
activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la
sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului
logistic corespunzător.
Art. 28. - Entităţile publice auditate poartă întreaga
răspundere pentru acţiunile lor şi nu pot fi absolvite de această răspundere,
prin invocarea rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi.
Art. 29. - Autorităţile publice cu atribuţii de control
financiar, control fiscal, precum şi de control sau de supraveghere prudenţială
în alte domenii au obligaţia să efectueze cu prioritate verificări specifice la
solicitarea Curţii de Conturi.
CAPITOLUL IV
Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
SECŢIUNEA 1
Organizarea Curţii de Conturi
Art. 30. - (1) Curtea de Conturi este o autoritate
administrativă autonomă, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul
statului. Sediul Curţii de Conturi este în municipiul Bucureşti.
(2) Curtea de Conturi este organizată la nivel central
şi la nivel teritorial.
(3) La nivel teritorial, funcţiile Curţii de Conturi
se exercită prin direcţiile de audit judeţene şi a municipiului Bucureşti,
unităţi fără personalitate juridică. Sediile direcţiilor de audit sunt în
oraşele reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(4) In cadrul sediului central al Curţii de Conturi
funcţionează Secretariatul general.
Art. 31. - (1) Curtea de Conturi se compune din
departamente, conduse de câte un consilier de conturi.
(2) In cadrul departamentelor pot fi organizate
direcţii, servicii şi birouri.
(3) Secretariatul general este condus de un secretar
general.
Art. 32. - Direcţiile de audit teritoriale sunt conduse
de câte un director, cu excepţia Direcţiei de Audit a Municipiului Bucureşti, a
cărei conducere este asigurată de un director ajutat de un director adjunct. In
cadrul direcţiilor de audit teritoriale pot fi organizate servicii şi birouri.
Art. 33. - Pe lângă Curtea de
Conturi funcţionează Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile
acordate României de către Uniunea Europeană. Atribuţiile, organizarea şi
funcţionarea Autorităţii de audit sunt prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
SECŢIUNEA a 2-a
Conducerea Curţii de Conturi
Art. 34. - (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită
de Plenul Curţii de Conturi, constituit din 18 consilieri de conturi, care sunt
membrii Curţii de Conturi.
(2) Conducerea executivă a
Curţii de Conturi se exercită de către un preşedinte ajutat de 2
vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.
Art. 35. - (1) Plenul Curţii de Conturi îşi exercită
atribuţiile în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi
hotărăşte cu votul majorităţii celor prezenţi. In caz de paritate de voturi,
preşedintele de şedinţă are vot decisiv.
(2) In exercitarea atribuţiilor sale, Plenul Curţii de
Conturi adoptă hotărâri.
Art. 36. - (1) Principalele atribuţii ale Plenului
Curţii de Conturi sunt următoarele:
a) adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;
b) aprobă standardele proprii de audit ale Curţii de
Conturi şi dispune publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) aprobă manuale de audit şi ghiduri pe domenii
specifice, elaborate pe baza standardelor proprii de audit ale Curţii de
Conturi, şi alte norme procedurale;
d) aprobă programele multianuale şi anuale de
activitate ale Curţii de Conturi;
e) aprobă modul de desfăşurare a acţiunilor de control
solicitate prin hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor acţiuni, care nu sunt
prevăzute în programul anual de activitate a Curţii de Conturi;
f) aprobă structura pe funcţii a auditorilor publici;
g) aprobă denumirea, sfera de activitate şi structura
organizatorică ale departamentelor Curţii de Conturi;
h) aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;
i) dezbate şi avizează execuţia anuală a bugetului
Curţii de Conturi;
j) aprobă regulamentul propriu al Plenului,
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi, Codul de
conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi;
k) aprobă Normele de recrutare şi promovare a
personalului Curţii de Conturi;
l) aprobă statul de funcţii,
precum şi lista cuprinzând posturile vacante, în vederea ocupării acestora;
m) aprobă rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) şi
(2), în vederea transmiterii către Parlament;
n) aprobă rapoartele prevăzute la art. 15, în vederea
transmiterii către Guvern;
o) aprobă avize potrivit art. 17 şi 18.
(2) Prin regulamentul de organizare şi funcţionare se
pot stabili şi alte atribuţii ale Plenului Curţii de Conturi.
Art. 37. - (1) Principalele atribuţii ale preşedintelui
Curţii de Conturi sunt:
a) reprezintă Curtea de Conturi în relaţiile acesteia
cu terţe persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate;
b) are calitatea de ordonator principal de credite şi
poate delega această calitate, în condiţiile prevăzute de lege;
c) coordonează activitatea Curţii de Conturi,
inclusiv în domeniul integrării europene;
d) convoacă şi prezidează dezbaterile Plenului Curţii
de Conturi şi asigură executarea hotărârilor acestuia;
e) propune ordinea de zi a şedinţelor Plenului Curţii
de Conturi şi o supune aprobării acestuia;
f) urmăreşte transmiterea către Parlament a
rapoartelor Curţii de Conturi;
g) deleagă atribuţii vicepreşedinţilor;
h) repartizează consilierii de conturi ca şefi ai
departamentelor;
i) aprobă structura organizatorică a Secretariatului
general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul Secretariatului general;
j) numeşte personalul Curţii de Conturi şi dispune,
dacă este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, in condiţiile legii;
k) comunică posturile vacante de membri ai Curţii de
Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;
1) aprobă fişele posturilor
personalului Curţii de Conturi;
m) hotărăşte constituirea de echipe mixte de audit din cadrul departamentelor şi/sau direcţiilor
de audit judeţene, care vor funcţiona numai pe durata realizării acţiunilor de
audit respective;
n) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale
personalului cu funcţii de conducere;
o) alte atribuţii care pot fi stabilite prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de
Conturi.
(2) In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele
Curţii de Conturi emite ordine.
Art. 38. - Atribuţiile consilierilor de conturi se
stabilesc şi se aprobă prin regulamentul propriu, de Plenul Curţii de Conturi,
la propunerea preşedintelui.
Art. 39. - (1) Parlamentul
numeşte membrii Curţii de Conturi în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a
Senatului, lâ propunerea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi
piaţă de capital a Senatului şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a
Camerei Deputaţilor. Inainte de începerea exercitării mandatului, membrii
Curţii de Conturi depun în faţa preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului României următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi
celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi."
(2) Cerinţele pentru numirea consilierilor de conturi sunt:
a) studii superioare în domeniul ştiinţelor economice
de lungă durată;
b) experienţă în domeniul economico-financiar de
minimum 12 ani;
c) înaltă competenţă profesională;
d) nu au fost membri ai Guvernului în ultimii 3 ani ce
precedă începerea mandatului;
e) nu au antecedente penale şi cazier fiscal.
(3) Durata mandatului unui consilier de conturi este
de 9 ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit.
(4) Plenul Curţii de Conturi se înnoieşte cu o treime
din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, cu respectarea
cerinţelor prevăzute la alin. (2).
(5) Mandatul de membru al Curţii de Conturi
încetează:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;
b) prin demisie;
c) în cazul imposibilităţii exercitării mandatului pe
o perioadă mai mare de 6 luni;
d) în cazul revocării;
e) în caz de deces.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de
către Parlament, la propunerea comisiilor prevăzute la alin. (1), în cazurile
în care sunt încălcate prevederile art. 41 şi 42.
(7) In cazul imposibilităţii definitive de exercitare
a mandatului de către unul dintre membri, comisiile prevăzute la alin. (1) vor
propune persoana care urmează să fie numită de Parlament pentru durata rămasă a
mandatului.
(8) Dintre consilierii de
conturi Parlamentul numeşte preşedintele Curţii de Conturi şi cei 2
vicepreşedinţi ai Curţii de Conturi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi
reînnoit o singură dată.
(9) Consilierii de conturi ale căror mandate au
expirat rămân în funcţie până la numirea noilor consilieri de conturi.
Art. 40. - (1) Competenţa de judecată
pentrujnfracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi aparţine Inaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) De la data trimiterii în judecată penală, membrul
Curţii de Conturi este suspendat de drept din funcţia sa. In caz de condamnare
definitivă, el este revocat de drept, iar în caz de achitare, suspendarea
încetează.
Art. 41. - Membrii Curţii de Conturi sunt supuşi incompatibilităţilor
prevăzute de lege pentru judecători.
Art. 42. - Membrii Curţii de Conturi sunt obligaţi:
a) să îşi îndeplinească cu imparţialitate şi cu
respect faţă de Constituţie şi faţă de legile ţării funcţia încredinţată;
b) să nu acorde consultanţă în mod privat, în probleme
de competenţa Curţii de Conturi;
c) să comunice Parlamentului în termen de maximum 3
zile lucrătoare, în scris, orice situaţie care ar putea atrage
incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; până la decizia
Parlamentului, consilierul de conturi este suspendat de drept;
d) să păstreze secretele de
stat, de serviciu şi orice alte secrete protejate de lege şi să nu dezvăluie
fapte şi împrejurări care le-au fost aduse la cunoştinţă în cursul sau în
legătură cu exercitarea atribuţiilor lor decât în cadrul unei anchete penale;
e) să se abţină de la orice manifestare sau activitate
contrară independenţei şi demnităţii funcţiei lor.
Art. 43. - Raporturile de muncă pentru persoanele
numite în funcţia de consilier de conturi se suspendă pe toată perioada
exercitării mandatului, posturile respective putând fi ocupate pe perioadă
determinată.
CAPITOLUL V
Personalul Curţii de Conturi
Art. 44. - (1) Curtea de Conturi îşi desfăşoară
activitatea prin personalul său de audit, personalul cu statut de funcţionar
public şi personalul contractual.
(2) Personalul de audit este personalul de
specialitate al Curţii de Conturi, cu statut special.
(3) Selectarea, angajarea şi promovarea personalului
se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu
Normele de recrutare şi promovare a personalului Curţii de Conturi.
SECŢIUNEA 1
Personalul cu atribuţii de audit
Art. 45. - (1) Auditorii publici sunt angajaţi pe bază
de concurs, pe perioadă nedeterminată sau determinată.
(2) Condiţiile minime pentru angajarea auditorilor
publici sunt: studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor
economice, experienţă în domeniul economico-financiar de minimum un an.
(3) Curtea de Conturi poate angaja în calitate de
auditor public şi personal de altă specialitate decât economică, pe durată
determinată sau nedeterminată, în funcţie de necesităţi.
Art. 46. - (1) Auditorii publici îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi
ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.
(2) In exercitarea atribuţiilor lor, auditorii
publici sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de
protecţie, potrivit legii.
(3) Auditorii publici se obligă să respecte Codul de
conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi.
(4) Dacă în exercitarea funcţiilor lor auditorii
publici iau cunoştinţă despre informaţii cu caracter de secret de stat, de
serviciu şi orice alte secrete protejate de lege, aceştia sunt obligaţi să
respecte caracterul lor şi să le facă cunoscute numai autorităţilor
îndreptăţite.
Art. 47. - Auditorii publici au obligaţia de a-şi
perfecţiona cunoştinţele profesionale şi au dreptul la formare profesională
continuă, organizată în cadrul Curţii de Conturi. Conducerea Curţii de Conturi
va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată
acestui scop fiind de minimum 20 de zile/an.
Art. 48. - Auditorii publici sunt supuşi incompatibilităţilor
prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.
Art. 49. - (1) Auditorii
publici răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu,
precum şi pentru faptele care afectează prestigiul instituţiei.
(2) Răspunderea disciplinară a auditorilor publici
poate fi angajată potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 50. - Constituie abateri disciplinare:
a) încălcarea prevederilor legale referitoare la
declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi incompatibilităţile prevăzute
de legislaţia în vigoare, precum şi de interdicţiile stabilite de Codul de
conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi;
b) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter
politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de
serviciu;
c) nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor care
au acest caracter, dobândite pe parcursul desfăşurării activităţilor specifice;
d) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de
serviciu;
e) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă
neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune;
f) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive
imputabile;
g) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod
repetat;
h) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor
de serviciu faţă de colegi
sau reprezentanţii entităţilor auditate;
i) nerespectarea altor prevederi care pot fi
considerate abateri disciplinare din Codul de conduită etică şi profesională al
personalului Curţii de Conturi.
Art. 51. - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica
auditorilor publici, proporţional cu gravitatea
abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă
de la o lună la 3 luni;
c) suspendarea dreptului la avansare pe o perioadă de
1-3 ani;
d) retrogradarea din funcţie pe timp de maximum 6
luni;
e) desfacerea contractului de
muncă.
Art. 52. - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare pentru
abaterile prevăzute la art. 50 se dispune prin ordin al preşedintelui Curţii de
Conturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării
actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei.
(2) Ordinul dispus pentru sancţiunile disciplinare
prevăzute la art. 51 lit. a)-d) poate fi contestat, în termen de 30 de zile
calendaristice de la data luării la cunoştinţă, la Comisia de disciplină
formată din 3 consilieri de conturi numiţi de Plenul Curţii de Conturi.
(3) Hotărârea Comisiei de disciplină poate fi
atacată, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa judecătorească
competentă.
(4) Ordinul dispus pentru sancţiunea disciplinară
prevăzută la art. 51 lit. e) poate fi contestat, în termen de 30 de zile
calendaristice de la data luării la cunoştinţă, la instanţa judecătorească
competentă.
SECŢIUNEA a 2-a
Personalul cu statut de funcţionar public şi personalul contractual
Art. 53. - Secretarul general
este înalt funcţionar public şi această funcţie se ocupă în condiţiile legii.
Art. 54. - (1) Personalul Secretariatului general se
compune din funcţionari publici şi personal contractual care are drepturile şi
obligaţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii
de personal.
(2) Personalul Secretariatului general îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale
Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.
(3) Funcţionarilor publici din cadrul Curţii de
Conturi le sunt aplicabile pe întregul parcurs al carierei lor dispoziţiile
legale în materie.
Art. 55. - Răspunderea disciplinară a personalului din
cadrul Secretariatului general, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia
se stabilesc în condiţiile legii.
CAPITOLUL VI
Funcţionarea Curţii de Conturi
Art. 56. - Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea
în conformitate cu politicile şi strategiile proprii, programele multianuale şi
anuale de activitate.
Art. 57. - (1) Curtea de
Conturi elaborează, adoptă şi aplică standarde proprii de audit pe baza
standardelor de audit INTOSAI, a Liniilor directoare europene de aplicare a
standardelor INTOSAI şi a oricăror standarde de audit relevante pentru sectorul
public elaborate de Federaţia Internaţională a Contabililor - IFAC şi acceptate
spre aplicare în Uniunea Europeană.
(2) Standardele de audit ale Curţii de Conturi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) In vederea aplicării standardelor de audit Curtea
de Conturi elaborează manuale de audit şi ghiduri pe domenii specifice.
Art. 58. - La finalizarea acţiunilor de audit
financiar, auditorii publici întocmesc proiectul raportului de audit, al
opiniei de audit şi al scrisorii către conducerea entităţii auditate.
Art. 59. - (1) Rezultatele auditului, consemnate în
proiectul raportului de audit sau în scrisoarea către conducere, se comunică
conducerii entităţii auditate.
(2) In termenul stabilit de consilierul de conturi,
conducător al departamentului, sau de directorul direcţiei teritoriale de
audit, după caz, conducătorul entităţii auditate are obligaţia de a comunica
punctul de vedere ale acesteia cu privire la rezultatele auditului.
(3) Observaţiile entităţii auditate se includ sau se
anexează la raportul de audit.
Art. 60. - (1) In urma examinării răspunsului entităţii
auditate, auditorii publici definitivează raportul de audit şi opinia de audit
sau scrisoarea către conducere, după caz.
(2) Opinia de audit şi scrisoarea către conducerea
entităţii auditate sunt semnate de consilierul de conturi, conducător al
departamentului, sau de directorul direcţiei teritoriale de audit, după caz.
(3) Sintezele rapoartelor de audit asupra conturilor
de execuţie ale bugetelor aprobate de Parlament sunt transmise Plenului Curţii
de Conturi, care le analizează în vederea transmiterii acestora către
Parlament.
Art. 61. - Rapoartele prevăzute la art. 14 sunt
supervizate de nivelurile ierarhice stabilite prin regulamentul de organizare
şi funcţionare.
Art. 62. - Rapoartele finale de
audit financiar, audit al performanţei şi rapoartele aferente celorlalte tipuri
de audit se transmit entităţilor auditate.
Art. 63. - (1) In situaţia în care, cu prilejul
efectuării acţiunilor de audit, se constată existenţa unor abateri de la
legalitate sau regularitate, care au determinat producerea unor pagube pe seama
fondurilor publice, a patrimoniului public şi/sau privat al statului sau al
unităţilor administrativ-teritoriale, conducerea entităţii auditate are
obligaţia de a lua măsuri pentru stabilirea întinderii pagubelor şi recuperarea
acestora.
(2) Răspunderea pentru neluarea măsurilor prevăzute la
alin. (1) revine conducerii entităţii auditate, în condiţiile legii.
Art. 64. - Entităţile auditate elaborează planuri de
măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate, informând Curtea de
Conturi, în termenele stabilite de aceasta, asupra stadiului implementării.
Art. 65. - (1) In situaţia în care Curtea de Conturi
constată că măsurile luate de conducerea entităţii auditate nu asigură
recuperarea pagubelor, aceasta sesizează organele competente.
(2) Organele sesizate sunt obligate să ia măsurile ce
se impun pentru recuperarea pagubelor şi să informeze Curtea de Conturi.
Art. 66. - Dacă pe parcursul auditului sau la
finalizarea acestuia auditorii publici constată fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, conducătorul
departamentului, respectiv directorul direcţiei teritoriale, sesizează organele
în drept.
CAPITOLUL VII
Infracţiuni şi contravenţii
Art. 67. - Neluarea măsurilor necesare de către
conducerea entităţii publice pentru recuperarea pagubelor constatate de
auditorii publici în termenul stabilit de Curtea de Conturi constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 68. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 27 alin.
(2) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum egal cu
drepturile salariale cuvenite pentru o perioadă de 1 -3 luni persoanei
vinovate.
(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac
de către personalul Curţii de Conturi împuternicit în acest scop.
Art. 69. - Contravenţiei prevăzute la art. 68 îi sunt
aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările
şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VIII
Colaborarea şi reprezentarea internaţională
Art. 70. - (1) Curtea de Conturi colaborează cu Curtea
Europeană a Auditorilor, instituţiile supreme de audit din alte ţări,
Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit şi structurile sale
regionale, precum şi cu alte organisme internaţionale, în domenii care intră în
sfera sa de activitate.
(2) Curtea de Conturi reprezintă România în
organizaţiile internaţionale ale instituţiilor supreme de audit.
(3) Curtea de Conturi poate efectua audituri comune
cu alte instituţii supreme de audit din alte ţări, în baza unor acorduri,
memorandumuri de înţelegere, convenţii, schimb de scrisori sau alte forme de
înţelegere.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 71. - Posturile din cadrul Plenului Curţii de
Conturi rămase vacante pe perioada mandatului actualilor consilieri de conturi
pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă a mandatului existent, cu
respectarea prevederilor art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7) şi (9).
Art. 72. - Pentru asigurarea înnoirii Plenului Curţii
de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de
conturi, aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6
ani ori pot opta pentru ocuparea unor posturi în cadrul personalului cu
atribuţii de audit al Curţii de Conturi.
Art. 73. - (1) Personalul angajat pe funcţia de
controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă va dobândi calitatea de auditor public.
(2) Auditorii publici au obligaţia de a parcurge o
perioadă de pregătire de 2 ani în cadrul instituţiei, care se va finaliza prin
susţinerea unui examen de confirmare pe post.
(3) Modul de organizare a perioadei de pregătire şi
de examinare a personalului cu atribuţii de audit se realizează în conformitate
cu normele speciale aprobate în acest sens de Plenul Curţii de Conturi, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă.
Art. 74. - (1) Până la intrarea în vigoare a legii
speciale de salarizare prevăzute la art. 25 salarizarea personalului cu
atribuţii de audit al Curţii de Conturi se efectuează în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
(2) In scopul aplicării prevederilor alin. (1),
denumirea funcţiei de controlor financiar se va înlocui cu denumirea auditor
public.
Art. 75. - (1) In termen de 6 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Plenul Curţii de Conturi va asigura
îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a)-d), precum şi
începerea activităţilor de audit extern în sectorul public, prevăzute la art.
5-13.
(2) Actele întocmite ca urmare a controalelor
efectuate, precum şi acţiunile de control aflate în curs de desfăşurare vor fi
finalizate conform procedurilor existente până la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. a) nu
este obligatoriu în primul an de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 76. - La data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii
contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXĂ
ATRIBUŢIILE, ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA AUTORITĂŢII
DE AUDIT
Art. 1. - Autoritatea de audit este un organism fără
personalitate juridică, independent din punct de vedere operaţional faţă de
Curtea de Conturi, şi are sediul în municipiul Bucureşti.
Art. 2. - Autoritatea de audit
îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei
comunitare şi naţionale aplicabile fondurilor aferente asistenţei financiare
acordate României de Uniunea Europeană şi are, în principal, următoarele
atribuţii:
- efectuarea unor verificări
selective şi adecvate asupra măsurilor/programelor operaţionale în scopul de a
evalua eficienţa sistemelor de management şi de control existente şi de a
verifica, pe baza unei analize de risc, declaraţiile de cheltuieli;
- efectuarea unor verificări
adecvate în vederea emiterii declaraţiilor la finalizarea măsurilor;
- certificarea conturilor anuale ale agenţiilor de
implementare, precum şi a contului în euro în ceea ce priveşte integralitatea,
acurateţea şi veridicitatea acestor conturi;
- verificarea compatibilităţii sistemelor de
management şi de control ale agenţiilor de implementare în ceea ce priveşte
capacitatea lor de a asigura conformitatea cu prevederile Acordului multianual
de finanţare;
- verificarea existenţei şi corectitudinii
elementului de cofinanţare naţional;
- efectuarea auditului final al programelor/
memorandumurilor de finanţare/acordurilor de finanţare PHARE, prin selecţia
proiectelor din cadrul programelor PHARE.
Art. 3. - Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la
art. 2, Autoritatea de audit are în vedere următoarele:
a) realizarea verificărilor în conformitate cu
prevederile memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate de Guvernul
României cu Comisia Europeană;
b) păstrarea rapoartelor de audit la dispoziţia
Comisiei Europene şi a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor
aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD, precum şi a structurilor
responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente asistenţei financiare
acordate României de Uniunea Europeană în perioada postaderare;
c) colaborarea cu reprezentanţii Comisiei Europene şi
ai Curţii Europene a Auditorilor cu prilejul verificărilor independente
efectuate de aceste organisme asupra modului de utilizare a asistenţei
financiare comunitare în România;
d) respectarea de către întregul personal al
Autorităţii de audit a prevederilor Codului de conduită etică şi profesională
al personalului Curţii de Conturi.
Art. 4. - Autoritatea de audit este singura autoritate
naţională competentă să efectueze audit extern, în conformitate cu legislaţia
Uniunii Europene şi cu legislaţia naţională, asupra fondurilor aferente
asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea
Europeană.
Art. 5. - In scopul desfăşurării activităţii,
Autoritatea de audit elaborează norme şi proceduri de lucru proprii, care vor
fi aprobate de preşedintele acesteia.
Art. 6. - Pentru realizarea atribuţiilor sale,
Autoritatea de audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru
coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD, precum şi a
fondurilor aferente asistenţei financiare acordate României de către Uniunea Europeană în perioada
postaderare.
Art. 7. - (1) Autoritatea de audit este condusă de un
preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, numiţi prin hotărâre a Parlamentului,
la propunerea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de
capital a Senatului şi a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei
Deputaţilor, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
(2) Prevederile art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7)
şi (9) precum şi ale art. 40-43 din ordonanţa de urgenţă se aplică în mod corespunzător
şi preşedintelui şi vicepreşedintele Autorităţii de audit.
(3) Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai
Autorităţii de audit sunt asimilate cu funcţiile de secretar de stat, respectiv
subsecretar de stat.
(4) In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele
Autorităţii de audit emite decizii şi instrucţiuni.
(5) Atribuţiile preşedintelui se stabilesc prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii de audit.
Art. 8. - (1) Structura organizatorică şi schema de
personal ale Autorităţii de audit se aprobă de Plenul Curţii de Conturi, la
propunerea preşedintelui Autorităţii de audit. Coordonarea şi atribuţiile
structurilor din aparatul propriu al Autorităţii de audit şi ale personalului
se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, parte integrantă a
Regulamentului de organizare şi funcţionare al Curţii de Conturi.
(2) Numărul maxim de posturi al Autorităţii de audit
este de 170. Toate posturile aferente Autorităţii de audit sunt incluse în
schema de personal a Curţii de Conturi.
(3) In scopul realizării atribuţiilor, Autoritatea de
audit poate angaja şi personal de altă specialitate decât cea economică şi
poate încheia cu societăţi specializate sau cu experţi autorizaţi contracte
pentru prestarea unor servicii de expertiză tehnică.
Art. 9. - (1) Salarizarea personalului din cadrul
Autorităţii de audit se face în conformitate cu legislaţia privind salarizarea
personalului din cadrul Curţii de Conturi şi cu prevederile legislaţiei în
vigoare privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare.
(2) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii de
audit au dreptul la o indemnizaţie de conducere care, împreună cu indemnizaţia
de bază, nu poate depăşi cu mai mult de 15% salariul maxim ce se acordă personalului
de specialitate al Autorităţii de audit.
Art. 10. - Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii de audit se asigură de la
bugetul de stat prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Curţii de Conturi.
Art. 11. - Pentru desfăşurarea activităţii Autorităţii
de audit, Guvernul României şi Curtea de Conturi se obligă să asigure
condiţiile necesare pregătirii profesionale a personalului, spaţiile de lucru,
dotările şi logistica aferente.
Art. 12. - Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice
şi Curtea de Conturi să introducă în buget influenţele ce decurg din aplicarea
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 13. - Autoritatea de audit prezintă anual sau ori
de câte ori este nevoie rapoarte de activitate Plenului Curţii de Conturi.