LEGE   Nr. 47 din 30 mai 1995

privind participarea Romaniei la Comisia europeana pentru democratie prin drept

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 111 din  2 iunie 1995

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ARTICOL UNIC
    Se aproba participarea Romaniei la Comisia europeana pentru democratie prin drept, instituita potrivit Rezolutiei (90) 6 din 10 mai 1990 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, prevazuta in anexa la prezenta lege, cu plata anuala a contributiei financiare aferente.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 15 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                  PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                           ADRIAN NASTASE

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 17 mai 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                        PRESEDINTELE SENATUI
                   prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

                          CONSILIUL EUROPEI
                        COMITETUL MINISTRILOR
                         REZOLUTIA Nr. (90) 6
referitoare la un acord partial privind crearea Comisiei europene pentru democratie prin drept*)

 (adoptata de Comitetul Ministrilor la 10 mai 1990, la a 86-a sesiune a sa)

    *) Traducere.

    Reprezentantii in Comitetul Ministrilor ai Austriei, Belgiei, Ciprului, Danemarcei, Finlandei, Frantei, Greciei, Irlandei, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Norvegiei, Portugaliei, San-Marino, Spaniei, Suediei, Elvetiei si Turciei,
    avand in vedere rezolutia adoptata de Conferinta pentru constituirea Comisiei pentru democratie prin drept (Venetia, 19 - 20 ianuarie 1990), care a creat Comisia europeana pentru democratie prin drept pentru o perioada tranzitorie de 2 ani,
    considerand ca participantii la conferinta au invitat organele competente ale Consiliului Europei sa studieze, in consultare cu comisia, propuneri vizand sa precizeze si sa dezvolte legaturile institutionale intre aceasta si Consiliul Europei,
    felicitandu-se ca un mare numar de state membre si-au exprimat deja intentia de a participa la lucrarile comisiei,
    considerand ca comisia va constitui un instrument fundamental pentru dezvoltarea democratiei in Europa,
    avand in vedere decizia din 23 aprilie 1990 prin care Comitetul Ministrilor a autorizat in unanimitate statele membre care doresc sa urmareasca aceste obiective in cadrul Consiliului Europei prin intermediul unui acord partial,
    hotarasc sa instituie Comisia europeana pentru democratie prin drept, care va fi guvernata de statutul anexat la prezenta rezolutie,
    convin sa examineze inainte de 31 decembrie 1992 legaturile institutionale intre Comisia europeana pentru democratie prin drept si Consiliul Europei in lumina experientei dobandite, in special pentru a le strange si mai mult, daca este cazul, prin incorporarea activitatilor comisiei in programul guvernamental de activitati al Consiliului Europei.

    ANEXA 1
    la Rezolutia nr. (90) 6

                                STATUTUL
            Comisiei europene pentru democratie prin drept

    Art. 1
    Comisia europeana pentru democratie prin drept este un organ consultativ care coopereaza cu statele membre ale Consiliului Europei, cat si cu statele nemembre, in special cu cele din Europa Centrala si de Est. Campul sau specific de actiune este acela al garantiilor oferite de drept in serviciul democratiei. Ea urmareste urmatoarele obiective:
    - cunoasterea sistemelor lor juridice, mai ales in vederea apropierii acestor sisteme;
    - intelegerea culturii lor juridice;
    - examinarea problemelor puse de functionarea, intarirea si dezvoltarea institutiilor democratice.
    2. Comisia da prioritate lucrarilor referitoare la:
    a) principiile si tehnica constitutionale, legislative si administrative care sunt in serviciul eficacitatii institutiilor democratice si al intaririi lor, cat si principiul primordialitatii dreptului;
    b) drepturile si libertatile publice mai ales acelea care privesc participarea cetatenilor la viata institutiilor;
    c) contributia colectivitatilor locale si regionale la dezvoltarea democratiei.
    Art. 2
    1. Fara a prejudicia competentele organelor Consiliului Europei, comisia poate sa efectueze, din proprie initiativa, cercetari si sa elaboreze, daca este cazul, proiecte de legi, de recomandari si de acorduri internationale. Orice propunere a comisiei poate fi discutata si adoptata de organele statutare ale Consiliului Europei.
    2. Comisia formuleaza avize la solicitarea Adunarii Parlamentare, a secretarului general, cat si a oricarui stat membru al Consiliului Europei, adresata prin intermediul Comitetului Ministrilor in componenta sa restransa la statele membre ale acordului partial (in continuare, Comitetul Ministrilor).
    3. Orice stat nemembru, cat si orice organizatie interguvernamentala pot beneficia de activitatea comisiei, adresand solicitarea Comitetului Ministrilor in vederea obtinerii acordului acestuia.
    4. In indeplinirea sarcinilor sale, comisia coopereaza cu Institutul International al Democratiei, creat sub egida Conferintei de la Strasbourg asupra democratiei parlamentare.
    5. Comisia poate, in plus, sa stabileasca legaturi cu institute si centre de documentare, de studiu si de cercetare.
    Art. 3
    1. Din comisie fac parte experti independenti de renume international ca urmare a experientei lor in cadrul institutiilor democratice sau a contributiei lor la dezvoltarea dreptului si a stiintelor politice.
    2. Expertii, membri ai comisiei, sunt desemnati cate unul din fiecare tara de catre statele membre ale Consiliului Europei, membre ale acordului partial. Ei raman in functie pentru o durata de 4 ani; mandatul lor poate fi reinnoit. Presedintele Adunarii Parlamentare si presedintele Consiliului regional al regiunii Venetia sau reprezentantul lor pot asista la lucrarile comisiei.
    3. Comitetul Ministrilor poate decide, in unanimitate, admiterea participarii oricarui stat european nemembru al Consiliului Europei la lucrarile comisiei. Dupa consultari cu comisia, statul in cauza poate desemna fie un membru asociat, fie un observator, care va face parte din comisie.
    4. Orice alt stat poate fi invitat, dupa aceleasi modalitati, sa desemneze un observator.
    5. Fiecare stat care a desemnat un membru sau un membru asociat poate desemna un supleant. Modalitatile de participare a supleantilor la lucrarile comisiei sunt definite in regulamentul interior al acesteia.
    Art. 4
    1. Comisia alege, dintre membrii sai, un birou format din presedinte, trei vicepresedinti si alti patru membri. Durata mandatului presedintelui, a vicepresedintilor si a celorlalti membri ai biroului este de 2 ani; totusi, mandatul unui vicepresedinte si al altor doi membri ai biroului, desemnati in timpul primei alegeri, alesi prin tragere la sorti, va lua sfarsit dupa un an. Presedintele, vicepresedintii si ceilalti membri ai biroului pot fi realesi.
    2. Presedintele conduce lucrarile comisiei si asigura reprezentarea sa externa. Vicepresedintii il inlocuiesc pe presedinte in cazul in care acesta se afla in imposibilitatea de a prezida.
    3. Comisia se reuneste in sesiune plenara, ori de cate ori este necesar, prin convocare de catre presedinte, care stabileste locul reuniunii. Comisia poate, de asemenea, sa creeze comitete restranse pentru a se ocupa de chestiuni specifice.
    4. Comisia defineste procedurile si metodele sale de lucru in regulamentul sau interior si decide cu privire la publicitatea care sa fie facuta activitatilor sale. Limbile de lucru ale comisiei sunt engleza si franceza.
    Art. 5
    1. Comisia poate sa fie asistata, atunci cand considera necesar, de consultanti, in mod deosebit competenti in domeniul dreptului sau al practicii institutionale a tarii sau a tarilor in cauza.
    2. Comisia poate, de asemenea, sa procedeze la audieri sau sa invite sa participe la lucrarile sale, de la caz la caz, orice persoana calificata sau orice organizatie neguvernamentala care actioneaza in domeniile de competenta ale comisiei si care este susceptibila sa ajute comisia in indeplinirea obiectivelor sale.
    Art. 6
    1. Cheltuielile legate de punerea in aplicare a programului de activitati si cheltuielile curente de secretariat fac obiectul unui buget de acord partial care va fi finantat de statele membre ale acordului partial si supuse acelorasi dispozitii regulamentare ca acelea prevazute pentru celelalte bugete ale organizatiei.
    2. In plus, comisia poate accepta contributii voluntare care sunt varsate intr-un cont special deschis in sensul art. 4 alin. 2 al Regulamentului financiar al Consiliului Europei. Alte contributii voluntare pot fi destinate unor cercetari specifice.
    3. Regiunea Venetia pune la dispozitia comisiei un sediu in mod gratuit. Cheltuielile legate de secretariatul local si de functionarea sediului comisiei sunt asumate de regiunea Venetia si de Guvernul italian, potrivit unor modalitati care vor fi stabilite de autoritatile mentionate.
    4. Cheltuielile de calatorie si de sedere ale fiecarui membru al comisiei sunt in sarcina tarii care l-a desemnat.
    Art. 7
    O data pe an, comisia transmite Comitetului Ministrilor un raport de activitate cuprinzand si liniile generale ale activitatilor sale viitoare.
    Art. 8
    1. Comisia este asistata de Secretariatul General al Consiliului Europei, care asigura, in plus, legatura cu personalul detasat de autoritatile italiene la sediul comisiei.
    2. Personalul detasat de autoritatile italiene la sediul comisiei nu face parte din personalul Consiliului Europei.
    3. Sediul comisiei este stabilit la Venetia.
    Art. 9
    1. Comitetul Ministrilor poate adopta orice amendament la prezentul statut cu majoritatea prevazuta la art. 20 d) al Statutului Consiliului Europei, dupa ce a primit avizul comisiei.
    2. Comisia poate propune orice amendament la prezentul statut Comitetului Ministrilor, care va decide cu majoritatea mentionata mai sus.