NORMA   Nr. 11 din 29 iunie 2006

privind modificarea si completarea Normelor metodologice ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificarile si completarile ulterioare

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 586 din 6 iulie 2006

Având în vedere prevederile art. 25 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

în temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României,

Banca Naţională a României emite prezenta normă.

Art. I. - Normele metodologice ale Băncii Naţionale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 23 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Primele trei rânduri din cadrul listei de conturi, prevăzută la articolul 1 litera e) punctul 2.1.1, vor avea următorul cuprins:

„20111  - Scont şi operaţiuni asimilate (extras1))

20112 - Factoring (extras1))

20119 - Alte creanţe comerciale (extras1))"

2. Punctul 1 al articolului 1 litera g) va avea următorul cuprins:

„1. garanţii personale - se referă la garanţii furnizate de terţi (de exemplu: cauţiunea, avalul etc.) şi, în funcţie de caracteristicile pe care le prezintă, pot fi încadrate după cum urmează:

a)   garanţie expresă - protecţia furnizată de garanţie este legată în mod clar de expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât gradul de acoperire al protecţiei este clar definit şi nu poate fi pus la îndoială;

b)  garanţie irevocabilă - în afara nerespectării de către cumpărătorul protecţiei a obligaţiei de a plăti la scadenţă costul protecţiei, contractul prin care este furnizată protecţia nu conţine nicio clauză care ar putea să permită furnizorului protecţiei să anuleze unilateral garanţia sau ar putea să conducă la creşterea costului efectiv al garanţiei;

1) Extrasul nu va conţine operaţiunile fără regres, acestea nefiind asimilabile, pentru scopurile aplicării prezentelor norme metodologice, operaţiunilor de creditare.

c) garanţie necondiţionată - contractul prin care este furnizată protecţia nu conţine nicio clauză asupra căreia cumpărătorul protecţiei (instituţia de credit) nu deţine controlul, care să îl împiedice pe garant să fie obligat să plătească în termen de maximum 15 zile calendaristice, în cazul în care obligatul principal nu achită la termen plata scadentă/plăţile scadente."

3.  Alineatul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins:

„Orice garanţie reală, cu excepţia gajului general, a garanţiilor constituite asupra bunurilor viitoare2) şi a garanţiilor reale prevăzute în anexa nr. 1, va putea fi luată în considerare pentru deducere din expunerea instituţiei de credit faţă de entitatea de risc, la valoarea sa justă. In sensul prezentelor norme metodologice, valoarea justă reprezintă suma la care poate fi tranzacţionat un activ, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv. In acest scop, instituţiile de credit vor putea lua în considerare numai acele garanţii reale pentru care acestea pot determina valoarea justă pe bază de metodologii proprii3) prevăzute în cadrul normelor interne."

4.   La articolul 3, după ultimul alineat se introduc două noi alineate, cu următorul cuprins:

„In ceea ce priveşte garanţiile exprese, irevocabile şi necondiţionate acordate de fondurile de garantare a creditelor (FGC) din România prin intermedierea resurselor alocate în acest sens de autorităţile centrale şi pentru care acestea îşi asumă răspunderea, garanţiile respective pot fi considerate garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate emise de stat4), dacă:

a)   fondurile alocate sunt efectiv transferate FGC de autorităţile centrale; şi

b)   FGC demonstrează instituţiei de credit că dispun de o gestiune care să evidenţieze distinct respectivele fonduri, iar acestea sunt utilizate doar pentru garantarea riscurilor aferente.

Dispoziţiile alineatului precedent se vor aplica numai în condiţiile în care instituţiile de credit dispun de documentaţia care să ateste îndeplinirea cerinţelor prevăzute."

5. Tabelul din anexa nr. 1 se modifică şi se completează după cum urmează:

a) capul tabelului va avea următorul cuprins:

b) la sfârşitul tabelului se adaugă un rând cu următorul cuprins:

Art. II. - La aplicarea prevederilor prezentei norme, se va ţine cont de următoarele dispoziţii tranzitorii:

-   prevederile propoziţiei a treia din cadrul art. I pct. 3 se vor aplica începând cu operaţiunea de clasificare şi provizionare aferentă datei de 30 septembrie 2006;

-   prevederile art. I pct. 5 se vor aplica de la data obţinerii aprobării din partea Băncii Naţionale a României în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. III. - Normele metodologice ale Băncii Naţionale a României nr. 12/2002 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta normă, vor fi republicate, dându-se textelor o nouă numerotare.

p. Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Florin Georgescu

2) Garanţiile pe bunuri viitoare nu produc efecte decât din momentul în care debitorul obţine proprietatea asupra bunurilor şi, în consecinţă, nu vor fi luate în considerare ca diminuatoare de risc de credit în cadrul metodologiei de clasificare şi provizionare. Cu titlu de exemplu, pot fi menţionate: garanţii reprezentate de cesionarea despăgubirilor din poliţe de asigurare care au ca obiect acoperirea riscului de credit, a despăgubirilor din poliţe de asigurare de viaţă; garanţii reprezentate de cesionarea încasărilor viitoare.

3) Intrucât valoarea justă este o categorie definită şi reglementată în cadrul Standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS), la elaborarea metodologiilor pentru determinarea valorii juste a garanţiilor reale primite, instituţiile de credit vor avea în vedere standardele contabile menţionate.

4) Garanţiile exprese, irevocabile şi necondiţionate emise de stat au, potrivit anexei nr. 1, un coeficient de deducere de maximum 1.

*) Coeficientul exact, pentru fiecare caz, se stabileşte de instituţiile de credit prin norme interne.