Memorandum Nr.- din 28.06.2011

* Traducere.(Memorandum de înţelegere)1. În data de 12 mai 2011, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind alocarea pentru România a unei asistenţe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de până la 1,4 miliarde euro¹. Asistenţa UE pentru România în cadrul facilităţii privind balanţa de plăţi (BP) este acordată complementar sprijinului Fondului Monetar Internaţional (FMI) prin intermediul unui acord stand-by (SBA) în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro, 300% din cota României la FMI), aprobat pe data de 25 martie 2011, acord pe care autorităţile române îl vor considera, de asemenea, ca fiind de natură preventivă. Banca Mondială va continua să ofere asistenţa anterior angajată, în valoare de 400 de milioane de euro, în cadrul programului său de împrumut de dezvoltare (DPL3), şi de 750 de milioane euro finanţare pe bază de rezultate pentru reformele din domeniul asistenţei sociale şi sănătăţii. Asistenţa de tip preventiv a UE va fi condiţionată de implementarea unui program complex de politici economice, concentrat în special pe măsuri de reformă structurală care vizează îmbunătăţirea pieţei muncii şi a produselor, precum şi majorarea rezistenţei şi potenţialului de creştere a economiei româneşti. În paralel, programul asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului şi controlului finanţelor publice, precum şi asigurarea stabilităţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul său, programul urmăreşte: (i) încetarea situaţiei de deficit excesiv până în 2012; (ii) îmbunătăţirea potenţialului de creştere; şi (iii) scăderea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească.2. Asistenţa financiară a UE va fi disponibilă spre activare până la data de 31 martie 2013 şi va avea caracter preventiv, adică suma totală a Împrumutului va fi disponibilizată doar la solicitarea de activare din partea României, în cazul unei deteriorări însemnate şi neprevăzute a pieţei din punctul de ¹ Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 132 din 19 mai 2011, p. 18.vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităţilor, ce conduc la apariţia unui deficit de finanţare acut. Disponibilitatea, în vederea activării, a asistenţei este condiţionată, printre altele, de intrarea în vigoare a acestui memorandum de înţelegere (MÎ) şi a acordului-cadru de împrumut (ACÎ). MÎ va fi adoptat şi semnat de către Comisia Europeană (Comisia) ulterior consultării Comitetului Economic şi Financiar al UE (EFC). Părţile vor încheia şi semna Acordul-cadru de împrumut ale cărui condiţii principale vor fi aplicabile tuturor împrumuturilor potenţiale din cadrul programului preventiv de asistenţă financiară al UE pentru România, dar - pentru evitarea oricăror dubii - orice tranşă va fi condiţionată de activarea facilităţii. Comisia va lua o decizie după ce se va fi consultat cu EFC cu privire la activarea programului şi la suma ce va fi disponibilizată din plafonul de 1,4 miliarde euro de tras sub formă de tranşe.3. Asistenţa financiară preventivă a UE este pusă la dispoziţia României spre activare în urma solicitării României de a beneficia de un program de asistenţă care să continue facilitatea anterioară pentru BP în valoare de 5 miliarde euro². Unele măsuri de politică prevăzute a fi implementate înainte de tragerea ultimei tranşe din împrumutul anterior de la UE au fost reprogramate pentru a fi realizate înainte de termen, în timp ce unele măsuri de politică au fost transferate în programul curent de asistenţă şi fac parte din programul curent de reformă economică.4. Ca urmare a măsurilor de austeritate implementate la mijlocul anului 2010, deficitul bugetar (în termeni de numerar) a fost redus la 6,4% din PIB de la un deficit de 7,3% din PIB în 2009, într-un context economic dificil. Inflaţia IPC a ajuns la un maxim aflat puţin sub 8% la finalul anului 2010, ca urmare a unor majorări semnificative a impozitării indirecte şi a preţurilor mai mari la produsele alimentare şi la energie. Pe parcursul anului 2011 se aşteaptă ca inflaţia să se menţină peste nivelurile ţintite de Banca Naţională a României (BNR) înainte de a reveni în acel interval în 2012.5. Activarea asistenţei preventive şi acordarea ulterioară de tranşe de împrumut vor fi condiţionate şi de o apreciere pozitivă a Comisiei cu privire la implementarea programului de reformă economică al Guvernului României, la intervale de 6 luni. Acestor evaluări le vor fi ataşate criterii specifice de politică economică. O descriere detaliată a respectivelor criterii este efectuată în anexa 1 la MÎ. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:A. Consolidarea fiscalăConsolidarea fiscală rămâne un element crucial al programului de reformă prin care se prevede o reducere a deficitului fiscal la 4,4% din PIB deficit pentru anul 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi la sub 3% din PIB deficit pentru anul 2012 în termeni ESA, punând astfel capăt situaţiei de deficit excesiv. De asemenea, programul va accelera eforturile de reducere a arieratelor la plată ale Guvernului, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi la nivelul autorităţilor locale. Sistemul de raportare financiară al întreprinderilor de stat (ÎS) incluse sau care riscă să fie incluse în bugetul general consolidat trebuie îmbunătăţit pentru a permite monitorizarea lunară a situaţiei financiare a acestora, inclusiv soldul arieratelor la plată, în vederea reducerii treptate a respectivelor arierate. Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor fi în continuare limitate la nivelul de 39 miliarde lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuţii la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma aplicării noii legi a pensiilor) şi va trebui să respecte limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu pentru perioada 2012-2014.B. Guvernanţa fiscală şi reforma structurală în domeniul fiscalGuvernanţa fiscală va beneficia în mod semnificativ de rezultatele asistenţei tehnice în curs de desfăşurare, acordată de FMI şi Banca Mondială, în domeniul managementului şi controlului finanţelor publice. Aceasta include, de asemenea, pregătirea personalului şi modernizarea întregii infrastructuri IT pentru managementul bugetului de stat şi pentru managementul cheltuielilor. Programul economic ţine cont de faptul că investiţiile publice trebuie să fie mai bine prioritizate, iar planificarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor de investiţii publice trebuie să fie îmbunătăţite. Programul economic conţine câteva măsuri în acest sens, inclusiv crearea unei baze de date pentru proiecte, creşterea capacităţii de planificare şi monitorizare a investiţiilor de capital la nivelul primului-ministru şi, respectiv, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice. Bugetele spitalelor subordonate Ministerului Sănătăţii vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Finanţelor Publice, cu scopul de a evita reacumularea de arierate la plată. Autorităţile române vor continua să analizeze şi să actualizeze anual strategia de management a datoriei, respectiv în cadrul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 şi decembrie 2012.TVA generează aproximativ 30% din veniturile fiscale totale în România, şi din 2008 s-a înregistrat o scădere susţinută a TVA ca procent din PNB. Se impune aşadar o întărire a controlului TVA, pentru a se asigura echilibrul fiscal. În contextul Programului de asistenţă pentru balanţa de plăţi acordat României, serviciile Comisiei (DG TAXUD) au oferit României asistenţă tehnică în evaluarea deficienţelor administrării fiscale în ceea ce priveşte controlul TVA şi problema neconformării. România a acceptat să implementeze un număr de recomandări ce vizau modificarea legislaţiei şi a practicii administrative, cu scopul de a ridica nivelul general de conformare şi de a aborda frauda în domeniul TVA. Totodată, România va raporta semestrial Comisiei progresele înregistrate.Eurostat a exprimat rezerve cu privire la calitatea datelor PDE din România în notificarea din aprilie 2011. Autorităţile vor colabora cu Eurostat pentru rezolvarea problemelor metodologice nesoluţionate din notificarea din aprilie 2011, printre care: (i) clasificarea pe sectoare a corporaţiilor publice şi compilarea datelor statistice privind necesarul net/capacitatea netă de finanţare pentru aceste unităţi; (ii) înregistrarea, compilarea şi raportarea în sistem de angajament (accrual) a altor sume de încasat şi de plătit; (iii) clarificarea naturii şi impactului unor operaţiuni financiare; şi (iv) consolidarea fluxurilor interguvernamentale. În termeni mai generali, autorităţile române vor consolida de urgenţă expertiza statistică existentă şi vor acorda prioritate compilării datelor statistice privind finanţele publice în cadrul Institutului Naţional de Statistică (INS), inclusiv prin asigurarea continuităţii personalului şi a permanentei pregătiri profesionale tehnice şi metodologice a acestuia.C. Reglementarea şi supravegherea sectorului financiarÎn sectorul financiar autorităţile se vor asigura că tratamentul prudenţial al conversiei creanţelor în acţiuni nu va genera o deteriorare a poziţiilor financiare ale instituţiilor de credit. Pentru a pregăti introducerea, începând din anul 2012, a IFRS, autorităţile vor elabora propuneri de filtre prudenţiale care să vizeze păstrarea unei abordări prudente în ceea ce priveşte constituirea provizioanelor pentru deprecierea creditelor, solvabilitatea şi rezervele. Păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare. În consecinţă, autorităţile române vor continua să se abţină de la adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi² Decizia Consiliului 2009/459/CE din 6 mai 2009 de acordare de asistenţă financiară comunitară pe termen mediu României, amendată prin Decizia Consiliului 2010/183/UE din 16 martie 2010.proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice şi proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar submina disciplina în domeniul creditării. În plus, autorităţile vor adopta modificările necesare pentru a corela prevederile legii privind falimentul societăţilor de asigurare cu cele ale legii generale privind falimentul şi ale legii privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.D. Politica monetarăPolitica monetară va rămâne orientată către asigurarea stabilităţii preţurilor şi atingerea ţintelor de inflaţie ale BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finalul anului 2011 şi finalul anului 2012).E. Reforme structuraleProgramul economic al Guvernului României este puternic concentrat pe reforma pieţei muncii şi a pieţei produselor cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea acestor pieţe şi, astfel, pentru a face ca economia românească să devină mai puţin vulnerabilă atunci când se confruntă cu şocuri externe şi pentru a consolida potenţialul său de creştere pe termen lung. Agenda de reforme structurale ale acestui program va fi inclusă în Programul naţional de reformă al României şi va ajuta România să îşi atingă obiectivele naţionale stabilite în cadrul strategiei de creştere Europa 2020.În sectorul energetic, programul prevede dereglementarea preţurilor şi a comerţului cu energie electrică şi gaze cu scopul de a creşte accesul pe piaţă şi capacitatea de transport şi de a contribui la crearea unei pieţe interne a energiei electrice şi a gazelor integral funcţionale, integrate şi interconectate, aşa cum a reiterat Consiliul European pe 4 februarie 2011. Programul prevede crearea unei instituţii puternice şi independente de reglementare în domeniul energetic, capabilă să îşi îndeplinească atribuţiile şi responsabilităţile, aşa cum este definit în al treilea pachet legislativ al UE în domeniul energetic. Planul de restructurare a industriei cărbunelui va fi notificat Comisiei. Programul conţine o reformă complexă a sectorului de căi ferate care vizează creşterea eficienţei în prestarea serviciilor de transport al pasagerilor şi a planificării infrastructurii de cale ferată, în acelaşi timp, crescând atractivitatea sectorului pentru transportul de marfă (cargo). Reforma va fi susţinută cu ajutorul unei instituţii puternice şi independente de reglementare în sectorul de căi ferate.Cadrul legal privind parteneriatele public-private din România trebuie revizuit pentru a se asigura concordanţa deplină cu directivele europene privind achiziţiile publice. Totodată, va trebui efectuată o analiză funcţională a cadrului privind achiziţiile publice. Programul prevede crearea unui punct de contact unic (PCU) funcţional, stipulat în Directiva privind serviciile, menit să ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalităţilor administrative pentru înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere şi va elimina restricţiile privind înfiinţarea de magazine pentru vânzarea cu amănuntul.Programul continuă reforma pieţei muncii prin amendarea Codului muncii în 2011 şi raţionalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul stabilirii nivelului de salarizare. Rigiditatea pieţei muncii va trebui să fie abordată printr-o legislaţie mai adecvată de protecţie a ocupării şi prin adaptarea principiilor flexicurităţii. Guvernul României, împreună cu instituţiile abilitate, va încerca să găsească modalităţi de raţionalizare a negocierii salariilor în sectorul privat. Totodată, programul de politici conţine măsuri pentru a stimula oferta de muncă, în paralel cu reducerea „muncii la negru“. Reformele vor respecta directivele UE şi standardele principale din domeniul muncii şi vor ţine seama de nevoia de a exista o abordare integrată a flexicurităţii.Autorităţile vor lua măsuri de consolidare a guvernanţei corporatiste a ÎS, inclusiv în sectorul financiar.Referitor la extrem de necesara accelerare a absorbţiei fondurilor UE, programul prevede implementarea Planului de acţiuni al Guvernului pe care autorităţile române îl finalizează în prezent ca răspuns la scrisoarea preşedintelui Comisiei Europene din data de 13 decembrie 2010. Programul stabileşte ţinte specifice pentru nivelul total cumulat al cheltuielilor certificate până la finalul anului 2012, incluzând asigurarea că în bugetele anuale sunt incluse resurse naţionale suficiente pentru cofinanţare, pentru a evita situaţia în care România ar pierde o parte substanţială a fondurilor structurale pe care le are la dispoziţie pentru dezvoltarea sa economică.Analiza funcţională în curs de desfăşurare a sectorului C&D şi inovaţie arată că sectorul este în continuare într-o stare precară, acest lucru având serioase implicaţii negative asupra competitivităţii şi creşterii ţării pe termen lung. Guvernul şi sectorul privat din România investesc prea puţin în sectorul C&D şi inovaţie şi, la fel de important, se impune ridicarea substanţială a nivelului de eficienţă şi eficacitate a investiţiilor. Reformele structurale consecvente din sectorul C&D şi inovaţie recent iniţiate de Guvern ar trebui să fie implementate în timp util şi într-o manieră cuprinzătoare.6. În cazul în care România va solicita activarea asistenţei UE pentru a face faţă apariţiei unui deficit acut de finanţare, Guvernul României va transmite această solicitare în scris Comisiei. Toate solicitările de activare şi toate solicitările de tragere vor fi transmise până cel târziu la data de 31 martie 2013. Comisia va evalua necesarul de finanţare în strânsă cooperare cu FMI în cazul unui program comun. După ce EFC îşi va fi exprimat opinia, Comisia va decide suma ce va fi disponibilizată spre tragere sub formă de tranşe.7. Orice modificări de condiţionalităţi vor fi menţionate într-un act adiţional la acest MÎ (Memorandum suplimentar de înţelegere), în care se va preciza şi un calendar orientativ al tragerilor. Fondurile programului global vor fi disponibilizate în maximum 3 tranşe.8. În cazul în care a avut loc o tragere, EFC va fi informat de către Comisie în ceea ce priveşte o eventuală refinanţare a sumelor împrumutate sau modificarea condiţiilor financiare.9. În situaţia în care România solicită o tragere în cadrul ACÎ, iar respectiva tragere are loc, Banca Centrală Europeană va acţiona ca agent al Comisiei şi va transfera sumele aferente Împrumutului (tranşele) într-un cont în euro al Ministerului Finanţelor Publice al României (Trezoreria), deschis la BNR, care va acţiona ca agent pentru România.10. Variantele actualizate ale Programului de convergenţă al României şi ale Programului naţional de reformă al României în cadrul Strategiei UE 2020 vor reflecta şi vor fi în deplină concordanţă cu obiectivele şi acţiunile pe care le impune programul de reformă economică asumat de Guvernul României în cadrul asistenţei UE.11. Ministerul Finanţelor Publice va păstra un cont special la BNR pentru gestionarea asistenţei financiare de la Uniunea Europeană. Acest cont special va fi un subcont al contului de euro al Ministerului Finanţelor Publice, deschis la BNR.12. Pe parcursul perioadei în care este disponibilă asistenţa, autorităţile române vor pune la dispoziţia Comisiei, fără întârziere, toate informaţiile relevante pentru monitorizarea situaţiei economice şi financiare a României şi pentru evaluarea evoluţiilor aferente condiţiilor economice şi măsurilor de reformă specificate în anexele la prezentul MÎ. Anterior acceptării oricărei trageri va exista un raport de conformitate al Comisiei, al cărui rezultat favorabil va constitui precondiţie pentru fiecare tranşă.13. Se vor asigura investigarea şi tratamentul corespunzător al tuturor suspiciunilor şi cazurilor de fraudă, corupţie sau orice altă activitate ilegală în legătură cu administrarea asistenţei financiare a UE. Orice astfel de cazuri, precum şi măsurile luate în legătură cu acestea de către autorităţile naţionale competente vor fi raportate Comisiei fără întârziere.14. Fără a aduce atingere art. 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, Curtea de Conturi Europeană va avea dreptul de a efectua orice activităţi de control financiar sau audit în România pe care le va considera necesare în legătură cu administrarea prezentei asistenţe. Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă vor avea astfel dreptul de a trimite proprii oficiali sau reprezentanţi legali autorizaţi în vederea efectuării controalelor tehnice sau financiare sau auditurile pe care le vor considera necesare în România în legătură cu asistenţa.15. Comisia sau reprezentanţii legali autorizaţi ai acesteia pot efectua o evaluare independentă ex-post a asistenţei. Autorităţile române se angajează să furnizeze informaţiile relevante în contextul evaluării. Proiectul raportului de evaluare va fi pus la dispoziţia autorităţilor române pentru comentarii.16. Autorităţile române vor asigura, după caz, colaborarea strânsă cu Comisia şi EFC.17. Autorităţile române îşi iau angajamentul de a consulta reprezentanţii Comisiei înainte de adoptarea unor măsuri noi care ar putea avea implicaţii asupra obiectivelor programului. În special se vor consulta, în timp util, şi vor furniza toate informaţiile necesare cu privire la orice măsuri şi reforme care ar putea influenţa evoluţiile în domeniul fiscal.18. Anexele constituie parte integrantă a prezentului MÎ.19. Toate notificările aferente MÎ vor fi valabile dacă vor fi în formă scrisă şi dacă vor fi transmise:Pentru Uniunea EuropeanăComisiei EuropeneDirectoratul General pentru Afaceri Economice şi FinanciareB-1049 BruxellesFax: +32 2 299 35 23Pentru primul-ministruCabinetului primului-ministruPiaţa Victoriei nr. 1Sectorul 1, 011791, BucureştiFax: +40 21 319 15 88Pentru Ministerul Finanţelor Publice al RomânieiMinisterului Finanţelor Publice al RomânieiStr. Apolodor nr. 17Sectorul 5, 050741, BucureştiFax: +40 21 312 16 30Pentru Banca Naţională a RomânieiBăncii Naţionale a RomânieiStr. Lipscani nr. 25Bucureşti, 030031Fax: +40 21 312 62 6020. Pentru România, MÎ va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne impuse de legislaţia română. MÎ poate fi amendat prin acordul reciproc al părţilor sub forma unui act adiţional. Orice astfel de act adiţional va constitui parte integrantă a MÎ şi va intra în vigoare conform aceloraşi proceduri ca şi în cazul MÎ.Încheiat la Bruxelles în data de 29 iunie 2011 şi la Bucureşti în data de 28 iunie 2011, în 5 exemplare originale în limba engleză.ROMÂNIAReprezentată deEmil Boc,prim-ministruGheorghe Ialomiţianu,ministrul finanţelor publiceMugur Constantin Isărescu,guvernatorul Băncii Naţionale a RomânieiUNIUNEA EUROPEANĂReprezentată deCOMISIA EUROPEANĂOlli Rehn,membru al Comisiei EuropeneANEXA 1la memorandum Criterii specifice de politică economică A. Consolidarea fiscală • Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidării fiscale în vederea atingerii unui deficit de 4,4% din PIB în 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) şi a unui deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA • Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la plată ale Guvernului, atât la nivelul autorităţilor centrale, cât şi la nivelul autorităţilor locale, după cum este specificat prin ţintele cantitative ale programului • Introducerea unui sistem îmbunătăţit de raportare pentru ÎS care sunt deja incluse în definiţia ESA a bugetului general consolidat şi, de asemenea, pentru cele pentru care există posibilitatea să fie reclasificate şi incluse în bugetul general consolidat de către Eurostat în 2011 şi 2012. Sistemul va trebui să impună acestor companii raportarea tuturor datelor necesare pentru calculul impactului probabil asupra deficitului bugetului general consolidat. Datele vor fi raportate lunar şi în termeni de numerar şi vor include, printre altele, o monitorizare lunară a arieratelor, a subvenţiilor, a transferurilor şi a pierderilor. Raportarea acestor date va începe de la data de 1 septembrie 2011. • Prevenirea acumulării de noi arierate şi pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat şi pentru acelea care există posibilitatea să fie reclasificate în 2011 şi 2012 • Continuarea monitorizării cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi întreprinderea în timp util a acţiunilor necesare, în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice sau experţii Comisiei estimează că aceste cheltuieli vor depăşi limita de 39 de miliarde de lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuţii la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma aplicării noii legi a pensiilor), astfel încât să se asigure respectarea acestui plafon. Cheltuielile cu salariile în sectorul public vor rămâne sustenabile în perioada 2012-2014 şi vor respecta limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu. • Aprobarea legislaţiei de introducere a unui sistem de coplată condiţionat de mijloacele materiale pentru serviciile medicale, elaborat în cooperare cu Banca Mondială • În cazul demarării proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea unei garanţii de stat de către România, plafonul garanţiilor de stat definit în Strategia fiscală pe termen mediu va fi temporar ajustat în consecinţă. În cazul solicitării de executare a acestei garanţii sau a oricăror alte garanţii vor fi adoptate măsuri compensatorii - în măsura în care tratamentul ESA al acestor executări ale garanţiilor impune acest lucru - pentru menţinerea deficitului fiscal în ţintele (ESA) stabilite. B. Guvernanţa fiscală şi reforma structurală în domeniul fiscal • Ministerul Finanţelor Publice va primi informaţiile privind bugetele spitalelor de la Ministerul Sănătăţii în mod operativ. Ministerul Finanţelor Publice va verifica dacă valorile agregate ale bugetelor spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul general consolidat şi, în caz de necesitate, va adopta în cooperare cu Ministerul Sănătăţii măsurile necesare pentru a evita reacumularea de arierate la plată ca rezultat al unor angajamente de cheltuieli bazate pe venituri supraestimate. • Îmbunătăţirea procesului de elaborare a bugetelor de investiţii de capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de investiţii pentru care să se asigure finanţarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Cabinetului primului-ministru. Grupul de lucru va elabora până în luna septembrie 2011 un raport privind proiectele prioritare, indicând şi durata pe care o presupune finalizarea proiectelor, pe baza experienţei dobândite în ultimii 2 ani, în proiecte similare. În acelaşi timp acestea vor fi în concordantă cu strategia fiscală actualizată pentru perioada 2012-2014. Lista se va baza pe studii de fezabilitate detaliate şi va ţine seama de criterii precum analiza cost-beneficiu, stadiul estimat al finalizării, modul în care a fost administrată implementarea proiectului de către minister până la momentul respectiv, corespondenţa dintre acestea şi priorităţile strategice ale Guvernului, precum şi de analize elaborate de unitatea de monitorizare a investiţiilor de capital din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării proiectelor de investiţii la nivelul autorităţilor centrale, în special, prin perfecţionarea bazei de date privind investiţiile de capital gestionată de Ministerul Finanţelor Publice, care va conţine şi informaţii privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depăşirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va respecta acelaşi calendar ca şi cel al proiectului IT implementat cu asistenţa FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei din Ministerul Finanţelor Publice. Consolidarea unităţii de monitorizare a investiţiilor publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice până în luna septembrie 2011. De la acest moment în continuare unitatea de monitorizare a investiţiilor publice va transmite Guvernului rapoarte trimestriale privind stadiul proiectelor de investiţii în derulare şi al proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte şi, dacă este cazul, va întreprinde acţiuni operative pentru a elimina potenţialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de execuţia bugetului. • Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE; asigurarea faptului că ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0% din PIB şi că aceasta se va menţine ulterior peste ponderea investiţiilor ce nu beneficiază de cofinanţare, în concordanţă cu strategia fiscală pe termen mediu; şi asigurarea congruenţei cu priorităţile UE • Întărirea capacităţilor şi expertizei statistice ale Institutului Naţional de Statistică în domeniul Statisticilor privind Finanţele Guvernamentale (SFG). • Rezolvarea, până în octombrie 2011, a problemelor metodologice nesoluţionate din notificarea PDE din aprilie 2011 în strânsă colaborare şi cu asistenţa Eurostat. Managementul datoriei • Analiza (şi, în acest context, agrearea împreună cu personalul Comisiei), actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, respectiv în contextul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 şi decembrie 2012. C. Reglementarea şi supravegherea sistemului financiar • Adoptarea până la finele lunii decembrie 2011 a regulilor prudenţiale necesare pentru a se asigura faptul că aplicarea prevederilor referitoare la conversia creanţelor în acţiuni incluse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu va duce la o deteriorare a poziţiilor financiare ale instituţiilor de credit. Tratamentul prudenţial al conversiei creanţelor în acţiuni va garanta că: (i) implicarea instituţiilor de credit în astfel de operaţiuni se desfăşoară în baza unui proces decizional prudent; (ii) valoarea acţiunilor este dedusă în totalitate din fondurile proprii ale instituţiilor de credit pentru a evita o îmbunătăţire artificială a indicatorilor prudenţiali; şi (iii) veniturile astfel obţinute prin eliberarea provizioanelor specifice de risc de credit nu sunt impozitate. • Adoptarea tuturor modificărilor legislative necesare la Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare pentru a garanta, printre altele: (i) corelarea cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile legii generale privind falimentul; (ii) extinderea domeniului de aplicabilitate al acestei legi asupra societăţilor de reasigurare; (iii) introducerea unor prevederi privind dizolvarea şi lichidarea voluntară. Legislaţia modificată trebuie să intre în vigoare înainte de finalul lunii octombrie 2011. Ulterior trebuie să fie adoptată de către Parlament înainte de finalul lunii aprilie 2012. • Pentru a continua să asigure stabilitatea financiară, BNR va urmări ca orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar va avea ca rezultat apariţia unor instituţii de credit capitalizate în mod corespunzător şi susţinute de o bază acţionarială puternică. • Având în vedere creşterea valorii activelor depreciate şi dificultăţile legate de fructificarea garanţiilor, BNR va continua să menţină o abordare prudentă în reglementarea modalităţii de constituire a provizioanelor. Pentru a facilita introducerea IFRS începând cu 2012, BNR va elabora propuneri de filtre prudenţiale destinate menţinerii la un nivel prudent a provizioanelor pentru deprecierea creditelor, a solvabilităţii şi a rezervelor. Aceste propuneri vor fi supuse consultării până la finalul lunii iunie 2011. • Păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare. În acest sens, autorităţile române se vor abţine în continuare de la adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice şi proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar putea afecta negativ disciplina în domeniul creditării. D. Reforme structurale • Finalizarea celei de-a doua etape a analizei funcţionale a administraţiei publice din România până la finele lunii mai 2011. Adoptarea de către Guvern a planurilor de acţiune pe baza recomandărilor fazei a doua, până la mijlocul lunii iunie 2011; implementarea ulterioară • Implementarea continuă a primului set de planuri de acţiune adoptate în decembrie 2010. • Modernizarea şi raţionalizarea relaţiilor dintre diferitele niveluri ale administraţiei şi dintre administraţie şi cetăţeni şi companii, printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date şi interfeţelor on-line. Pieţele de produse • Eliminarea treptată a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze: (i) prezentarea, până în luna septembrie 2011, a unui plan de eliminare treptată a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze, plan ce va conduce la eliminarea totală a acestor preţuri în cea mai scurtă perioadă posibilă; (ii) definirea, până la finele lui 2011, a consumatorilor vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi crearea de mecanisme de protecţie a acestora, în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; (iii) eliminarea totală, în conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, a preţurilor reglementate la energie electrică şi gaze pentru utilizatorii necasnici cât se poate de repede; şi (iv) finalizarea procesului pentru consumatorii casnici. • Eliminarea barierelor legislative, de reglementare şi fizice impuse comerţului transfrontalier cu energie electrică şi gaze: (i) eliminarea barierelor legislative şi de reglementare impuse exportului de gaze, până în luna decembrie 2011; (ii) prezentarea unui plan pentru fluxurile bidirecţionale de gaze la graniţa cu Ungaria, cât se poate de repede; (iii) îmbunătăţirea licitaţiilor coordonate la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unei pieţe intraday (cu decontarea în decursul aceleiaşi zi) pentru energia electrică până în luna decembrie 2011; (iv) adoptarea de către Guvern a tuturor acţiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux bidirecţional de gaze la graniţa cu Ungaria până la finele anului 2012. • Asigurarea unei separări efective a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor şi funcţionarea acestora într-un mod transparent şi nediscriminator; (i) iniţierea negocierilor cu Federaţia Rusă în vederea modificării vechilor acorduri interguvernamentale referitoare la conductele de „tranzit al gazelor“ pe teritoriul României, cât se poate de curând; (ii) asigurarea separării totale şi certificate a reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor până în luna februarie 2012. • Crearea, până în luna iunie 2011, a condiţiilor de funcţionare pentru o autoritate puternică şi independentă de reglementare în domeniul energiei prin adoptarea unui cadru legislativ care să asigure independenţa autorităţii de reglementare în domeniul energiei şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, conform prevederilor celui de-al treilea pachet privind sectorul energetic. Pentru condiţia privind tratamentul bugetar al acestei agenţii de reglementare termenul pentru raportarea suplimentară este 1 ianuarie 2012. • Notificarea, în cursul anului 2011, către Comisie a planului de restructurare a industriei cărbunelui • Reforma căilor ferate - Infrastructură: (i) identificarea şi închiderea sau închirierea segmentelor de cale ferată cu cel mai mic grad de recuperare a costurilor; (ii) negocierea cu CFR Infrastructură a unui contract multianual de cel puţin 3 ani prin care să fie oferite stimulente şi resurse financiare suficiente managerului sistemului de infrastructură; şi (iii) elaborarea de către CFR Infrastructură a unui plan de afaceri realist, ţinând cont de cerinţele UE. • Reforma căilor ferate - Transportul de pasageri: (i) continuarea licitaţiilor competitive pentru contractele de servicii publice; (ii) încurajarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. - Călători“ - S.A. în vederea implementării până la finalul anului 2011 a unor scheme de performanţă în cooperare cu CFR Infrastructură, în conformitate cu legislaţia UE, respectiv să modifice tarifele de acces la linii, aducându-le în concordanţă cu responsabilităţile aferente întreruperii serviciilor. • Reforma căilor ferate - Transportul de marfă: încurajarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. - Marfă“ - S.A. în vederea implementării unor scheme de performanţă în conformitate cu legislaţia UE • Reforma căilor ferate - Autoritatea de reglementare: asigurarea independenţei autorităţii de reglementare (Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar) în termen de 3 luni de la începerea programului • Parteneriat public privat: asigurarea faptului că Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice are, de asemenea, şi competenţa de a monitoriza şi controla parteneriatele public-private, inclusiv solicitând instanţei competente să decidă nulitatea drepturilor depline din contract • Înfiinţarea unui punct de contact unic (PCU) operaţional prevăzut în Directiva europeană privind serviciile, care să ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalităţilor administrative pentru înfiinţarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere. PCU va oferi toate informaţiile privind condiţiile şi obligaţiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înfiinţarea, cât şi pentru prestarea temporară de servicii transfrontaliere, precum şi pentru parcurgerea on-line a procedurilor administrative relevante (de exemplu, obţinerea autorizaţiilor, depunerea declaraţiilor etc.). Până în luna iunie 2011 vor fi întreprinse următoarele acţiuni: a) desemnarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale ca autoritate responsabilă pentru coordonarea înfiinţării PCU, pentru monitorizarea funcţionării PCU şi pentru raportarea la Uniunea Europeană a progreselor înregistrate; b) Centrul Naţional România Digital va: (i) elabora o listă de sectoare prioritare şi proceduri orizontale ce vor fi acoperite de către procedurile operate prin PCU; (ii) publica on-line informaţiile referitoare la procedurile administrative acoperite de Directiva privind serviciile; (iii) asigura posibilitatea de parcurgere on-line a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare şi pentru aspectele orizontale. Înainte de finalul anului 2011 PCU ar trebui să fie complet funcţional, iar parcurgerea on-line a procedurilor ar trebui să fie posibilă pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile. • Eliminarea restricţiilor privind înfiinţarea de magazine de vânzare cu amănuntul. Guvernul trebuie să elimine prevederile legislative care impun efectuarea unui test privind necesităţile economice şi implicarea concurenţilor în procedura de autorizare pentru deschiderea unor magazine de vânzare cu amănuntul cu o suprafaţă mare, înainte de luna septembrie 2011, aducând legislaţia corespunzătoare în conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne), în general, şi cu prevederile art. 14 al acesteia, în particular. • Depunerea de către Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice a unei solicitări privind efectuarea unei analize funcţionale a achiziţiilor publice, care trebuie să fie finalizată până la finalul anului 2011. Ulterior va fi elaborat un plan de acţiuni, cu repere temporale, în prima parte a anului 2012, plan ce va fi ulterior pus în aplicare. Pieţele muncii • Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care să permită reflectarea mai bună a evoluţiei productivităţii pe termen mediu, respectând în acelaşi timp autonomia partenerilor, tradiţiile şi practicile naţionale. • Diversificarea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncă pe durată determinată (până în toamna anului 2011), asigurându-se în acelaşi timp că nu se sporeşte segmentarea pieţei muncii. În paralel, legislaţia de protecţie a ocupării va fi îmbunătăţită şi se vor adapta principiile flexicurităţii. • Creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu zile libere plătite la 3 luni (până în toamna anului 2011). Pensii • Asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii Absorbţia fondurilor UE • Contribuţia fondurilor structurale şi de coeziune ale UE la cheltuielile eligibile totale certificate Comisiei până la datele indicate, este cel puţin egală cu: 30 iunie 2011: 900 milioane euro 31 decembrie 2011: 2.000 milioane euro 30 iunie 2012: 3.800 milioane euro 31 decembrie 2012: 5.700 milioane euro Plăţile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor certificate. Valorile-ţintă sunt calculate pe bază cumulativă cu începere din 2007. Pe perioada implementării programului de asistenţă financiară se va monitoriza performanţa în următoarele domenii: Stabilitatea preţurilor şi gestionarea rezervelor • Politica monetară va continua să se canalizeze pe asigurarea stabilităţii preţurilor şi pe atingerea ţintelor de inflaţie stabilite de BNR (3,0%±1 punct procentual la finele lui 2011 şi finele lui 2012). • Pierderile de rezerve ce depăşesc două miliarde euro pe parcursul unei perioade de 30 de zile pe parcursul programului vor atrage consultarea cu experţii Comisiei. ANEXA IIla memorandum Sistemul de monitorizare şi raportare Pe parcursul implementării asistenţei din partea Comunităţii Europene, autorităţile competente vor pune cu regularitate la dispoziţia Comisiei următorii indicatori şi rapoarte. În general, informaţiile de raportare furnizate altor instituţii multilaterale şi bilaterale creditoare implicate în programul de asistenţă financiară din care face parte şi asistenţa asigurată de Comisie vor fi furnizate şi Comisiei, dacă nu se indică în mod expres de către Comisie că nu este obligatoriu acest lucru. Furnizarea de date către Comisie

¹ Companiile sunt: C.N. Căi Ferate CFR, C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, C.N. a Huilei, Compania Naţională Poşta Română, Complexul Energetic Turceni, S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice „Electrica Serv“ S.A., S.C. Metrorex, S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A., S.N. Transport CFR Călători, S.C. C.N. Tarom, S.C. Electrocentrale Bucureşti, S.C. Filiala de Furnizare EN. Electrica Transilvania Nord, S.C. Oltchim, S.C. Termoelectrica, SNLO Târgu Jiu, Societatea Comercială Electrificare CFR S.A., Societatea Comercială Intervenţii Feroviare S.A., Societatea Comercială Telecomunicaţii C.F.R. S.A. ² Pe măsură ce date cu frecvenţă mai mare vor deveni disponibile, acestea vor fi comunicate Comisiei Europene. ³ Toate formele de instrumente de datorie şi de capital, precum şi depozitele nete furnizate celor mai mari 9 filiale româneşti cu capital străin de către băncile-mamă ale acestora. ⁴ Poziţia lichidităţii nete a BNR faţă de sectorul bancar (inclusiv rezultatul operaţiunilor de piaţă monetară, facilităţile permanente).