LEGE   Nr. 9 din 20 iunie 1973

privind protectia mediului inconjurator

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 91 din 23 iunie 1973

    Indeplinirea obiectivului fundamental al politicii Partidului Comunist Roman - satisfacerea tot mai completa a necesitatilor materiale si spirituale ale intregului popor - impune ca dezvoltarea multilaterala a fortelor de productie, avand la baza valorificarea superioara a resurselor materiale si umane ale tarii si folosirea din plin a cuceririlor progresului tehnico-stiintific contemporan, sa se desfasoare in conditiile protejarii mediului inconjurator, factor de importanta vitala pentru societatea noastra.
    Pentru realizarea protectiei mediului inconjurator a devenit necesar ca, odata cu infaptuirea amplului program de dezvoltare economico-sociala a tarii stabilit de Congresul al X-lea al partidului, sa se adopte un ansamblu de masuri a caror aplicare sa asigure mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului, corespunzator cerintelor ocrotirii naturii si desfasurarii armonioase a vietii umane.
    In scopul aplicarii, in mod unitar, in cadrul unei politici de stat, a masurilor necesare pentru protectia mediului inconjurator,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania protectia mediului inconjurator constituie o problema de interes national.
    Protectia mediului inconjurator este parte integranta, de importanta deosebita, a activitatii generale de dezvoltare economico-sociala planificata a tarii, in concordanta cu principiile fundamentale ale politicii partidului si statului privind constituirea societatii socialiste multilateral dezvoltate.
    Art. 2
    Infaptuirea politicii de protectie a mediului inconjurator este o indatorire de baza permanenta, a organelor si organizatiilor de stat, cooperatiste si a celorlalte organe si organizatii obstesti, a tuturor cetatenilor.
    Art. 3
    Mediul inconjurator, in intelesul prezentei legi, este constituit din totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitati umane care, in stransa interactiune, influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata pentru om, de dezvoltare a societatii.
    Echilibrul ecologic reprezinta raportul relativ stabil creat in decursul vremii intre diferitele grupe de plante, animale si microorganisme precum si interactiunea acestora cu conditiile mediului in care traiesc.
    Art. 4
    Protectia mediului inconjurator are ca scop pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale ale tarii, asigurarea unor conditii de viata si de munca tot mai bune generatiilor actuale si viitoare.
    Protectia mediului inconjurator se realizeaza prin utilizarea rationala a resurselor naturale, prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator si a efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale.
    Art. 5
    Poluarea mediului inconjurator, in intelesul prezentei legi, consta in acele actiuni care pot produce ruperea echilibrului ecologic sau sa dauneze sanatatii, linistii si starii de confort a oamenilor ori sa provoace pagube economice nationale, prin modificarea calitatii factorilor naturali sau creati prin activitati umane.
    Art. 6
    Factorii naturali ai mediului inconjurator supusi protectiei, in conditiile legii, sunt:
    a) aerul;
    b) apele;
    c) solul si subsolul;
    d) padurile si orice alta vegetatie terestra si acvatica;
    e) fauna terestra si acvatica;
    f) rezervatiile si monumentele naturii.
    Asezarile omenesti si ceilalti factori creati prin activitati umane sunt, de asemenea, supusi protectiei.
    Art. 7
    In vederea protectiei mediului inconjurator, organele si organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organe si organizatii obstesti, potrivit atributiilor ce le revin in conformitate cu reglementarile in vigoare, sunt obligate, in principal:
    a) sa foloseasca rational resursele naturale, prin valorificarea superioara, cu inalta eficienta economica, a acestora in concordanta cu cerintele de mentinere si imbunatatire a calitatii mediului inconjurator, asigurand conditiile de refacere si dezvoltare a resurselor naturale regenerabile;
    b) sa asigure imbinarea organica a criteriilor de eficienta economica cu cele de ordin social in activitatea de sistematizare a teritoriului si a localitatilor urbane si rurale in acord cu masurile de protectie a mediului inconjurator;
    c) sa adopte tehnologii de productie care nu duc la poluarea mediului inconjurator sau sa echipeze instalatiile tehnologice generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii eficiente, pentru prevenirea poluarii ori reducerea poluantilor la limitele admisibile stabilite prin norme legale de protectie a mediului inconjurator;
    d) sa ia masuri pentru prevenirea sau limitarea efectelor daunatoare ale fenomenelor naturale asupra mediului inconjurator;
    e) sa recupereze si sa valorifice substantele utilizabile continute de deseurile ori reziduurile provenite din activitati economico-sociale;
    f) sa retina, sa neutralizeze si sa depoziteze reziduurile nerecuperabile in conditiile stabilite prin norme legale de protectie a calitatii factorilor de mediu;
    g) sa produca si sa foloseasca mijloace de transport care nu polueaza aerul ori ceilalti factori de mediu sau sa asigure echiparea acestora cu dispozitive de reducere a nocivitatii gazelor de esapament si a zgomotului la limitele admisibile stabilite prin normele legale de protectie a mediului inconjurator;
    h) sa produca pesticide si alte substante chimice cu nocivitate si remanenta cat mai redusa si sa ia masuri pentru folosirea lor rationala;
    i) sa asigure dezvoltarea cercetarii stiintifice cu privire la protectia mediului inconjurator;
    j) sa adopte masuri corespunzatoare pentru ridicarea continua a nivelului de instruire si educare a tuturor cetatenilor tarii, in vederea participarii lor active la infaptuirea politicii partidului si statului privind protectia mediului inconjurator;
    k) sa promoveze larg actiunile de cooperare internationala tehnica, economica si stiintifica in domeniul protectiei mediului inconjurator.

    CAP. 2
    Protectia factorilor mediului inconjurator

    Sectiunea I
    Protectia aerului
    Art. 8
    In scopul asigurarii protectiei aerului, este interzisa evacuarea in atmosfera a substantelor daunatoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide si altele, peste limitele stabilite prin reglementarile in vigoare.
    Este interzisa, de asemenea, dare in exploatare de noi unitati sau dezvoltarea unitatilor existente, care prin activitate lor pot constitui surse de poluare a aerului, fara instalatii si dispozitive in stare de functionare corespunzatoare pentru retinerea si neutralizarea substantelor poluante ori fara alte lucrari sau masuri care sa asigure respectarea conditiilor de protectie a calitatii aerului, stabilite de organele de specialitate.
    Art. 9
    In vederea protectiei aerului, organele si organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organizatii obstesti sunt obligate:
    a) sa amplaseze obiectivele economico-sociale, care in cazul unor defectiuni tehnice la instalatiile tehnologice sau la cele de prevenire si combatere a poluarii pot dauna calitatii aerului, numai in zonele in care consecintele defectiunilor sunt minime;
    b) sa adopte tehnologii de productie care nu polueaza aerul sau, cand aceasta nu este posibil, sa echipeze instalatiile tehnologice generatoare de poluanti, inca de la punerea lor in functiune, cu dispozitive si instalatii pentru prevenirea poluarii aerului;
    c) sa perfectioneze procesele tehnologice din intreprinderi pentru reducerea cantitatii de poluanti;
    d) sa asigure exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice generatoare de poluanti si a instalatiilor si dispozitivelor de prevenire a poluarii aerului;
    e) sa recupereze si sa valorifice substantele reziduale utilizabile care direct sau indirect pot polua aerul, iar pe cele neutilizabile sa le retina si depoziteze in conditii de protectie a mediului inconjurator;
    f) sa adopte sisteme si mijloace de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene care nu provoaca poluarea aerului sau, cand aceasta nu este posibil, sa echipeze mijloacele de transport, inca de la punerea lor in functiune, cu dispozitive de neutralizare a substantelor poluante in limitele admisibile stabilite de organele in drept;
    g) sa ia orice alte masuri, potrivit dispozitiilor legale, in vederea protectiei aerului.
    Art. 10
    Organizatiile socialiste producatoare de motoare cu ardere interna, precum si cele care executa lucrari de reparatii ori intretinere a acestora, sunt obligate sa dea garantie ca, in conditiile si pe durata de exploatare ce le vor stabili si aduce la cunostinta beneficiarilor, motoarele vor functiona corespunzator normelor privind protectia mediului inconjurator.
    Organele de stat care, potrivit legii, autoriza functionarea si efectueaza controlul tehnic al instalatiilor tehnologice, nu vor autoriza functionarea instalatiilor generatoare de substante daunatoare decat in cazul in care constata ca sunt intrunite conditiile de respectare a normelor legale privind protectia aerului.
    De asemenea, organele de stat care exercita controlul tehnic al mijloacelor de transport vor certifica intrunirea conditiilor tehnice necesare circulatiei acestora numai in cazul in care sunt respectate normele legale referitoare la compozitia gazelor de esapare.
    Sectiunea a II-a
    Protectia apelor
    Art. 11
    Sunt supuse protectiei prin lege, ca resurse pentru aprovizionarea populatiei si satisfacerea celorlalte nevoi ale economiei nationale, precum si ca mediu de viata acvatica, apele de suprafata si subterane, apele maritime interioare si cele ale marii teritoriale.
    Sunt, de asemenea, supuse protectiei albiile, cuvetele si malurile apelor de suprafata, faleza si plaja marii, fundul apelor maritime interioare si ale marii teritoriale, platoul continental, precum si lucrarile existente si care se construiesc pe ape sau in legatura cu acestea.
    Art. 12
    Organele si organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, precum si toti locuitorii tarii, au datoria, dupa caz, sa asigure protectia apelor prin:
    a) desfasurarea coordonata a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optima a resurselor de apa pe baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice si a planului general de amenajare a apelor din teritoriul tarii;
    b) folosirea rationala a apei, cu respectarea reglementarilor legale stabilite de organele de specialitate, urmarirea micsorarii continue a consumurilor tehnologice si evitarea risipei de apa in toate domeniile, precum si cresterea gradului de reutilizare a apei;
    c) realizarea si dare in functiune, in termenele planificate, a lucrarilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametrii proiectati a acestora;
    d) intretinerea si exploatarea, potrivit prevederilor legale, a lucrarilor de captare, acumulare, scurgere si folosire a apelor, a lucrarilor de protectie a albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor, precum si a sistemelor de irigatii;
    e) apararea apelor prin orice alte masuri impotriva poluarii, astfel ca acestea sa poata fi folosite in scopurile necesare populatiei, economiei si pentru ocrotirea vietii acvatice.
    Art. 13
    Sunt interzise evacuarea, aruncarea sau injectarea, in apele de suprafata, subterane, apele maritime interioare si in apele marii teritoriale, de ape uzate, deseuri, reziduuri sau produse de orice fel, care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, bacterii sau microbi, in cantitati si concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facind-o astfel daunatoare sanatatii populatiei, florei si faunei, sau improprii unei folosiri rationale.
    Sunt, de asemenea, interzise folosirea, transportul, manipularea si depozitarea de orice substante sau reziduuri in conditii care pot duce la poluarea apelor, prin scurgerea directa sau indirecta a acestora in ape.
    Evacuarea, aruncarea sau injectarea, in apele supuse protectiei, a apelor uzate, deseurilor, reziduurilor sau produselor de orice fel, precum si desfasurarea activitatilor economico-sociale ce pot modifica regimul de scurgere sau calitatea apelor, sunt admise numai in conditiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale.
    Art. 14
    Este interzisa darea in exploatare de noi unitati sau dezvoltarea unitatilor existente care, prin activitatea lor, pot constitui surse de poluare a apelor, fara statii si instalatii de epurare in stare de functionare corespunzatoare ori fara alte lucrari sau masuri care sa asigure respectarea conditiilor legale de protectie a calitatii apelor.
    Organele de stat care, potrivit legii, avizeaza executarea si autoriza functionarea lucrarilor ce se construiesc pe ape sau au legatura cu apele, nu vor autoriza darea in exploatare ori functionarea acestor lucrari decat in cazul in care constata ca sunt intrunite conditiile de respectare a normelor legale privind protectia apelor.
    Organele de specialitate pot impune unitatilor industriale care se alimenteaza cu apa din surse de suprafata sa evacueze, in amonte de propria lor captare, apele uzate epurate.
    Art. 15
    Unitatile industriale care evacueaza apele uzate, indirect, prin retele de canalizare ale altor unitati sau ale localitatilor sunt obligate sa asigure preepurarea apelor uzate proprii, astfel incat sa se previna degradarea retelelor de canalizare sau perturbarea functionarii statiei finale de epurare.
    Sectiunea a III-a
    Protectia solului si subsolului
    A. Protectia solului
    Art. 16
    Solul se protejeaza prin utilizarea rationala a terenurilor si prin masuri de prevenire a degradarii acestora.
    Utilizarea rationala a terenurilor se va realiza in baza planurilor de sistematizare a teritoriului, a localitatilor urbane si rurale, precum si a lucrarilor de zonare a productiei agricole si silvice, in functie de conditiile pedoclimatice, in concordanta cu prioritatile generale ale dezvoltarii economico-sociale a tarii.
    Art. 17
    Schimbarea categoriilor de folosinta a terenurilor agricole si din fondul forestier poate fi facuta numai in conditiile prevazute de lege.
    Amplasarea obiectivelor industriale, agrozootehnice, social-culturale si a constructiilor de locuinte se va face, de regula, in perimetrul construibil al oraselor sau in vatra satelor, precum si pe terenuri ce nu pot fi folosite economic pentru productia agricola.
    Organizatiile de stat si cooperatiste carora li se atribuie temporar terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru alte folosinte, sunt obligate sa efectueze lucrarile necesare stabilite de organele de specialitate pentru ca, la expirarea termenelor de atribuire, terenurile respective sa fie predate in conditii corespunzatoare reintroducerii lor in circuitul economic.
    Art. 18
    Pentru mentinerea si ameliorarea calitatii solului si a potentialului sau productiv, posesorii de terenuri cu orice titlu sunt obligati sa efectueze lucrari, stabilite de organele de specialitate, de prevenire si combatere a eroziunii, a alunecarilor de teren, inmlastinirii, excesului de umiditate, inundatiilor, saraturarii si a altor efecte daunatoare, cauzate de fenomene naturale sau de activitati economico-sociale, precum si sa execute lucrari tehnice agricole ori silvice cu respectarea reglementarilor in vigoare.
    Art. 19
    Depozitarea, aruncarea, deversarea sau imprastierea unor materii utile, a deseurilor ori reziduurilor solide, lichide sau gazoase, precum si a substantelor radioactive, provenite din activitatile industriale, agricole si din alte activitati economico-sociale, care pot duce la poluarea solului, sunt admise numai in zonele si perimetrele repartizate in acest scop si cu respectarea reglementarilor in vigoare cu privire la protectia mediului inconjurator.
    Art. 20
    Organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, precum si persoanele fizice care utilizeaza pesticide sau alte substante chimice nocive, sunt obligate sa foloseasca pentru combaterea bolilor, daunatorilor, buruienilor, fertilizarea solului sau in alte scopuri numai produse autorizate de organele de specialitate legal imputernicite.
    Folosirea pesticidelor si a altor substante chimice nocive in procesele de productie din agricultura si silvicultura se face sub supravegherea organelor de specialitate, cu respectarea intocmai a indicatiilor acestora.
    Metodele de folosire a pesticidelor sau a altor substante chimice nocive, precum si cantitatile utilizate, nu trebuie sa aiba ca efect imediat sau de durata depasirea limitelor care ar putea influenta negativ insusirile solului sau ale celorlalti factori de mediu, echilibrul ecologic sau sanatatea oamenilor.
    B. Protectia subsolului si a resurselor sale naturale
    Art. 21
    In scopul protectiei resurselor naturale ale subsolului, a platoului continental, a zacamintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice si a acumularilor de namol terapeutic, organizatiile de stat sau cooperatiste vor executa lucrarile geologice si cele de extractie a substantelor minerale utile sau exploatarea acestor resurse numai pe baza reglementarilor legale, tinand seama de:
    a) prevederile planurilor anuale si de perspectiva pentru dezvoltarea economiei nationale;
    b) asigurarea conditiilor de refacere a resurselor naturale regenerabile si a unui raport corespunzator intre volumul rezervelor deschise si al celor pregatite pentru exploatare;
    c) valorificarea superioara a materiilor prime extrase, prin inlaturarea pierderilor in procesul tehnologic de extractie, preparare si folosire;
    d) exploatarea rationala a zacamintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice, a acumularilor de namol terapeutic si asigurarea perimetrelor de protectie hidrologica a acestora;
    e) adoptarea de masuri pentru a preveni degradarea mediului inconjurator ca urmare a lucrarilor de extractie a materiilor prime care pot pune in pericol stabilitatea terenurilor, a constructiilor, a altor obiective economice sau sanatatea populatiei.
    Art. 22
    Sunt interzise aruncarea, evacuarea, imprastierea sau injectarea de reziduuri solide, lichide ori gazoase, a substantelor radioactive, rezultate din activitatile economico-sociale, al caror continut si concentratii de poluanti pot duce la poluarea zacamintelor de ape minerale, a lacurilor terapeutice si a acumularilor de namol terapeutic, facindu-le improprii folosintelor stabilite de organele de specialitate.
    Manipularea, transportul, depozitarea, evacuarea sau injectarea unor materii utile sau reziduuri solide, lichide sau gazoase, a substantelor radioactive, provenite din activitati economico-sociale si care pot duce la poluarea subsolului sau a platoului continental, sunt admise numai cu respectarea reglementarilor legale stabilite de organele de stat competente.
    Sectiunea a IV-a
    Protectia padurilor si a altor forme de vegetatie
    Art. 23
    Protejarea padurilor, ca unul dintre principalii factori ai mediului inconjurator, se va realiza prin:
    a) corelarea volumului masei lemnoase ce se exploateaza anual, pe ansamblu si pe fiecare unitate de productie silvica, cu cota normala de taiere stabilita prin amenajamentele silvice, tinandu-se seama de structura masei lemnoase respective;
    b) reimpadurirea suprafetelor exploatate, impadurirea terenurilor care nu pot fi utilizate economic in alt mod;
    c) extinderea tratamentelor intensive de gospodarire a padurilor;
    d) aplicarea sustinuta a celorlalte masuri tehnice prevazute in amenajamentele silvice.
    In elaborarea amenajamentelor silvice se va urmari imbinarea judicioasa a masurilor de sporire a potentialului productiv al padurilor cu cele de mentinere si ameliorare a functiilor ce le are vegetatia forestiera in protectia mediului inconjurator, indeosebi pentru regularizarea debitului natural al apelor, diminuarea scurgerilor de suprafata, ameliorarea terenurilor degradate, combaterea eroziunii solului si a calamitatilor, prevenirea alunecarilor de teren, atenuarea extremelor climatice, imbunatatirea calitatii aerului si infrumusetarea peisajului.
    Art. 24
    Este interzisa desfasurarea de activitati economico-sociale in conditii ce pot dauna refacerii si dezvoltarii vegetatiei forestiere.
    Pasunatul animalelor domestice, activitatile privind exploatarea masei lemnoase, electrificarea, explorarea si exploatarea resurselor subsolului, turismul, sportul, recrearea, agrementul si altele asemenea se pot desfasura in cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementarilor legale stabilite de organele de specialitate competente.
    Suprafata totala a padurilor nu poate fi micsorata decat in conditiile prevazute de lege.
    Art. 25
    In vederea asigurarii conditiilor de agrement, recreatie, turism, infrumusetare a peisajului, imbunatatire a calitatii aerului si de protectie impotriva zgomotului, comitetele executive ale consiliilor populare, organizatiile de stat cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, precum si persoanele fizice, sunt obligate, fiecare in sfera lor de activitate:
    a) sa extinda spatiile verzi in interiorul si in jurul localitatilor, in conformitate cu planurile de sistematizare, si sa asigure amenajarea corespunzatoare a acestora;
    b) sa efectueze lucrari de intretinere a spatiilor verzi in acord cu cerintele tehnice stabilite de organele de specialitate;
    c) sa cultive, dupa caz, pomi si arbusti fructiferi, alte plante agricole, arbori, flori si alte plante ornamentale, pe marginea cailor de comunicatii terestre, indeosebi pe traseele turistice, in jurul cladirilor si in alte locuri unde exista terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.
    Este interzisa distrugerea si degradarea instalatiilor, amenajarilor, arborilor si celorlalte forme de vegetatie din cuprinsul spatiilor verzi si din celelalte locuri prevazute in alin. 1.
    Micsorarea spatiilor verzi, precum si taierea arborilor sau a pomilor aflati in cuprinsul spatiilor verzi sau in celelalte locuri prevazute in alin. 1 nu se pot face decat cu aprobarea organelor de stat competente.
    Art. 26
    In explorarea si exploatarea florei si vegetatiei spontane, terestre si acvatice, de interes stiintific ori economic, sunt interzise metodele care impiedica regenerarea si dezvoltarea lor normala sau care influenteaza negativ echilibrul ecologic.
    Sectiunea a V-a
    Protectia faunei terestre si acvatice
    Art. 27
    Fauna terestra si acvatica constituie o bogatie a tarii prin rolul sau in mentinerea echilibrului ecologic si in satisfacerea necesitatilor economiei nationale.
    Protectia faunei se va realiza prin masuri speciale de conservare si prin rationalizarea exploatarii speciilor de animale care formeaza obiectul unor interese economice sau stiintifice, potrivit reglementarilor legale.
    Art. 28
    Organele si organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organizatii obstesti, precum si persoanele fizice, sunt obligate, in sfera lor de activitate, sa ia masuri pentru combaterea agentilor poluanti toxici, microbieni sau de alta natura care pot determina perturbari directe sau indirecte asupra dezvoltarii normale a faunei.
    Art. 29
    In scopul protectiei faunei autohtone, sunt interzise:
    a) naturalizarea sau tinerea in captivitate a faunei salbatice fara autorizatie eliberata de organele de stat competente;
    b) comercializarea faunei salbatice, cu exceptia schimburilor de animale vii intre gradini zoologice ori de piese intre muzee, efectuate cu avizul organelor de specialitate ale Academiei Republicii Socialiste Romania;
    c) introducerea oricarei specii de fauna straina in natura salbatica a tarii, fara avizul organelor competente;
    d) combaterea daunatorilor, bolilor, precum si a speciilor de animale ori pasari rapitoare prin metode a caror folosire, fara asigurarea luarii masurilor de protectie stabilite prin dispozitii legale, ar putea provoca pagube altor specii ale faunei.
    Vanatoarea si pescuitul sunt admise numai cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
    Sectiunea a VI-a
    Protectia rezervatiilor si a monumentelor naturii
    Art. 30
    Pot fi declarate rezervatii ori monumente ale naturii si fac obiect de protectie, in aceasta calitate, acele zone de terenuri sau de ape, precum si acele obiective naturale, distincte, care se impun a fi conservate si transmise generatiilor viitoare datorita importantei lor stiintifice, estetice sau raritatii.
    Rezervatiile si monumentele naturii se pot constitui in:
    a) parcuri nationale, care cuprind suprafete de teren si de ape ce pastreaza nemodificat cadrul natural cu flora si fauna sa, destinate cercetarii stiintifice, recreatiei si turismului;
    b) parcuri naturale, care cuprind suprafete de teren in care se urmareste mentinerea peisajului natural existent si a folosintelor actuale, cu posibilitati de restrangere a acestor folosinte in viitor;
    c) rezervatii naturale, ce cuprind suprafete de teren si de ape destinate conservarii unor medii de viata caracteristice si care pot fi de interes zoologic, botanic, forestier, paleontologic, geologic, speologic, limnologic, marin sau mixt;
    d) rezervatii stiintifice, ce includ suprafete de teren si de ape, de intinderi variate destinate cercetarilor stiintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton;
    e) rezervatii peisagistice in care sunt cuprinse asociatii de vegetatie sau forme de relief de mare valoare estetica, prin a caror conservare se urmareste integritatea frumusetilor naturale;
    f) monumente ale naturii reprezentand asociatii sau specii de plante si de animale rare sau pe cale de disparitie, arbori seculari, fenomene geologice unice - pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa, cascade si altele asemenea - precum si locuri fosilifere situate in afara sau in interiorul perimetrelor constituite, potrivit lit. a) - e).
    Art. 31
    Calitatea de "rezervatiei" sau "monument al naturii" se atribuie sau se retrage de Consiliul de Stat pentru obiectivele mentionate la art. 30 lit. a), b) si c) si de Consiliul de Ministri pentru obiectivele de la lit. d), e) si f), la propunerea Academiei Republicii Socialiste Romania, facuta din initiativa proprie sau la cererea comitetelor executive ale consiliilor populare, a organizatiilor socialiste ori la sesizarea persoanelor fizice.
    Propunerea de atribuire sau retragere a calitatii de rezervatie sau monument al naturii trebuie sa fie fundamentata prin cercetari stiintifice de specialitate, efectuate de academie sau de alte institutii competente solicitate de aceasta si avizata de organul prevazut de lege.
    Art. 32
    In cuprinsul rezervatiilor sau asupra monumentelor naturii se interzice desfasurarea oricarei activitati ce poate duce la degradarea sau modificarea aspectului initial al peisajului, a componentei faunei si florei sau a echilibrului ecologic, in afara de cazurile in care organul prevazut de lege va aproba, in mod exceptional si in baza unor cercetari de specialitate, exercitarea unor astfel de activitati.
    Art. 33
    Organele si organizatiile de stat, organizatiile cooperatiste, precum si alti detinatori care au in administrare sau in proprietate rezervatii ori monumente ale naturii sunt obligate sa le conserve, sa le intretina si sa le asigure paza, potrivit reglementarilor legale.
    Sectiunea a VII-a
    Protectia asezarilor omenesti si a celorlalti factori de mediu creati prin activitati umane
    Art. 34
    In scopul asigurarii unor conditii cat mai bune de viata si de munca pentru populatie, se vor intreprinde masuri specifice de combatere a poluarii produse de activitatile economico-sociale si de procesele biologice asupra factorilor naturali si a celor creati prin activitati umane ai mediului inconjurator din intermediul asezarilor omenesti si din jurul acestora.
    Art. 35
    Pentru realizarea protectiei mediului inconjurator in asezarilor omenesti, organele centrale si locale ale administratiei de stat, precum si toate organizatiile socialiste, sunt obligate sa asigure:
    a) dezvoltarea economico-sociala si tehnico-edilitara a localitatilor urbane si rurale, in stransa corelare cu masurile de protectie a mediului inconjurator;
    b) coordonarea, in cadrul sistematizarii teritoriale, a masurilor de protectie a mediului din localitatile urbane si rurale si din jurul acestora, prin stabilirea judicioasa in raport cu zonele de locuit din asezarile omenesti, a amplasamentelor zonelor industriale, zonelor de odihna, recreatie si turism, a cailor si sistemelor de transport, precum si a instalatiilor si depozitelor pentru deseuri si reziduuri.
    Art. 36
    In cazurile in care la poluarea mediului inconjurator contribuie mai multe obiective economico-sociale, amplasarea de noi unitati sau dezvoltarea celor existente, precum si echiparea acestora cu mijloacele de retinere si neutralizare a poluantilor, se fac cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care asigura coordonarea pe plan local a masurilor si lucrarilor de protectie a mediului.
    Unitatile care se construiesc sau se dezvolta nu pot fi date in exploatare fara instalatii sau dispozitive in stare de functionare corespunzatoare pentru epurarea si neutralizarea substantelor poluante ori fara realizarea altor lucrari sau masuri care sa asigure respectarea protectiei calitatii mediului inconjurator.
    Art. 37
    Pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator in localitatile urbane si rurale si in cuprinsul teritoriului din jurul acestora, consiliile populare judetene, municipale, orasenesti si comunale vor lua urmatoarele masuri:
    a) construirea de retele de canalizare si statii pentru epurarea apelor uzate, treptat in toate localitatile, precum si marirea capacitatii acestora pe masura introducerii si extinderii alimentarii centralizate cu apa, intr-o conceptie unitara, pe baza de programe elaborate in acest scop;
    b) perfectionarea organizarii si dirijarii circulatiei, modernizarea mijloacelor de transport si a cailor de circulatie;
    c) imbunatatirea sistemului de coletare, transport si neutralizare a deseurilor si reziduurilor menajere si industriale, amenajarea de statii pentru recuperarea si valorificarea sau distrugerea acestora;
    d) dimensionarea potrivit normelor legale in vigoare, precum si amplasarea grupata in ansamblurile de locuit, a terenurilor de sport, locurilor de joaca pentru copii, de agrement si a spatiilor verzi, asigurandu-se conditii de liniste si odihna locatarilor din jurul acestora.
    Depozitarea, aruncarea sau evacuarea reziduurilor menajere si industriale in interiorul asezarilor omenesti si in jurul acestora sunt permise numai in locurile destinate acestui scop si cu respectarea reglementarilor legale.
    Folosirea transportului, manipularea si depozitarea, in interiorul asezarilor omenesti si in jurul acestora, a substantelor radioactive si a celor puternic toxice, nu pot fi efectuate decat cu asigurarea unor conditii speciale de prevenire a poluarii mediului inconjurator, stabilite de organele de specialitate.
    Art. 38
    Este interzisa circulatia mijloacelor de transport care elimina substante poluante peste limitele stabilite prin normele legale.
    Comitetele executive ale consiliilor populare, prin organele militiei, pot interzice temporar sau permanent accesul tuturor autovehiculelor sau numai a unor categorii de autovehicule in anumite zone aglomerate, de locuit sau destinate odihnei si agrementului.
    Art. 39
    Este interzisa producerea de zgomote cu intensitati peste limitele admisibile stabilite prin normele legale.
    De asemenea, este interzisa desfasurarea in zonele de locuit de activitati in aer liber sau in spatii amenajate neizolate fonic corespunzator, care prin zgomotul ce-l produc pot dauna linistii si odihnei locatarilor.
    Organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organizatii obstesti precum si persoanele fizice, sunt obligate, in sfera lor de activitate sa ia masuri pentru reducerea sub limitele admisibile a intensitatii zgomotului produs de instalatiile si utilajele industriale si de constructii, mijloacele de transport si orice alte surse producatoare de zgomot continuu sau intermitent.
    Art. 40
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene, municipale, orasenesti si comunale vor avea in vedere realizarea treptata a devierii circulatiei de mare intensitate in afara zonelor populate, precum si a altor masuri si lucrari pentru reducerea zgomotului produs de mijloacele de transport.
    Art. 41
    Organele de stat care, potrivit legii, efectueaza controlul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport, dispozitive si instalatii de orice fel vor autoriza functionarea acestora numai daca sunt intrunite conditiile tehnice de protectie impotriva zgomotului.

    CAP. 3
    Sarcini ce revin organelor centrale si locale ale administratiei de stat, organizatiilor cooperatiste si altor organizatii obstesti

    Art. 42
    Infaptuirea politicii partidului si statului cu privire la protectia mediului inconjurator se realizeaza de organele si organizatiile de stat, cooperatiste si celelalte organe si organizatii obstesti.
    Art. 43
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, organele centrale ale organizatiilor cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti, care au in subordine unitati economice si sociale a caror activitate poate dauna mediului inconjurator, au urmatoarele sarcini:
    a) sa stabilesca si sa aplice masurile ce se impun pentru desfasurarea activitatii unitatilor existente, cu respectarea normelor legale de protectie a mediului inconjurator;
    b) sa asigure, pentru noile unitati sau dezvoltarea celor existente, concomitent cu desfasurarea lucrarilor de cercetare si proiectare a tehnologiilor de productie, determinarea cu precizie a nocivitatii poluantilor rezultati, precum si stabilirea si includerea in proiecte a procedeelor de retinere sau neutralizare a acestora;
    c) sa ia masuri ca la stabilirea amplasamentelor pentru noile unitati de productie sa se asigure protejarea cu precadere, a zonelor de locuit din asezarile omenesti;
    d) sa asigure in calitate de beneficiari de investitii, mijloacele materiale si financiare pentru realizarea lucrarilor si masurilor necesare protectiei mediului inconjurator, precum si pentru urmarirea emisiilor de poluanti la sursa;
    e) sa ia masuri ca, la intocmirea graficelor de esalonare a investitiilor si in executarea acestora, constructorii si beneficiarii sa stabileasca si sa realizeze darea in functiune a mijloacelor pentru protectia mediului inconjurator concomitent cu obiectivele, capacitatile si actiunile de investitii productive sau social-culturale;
    f) sa asigure functionarea la parametrii proiectati si perfectionarea instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor de protectie a mediului inconjurator;
    g) sa ia masuri ca personalul unitatilor din subordine sa-si insuseasca cunostintele de protectie a mediului inconjurator in legatura cu activitatile pe care le desfasoara.
    Art. 44
    Conducerile ministerelor si celorlalte organe centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si celorlalte organizatii obstesti, conducerile organizatiilor socialiste, precum si comitetele executive ale consiliilor populare, care au in subordine unitati ce desfasoara activitati economico - sociale, raspund direct de respectarea prevederilor legale privind conservarea, folosirea rationala si regenerarea resurselor naturale, de gasirea cailor pentru readucerea in circuitul economic a deseurilor si reziduurilor valorificabile, de echiparea unitatilor cu instalatii pentru retinerea si neutralizarea poluantilor precum si de asigurarea respectarii celorlalte dispozitii legale privind protectia mediului inconjurator.
    Art. 45
    Ministerul Sanatatii are urmatoarele sarcini cu privire la protectia mediului inconjurator:
    a) urmareste evolutia starii de sanatate a populatiei in relatie cu modificarile calitatii factorilor mediului inconjurator si ia masurile care se impun, potrivit legii;
    b) stabileste, din punct de vedere al protectiei sanatatii populatiei norme de igiena privind limitele maxime admisibile ale substantelor poluante si ale zgomotului din mediul inconjurator, precum si conditiile de potabilitate a apei destinate satisfacerii nevoilor populatiei;
    c) stabileste, impreuna cu Consiliul national al apelor, reglementari necesare in aplicarea legii si norme tehnice pentru protectia sanitara a surselor si instalatiilor centrale de alimentare cu apa potabila;
    d) stabileste, impreuna cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei, norme de instituire a perimetrelor de protectie a statiunilor balneare si climatice, precum si de protectie a fondului balnear;
    e) propune organelor competente masuri de prevenire si combatere a poluarii mediului inconjurator in vederea protejarii sanatatii populatiei;
    f) controleaza prin organele sale de specialitate respectarea normelor de igiena privind mediul inconjurator.
    Art. 46
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor stabileste norme tehnice si reglementari necesare in aplicarea legii si asigura controlul in domeniul protectiei solului, utilizarii pesticidelor si altor substante chimice in procesele de productie din agricultura, al protectiei fondului piscicol si al aplicarii masurilor fitosanitare si sanitar - veterinare.
    Art. 47
    Consiliul national al apelor stabileste norme tehnice cu privire la calitatea apelor, reglementeaza conditiile de autorizare a evacuarii si injectarii de ape uzate si alte materii care pot produce poluarea apelor, urmareste sistematic calitatea apelor si exercita in conditiile legii, controlul aplicarii masurilor de gospodarire si de protectie a calitatii apelor.
    Art. 48
    Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei stabileste masurile necesare pentru protectia zacamintelor minerale utile si asigura controlul respectarii normelor de protectie a subsolului.
    Art. 49
    Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii stabileste norme tehnice si reglementari necesare in aplicarea legii si asigura controlul cu privire la protectia padurilor, a celeilalte vegetatii terestre si acvatice din cuprinsul fondului forestier, a fondului de vanatoare si a celui de pescuit din apele curgatoare si lacurile de munte, inclusiv cele de acumulare, precum si cu privire la utilizarea in silvicultura a pesticidelor si a altor substante chimice nocive.
    Art. 50
    Academia Republicii Socialiste Romania stabileste normele specifice privind conservarea, intretinerea, explorarea stiintifica si paza rezervatiilor si monumentelor naturii si, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigura controlul respectarii dispozitiilor legale in acest domeniu.
    Art. 51
    Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara stabileste norme tehnice si reglementari necesare in aplicarea legii si asigura controlul respectarii prevederilor legale cu privire la protectia mediului inconjurator impotriva poluarii radioactive.
    Art. 52
    Ministerul Industriei Chimice va stabili si aplica tehnologii imbunatatite de producere a carburantilor si lubrifiantilor, actualizind standardele de calitate a acestora, potrivit normelor de prevenire a poluarii aerului.
    Ministerul Industriei Chimice, in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul Sanatatii, va organiza cercetarea si producerea de pesticide cu un grad cat mai redus de nocivitate pentru om si mediul inconjurator si de remanenta in sol sau in produsele agroalimentare.
    Art. 53
    Ministerul Industriei Constructiilor de Masini-unelte si Electrotehnicii si Ministerul Industriei Constructiilor de Masini Grele, impreuna cu celelalte ministere si organe  centrale interesate, vor lua masuri pentru asimilarea si producerea in tara a utilajelor, instalatiilor si dispozitivelor de protectie a mediului inconjurator si a aparatelor de masura si control al poluarii mediului.
    Art. 54
    Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, in colaborare cu ministerele, alte organe centrale, Academia Republicii Socialiste Romania, celelalte academii de stiinta si cu institutiile de invatamant superior, asigura pe baza de programe prioritare, dezvoltarea cercetarilor cu privire la protectia mediului inconjurator.
    Prin aceste programe vor fi promovate in special, tehnologii de productie prin care sa se reduca poluarea la sursa, procedee de recuperare si valorificare a substantelor reziduale utilizabile, procedee eficiente de retinere sau neutralizare a poluantilor, precum si cercetari privind cunoasterea mecanismelor echilibrului ecologic.
    Art. 55
    Ministerul Educatiei si Invatamantului ia masuri ca prin programele analitice ale invatamantului de toate gradele sa se asigure predarea, in mod corespunzator, de cunostinte referitoare la prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator, precum si la ocrotirea naturii.
    Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste va asigura, potrivit atributiilor sale, desfasurarea unei activitati sistematice de informare si educare a oamenilor muncii de la orase si sate in scopul cunoasterii cailor si mijloacelor de prevenire si combatere a poluarii mediului inconjurator, pentru pastrarea si apararea frumusetilor naturale ale tarii.
    Art. 56
    Ministerul de Interne, prin organele de specialitate ale militiei, asigura controlul concentratiei poluantilor din gazele esapate si intensitatea zgomotului produs de autovehicule la garaje, ateliere de reparatii si intretinere si pe drumurile publice, retinind certificatele de inmatriculare a autovehiculelor care depasesc normele legale de protectie a mediului, pana la inlaturarea cauzelor care au determinat aceasta si luand masuri in vederea aplicarii si a altor sanctiuni legale.
    Art. 57
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene, municipale, orasenesti si comunale, in domeniul protectiei mediului inconjurator, au urmatoarele sarcini:
    a) adopta, in colaborare cu organele centrale de specialitate, masurile ce se impun pentru protectia mediului inconjurator in raza lor teritorial - administrativa;
    b) controleaza modul cum organizatiile socialiste indeplinesc masurile stabilite si folosesc fondurile de investitii destinate protejarii si imbunatatirii calitatii factorilor de mediu;
    c) adopta masurile ce se impun a fi luate in conditiile specifice, pentru protectia calitatii factorilor naturali si a celor creati prin activitati umane ai mediului inconjurator din interiorul asezarilor omenesti si in jurul acestora;
    d) organizeaza si controleaza aplicarea masurilor de salubrizare a oraselor si comunelor, de amenajare si intretinere a spatiilor verzi, a parcurilor, oglinzilor de apa, strazilor, drumurilor si a podurilor si altele;
    e) analizeaza modul cum se aplica prevederile legale cu privire la protectia mediului inconjurator si raporteaza periodic, consiliilor populare.
    Art. 58
    Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor si celorlalte organizatii obstesti sa militeze pentru formarea unei opinii de masa in randurile oamenilor muncii si sa participe la activitatea de control obstesc in domeniul protectiei mediului inconjurator.
    Art. 59
    Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist si Consiliului National al Organizatiei Pionierilor sa organizeze actiuni pentru cunoasterea de catre tineret si copii a surselor de degradare a mediului si a mijloacelor de combatere si sa sprijine efectiv organele si organizatiile de stat si cooperatiste pentru luarea masurilor privind protectia mediului inconjurator.
    Art. 60
    Presa, radioul si televiziunea vor asigura informarea larga a publicului cu privire la fenomenele de poluare a mediului inconjurator si la masurile necesare pentru inlaturarea lor, contribuind la crearea unui puternic curent de opinie si desfasurand o activitate educativa sustinuta in acest domeniu.
    Art. 61
    Organele imputernicite de lege sa exercite controlul aplicarii masurilor pentru protectia mediului inconjurator pot dispune oprirea functionarii unor obiective economico-sociale, total sau partial, in situatiile si pe timpul in care poluarea produsa de acesta depaseste limitele legale si ameninta grav sanatatea populatiei sau creeaza pagube economiei nationale.
    Intreruperea functionarii va fi precedata de anuntarea organului in subordinea caruia se afla obiectivul respectiv.
    Luarea masurilor de intrerupere a functionarii nu exclude posibilitatea aplicarii altor sanctiuni prevazute de lege.

    CAP. 4
    Coordonarea activitatii de protectie a mediului inconjurator

    Art. 62
    In scopul coordonarii si indrumarii in mod unitar a activitatilor de protectie a mediului inconjurator se infiinteaza Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator, organ central de specialitate, larg reprezentativ, subordonat Consiliului de Ministri.
    Art. 63
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator analizeaza rezultatele actiunilor intreprinse pentru protectia mediului inconjurator si prezinta Consiliului de Ministri propuneri cu privire la directiile si principalele masuri de imbunatatire a activitatii de protectie a mediului.
    Art. 64
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator prezinta Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania rapoarte cu privire la realizarea politicii partidului si statului in domeniul protectiei mediului inconjurator.
    Art. 65
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator are, in principal, urmatoarele atributii:
    a) coordoneaza si sprijina activitatea desfasurata de catre organele centrale si locale ale administratiei de stat in domeniul protectiei mediului inconjurator;
    b) intocmeste, cu sprijinul celorlalte organe centrale, studii cu privire la mediul inconjurator, la stadiul aplicarii si la eficienta masurilor de protectie a mediului si prezinta propuneri de imbunatatire a activitatii in acest domeniu;
    c) elaboreaza, pe baza prognozelor, programe de ansamblu cu privire la protectia mediului inconjurator si indruma ministerele si celelalte organe centrale in elaborarea programelor pentru protectia mediului inconjurator in domeniile de activitate de care raspund;
    d) avizeaza actele normative privind protectia mediului inconjurator elaborate de catre organele centrale ale administratiei de stat si poate initia proiecte de acte normative in acest domeniu;
    e) coordoneaza elaborarea de catre ministere si celelalte organe centrale a normelor tehnice de competenta lor si stabileste, cu sprijinul acestora, normele tehnice de aplicabilitate generala cu privire la protectia mediului inconjurator;
    f) stabileste, pe baza propunerilor organelor centrale si locale de stat cu sarcini de control in domeniul protectiei mediului inconjurator, sistemul de supraveghere, prin metode unitare, a calitatii factorilor de mediu, pe intreg teritoriul tarii;
    g) urmareste si analizeaza modul in care organele centrale si locale ale administratiei de stat realizeaza sarcinile ce le revin cu privire la protectia mediului inconjurator;
    h) avizeaza propunerile de atribuire sau retragere a calitatii de rezervatie ori monument al naturii si aproba desfasurarea de activitati in legatura cu acestea, potrivit prevederilor legii;
    i) intretine, in domeniul sau de activitate, relatii de colaborare si cooperare cu organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale; asigura, impreuna cu organele si institutiile ce desfasoara activitati in domeniul protectie mediului inconjurator, pregatirea si participarea la actiuni internationale de specialitate, precum si aplicarea conventiilor internationale in legatura cu protectia mediului la care tara noastra este parte.
    Art. 66
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator este alcatuit din 70-80 membri.
    In consiliul national sunt numiti oameni de stiinta, cercetatori, proiectanti, cadre didactice, medici, ingineri si alti specialisti a caror activitate este legata de problemele protectiei mediului inconjurator, reprezentanti ai conducerilor unor ministere, altor organe centrale, ai Academiei Republicii Socialiste Romania, ai academiilor de stiinte si ai unor organe centrale ale organizatiilor cooperatiste si altor organizatii obstesti, precum si unii membri ai organelor teritoriale pentru protectia mediului inconjurator.
    Componenta si modul de functionare a consiliului national se stabilesc, la propunerea Consiliului de Ministri, prin decret al Consiliului de Stat.
    Art. 67
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator isi desfasoara lucrarile in plen si in comisii de specialitate.
    Art. 68
    Componenta consiliilor de specialitate se aproba in plenul Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator.
    Art. 69
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator are in coordonarea sa un presedinte, un vicepresedinte si un secretar al consiliului, care, impreuna cu presedintii comisiilor de specialitate, alcatuiesc Biroul executiv al Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator.
    Presedintele, vicepresedintele si secretarul Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator se numesc prin decret al Consiliului de Stat.
    Art. 70
    Pentru indrumarea si coordonarea activitatii privind protectia mediului inconjurator pe raza teritorial-administrativa a judetelor si a municipiului Bucuresti, se infiinteaza comisii pentru protectia mediului inconjurator, organe subordonate Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Comisiile pentru protectia mediului inconjurator sunt numite prin hotarari ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Presedintii comisiilor se numesc dintre vicepresedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    In comisiile pentru protectia mediului inconjurator sunt numiti oameni de stiinta, cadre de cercetare, de proiectare si didactice, medici, ingineri si alti specialisti a caror activitate este legata de problemele protectiei mediului inconjurator, precum si cadre de conducere ale organelor si organizatiilor de stat, cooperatiste si altor organizatii obstesti.
    Art. 71
    Comisiile judetene si a municipiului Bucuresti pentru protectia mediului inconjurator au urmatoarele atributii principale:
    a) coordoneaza si indruma activitatea de protectie a mediului inconjurator pe raza teritorial-administrativa a judetelor si a municipiului Bucuresti;
    b) intocmesc, cu sprijinul altor organe din unitatea teritorial-administrativa, studii cu privire la evolutia calitatii factorilor de mediu si fac propuneri de masuri, pe care le supun aprobarii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti;
    c) urmaresc si analizeaza modul in care organizatiile socialiste ce desfasoara activitate pe raza teritorial-administrativa a judetelor si a municipiului Bucuresti realizeaza sarcinile ce le revin cu privire la protectia mediului inconjurator;
    d) sprijina organizatiile socialiste din unitatea teritorial-administrativa in determinarea cauzelor care duc la modificarea mediului inconjurator si in stabilirea solutiilor pentru inlaturarea acestora;
    e) examineaza, sub raportul protectiei mediului inconjurator, planurile de sistematizare teritoriala, si a localitatilor urbane si rurale de pe cuprinsul unitatii teritorial-administrative si prezinta propuneri comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti;
    f) urmaresc si sprijina aplicarea masurilor de conservare, intretinere si paza a rezervatiilor si monumentelor naturii.
    Art. 72
    Consiliul national si comisiile judetene si a municipiului Bucuresti analizeaza, in plenul lor, modul in care se respecta normele legale cu privire la protectia mediului inconjurator si, in cazul cand constata abateri, dau indicatii obligatorii organizatiilor socialiste care au incalcat reglementarile in vigoare, pentru luarea de masuri in vederea respectarii legii, sesizand totodata organele competente sa ia masuri de aplicare a sanctiunilor legale.

    CAP. 5
    Sanctiuni

    Art. 73
    Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la protectia mediului inconjurator atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
    Art. 74
    Constituie contraventie, daca faptele nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sunt considerate infractiuni, incalcarea dispozitiilor prevazute in art. 10 alin. 1, art. 15, art. 18, art. 20 alin. 1, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 32, art. 33, art. 39 alin. 3 si art. 41, de catre cei carora le revin sarcini in legatura cu luarea masurilor sau cu respectarea obligatiilor la care se refera aceste dispozitii.
    Contraventiile savarsite prin incalcarea dispozitiilor art. 10 alin. 1, art. 18, art. 24 alin. 2, art. 25 alin. 3, art. 26, art. 28, art. 29, art. 33, art. 39 alin. 3 si art. 41 se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei, iar cele savarsite prin incalcarea dispozitiilor art. 15, art. 20 alin. 1, si art. 32 se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 10.000 lei.
    Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
    Art. 75
    Contraventiile prevazute in art. 74 se constata de personalul de specialitate anume imputernicit al organelor centrale care au, potrivit legii, sarcini de control in domeniul protectiei mediului inconjurator, al comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, de primari, precum si de catre ofiteri si subofiteri de militie.
    Odata cu constatarea contraventiei agentul constatator aplica si sanctiuni.
    Art. 76
    Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia.
    Plangerea, insotita de copia de pe procesul-verbal, se depune la organul din care face parte agentul constatator, care o inainteaza spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia.
    In masura in care prezenta lege nu dispune, contraventiilor prevazute in art. 74 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
    Art. 77
    Evacuarea in atmosfera a substantelor daunatoare sub forma de gaze, vapori, aerosoli, particule solide, precum si producerea de zgomote peste limitele stabilite de normele legale, care pun in pericol sanatatea ori integritatea corporala a oamenilor sau produc pagube economiei nationale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
    Art. 78
    Depozitarea, aruncarea ori evacuarea reziduurilor menajere sau a celor industriale, fara respectarea normelor legale, daca prin aceasta se pune in pericol sanatatea ori integritatea corporala a oamenilor sau se produce o paguba economiei nationale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
    Art. 79
    Incalcarea dispozitiilor cuprinse in art. 8 alin. 2, art. 10 alin. 2 si 3, art. 14 alin. 1 si 2, precum si a celor cuprinse in art. 36 alin. 2, constituie infractiune ce se pedepseste, dupa caz, potrivit art. 248 sau 249 din Codul penal, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

    CAP. 6
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 80
    La obiectivele economico-sociale si capacitatile de productie aflate in functiune la data intrarii in vigoare a prezentei legi fara a avea asigurate conditii tehnice pentru protejarea calitatii mediului inconjurator, se vor construi, extinde sau aduce in stare de functionare corespunzatoare, dupa caz, instalatiile sau dispozitivele necesare combaterii poluarii mediului inconjurator, in mod esalonat, potrivit unor programe elaborate in acest scop de catre organele centrale si locale interesate, cu acordul Consiliului National pentru Protectia Mediului Inconjurator.
    Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurator va urmari modul in care organele centrale si locale aduc la indeplinire programele stabilite.
    Art. 81
    Rezervatiile si monumentele naturii, declarate astfel prin dispozitii legale pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, isi pastreaza aceasta calitate.
    Art. 82
    Prevederile prezentei legi intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.