LEGE
Nr. 468 din 4 noiembrie 2004
pentru ratificarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre Romania si
Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la Washington, prin
Scrisoarea Primului-Ministru al Romaniei si a Bancii Nationale a Romaniei din
22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului Monetar International
din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice si financiare pentru
perioada 2004 - 2006, precum si a Memorandumului tehnic de intelegere
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 1086 din 23 noiembrie 2004
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Aranjamentul stand-by de tip preventiv cu acces la 250 milioane
DST dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit la Bucuresti si la
Washington, prin Scrisoarea Primului-Ministru al Romaniei si a Bancii Nationale
a Romaniei din 22 iunie 2004 si Decizia Consiliului executiv al Fondului
Monetar International din 7 iulie 2004, a Memorandumului de politici economice
si financiare pentru perioada 2004 - 2006, precum si a Memorandumului tehnic de
intelegere.
Art. 2
In cazul in care necesitatile de finantare externa a Romaniei vor impune
astfel de cumparari, echivalentul in lei al sumei de 250 milioane DST se
acopera de Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii
transelor de credit, in contul Fondului Monetar International deschis la Banca
Nationala a Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 2, plata dobanzilor si a
comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari
se suporta de catre Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4
(1) Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice si
Banca Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar
International, amendamente la textul aranjamentului stand-by, care privesc
detalii ce nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei
fata de Fondul Monetar International.
(2) Guvernul Romaniei va informa periodic Parlamentul in legatura cu aceste
amendamente, in cadrul raportului privind datoria publica interna si externa a
Romaniei.
(3) Includerea valorii noului aranjament stand-by in plafonul de indatorare
publica externa se va efectua doar in cazul utilizarii creditului, la data
primei utilizari.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei,
republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
p. PRESEDINTELE SENATUI,
DORU IOAN TARACILA
22 iunie 2004
Rodrigo de Rato
Director general
Fondul Monetar International
Washington, D.C. 20431
Stimate domnule de Rato,
Memorandumul de politici economice si financiare (MEPF) atasat prezinta
intelegerile la care s-a ajuns cu expertii Fondului Monetar International
(Fondul) in contextul discutiilor asupra unui program de 24 de luni, sprijinit
printr-un aranjament stand-by cu acces la 250 milioane DST (24,27 procente din
cota), pe care intentionam sa il tratam ca fiind de tip preventiv.
Pe durata programului anterior (2001 - 2003) dezechilibrele macroeconomice
din cadrul economiei noastre au fost reduse, reformele structurale au avansat,
iar produsul intern brut (PIB) si investitiile au crescut rapid. Am redus
inflatia de la 40 de procente la inceputul anului 2001 la 14 procente la
sfarsitul anului 2003, in conformitate cu tintele din program. Dupa o reducere
puternica in anul 2002, deficitul contului curent s-a marit in anul 2003, ca
rezultat al cresterii rapide a creditului si a salariilor, precum si a importurilor
aferente investitiilor straine directe. Privatizarea si reformele structurale
au avansat, chiar daca intr-un ritm mai lent decat s-a prevazut.
Obiectivele noastre macroeconomice principale sunt consolidarea
stabilizarii si scaderea graduala a inflatiei la o singura cifra pana in anul
2006, mentinerea deficitului de cont curent sub 5 1/2 procente din PIB si
mentinerea gradului de acoperire a rezervelor la 3 1/2 luni de importuri. Mai
mult, in conformitate cu angajamentul nostru puternic de aderare la Uniunea
Europeana in anul 2007, intentionam sa imbunatatim decisiv guvernanta si
climatul de afaceri si sa finalizam agenda de privatizare. MEPF specifica
masurile, dintre care unele sunt deja implementate, pentru indeplinirea acestor
obiective. Pe baza acestora solicitam aprobarea aranjamentului.
Guvernul este de parere ca politicile stabilite in MEPF atasat sunt
adecvate pentru indeplinirea programului si asigura evolutii macroeconomice
sustenabile in perioada 2004 - 2006, insa va intreprinde si alte masuri
ulterioare care pot deveni adecvate in acest scop. Romania se va consulta cu
Fondul referitor la adoptarea acestor masuri, si anterior revizuirii
politicilor cuprinse in MEPF, in conformitate cu politicile Fondului
referitoare la asemenea consultari.
Cu stima,
Adrian Nastase, Mugur Isarescu,
prim-ministru, guvernator,
Guvernul Romaniei Banca Nationala a Romaniei
MEMORANDUM
de politici economice si financiare pentru perioada 2004 - 2006
I. INTRODUCERE
1. Prezentul memorandum prezinta principalele obiective economice si
financiare si politicile Guvernului si ale Bancii Nationale a Romaniei pentru
perioada 2004 - 2006. Programul reflecta angajamentul nostru ferm pentru
consolidarea si continuarea stabilizarii macroeconomice realizate in cadrul
aranjamentului stand-by anterior, precum si pentru accelerarea reformelor
structurale in vederea asigurarii unei cresteri economice rapide si sustenabile
si a asigurarii aderarii la Uniunea Europeana in anul 2007. In urma
implementarii unei agende de reforma cuprinzatoare si a unor obiective
macroeconomice ambitioase in cadrul acestui program, ne asteptam ca Romania sa
nu mai aiba nevoie de alte aranjamente cu Fondul Monetar International.
II. CADRU GENERAL
2. Prin politici monetare si fiscale prudente am realizat un progres
sustinut in stabilizarea macroeconomica in perioada 2001 - 2003 si am creat
baza unei cresteri economice robuste. Consolidarea politicii fiscale, reducerea
pierderilor companiilor de stat si politici monetare prudente au condus la
reducerea inflatiei de la 40% la inceputul anului 2001 la 12,5% in luna aprilie
2004. Mai mult decat atat, procesul de dezinflatie a fost realizat fara generarea
de efecte adverse asupra cresterii produsului intern brut (PIB) care, la
nivelul de aproximativ 5% in ultimii 3 ani, a fost printre cele mai ridicate in
regiune. Investitiile au crescut puternic, cu o rata a investitiilor de capital
fix in crestere de la 18,9% din PIB in anul 2000, la 22,5% in anul 2003. Dupa
un declin indelungat, numarul de salariati a crescut cu 1/3% in anul 2003.
Pozitia noastra externa s-a imbunatatit remarcabil, cu rezervele oficiale
crescand de la 2,5 luni importuri prognozate la sfarsitul anului 2000 la circa
3 1/4 luni la sfarsitul anului 2003. Ratingurile obligatiunilor de stat s-au
imbunatatit de cateva ori, in timp ce marjele au scazut rapid.
3. Totusi, expansiunea recenta extrem de rapida a creditului si intr-o mai mica
masura cresterea salariilor au condus la o crestere a deficitului de cont
curent in anul 2003. In conditiile imbunatatirii credibilitatii, creditul
bancar catre sectorul privat a crescut considerabil, cu peste 50% in termeni
reali in anul 2003, in special datorita creditelor ipotecare si de consum.
Cresterea rezultata a cererii interne, care reflecta, de asemenea, si efectele
majorarii salariului minim pe economie din luna ianuarie 2003, a generat
cresterea importurilor, in timp ce recesiunea economica prelungita in zona euro
a incetinit exporturile. Aceste evolutii au crescut deficitul de cont curent de
la 3,4% din PIB in anul 2002 la 5,9% din PIB in anul 2003, depasind tinta
noastra cu aproape 1,1% din PIB.
4. Ca urmare a performantei mai bune decat cea programata, inregistrata in
reducerea inflatiei in prima jumatate a anului 2003, dezinflatia a stagnat in a
doua parte a anului 2003. Incetinirea a reflectat atat efectele ajustarii
salariului minim, cat si cresterea puternica a cererii interne si cresterea
preturilor la energie. Cu toate acestea, am realizat in mare parte tinta de 14%
in luna decembrie, iar procesul de dezinflatie a fost reluat la inceputul
anului 2004.
5. Politica fiscala in anul 2003 a fost in concordanta cu programul
convenit. Deficitul bugetului general a fost mai mic cu 0,3% din PIB decat cel
prognozat. Balanta de economii-investitii a intreprinderilor de stat s-a
imbunatatit cu 0,1% din PIB, in timp ce arieratele catre buget au fost mai
scazute decat in anul 2002. Am reusit mentinerea salariilor la intreprinderile
de stat in limita bugetelor aprobate. Mai mult, ratele de colectare la
principalele utilitati s-au mentinut in intervalul de 95 - 98%, mai putin la
energia termica.
6. Politica monetara a fost ferma si supravegherea bancara imbunatatita. Ca
raspuns la incetinirea temporara a procesului de dezinflatie si la cresterea
rapida a creditului, Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.) a majorat rata
dobanzii de referinta, cumulativ cu 300 de puncte de baza din luna august 2003,
si a introdus norme prudentiale care restrang eligibilitatea persoanelor fizice
pentru creditele de consum si cele ipotecare. In particular, B.N.R. a limitat
ponderea platilor privind creditele in venitul net lunar la 30%, a impus plata
unui avans obligatoriu de 25% sau un girant/asigurare pentru creditele de
consum si cerinta prezentarii unui girant, asigurare sau a unei garantii la
creditele pentru nevoi personale. B.N.R. si Comisia de Supraveghere a Valorilor
Mobiliare au redus ponderea maxima a platilor in venitul net la 35% pentru
creditele ipotecare si au introdus o limita maxima de creditare de 75% din
valoarea bunului ipotecat. Toate aceste masuri au intrat in vigoare la 1
februarie 2004. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a emis un
regulament care limiteaza expunerea asumata de companiile de asigurari pentru
creditele bancare. Bancile comerciale sunt in proces de infiintare a biroului
de credit, care sa monitorizeze creditele de consum si pentru afaceri si care
se asteapta sa devina operational in trimestrul IV al anului 2004. De asemenea,
am amanat liberalizarea depozitelor in lei ale nerezidentilor la bancile
locale, programata pentru luna ianuarie 2004. In pofida cresterii rapide a
creditului inregistrate pana in prezent, consideram ca riscurile prudentiale
rezultate sunt controlabile, deoarece bancile sunt bine capitalizate si
lichide. Ca urmare a introducerii unui nou regulament privind clasificarea
creditelor la inceputul anului 2003, nivelul provizioanelor pentru riscul de credit
este, dupa parerea noastra, adecvat, ceea ce a fost, de asemenea, confirmat si
de evaluarea efectuata in anul 2003, in cadrul Programului de evaluare a
sectorului financiar (FSAP).
7. In anul 2003 si la inceputul anului 2004 am realizat progrese substantiale
in privatizare si imbunatatirea climatului de afaceri. De la inceputul anului
2003, Autoritatea pentru Privatizarea Administratiei Participatiilor Statului
(APAPS) a vandut 23 de companii mari de stat producatoare de pierderi cu peste
70.000 de salariati. In circa 70 de intreprinderi mari de stat monitorizate in
cadrul programului, numarul de salariati a fost redus cu 7 1/2% sau peste
34.000 de salariati, in special in sectorul cailor ferate. Am finalizat, de
asemenea, negocierile privind investitia Corporatia Financiara Internationala
(CFI) si BERD in cea mai mare banca, Banca Comerciala Romana - S.A. (B.C.R.),
si se asteapta ca tranzactia sa aiba loc la inceputul lunii iunie. Mai mult
decat atat, am primit 3 oferte angajante pentru privatizarea celei mai mari
societati, Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A., si am
selectat oferta castigatoare. Totusi, am inregistrat intarzieri in privatizarea
distributiilor de electricitate si gaze. In scopul imbunatatirii climatului de afaceri,
am aprobat un plan pentru lupta impotriva coruptiei si am infiintat in anul
2003 Parchetul National Anticoruptie.
8. Reformele sectorului energetic au avansat semnificativ in perioada 2001
- 2003. Cresterile la preturile la energie au redus substantial pierderile din
cadrul sectorului energetic. Am adus preturile la electricitate aproape de
nivelurile de acoperire a costurilor, am crescut semnificativ preturile la
energia termica si am crescut preturile interne la gaze naturale, desi cele din
urma raman substantial sub paritatea de import. Lupta noastra impotriva
fenomenului de neplata a fost pusa in aplicare in sectoarele gazelor naturale
si de electricitate, insa sunt necesare eforturi suplimentare in sectorul
energiei termice.
III. POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE
A. Obiective si strategie
9. Principalele obiective ale programului nostru pentru perioada 2004 -
2006 sunt sustinerea si continuarea stabilizarii macroeconomice si accelerarea
reformelor structurale. Principalele obiective macroeconomice sunt: (i)
reducerea inflatiei la 9% pana la sfarsitul anului 2004, la 6% pana la
sfarsitul anului 2005 si la 5% la sfarsitul anului 2006; (ii) limitarea
deficitului de cont curent extern la mai putin de 5,5% din PIB; si (iii)
mentinerea rezervelor la un nivel confortabil de 3 1/2 luni de importuri
prognozate. Ne asteptam la o rata de crestere economica medie anuala de 5% in
perioada 2004 - 2006, ceea ce va contribui la reducerea diferentelor existente
in ceea ce priveste PIB pe locuitor, comparativ cu Uniunea Europeana.
Stabilizarea ratei inflatiei la o singura cifra pentru prima data in istoria
tranzitiei din Romania ar fi, in opinia noastra, un semnal puternic in sensul
realizarii politicilor economice majore. Din moment ce aproximativ doua treimi din
deficitul de cont curent vor fi acoperite de fluxuri care nu genereaza datorii,
suntem de parere ca nivelul tintit este sustenabil. Deoarece soldul balantei
economii-investitii in sectorul privat se asteapta sa scada in continuare,
toate imbunatatirile in ceea ce priveste deficitul de cont curent extern vor
proveni din sectorul public, de la buget si din soldul economii-investitii al
intreprinderilor de stat. Riscurile externe raman scazute prin prisma
progresului inregistrat in reformele structurale, a ponderii reduse a datoriei
externe si publice in PIB si a structurii favorabile a datoriei din punct de
vedere al maturitatii.
10. Principalele elemente ale pachetului de politici macroeconomice in anul
2004 vor fi urmatoarele: imbunatatirea balantei de economii-investitii a
sectorului public in sens larg cu aproximativ 1,25% din PIB, obiectiv ce va fi
atins prin strangerea tintei bugetare pentru anul 2004, o crestere modesta in
termeni nominali a salariului minim, o politica salariala prudenta in intreprinderile
de stat si prin continuarea reformelor in sectorul energetic, feroviar si
minier. Politica monetara va fi adecvat de restrictiva si, impreuna cu alte
masuri prudentiale, ar trebui sa incetineasca cresterea creditului in vederea
sprijinirii dezinflatiei si a limitarii deficitului contului curent.
11. Reformele structurale in perioada 2004 - 2006 vor avea ca scop
incheierea agendei de privatizare, intarirea disciplinei financiare si a
conformitatii la plata in intreprinderile de stat si in companiile private,
precum si imbunatatirea decisiva a guvernantei si mediului de afaceri. Acest
program va constitui un puternic impuls pentru privatizarile din sectorul
energetic, incluzand Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" -
S.A., cea mai mare companie din tara, intregul sector de distributie a gazelor
si multi distribuitori si generatori de energie electrica. In acest context,
reformarea mecanismului de stabilire a pretului la gaze naturale in vederea
majorarii pretului producatorilor interni la paritatea de import pana in luna
ianuarie 2007 castiga in importanta si urgenta. Programul va facilita, de
asemenea, privatizarea sau lichidarea celor 19 intreprinderi de stat mari
producatoare de pierderi, ramase in portofoliul APAPS. Vor fi luate masuri decisive
impotriva rau-platnicilor de taxe, in timp ce performantele financiare ale
rau-platnicilor din sectorul public - concentrati in special in sectorul
feroviar si minier - vor fi imbunatatite prin intermediul unor programe
puternice si credibile de reducere a pierderilor. Alte masuri se refera la
imbunatatirea domeniilor importante de guvernanta, concurenta si mediu de
afaceri.
B. Politica fiscala
12. Politica bugetara in anul 2004 va sustine obiectivele de dezinflatie si
limitarea deficitului de cont curent extern, creand in acelasi timp conditii
pentru cresterea in continuare a investitiilor sectorului privat. In
particular:
- in luna mai 2004 vom anunta public decizia de reducere a tintei
deficitului bugetului general consolidat la 2,1% din PIB, in vederea asigurarii
pietelor, ca intreprindem masurile necesare pentru limitarea deficitului de
cont curent. Vom aproba pana la 20 iulie 2004 (criteriu de performanta
structurala) un buget rectificat in conformitate cu aceasta tinta revizuita de
deficit. Datorita unei performante in domeniul veniturilor mai bune decat cea
din momentul aprobarii bugetului pe anul 2004, vom fi capabili sa atingem acest
obiectiv mentinand nivelul total al cheltuielilor bugetare si compensand unele
cheltuieli relativ mai mari ale bugetelor locale cu reduceri ale cheltuielilor
bugetului de stat. Daca vor fi obtinute venituri mai mari decat cele
corespunzatoare tintei de deficit de 2,1% din PIB, nu vom creste cheltuielile
prevazute in program si vom utiliza veniturile suplimentare pentru reducerea
deficitului. Toate cheltuielile pentru proiectele de autostrazi, inclusiv
proiectele pe baza de parteneriat public-privat si proiectele finantate din
garantii extrabugetare, vor fi incluse in noul plafon de deficit bugetar, in afara
cazului in care o abordare diferita ar deveni adecvata in conformitate cu
recomandarile misiunii de asistenta tehnica a Departamentului de afaceri
fiscale din cadrul Fondului (FAD). Veniturile din privatizare vor fi tratate in
continuare ca articole de finantare in conturile fiscale [Memorandumul tehnic
de intelegere (MTI), paragraful III];
- vom implementa masuri pentru imbunatatirea balantei de
economii-investitii a companiilor de stat pentru a facilita o ajustare globala
a deficitului sectorului public in sens larg de 1 1/4% din PIB. Masurile sunt
prezentate in paragrafele 21 - 26 si 32 - 33. Pentru a ne asigura de
indeplinirea obiectivului fiscal pentru sectorul public in sens larg, vom
stabili un sistem de monitorizare lunara a necesitatii de finantare a
sectorului public (PSBR), care va fi obiectiv cantitativ in anul 2004. Vom face
toate eforturile pentru a imbunatati credibilitatea acestor date, pentru
transformarea acestui obiectiv intr-un criteriu de performanta cantitativa
incepand cu primul trimestru al anului 2005.
13. Suntem pregatiti pentru inasprirea in continuare a politicii bugetare,
daca atingerea tintelor de cont curent si dezinflatie se va afla sub riscul
neindeplinirii. Ne asteptam ca reducerea tintita a deficitului bugetar si
masurile pentru imbunatatirea balantei economii-investitii a companiilor de
stat sa fie suficiente pentru limitarea recentei cresteri puternice a cererii
interne si sa aiba ca rezultat imbunatatirea deficitului de cont curent extern
in primul semestru al anului 2004. Daca nu se va intampla astfel, suntem ferm
angajati sa implementam masuri corective, inclusiv inasprirea in continuare a
politicii fiscale. Pentru a ne asigura de indeplinirea tintei de deficit
bugetar si pentru inlesnirea ajustarilor suplimentare, daca devin necesare, am
stabilit obiective indicative pentru plafoanele lunare ale cheltuielilor
bugetare pentru primele 6 luni ale anului 2004. Bugetele rectificate si
posibilele modificari ale plafoanelor de cheltuieli vor fi discutate in contextul
analizelor trimestriale din program.
14. Referitor la politica fiscala, am hotarat sa acordam prioritate
reducerii in continuare a ratelor la contributiile de asigurari sociale. Ca
urmare a reducerii cotelor la contributii cu 3 puncte procentuale in anul 2002
si cu 5 puncte procentuale in anul 2003, am diminuat contributia angajatorilor
la fondul de pensii cu 2,5 puncte procentuale si contributia angajatorilor la
fondul de somaj cu 0,5 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2004. Eligibilitatea
pentru aplicarea cotei de T.V.A. reduse va fi limitata la un numar de produse
farmaceutice, cazarea hoteliera, distributia de ziare si la un grup restrans de
produse anterior exceptate de la plata T.V.A. Ne vom abtine de la reducerea
impozitului pe profit si a impozitului pe venit in anul 2004, avand in vedere
ca aceste rate sunt comparabile cu cele din alte tari candidate la integrarea
in UE si nu ne putem permite o pierdere de venituri. De asemenea, ne vom abtine
de la introducerea deductibilitatii dobanzii pentru creditele ipotecare. Nu vom
modifica legislatia fiscala in anul 2004 si ne vom consulta cu Fondul pentru
orice amendamente pe care le-am putea avea in vedere pentru anul 2005. Mai
mult, ne vom abtine de la introducerea de scutiri fiscale sau a altor noi facilitati
fiscale distorsionante ori de la amanarea intreruperii celor care expira
(obiectiv structural continuu).
15. Implementarea unei reforme comprehensive a administratiei fiscale va
continua. La 1 ianuarie 2004 am infiintat Agentia Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF) in subordinea Ministerului Finantelor Publice si am transferat
colectarea contributiilor sociale la noua agentie. Modernizarea administratiei
veniturilor se va concentra acum pe operatiuni, sisteme, procese si resurse
umane. Intentionam sa cream o structura bazata pe functiuni cu o supraveghere
centrala puternica ce va controla automatizat activitatile economice si va
implementa programe de conformare bazate pe evaluarea riscului. In concordanta
cu recomandarile FAD, am infiintat structuri de proiect pentru reformele
recomandate. Planurile detaliate pentru atingerea principalelor obiective vor
fi aprobate pana la sfarsitul lunii iunie 2004. In luna iulie 2004 vom incepe
discutiile privind posibile finantari cu organizatii donatoare. Mai mult,
pentru a asigura ca toate functiile de colectare a veniturilor sunt integrate,
Guvernul va aproba un act normativ care va subordona de la 1 ianuarie 2005
administratia vamilor si Garda Financiara ministrului finantelor publice
(criteriu de performanta structurala).
16. Ramanem ferm angajati sa pastram salariile in sectorul bugetar si
pensiile in limitele bugetului pe anul 2004. Am limitat cresterea salariilor
din sectorul bugetar pentru 2004 la 6% in termeni nominali la 1 ianuarie 2004
si la alte 6% la 1 octombrie 2004 prin aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 123/2003. Am limitat primele anuale pentru anul 2003, platite la
inceputul anului 2004, la echivalentul unui salariu lunar din anul 2003 si vom
aplica acest principiu si pentru primele corespunzatoare anului 2004, ce vor fi
platite in anul 2005. In sectorul intreprinderilor de stat, pentru a evita ca
utilizarea profiturilor intreprinderilor de stat ca bonusuri salariale sa
submineze programul nostru salarial, vom amenda pana la sfarsitul lunii iulie
2004 Ordonanta Guvernului nr. 64/2001 pentru limitarea utilizarii profiturilor
in acest scop la un salariu de baza mediu lunar. Luand in considerare
necesitatea consolidarii fondului de pensii, suntem hotarati sa nu depasim
cresterea programata a pensiilor si cheltuielilor cu pensiile in bugetul pe
2004. Pentru asigurarea sustenabilitatii pe termen mediu a sistemului public de
pensii, vom conveni cu Banca Mondiala, in contextul operatiunilor din cadrul
imprumutului de ajustare programatica (PAL), sa acceleram cresterea varstei de
pensionare si sa initiem egalizarea varstei de pensionare pentru femei si
barbati incepand cu 1 iulie 2005. Nu vom decide nici o noua recorelare a
pensiilor dupa incheierea recorelarii actuale, pana la mijlocul anului 2004,
fara consultarea in prealabil cu expertii Fondului si ai Bancii Mondiale.
17. Vom intensifica lupta impotriva acumularii de arierate la buget. Ne vom
asigura ca autoritatile locale nu acumuleaza arierate, inclusiv la subventiile
catre companiile de incalzire in sistem centralizat. Mai mult, sumele
neplatite, reprezentand arierate catre furnizorii sectorului de sanatate,
acumulate in anul 2002, identificate in protocoalele convenite cu organizatiile
furnizorilor, in suma de 3.644 miliarde lei, vor fi platite pana la sfarsitul
lunii septembrie 2004 (criteriu de performanta structurala). Pentru evitarea
reaparitiei arieratelor, am aprobat in luna februarie 2004 actele normative
pentru intarirea legislatiei privind achizitiile de produse medicale. Pe baza
recomandarilor Bancii Mondiale, pentru imbunatatirea eficientei sistemului
spitalicesc vom aproba, pana la sfarsitul lunii iunie 2004, o strategie pe
termen scurt, mediu si lung pentru rationalizarea intregului sistem de
sanatate.
18. Vom actiona decisiv impotriva marilor contribuabili rau-platnici si a
evaziunii fiscale. In completarea eforturilor noastre de a asigura plata
integrala a taxelor de catre intreprinderile de stat, vom actiona ferm in ceea
ce priveste arieratele sectorului privat catre bugetul general consolidat. In
perioada 2002 - 2003 cele mai mari arierate ale sectorului privat catre bugetul
general consolidat au fost acumulate de 3 rafinarii. Procedura de faliment
impotriva uneia dintre acestea a fost initiata in data de 22 ianuarie 2004. Ca
o preconditie, Ministerul Finantelor Publice (M.F.P.) a initiat in data de 31
martie 2004 procedura de faliment impotriva celei de-a doua mari rafinarii.
Ulterior M.F.P. a initiat procedura de faliment impotriva altor 4 companii
private cu cele mai mari fluxuri de arierate catre bugetul general consolidat,
precum si impotriva unui numar mare de alte companii. Cea mai mare rafinarie
privata si-a imbunatatit conformarea la plata dupa reesalonarea stocului de
arierate. Totusi, vom revoca reesalonarea in situatia in care compania nu isi
plateste taxele si serviciul stocului reesalonat de arierate in intregime si la
timp. Reducerea arieratelor pentru cei mai mari 452 de debitori privati catre
bugetul de stat si fondurile de asigurari sociale va fi un criteriu de
performanta cantitativ in cadrul programului (MTI, paragraful V), in timp ce
reducerea arieratelor intreprinderilor de stat catre bugetul general consolidat
va fi o tinta indicativa (MTI, paragraful VI). Mai mult, vom continua afisarea pe
Internet a primilor 549 de debitori catre bugetul de stat si vom actualiza
aceasta lista in fiecare trimestru, in timp ce vom include de la 1 ianuarie
2004 arieratele catre cele 4 fonduri de asigurari sociale (datele lunare
actualizate vor fi comunicate expertilor Fondului). Vom intensifica lupta
impotriva evaziunii fiscale. In acest scop, vom aproba pana la sfarsitul lunii
iunie 2004 un plan cuprinzator pentru: a) a elimina comertul ilegal cu produse
petroliere si tigari, domenii in care coruptia este perceputa ca fiind foarte
raspandita; b) a lupta impotriva coruptiei in administratia vamilor. Acest plan
va fi pregatit in stransa consultare cu asociatiile de afaceri si cu alte parti
implicate. In plus, pana la sfarsitul lunii iunie 2004 vom solicita asistenta
tehnica din partea Fondului pentru a analiza legislatia cu privire la
prevenirea, descoperirea, controlul si sanctionarea fraudelor fiscale. In plus,
deciziile Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat, inclusiv in
cazurile reesalonarilor arieratelor la impozite, vor fi facute publice pe
Internet, impreuna cu justificarea aferenta.
19. Pentru finantarea deficitului bugetar pe anul 2004 vom acorda
prioritate imprumuturilor interne, in vederea limitarii presiunilor ofertei de
credite catre sectorul privat. Luand in considerare veniturile mari prognozate
din privatizare, provenite din afara tarii, vom limita emisiunea de eurobonduri
la nu mai mult de 600 milioane euro in anul 2004, din care 425 milioane euro nu
vor fi cheltuiti in anul curent (aceasta cifra poate fi revizuita la prima
analiza). Finantarea interna va avea ca scop extinderea maturitatii titlurilor
denominate in lei.
20. Vom limita acordarea tuturor garantiilor extrabugetare externe in anul
2004 la 2,3% din PIB (1,5 miliarde dolari S.U.A.) fata de 2,2% in anul 2003,
pentru a ne asigura ca tinta privind situatia fiscala a sectorului public in
sens larg este atinsa. Plafonul va fi aplicat garantiilor extrabugetare pentru
carburanti, imprumuturilor de la creditori multilaterali si oficiali si altor
garantii extrabugetare. In cadrul plafonului vom acorda prioritate proiectelor
de modernizare in sectorul energetic si al cailor ferate. Vom limita emisiunea
de garantii interne la maximum 20 milioane dolari S.U.A. (cu exceptia garantiilor
pentru imprumuturile acordate autoritatilor locale pentru finantarea temporara
a proiectelor SAPARD 21), cu garantii limitate la cazurile aprobate de catre
Consiliul Concurentei. In plus, vom amenda pana la sfarsitul lunii septembrie
2004 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 (aprobata prin Legea nr.
201/2003), in sensul prevenirii acordarii de noi imprumuturi de la Trezoreria
Statului catre intreprinderile de stat.
C. Politica salariala
21. Pentru a proteja competitivitatea economiei noastre am crescut numai in
mica masura salariul minim in anul 2004. Am aprobat o hotarare a Guvernului
care stabileste o crestere de 12% a salariului minim la 1 ianuarie 2004,
respectiv 2,8 milioane lei, nivel care va ramane neschimbat pana la sfarsitul
anului 2004 (criteriu de performanta structurala continuu). Toti oficialii
Guvernului care participa la negocierile contractului colectiv de munca la
nivel national vor cauta sa se asigure ca salariul minim din acest contract nu
difera in mod semnificativ de salariul minim stabilit prin lege. In plus,
Guvernul va instrui reprezentantii companiilor de stat: a) sa nu accepte un
salariu minim diferit de salariul minim aprobat; b) sa solicite asociatiilor
patronale din care fac parte sa refuze o astfel de diferenta. Guvernul se va
asigura ca un asemenea contract national sau alte contracte colective nu vor
afecta in nici un fel programul salarial in intreprinderile de stat, prezentat
in urmatorul paragraf, si, in acelasi timp, va incerca sa convinga sectorul
privat in acordarea unor cresteri salariale moderate. Cresterea salariului
minim in anul 2005 va fi discutata cu expertii Fondului in contextul primei
analize a programului.
22. Politica salariala a intreprinderilor de stat in anul 2004 are ca
obiectiv imbunatatirea performantelor financiare ale unui numar de 72 de
companii mari monitorizate, cu aproximativ circa 1/2% din PIB. Pentru
asigurarea unei politici salariale prudente in sectorul intreprinderilor de
stat vom rectifica bugetele companiilor monitorizate pana la sfarsitul lunii
aprilie 2004, limitand cresterea fondului de salarii la aproximativ 7%
(preconditie). Avand in vedere reducerea proiectata a numarului de salariati cu
19.000 de pozitii, aceasta implica o crestere bruta a salariului de aproximativ
11% in termeni nominali, sub rata inflatiei estimata. Pentru intarirea
credibilitatii tintei noastre salariale, ministerele vor bloca plata
echivalentului a 4% din fondul de salarii trimestrial in intreprinderile
monitorizate, pana in ultima luna a trimestrului, si il vor debloca numai dupa
ce devine clar faptul ca tinta respectiva va fi atinsa.
D. Reformele din sectorul energetic
23. Pentru a reduce dependenta noastra crescanda de importurile de gaze,
vom continua cresterea preturilor la producatorii interni in vederea atingerii
nivelului paritatii de import pana in luna ianuarie 2007. In data de 15 martie
2004 am anuntat un grafic al cresterii preturilor la gaze (preconditie). Pentru
anul 2004 acest grafic stabileste ca pretul la gaze la consumatorii finali va
fi majorat in fiecare trimestru cu 5%, exprimat in lei (preconditie pentru 1
aprilie si 1 iulie, criteriu de performanta structurala ulterior). Pentru
perioada 2005 - 2007 acest grafic specifica pretul la producator pe piata
reglementata, dupa cum este prevazut in Ordinul presedintelui Autoritatii
Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 1.075/216/2003. In timp ce in
actualul sistem producatorii interni primesc ceea ce ramane efectiv dupa ce
costurile variabile de import sunt acoperite (in plus fata de costurile de
transport, depozitare si distributie), in noul sistem distribuitorii de gaze si
consumatorii finali vor trebui sa absoarba costurile variabile de import si
cresterea graduala a preturilor producatorilor la paritatea de import. Prima
crestere anuala a pretului administrat la consumatorul final, in conformitate
cu noul sistem de stabilire a preturilor, va intra in vigoare la 1 ianuarie
2005, cand preturile interne la producatori pe piata reglementata vor creste cu
cel putin 25 dolari S.U.A./mm^3, incepand cu nivelul estimat al anului 2004 de
60 dolari S.U.A./mm^3 (criteriu de performanta structurala; cursul valutar
folosit pentru convertirea cresterii dolarului S.U.A. in preturi in lei este
specificat in MTI, paragraful VII). Ajustarea urmatoare de aceeasi amploare va
intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006.
24. Vom continua ajustarea preturilor la electricitate si incalzire catre
nivelul acoperirii costurilor. Preturile la electricitate si caldura ale
Societatii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. pentru consumatorul
final vor fi ajustate catre nivelul de recuperare a costurilor (inclusiv
rentabilitatea capitalului pentru companiile de distributie) semestrial, la 1
ianuarie si la 1 iulie (criteriu de performanta structurala). Agentia de
reglementare va elabora raporturi asupra acestor ajustari si le va transmite
expertilor Fondului (obiectiv structural continuu). Mai mult, in cooperare cu
Banca Mondiala, am revizuit in luna martie 2004 structura preturilor la
electricitate, fapt care a confirmat ca preturile de distributie la
consumatorul final sunt in concordanta cu plata integrala catre producatori si
vor acoperi integral marjele distribuitorilor, o data ce propunerea Bancii
Mondiale pentru ajustarea pretului in luna iulie 2004 este implementata. De
asemenea, Banca Mondiala a revizuit pretul de productie la electricitate la
termocentrale si a concluzionat ca acesta este la un nivel adecvat, recomandand
ca Guvernul sa aprobe un plan care sa vizeze costurile mari ale unor unitati
din cadrul termocentralelor ("activele neperformante"). Banca
Mondiala a recomandat, de asemenea, ca ajustarea de preturi de la 1 iulie 2004
sa includa o marja necesara pentru asigurarea unei rate de profitabilitate la
un nivel cel putin egal cu costul datoriilor in sectorul de distributie, care
reprezinta un pas important pentru comercializarea si privatizarea companiilor
de distributie. Vom implementa aceste recomandari, care vor necesita o ajustare
a pretului la consumatorul final de aproximativ 6 - 7% . In contextul primei
analize, vom discuta cu expertii Fondului si alti pasi in reforma sectorului
energetic, inclusiv eliminarea politicii de tarif uniform, permitand diferentierea
pretului la consumatorul final in cadrul regiunilor geografice, eliminarea
taxei nationale de dezvoltare si masuri pentru cresterea preturilor
producatorilor la hidroelectricitate, in vederea liberalizarii integrale a
acestei piete pana in anul 2007.
25. Vom aproba o strategie de reforma a sistemului de incalzire centrala,
in stransa cooperare cu Banca Mondiala (preconditie). Aceasta strategie va
urmari o trecere la contracte de incalzire sau conventii cu gospodariile
individuale, instalarea valvelor termostat si a contoarelor de incalzire,
precum si introducerea unei structuri defalcate a tarifului. In plus, vom
reanaliza asistenta sociala pentru gospodarii si o vom modifica, daca va fi
necesar. Un calendar pentru introducerea acestor masuri a fost pregatit in
aprilie 2004. Vom aproba o ordonanta de urgenta pana la 10 iunie 2004,
eliminand toate subventiile si livrarile de combustibili ale companiilor de
stat monitorizate catre 15 dintre cel mai putin eficiente centrale termice
(preconditie). Suntem hotarati sa nu reluam asemenea subventii sau livrari si
astfel sa incurajam administratiile locale sa stopeze productia si sa decida
asupra inchiderii acestor centrale termice. Pana la sfarsitul lunii iunie ne
vom asigura ca, pentru fiecare dintre aceste centrale, fie administratia locala
a luat o asemenea decizie, fie procedurile de faliment au fost initiate de
catre Guvern (in cazul datoriilor la buget) sau de catre un furnizor de stat de
combustibili (in cazul datoriilor catre furnizorii de combustibili)
(preconditie). In plus, vom transmite aceste documente pentru a demonstra ca
aceste decizii au fost luate impreuna cu Fondul si cu Banca Mondiala. In plus,
impreuna cu administratiile locale, vom lua toate masurile necesare pentru a
sprijini gospodariile conectate la sistemul de incalzire centralizata sa treaca
pe sistemul de incalzire individuala. Pretul de producere a energiei termice la
Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. va creste cu 12% de la
1 iulie 2004. Pretul national de referinta pentru energia termica va creste cu
12% de la 1 august 2004 (criteriu de performanta structurala). Hotararea
respectiva va fi aprobata de Guvern pana la mijlocul lunii iulie 2004. Pana la
sfarsitul lunii septembrie vom pregati o analiza care sa evidentieze etapele
necesare in vederea eliminarii sistemului actual de subventii pentru
producatori, prin sporirea sprijinului catre gospodarii pentru energia termica,
eliminand astfel pretul national de referinta.
26. Vom continua eforturile pentru eliminarea neplatii facturilor la
electricitate si gaze prin punerea stricta in aplicare a termenelor de
deconectare in cazul neplatii energiei electrice si a gazelor. Cu toate
acestea, in anul 2004 bugetul va continua sa isi asume platile pentru facturile
la energie pentru cativa mari producatori de pierderi (lista intreprinderilor
de stat eligibile va fi aprobata prin hotarare a Guvernului pana la sfarsitul
lunii iulie 2004), a caror deconectare ar putea crea probleme sociale. Vom
intensifica, de asemenea, eforturile de imbunatatire a colectarilor de la
populatie. In acest scop, vom pune in aplicare masuri de confiscare a activelor
rau-platnicilor prin sistemul judiciar, dupa cum se specifica in Ordonanta
Guvernului nr. 85/2001 si prin Hotararea Guvernului nr. 400/2003. Cei mai mari
rau-platnici industriali la cele 4 utilitati vor ramane deconectati sau
furnizarea se va realiza la nivel minim de alimentare, pana cand platile in
totalitate pentru toate facturile incepand cu luna decembrie 2002 vor fi
incasate de catre furnizorii de utilitati, in timp ce facturile pentru
companiile cu alimentare minima vor fi platite de catre Guvern (obiectiv
structural continuu).
E. Privatizare, lichidare si restructurare
27. Privatizarea cu succes a Societatii Nationale a Petrolului
"Petrom" - S.A. este cea mai mare prioritate a noastra. Am eliminat
unele restrictii si neclaritati care pot afecta in mod negativ succesul
privatizarii. In special, ca o preconditie, in luna martie 2004 am decis ca: a)
intreaga suma a arieratelor la bugetul general consolidat, aflate in litigiu,
va fi stearsa la momentul transferului de proprietate; b) Guvernul isi va asuma
raspunderea pentru compensatiile de mediu; si c) nu va fi nici o penalitate
pentru devierile postprivatizare de la nivelurile de personal, incluse in
planul de afaceri al investitorilor. In plus, am clarificat ulterior, printr-o
scrisoare transmisa investitorilor de pe lista scurta, faptul ca Guvernul isi
va asuma obligatiile de mediu aferente sondelor abandonate si va limita
restrictiile cu privire la restructurarea companiei, inclusiv vanzarea
activelor principale, la cel mult 4 ani, in timp ce am aratat, de asemenea, ca
vom fi de acord cu externalizarea unei rafinarii si a unui complex petrochimic
chiar si inainte de acest termen. Dupa cum s-a mentionat in paragraful 23,
graficul de ajustare a preturilor la gaze a fost anuntat la 15 martie 2004.
Toate aceste decizii au crescut valoarea Societatii Nationale a Petrolului
"Petrom" - S.A. si au creat conditiile pentru o privatizare de succes.
28. Dorim sa obtinem progrese substantiale in privatizarea utilitatilor, pe
baza recomandarilor Bancii Mondiale. In stransa consultare cu Banca Mondiala,
vom accelera pregatirile pentru privatizarea a doua companii de distributie a
gazelor prin invitarea la depunerea pana la 20 iulie 2004 a ofertelor finale
(preconditie). Am primit o oferta finala pentru privatizarea a doua companii de
distributie a energiei electrice in luna martie 2004, pentru care negocierile
sunt in curs de desfasurare. Nu vom oferi facilitati fiscale speciale
investitorilor sau tratamente preferentiale in privatizari ulterioare. Daca
acestea esueaza, fie vom relansa procesul de privatizare pentru aceste doua
companii, fie vom selecta alte doua pentru privatizare in anul 2004, in plus
fata de cele doua avute in vedere pentru privatizare. Pana la sfarsitul lunii
septembrie 2004 vom pregati o strategie de privatizare pentru Societatea
Comerciala "Electrica - Muntenia Sud" - S.A., in scopul de a invita
la depunerea ofertelor angajante pana la sfarsitul lunii martie 2005. Vom
incepe discutiile cu Banca Mondiala cu privire la privatizarea Societatii
Comerciale "Romgaz" - S.A. si a termocentralelor Rovinari si Turceni.
29. Fie vom privatiza, fie vom lichida ultimele 19 mari intreprinderi de
stat din subordinea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS)
pana la sfarsitul lunii septembrie 2004. In plus, fata de compania deja
privatizata in primul trimestru al anului 2004, am initiat procedura de
faliment pentru 5 companii mari de stat (companii cu mai mult de 1.000 de
angajati), inclusiv Societatea Comerciala "Republica" - S.A.,
Societatea Comerciala "Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A. si
Societatea Comerciala "Turnu" - S.A. (preconditie). Dupa aceasta fie
vom privatiza, fie vom lichida cate 6 astfel de companii in trimestrele II si
III ale anului 2004 (obiective structurale), lasand doua astfel de companii
pentru trimestrul IV al anului 2004. Pentru a imbunatati perspectivele unei
privatizari de succes, am implementat un program de reducere a personalului si
am eliminat 15.000 de posturi in luna martie 2004, inclusiv 2.600 de
disponibilizari la Societatea Comerciala "Roman" - S.A.
(preconditie). Mai mult, ca parte din programul salarial aprobat pentru anul 2004,
va fi impusa o inghetare a salariilor in toate companiile de sub autoritatea
A.V.A.S., care au acumulat pierderi (dupa impozitare) in anul 2003
(preconditie); acelea care nu au acumulat pierderi pot beneficia de o crestere
salariala de pana la 9% . Pentru companiile cu rezultate financiare slabe, in
luna martie 2004 APAPS si adunarile generale ale actionarilor au decis
lichidarea voluntara a 15 companii neviabile (inclusiv Societatea Comerciala
"Republica" - S.A., Societatea Comerciala "Combinatul de Utilaj
Greu" Cluj - S.A. si Societatea Comerciala "Turnu" - S.A.) si
vor numi acum lichidatorii. De asemenea, vom stabili tinte trimestriale pentru
privatizarea sau lichidarea companiilor mai mici.
30. In ceea ce priveste privatizarea Societatii Comerciale
"Roman" - S.A., suntem hotarati sa impiedicam intoarcerea in
proprietatea statului a oricarei parti a companiei. Ca parte a intelegerii de
privatizare, 2.600 de concedieri au fost implementate pana la 15 aprilie 2004
in unitatile ramase ale Societatii Comerciale "Roman" - S.A.
(preconditie). Daca vreo unitate nu plateste facturile la utilitati si
impozitele la timp, vom incepe imediat procedurile de inchidere (obiectiv
structural continuu).
31. Vom revizui privatizarea Companiei Nationale "Tutunul
Romanesc". Am incheiat un contract cu o firma internationala de audit
pentru a desfasura procedura de due-dilligence a contractului de privatizare,
care va fi finalizata pana la sfarsitul lunii iunie 2004. Vom relansa
privatizarea companiei pana la sfarsitul lunii iunie 2004, daca se dovedeste ca
procesul de licitatie a fost deficitar.
32. Eforturile noastre de restructurare a sectorului cailor ferate vor
continua. Ulterior concedierilor masive si privatizarii a 21 de filiale in a
doua jumatate a anului 2003, intentionam sa inchidem pana la sfarsitul lunii
iunie 2004 aproximativ 3.000 km de linii secundare de cale ferata producatoare
de pierderi (26% din reteaua totala), daca sectiunile respective nu sunt
preluate de catre investitori sub forma unor contracte de concesionare pana la
15 iunie 2004. Am aprobat o hotarare a Guvernului corespunzatoare in luna
ianuarie 2004. Pentru segmentele cu contracte de subconcesionare nu vom impune
investitorilor obligatii de a pastra angajatii. Angajatii care nu sunt preluati
de catre investitori vor fi concediati de catre Societatea Nationala a Cailor
Ferate Romane - S.A. pana la data intrarii in vigoare a contractului de
subconcesiune, dar nu mai tarziu de sfarsitul lunii iunie 2004. Vom continua
reducerea personalului in companiile feroviare cu 8.000 de angajati in perioada
ianuarie - septembrie 2004. Pentru imbunatatirea performantei financiare a
cailor ferate am crescut pretul biletelor de calatori cu 6,3% la 15 februarie
2004 si il vom creste cu inca 6% pe 15 iulie 2004. Am crescut, de asemenea,
tariful de transport marfuri cu 10% la 1 martie 2004 si cu alte 10% la 1 iulie
2004. Pana la 1 iulie 2004 vom finaliza externalizarea serviciilor de mesagerie
CFR catre o companie privata, care se asteapta sa aiba ca rezultat economii de
aproximativ 200 miliarde lei. Bugetele companiilor de cai ferate pentru anul
2004 vor fi rectificate pentru a asigura faptul ca pierderile operationale,
precum si obligatiile catre utilitati si catre bugetul general consolidat sunt
in totalitate acoperite de subventiile bugetare alocate. De asemenea,
companiile de cai ferate vor continua privatizarea a 4 filiale, precum si
vanzarea activelor nefolosite in activitatea de baza.
33. Vom implementa un plan de restructurare ambitios in sectorul minier. Am
aprobat si am publicat pe 28 mai 2004 o strategie pentru restructurarea
sectorului minier in perioada 2004 - 2010, care a fost elaborata in cooperare
cu Banca Mondiala si care respecta criteriile UE privind protectia mediului
(preconditie). Strategia stabileste calendare detaliate pentru minele ce
urmeaza a fi privatizate sau inchise, reducerile de personal necesare pentru
fiecare mina, precum si programe pentru rezolvarea problemelor sociale in
regiunile afectate. De asemenea, strategia include un plan de actiune pe anul
2004, cu planuri de reducere a personalului si lista minelor care vor fi
inchise si o decizie de inchidere a 30 de mine pana la 30 iunie 2004. In
conformitate cu aceasta strategie, 4.000 de angajati din sectorul minier
urmeaza sa fie disponibilizati pana la 30 iunie 2004 (preconditie) si alti
4.000 de angajati pana la data de 30 septembrie 2004 (criteriu de performanta
structurala). Bugetele companiilor din sectorul minier pentru anul 2004 vor fi
rectificate pentru a asigura faptul ca pierderile operationale ramase sunt in
totalitate acoperite prin subventiile alocate de la buget, inclusiv obligatiile
la utilitati si obligatiile catre bugetul general consolidat.
34. Ca parte a planurilor noastre de a spori eficienta planurilor de
cheltuieli cu autostrazi pe termen mediu, cooperam cu Banca Mondiala pentru a
evalua suportabilitatea generala a programului. Anterior finalizarii
contractelor pentru autostrazi, aflate in prezent in negociere, vom solicita
asistenta Bancii Mondiale cu privire la urmatoarele aspecte:
- un raport al unui consultant, finantat de Banca Mondiala, care sa
evalueze preturile unitare si aranjamentele financiare ale proiectului
Autostrazii Bors - Brasov;
- am solicitat Bancii Mondiale sa pregateasca pana la sfarsitul lunii iulie
2004, in consultare cu BERD, o evaluare a prioritatilor si a celui mai bun
traseu de constructie a autostrazii. Acest studiu va aborda, de asemenea,
suportabilitatea generala si impartirea riscului in cadrul proiectelor de
parteneriat public-privat planificate pentru Autostrada Brasov - Bucuresti,
precum si optiunile de relicitare a acestora;
- analiza, pregatita in consultare cu Comisia Europeana si cu alte parti
implicate, a implementarii legislatiei in domeniul achizitiilor, inclusiv normele
relevante, utilizate pentru acordarea proiectelor mari de infrastructura,
precum si a liniilor directoare pentru acordarea contractelor de acest tip in
viitor;
- in urma elaborarii acestor rapoarte, vom consulta Fondul cu privire la
sustenabilitatea fiscala a programului general de constructie a autostrazilor,
inclusiv cu privire la posibilitatea de a relua licitatia, retrasarea si
etapizarea programului de autostrazi, anterior finalizarii proiectelor
existente, aflate in pregatire;
- vom limita cheltuielile pentru constructia de autostrazi (inclusiv
cheltuielile din contractele si proiectele de parteneriat public-privat,
Proiectul Bechtel si proiectele finantate cu garantii extrabugetare) la 260
milioane euro in anul 2004.
35. Eforturile noastre pentru finalizarea privatizarii in sectorul bancar
vor continua. Am decis in luna aprilie 2004 asupra calendarului pentru
privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., banca de
economii a statului, in vederea finalizarii acestei privatizari in anul 2005.
In plus, vom anunta licitatia pentru un consultant de privatizare al Casei de
Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A., pana la sfarsitul lunii mai 2004. De
asemenea, vom finaliza negocierile cu BERD si CFI pentru achizitionarea pachetului
de actiuni al B.C.R., pana la sfarsitul lunii iunie 2004 (preconditie).
36. Vom implementa o serie de masuri pentru imbunatatirea transparentei si
responsabilitatii in sectorul intreprinderilor de stat: (i) Guvernul va decide
pana la sfarsitul lunii martie 2004 (preconditie) ca toate cele 72 de
intreprinderi de stat monitorizate sa isi publice pe paginile web ale
ministerelor de resort declaratiile de venituri auditate independent, incepand
cu conturile pentru anul 2003; in acelasi sens vom publica si rezultatele
financiare trimestriale (neauditate) pe aceste pagini web; (ii) vom continua
publicarea in mod regulat, pe Internet, a rapoartelor referitoare la ajutorul
de stat, inclusiv subventiile sub forma de arierate; (iii) standardele de contabilitate
acceptate pe plan international vor fi integral obligatorii incepand cu anul
2005 pentru toti agentii economici care depasesc o anumita marime.
F. Politica monetara si aspecte bancare
37. B.N.R. se va concentra in continuare pe reducerea inflatiei la o
singura cifra, gestionand in acelasi timp tranzitia politicii monetare la un
nou regim. Noua lege privind statutul B.N.R., care urmeaza sa fie aprobata pana
la sfarsitul lunii iunie 2004 (preconditie), va asigura independenta acesteia
in conformitate cu acquisul UE relevant si va face ca stabilitatea preturilor
sa fie obiectivul primar al politicii monetare a B.N.R. Aceasta, impreuna cu
progresele pe care le-am inregistrat in prognozarea inflatiei si in elaborarea
procedurilor referitoare la transparenta si responsabilitate, va furniza
premisele legale, tehnice si institutionale necesare pentru implementarea
graduala a tintirii inflatiei. Noul regim va avea in vedere faptul ca efectul
cursului de schimb asupra preturilor domina inca modificarile ratei dobanzii in
determinarea evolutiei inflatiei. Cu inflatia stabilizata ferm la nivelul unei
singure cifre si imbunatatirea transmisiei prin canalul dobanzilor,
responsabilitatea actiunilor de politica monetara se va transfera treptat catre
rata dobanzii.
38. In anul 2004 politica monetara va continua sa aplice regimul actual.
B.N.R. va continua sa ghideze cursul de schimb pe un traseu consecvent
obiectivului de inflatie si unei aprecieri reale modeste fata de noul cos de
75/25 euro-dolar, in concordanta cu efectul Balassa - Samuelson estimat.
Aceasta politica combina flexibilitatea substantiala a cursului de schimb pe
termen scurt cu ghidarea in vederea stabilizarii inflatiei intr-un orizont de
timp mai lung. Politicile fiscala si salariala restrictive, asa cum au fost
prezentate mai sus, vor facilita imbunatatirea deficitului contului curent
extern, permitand B.N.R. sa se concentreze asupra dezinflatiei. Vom incepe sa
reducem gradual rata dobanzii de referinta dupa ce vom fi siguri ca procesul de
dezinflatie si deficitul de cont curent sunt inscrise ferm pe traiectoria
dorita. Vom continua cu liberalizarea depozitelor in lei ale nerezidentilor la
bancile locale, atunci cand diferentialul ratei dobanzii dintre piata interna
si pietele externe nu va crea oportunitati pentru intrari de volum mare cu
potential destabilizator.
39. B.N.R. va continua sa monitorizeze cresterea creditului si sa
implementeze masuri decisive pentru limitarea acestuia, dupa cum va fi necesar,
din motive atat macroeconomice, cat si prudentiale. In conditiile in care
cresterea rapida a creditului nu se va atenua ca urmare a masurilor de
restrangere a eligibilitatii introduse in luna februarie 2004, vom introduce
raportarea obligatorie de catre banci si institutii nebancare catre biroul de
credit nou-infiintat si vom avea in vedere alte masuri pentru limitarea
cresterii creditului, inclusiv prin cresterea rezervelor minime obligatorii
pentru sursele de finantare in valuta. Incepand cu 1 septembrie 2004, Centrala
riscurilor bancare din cadrul B.N.R. isi va extinde baza de date si pentru
creditele neperformante mai mici de 200 milioane lei, inca nemonitorizate.
Intrucat companiile de asigurari au asigurat mai mult de jumatate din
portofoliul de credite pentru persoanele fizice al bancilor, Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor va monitoriza stabilirea primelor si reasigurarea
riscului respectiv de catre companiile de asigurare. Mai mult, pentru protectia
consumatorilor vom adopta o lege care sa solicite tuturor furnizorilor de credite
de consum dezvaluirea conditiilor reale de creditare si a riscurilor.
G. Aspecte de guvernanta, climatul de afaceri si piata muncii
40. Eforturile noastre pentru intarirea administratiei publice, eliminarea
coruptiei si imbunatatirea climatului de afaceri vor continua in stransa
cooperare cu UE si cu Banca Mondiala.
41. Intensificam eforturile noastre de a imbunatati functionarea sistemului
judiciar. Pana la sfarsitul lunii iunie 2004 vom aproba legi cu privire la
organizarea sistemului judiciar, statutul magistratilor si al Consiliului
Suprem al Magistraturii sub forma unui pachet unic si coerent (preconditie),
dupa consultarea Comisiei Europene, Bancii Mondiale si a altor parti implicate.
Noile legi vor intari rolul Consiliului Suprem al Magistraturii ca garant al
independentei sistemului judiciar. In particular, noile legi vor stabili
autoritatea deplina a Consiliului Suprem al Magistraturii in ceea ce priveste
recrutarea, perfectionarea si carierele profesionale ale judecatorilor, precum
si luarea masurilor in actiunile disciplinare in sistemul judiciar (cea mai
mare parte dintre aceste puteri a fost pana acum sub autoritatea Ministerului
Justitiei). Fiind eliminata procedura de recurs extraordinar de catre
procurorul general pentru cazurile civile, am transmis Parlamentului pe 1
aprilie 2004 legislatia privind eliminarea recursului extraordinar pentru toate
celelalte cazuri (preconditie). Vom asigura aprobarea acestei legislatii pana
la 20 iulie 2004 (criteriu de performanta structurala). Mai mult, in consultare
cu Banca Mondiala, vom analiza problema duratei excesive a procedurilor
judecatoresti in cazurile civile si comerciale, in special in cazurile de
restituire si faliment, si vom decide pana la 1 octombrie 2004 infiintarea unui
sistem de monitorizare in conformitate cu legea.
42. In cooperare cu Banca Mondiala vom intari legislatia privind declararea
bunurilor de catre oficialii Guvernului, parlamentari si rudele apropiate (in
particular, cerintele de evaluare si de transparenta). Aceasta noua legislatie:
va imbunatati transparenta declararii averilor inclusiv pentru categoriile
privind activele detinute, majoreaza aria de acoperire a declaratiei si la
candidatii pentru functii publice si reduce pragurile de raportare. Legislatia
a fost aprobata in luna mai 2004 (preconditie); cel din urma este un criteriu
de performanta structurala pentru sfarsitul lunii iunie 2004. Mai mult, vom
explora posibilitatea infiintarii de birouri speciale in fiecare minister
responsabil pentru verificarea declaratiei de avere pentru toate persoanele
implicate in procesul decizional si vom lua o decizie pana la sfarsitul lunii
iunie 2004.
43. Vom asigura resurse suplimentare pentru Parchetul National Anticoruptie
(PNA) in anul 2004. In particular, vom creste numarul de procurori PNA (in
prezent 95) cu aproximativ 50% . PNA va acorda o mai mare prioritate in
investigarea si judecarea marii coruptii. In plus, vom aproba pana la sfarsitul
lunii ianuarie 2005 legislatia care amendeaza art. 24 alin. 2 din Legea privind
responsabilitatea ministeriala (Legea nr. 115/1999), prin care s-a acordat
imunitate si fostilor membri ai Guvernului.
44. In cooperare cu Banca Mondiala vom evalua impactul noului Cod al muncii
asupra pietei muncii si angajarii si il vom amenda corespunzator in vederea
pastrarii flexibilitatii pietei muncii. Revizuirea comprehensiva a Codului
muncii la inceputul anului 2005 va solutiona, in vederea abordarii,
ingrijorarile exprimate de patronate, printre care fondul de garantare a
salariilor, reglementari cu privire la angajare, concediere si birocratie.
Revizuirea generala a Codului muncii va fi agreata de catre Banca Mondiala, in
cadrul acquisului UE, si va fi transmis la Parlament pana la sfarsitul lunii
martie 2005. Respectivul criteriu de performanta structurala va fi stabilit la
momentul celei de-a doua sau de-a treia analize in cadrul programului.
III. MONITORIZAREA PROGRAMULUI
45. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanta si a
tintelor indicative, dupa cum este descris in continuare. Programul va fi
analizat trimestrial de Fond, pe perioada aranjamentului stand-by (mai 2004 -
mai 2006). Pe langa principalii indicatori financiari de performanta, analizele
vor urmari evaluarea progresului in implementarea elementelor structurale ale
programului, in particular, pe acelea care privesc ajustarea preturilor la
energie, disciplina salariala, reducerea arieratelor si masuri graduale de
privatizare a intreprinderilor de stat mari ramase, incluzand Societatea Nationala
a Petrolului "Petrom" - S.A. Acordul asupra bugetului corespunzator
anilor 2005 si 2006, deciziile privind salariul minim si programul privind
numarul de personal si politica salariala la intreprinderile de stat vor fi o
conditie pentru finalizarea analizei.
46. Criteriile cantitative de performanta sunt urmatoarele: (i) plafoane
trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane
trimestriale asupra activelor externe nete ale B.N.R.; (iii) plafoane
trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat; (iv) plafoane
trimestriale pentru fondul nominal de salarii cumulat in cadrul
intreprinderilor de stat monitorizate; (v) plafoane trimestriale la ratele de
colectare pentru 4 utilitati; (vi) plafoane trimestriale la garantiile interne
emise de Guvern conform legii datoriei publice si altor legi, excluzand
garantiile de promovare a exportului; (vii) plafoane trimestriale pentru
contractarea sau garantarea de catre Guvern a datoriei externe neconcesionale;
(viii) plafoane trimestriale la arieratele celor (452) mai mari debitori
privati la bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurari sociale; si (ix) un
criteriu continuu de performanta de neacumulare de arierate la plati externe.
47. Tintele indicative in cadrul programului sunt urmatoarele: (i) plafoane
trimestriale pentru finantarea totala a sectorului public; (ii) plafoane
trimestriale pentru arieratele intreprinderilor de stat monitorizate la bugetul
general consolidat; (iii) plafoane trimestriale pentru expunerea bancilor comerciale
fata de intreprinderile de stat; (iv) limite minime la ratele de colectare
pentru electricitate si energie termica pentru Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A. si unitatile externalizate; si (v) plafoane
trimestriale separate cu privire la ratele de colectare ale Societatii
Comerciale "Distrigaz Nord" - S.A. si Societatii Comerciale
"Distrigaz Sud" - S.A. Cea de-a doua analiza va examina fezabilitatea
convertirii plafonului cu privire la finantarea totala a sectorului public in
criteriu de performanta.
48. Toate criteriile cantitative de performanta sunt specificate in tabelul
nr. 1; lista preconditiilor, a criteriilor structurale de performanta si a
obiectivelor structurale este specificata in tabelul nr. 2. Principalele
definitii sunt prezentate in MTI.
MEMORANDUM TEHNIC DE INTELEGERE PENTRU ARANJAMENTUL STAND-BY
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.
Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenta dintre
baza monetara medie (asa cum este definita mai jos) si media activelor externe
nete (asa cum sunt definite in sectiunea a II-a a acestui memorandum), ambele
exprimate in moneda nationala.
Baza monetara medie este definita ca suma dintre cantitatea medie de moneda
aflata in circulatie, in afara B.N.R., si media depozitelor (rezerve
obligatorii plus suplimentare) ale bancilor comerciale la B.N.R., pentru luna
indicata. Depozitele bancilor comerciale exclud rezervele obligatorii si
rezervele suplimentare in valuta pentru depozitele in valuta. Datele privind
baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care
vor fi transmise saptamanal la Fond de catre B.N.R. Stocul bazei monetare medii
la sfarsitul lunii martie 2004 a fost de 111.778 miliarde lei.
Datele raportate pentru baza monetara medie vor fi ajustate in urmatoarele
conditii:
1. daca rezervele obligatorii vor creste/descreste de la 18% pentru toate
rezervele obligatorii pastrate in lei, datele raportate privind baza monetara
vor creste/descreste cu produsul dintre modificarea rezervelor minime
obligatorii si a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt
constituite in lei. Nivelul depozitelor programate este de 242.609 miliarde lei
pentru luna iunie 2004, 258.598 miliarde lei pentru luna septembrie 2004 si
293.672 miliarde lei pentru luna decembrie 2004;
2. datele raportate pentru baza monetara vor fi diminuate cu scaderea
rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecarei banci, masurate
de la data de 24 a lunii anterioare pana la data de 23 a lunii-test, dupa cum
este specificat in regulamentul relevant al B.N.R.
Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite in lei, in scopul
calcularii activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare
leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultari cu personalul Fondului. Stocul
mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete
zilnice, asa cum sunt definite in sectiunea a II-a. Limitele vor fi
monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate saptamanal
Fondului de catre B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii in luna martie
2004 a fost de -122.235 miliarde lei.
Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat in
urmatoarele conditii:
1. in sensul reducerii (cresterii) in mod proportional, pentru fractiunea
din luna in care finantarea externa bruta depaseste (se reduce fata de)
nivelurile programate, specificate in sectiunea a II-a, cu echivalentul in lei
al excesului la care s-a facut referire (diminuarea);
2. pentru orice modificare in rezervele minime obligatorii, asa cum este
descris mai sus. Inainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va
consulta cu personalul Fondului;
3. in sensul cresterii (reducerii), cu echivalentul in lei al scaderii
(cresterii) stocului de certificate de trezorerie denominate in valuta (cumulat
de la sfarsitul lunii martie 2004);
4. in sensul reducerii, cu echivalentul in lei al cresterii veniturilor in
valuta obtinute din privatizari mari (pret de vanzare de peste 10 milioane
dolari S.U.A.) (cumulat de la sfarsitul lunii martie 2004), excluzand
incasarile rezultate in urma vanzarii B.C.R., dupa cum este specificat in
sectiunea a II-a;
5. in sensul reducerii, cu scaderea rezervelor efective fata de rezervele
obligatorii ale fiecarei banci.
II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale B.N.R.
Activele externe nete ale B.N.R. reprezinta diferenta dintre activele de
rezerva si pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezerva
sunt definite ca aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice pozitie de
rezerva la Fond si disponibilitatile de valuta ale B.N.R. in monede
convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele
B.N.R. la bancile comerciale, orice active in monede neconvertibile, activele
de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele
externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward si metalele
pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul contabil
de 407 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilitatile DST la 1,48597 dolari
S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt masurate in ultima zi
lucratoare a lunii respective.
Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca imprumut,
depozit, operatiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit
drept garantie), si pasive forward ale B.N.R. in monede convertibile, inclusiv
depozitele in valuta la B.N.R. ale bancilor comerciale rezidente; cumparari de
la Fond; imprumuturi de pe pietele internationale de capital; creditele
"punte" de la Banca Reglementelor Internationale, banci straine,
guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor.
Toate activele si pasivele denominate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzatoare fata
de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 2003. Toate modificarile cu privire la
definirea sau la evaluarea activelor ori pasivelor, precum si detaliile despre
operatiunile privind vanzari, cumparari sau operatiuni swap cu aur vor fi, de
asemenea, comunicate expertilor Fondului.
Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:
(i) in sensul cresterii/scaderii cu 100% din depasirea/reducerea finantarii
externe brute*1) fata de nivelurile programate cumulat de la sfarsitul lunii
martie 2004, dupa cum urmeaza:
Iunie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;
Septembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;
Decembrie 2004: 756,87 milioane dolari S.U.A.;
(ii) prin modificarea in stocul certificatelor de trezorerie ale
Ministerului Finantelor Publice denominate in valuta, inclusiv cele emise
pentru restructurare bancara (pe baza cumulata de la sfarsitul lunii martie
2004). Stocul ramas la 31 martie 2004 a fost de 450,891 milioane dolari S.U.A.,
evaluat la cursurile de schimb ale programului;
(iii) in sensul cresterii, cu suma veniturilor in valuta obtinute din
privatizari mari (pret de vanzare peste 10 milioane dolari S.U.A) (cumulat de
la sfarsitul lunii martie 2004), excluzand sumele obtinute din vanzarea B.C.R.,
care au fost deja incluse in tinta.
Activele externe nete vor fi monitorizate pe baza situatiei monetare.
Datele zilnice vor fi utilizate in continuare pentru a calcula media activelor
externe nete. Toate datele sunt furnizate de catre B.N.R. Activele externe nete
au fost 7.304 milioane USD la sfarsitul lunii martie 2004.
------------
*1) Finantarea externa este definita ca intrari de credite acordate
Guvernului pentru sustinerea balantei de plati, cu o scadenta mai mare de un
an, de la creditorii multilaterali si bilaterali, precum si resurse cu o
scadenta mai mare de un an obtinute de Guvern de pe pietele internationale de
capital. Acestea exclud utilizarea resurselor Fondului.
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autoritatilor
locale, fondurile de asigurari sociale*2); Fondul special pentru modernizarea
drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul
special de reasigurare, Autoritatea pentru valorificarea activelor statului
(AVAS)*3), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, Regia Autonoma
"Administratia Nationala a Drumurilor" (AND), alte fonduri
extrabugetare administrate de M.F.P. sau de alte ministere si agentii din afara
cadrului bugetar; alte operatiuni extrabugetare ale ministerelor, finantate
prin imprumuturi externe, si fondurile de contrapartida create din incasarile
din imprumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derularii
programului, in scopul realizarii de operatiuni de natura fiscala, asa cum sunt
definite in "Manualul pentru statistica finantelor publice" al
Fondului, vor fi incorporate in definitia bugetului general consolidat.
In cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi
calculat pe baza datelor privind veniturile si cheltuielile furnizate de M.F.P.
si, de asemenea, pe baza datelor "inregistrate sub linie", ceea ce
reprezinta suma finantarii externe si interne a bugetului, precum si veniturile
din privatizare obtinute de toate entitatile bugetului general consolidat si
veniturile din recuperarea activelor bancare de catre AVAS. Vor fi intreprinse
toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de
"sub" si de "deasupra liniei". Totusi, daca aceste eforturi
nu se vor concretiza in eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului
se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.
Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar
catre bugetul general consolidat este definita ca totalitatea creantelor
sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totala a
depozitelor bugetului general consolidat detinute in sistemul bancar. Soldul
creditului in valuta catre buget la 31 decembrie 2003 va fi convertit in dolari
S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfarsitul lunii decembrie 2003, si din
dolari S.U.A. in lei, la cursurile de schimb determinate prin consultari cu
expertii Fondului. Valoarea creditului in valuta nou-acordat in anul 2004 va fi
evaluata la cursurile valutare specificate prin consultari cu expertii
Fondului. Imprumuturile guvernamentale catre banci la o rata a dobanzii mai
mica decat rata de referinta a B.N.R., pentru a finanta subimprumuturile
agentilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista
convenita a conturilor care urmeaza sa fie tratate ca depozite guvernamentale,
in scopurile programului, este prezentata in "Aide memoire-ul FAD Romania:
masurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie
1994.
------------
*2) Acestea includ Fondul asigurarilor sociale de stat, Fondul pentru
accidente de munca, Fondul de somaj si Fondul asigurarilor sociale de sanatate.
*3) AVAS a rezultat din fuziunea Autoritatii de Privatizare si
Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si a Agentiei de Valorificare a
Activelor Bancare (AVAB) la data de 1 mai 2004. Inaintea acestei fuziuni APAPS
a fost o componenta a bugetului general consolidat, in timp ce AVAB nu.
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al intreprinderilor de stat
monitorizate
Lista celor 72 de intreprinderi de stat, ale caror salarii urmeaza sa fie
monitorizate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, este
mentionata in Hotararea Guvernului nr. 393/2004.
Fondul de salarii va fi ajustat dupa cum urmeaza:
(i) in sensul scaderii, cu suma economiilor datorate
"externalizarii" (definita ca desprindere a unei unitati sau
transferul acesteia la o alta entitate ori transferurile temporare/permanente
ale angajatilor, atunci cand dimensiunea acestor transferuri depaseste 100 de
angajati lunar). In fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate,
pentru fiecare companie, ca produs intre numarul de salariati externalizati
pana la momentul respectiv si salariul mediu brut la nivelul companiei;
(ii) in sensul scaderii, daca o societate se privatizeaza, cu fondul de
salarii al respectivei companii, prevazut in buget, incepand cu luna in care a
fost semnat contractul de privatizare.
Fondurile de salarii vor fi masurate lunar, pe baza cumulata, la nivelul
diferitelor sectoare. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale isi va asuma
responsabilitatea colectarii datelor de la diferite ministere (regii autonome
si companii nationale) si AVAS (societati comerciale) si va raporta lunar
Fondului nivelul fondurilor de salarii si numarul de salariati pentru fiecare
dintre intreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare
minister si pentru totalul general). Reducerea de personal rezultata din toate
formele de externalizare va fi raportata in coloana "externalizari" a
respectivelor tabele, cu o nota de subsol, daca este necesar.
V. Plafoane referitoare la stocul de arierate ale intreprinderilor la
bugetul de stat si al celor 4 fonduri de asigurari sociale
Plafonul se aplica stocului ramas de arierate ale celor 452 de companii
private (privatizate in totalitate sau prin participarea statului cu mai putin
de 50%) monitorizate de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).
Aceste 452 de companii sunt un subset al celor 549 de companii (private si de
stat) cu cele mai mari arierate la bugetul de stat si la cele 4 fonduri de
asigurari sociale la 31 decembrie 2003. Datele referitoare la stocul de
arierate ale acestor 549 de companii sunt publicate trimestrial pe pagina de
Internet a M.F.P. (cu o defalcare pe arieratele bugetului de stat si pentru
fiecare dintre cele 4 fonduri de asigurari sociale; separat pentru stocul de
arierate, cu si fara dobanda si penalitati). Setul complet de date este
furnizat lunar expertilor Fondului, cu cel mult 35 de zile calendaristice dupa
sfarsitul lunii respective. Criteriul de performanta se refera la stocul de
arierate fara dobanzi si penalitati. Schimbarile in stocul de arierate datorita
anularii arieratelor nu vor fi reflectate in datele folosite pentru masurarea
stocului de arierate din cadrul programului. Expertii Fondului vor fi informati
asupra fiecarei companii in ceea ce priveste anularile de arierate, in maximum
5 zile lucratoare de la data aprobarii anularii. Pentru schimbarile din setul
companiilor monitorizate, tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin
suma de arierate ale companiilor sterse/adaugate in set. In mod specific, in
cazul privatizarii unei companii in intregime cu capital de stat sau a unei
companii din lista la care se face referire mai sus, dintre cele 549 de companii,
compania respectiva va fi adaugata pe lista companiilor private (pentru baza de
date, precum si pentru viitoarele date-test) la care se aplica criteriul de
performanta. Aceste companii vor fi adaugate pe lista in momentul semnaturii
finale a contractului de privatizare. In cazul initierii procedurilor de
faliment impotriva unei companii dintre cele 452 de companii din lista la care
se face referire mai sus, compania respectiva va fi stearsa de pe lista (pentru
baza de date ca si pentru datele-test ulterioare) pentru care se aplica
criteriul de performanta. Aceste companii vor fi sterse de pe lista in momentul
in care se transmite tribunalului cererea de deschidere a procedurii de
faliment. Stocul de arierate la sfarsitul lunii martie 2004 a fost de 54.866
miliarde lei.
VI. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele intreprinderilor
de stat monitorizate catre bugetul de stat si cele 4 fonduri de asigurari
sociale
Plafonul se aplica la stocul de arierate ramas pentru setul de 72 de intreprinderi
de stat monitorizate, ale caror arierate urmeaza sa fie monitorizate prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 si Hotararea Guvernului nr.
393/2004. Prin ordonanta mentionata arieratele sunt definite ca sume care nu au
fost platite la termenele scadente stipulate explicit in contracte sau, daca un
asemenea termen nu exista, la 30 de zile dupa ce serviciile/produsele au fost
furnizate. Raportarea arieratelor va contine urmatoarele subcategorii: la
bugetul de stat, la bugetul de asigurari sociale, la bugetele locale, la
fondurile speciale si pentru alti creditori. Arieratele catre bugetul general
consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand
arieratele fiscale, excluzand penalitatile, vor fi raportate separat. Pentru
arieratele care au fost esalonate/anulate, sumele reesalonate/anulate
(incluzand penalitatile) nu vor fi calculate ca reducere de arierate si urmeaza
sa fie raportate. Raportul va include o defalcare a arieratelor pentru cei mai
mari 10 creditori pentru fiecare companie. Raportul va mai include, de
asemenea, date referitoare la obligatiile pentru fiecare companie monitorizata,
dupa cum este specificat in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 si in
Hotararea Guvernului nr. 393/2004. Pentru schimbarile din setul de companii
monitorizate datorita privatizarii sau initierii procedurilor de faliment,
tintele vor fi ajustate descendent/ascendent prin suma de arierate ale
companiilor sterse/adaugate setului. Datele pentru monitorizare vor fi
furnizate lunar expertilor Fondului de catre M.F.P., in cel mult 35 de zile
calendaristice dupa sfarsitul lunii respective. Stocul de arierate la sfarsitul
lunii martie 2004 a fost de 42.262 miliarde lei.
VII. Limite minime privind ratele de colectare agregate cumulate pentru
Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comerciala
"Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A. si Societatea Comerciala
"Electrica" - S.A.
Se vor stabili limite minime pentru ratele de incasari cumulate ale
urmatoarelor companii:
- rata combinata (criteriu de performanta) pentru societatile comerciale
Distrigaz Nord si Distrigaz Sud (tinte indicative pentru ratele de incasare ale
fiecarei companii);
- rata combinata pentru incasarile Societatii Comerciale
"Termoelectrica" - S.A., inclusiv pentru unitatile de productie
transferate la autoritatile locale (criteriu de performanta), atat pentru
energie termica, cat si pentru energie electrica. Vor fi stabilite tinte
indicative pentru ratele de incasare la: (i) electricitate, atat pentru
Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A., cat si pentru
unitatile de productie transferate la autoritatile locale; (ii) energia termica
furnizata de Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A.; (iii)
energia termica a unitatilor transferate;
- rata de incasare pentru Societatea Comerciala "Electrica" -
S.A. (criteriu de performanta).
Limitele pentru ratele de colectare sunt definite dupa cum urmeaza:
(i) Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. si unitatile de
la autoritatile locale (sectorul termic), Societatea Comerciala "Distrigaz
Nord" - S.A. si Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A.:
facturile pentru energia termica si gaze naturale sunt luate in calcul devansat
cu o luna. Definitia ratei de incasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m =
1,2 ... 12:
c(m) = suma [incasari pentru energia termica (m): incasari pentru energia
termica (m-12)] impartit la suma [valori facturate pentru energia termica
(m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)].
(ii) Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. si unitatile
de la autoritatile locale (sectorul de energie electrica); Societatea
Comerciala "Electrica" - S.A.: definitia ratei de incasare mobile pe
12 luni c(m) pentru luna m = 1,2 ... 12:
c(m) = suma [incasari pentru energia electrica (m): incasari pentru energia
electrica (m-12)] impartit la suma [valori facturate pentru energia electrica
(m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)].
Utilizandu-se aceste definitii, ratele de incasare la sfarsitul lunii
decembrie 2003 au fost de 87,9 pentru Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A. si unitatile externalizate, 98,1 pentru
Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. si 98,8 pentru cele doua
companii de distributie a gazelor naturale.
Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei si
Comertului si raportate lunar Fondului. Veniturile rezultate din actiunile
obtinute in urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse in incasari, cu exceptia
cazului in care aceste actiuni sunt vandute pentru numerar. Ministerul
Economiei si Comertului va include in acest raport si datele cu privire la
valorile facturate si incasate, inregistrate de Societatea Comerciala
"Distrigaz Nord" - S.A., Societatea Comerciala "Distrigaz
Sud" - S.A., Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. si
Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A., precum si informatii
cu privire la posibilele deconectari si reconectari pentru urmatoarele companii:
a) industriale; b) termice:
a) Societatea Comerciala "Siderurgica" - S.A., Societatea
Comerciala "COS" - S.A. Targoviste, Compania Nationala a Cuprului,
Aurului si Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala
"Rosiamin" Rosia Montana - S.A., Societatea Comerciala
"Moldomin" - S.A., Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului
"Minvest" - S.A. Deva Filiala Balan - S.A., Societatea Nationala de
Imbunatatiri Funciare - S.A., Societatea Comerciala "Industria
Sarmei" - S.A. Campia Turzii, Societatea Comerciala "Gavazzi
Steel" - S.A., Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului
"Minvest" - S.A. Deva Filiala "Ariesmin" Baia de Aries -
S.A., Societatea Comerciala "Turnu" - S.A., Societatea Comerciala
"Combinatul de Utilaj Greu" Cluj - S.A., Societatea Comerciala
"Apaterm" - S.A. Galati, Societatea Comerciala "Tractorul
UTB" - S.A., Societatea Comerciala "Chimcomplex" - S.A. Onesti,
Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului "Minvest" - S.A.
Deva Filiala "Bradmin" - S.A., Apa Nova Bucuresti - S.A. (R.G.A.B.),
Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului "Minvest" - S.A.
Deva Filiala "Certej" - S.A., Compania Nationala a Cuprului, Aurului
si Fierului "Minvest" - S.A. Deva Filiala Poiana Rusca
"Teliuc" - S.A., Societatea Comerciala "Siderca" - S.A.,
Societatea Comerciala "Electrocarbon" - S.A., Societatea Comerciala
"Tepro" - S.A. Iasi, Societatea Comerciala "Nitramonia" -
S.A., Societatea Comerciala "Viromet" - S.A., Societatea Comerciala
"Amonil" - S.A. Slobozia, Societatea Comerciala "Oltchim" -
S.A. Ramnicu Valcea, Societatea Comerciala "Sere Codlea" - S.A.,
Societatea Comerciala "Uzinele Sodice Govora" - S.A., Societatea
Comerciala "Republica" - S.A., Fabrica de Zahar "Bod" -
S.A., Societatea Comerciala "Stirom" - S.A. Bucuresti, Societatea
Comerciala "Danubiana" - S.A., Societatea Comerciala
"Gerom" - S.A. Buzau, Societatea Comerciala "Colorom" -
S.A. Codlea, Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov, Compania
Nationala "Romarm" - S.A. Bucuresti Filiala Societatea Comerciala "Metrom"
- S.A., Compania Nationala "Romarm" - S.A. Bucuresti Filiala
Societatea Comerciala "Carfil" - S.A., Societatea Comerciala
"Stiaz" - S.A. Azuga, Societatea Comerciala "Faur" - S.A.
Bucuresti, Societatea Comerciala "Upsom" - S.A. Ocna Mures, Societatea
Comerciala "Bicapa" - S.A. Targoviste, Societatea Comerciala
"Stipo" - S.A. Dorohoi, Societatea Comerciala "Ampellum" -
S.A. Zlatna, Compania Nationala "Romarm" - S.A. Bucuresti Filiala
Societatea Comerciala Uzina Mecanica "Cugir" - S.A., Societatea Comerciala
"Melana Savinesti" - S.A., Societatea Comerciala "Letea" -
S.A. Bacau, Societatea Comerciala "Rafo" - S.A. Onesti, Societatea
Comerciala "Fortus" - S.A. Iasi, Societatea Comerciala
"Ambro" - S.A. Suceava, Societatea Comerciala "Stratusmob"
- S.A. Blaj, Societatea Comerciala "Sticla Turda" - S.A., Societatea
Comerciala "Iris" - S.A. Cluj, Societatea Comerciala
"Metalurgica" - S.A. Aiud; .
b) Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice Bucuresti, Regia
Autonoma de Distributie a Energiei Termice Constanta, Societatea Comerciala
"Apaterm" - S.A. Galati, Societatea Comerciala "Aptercol" -
S.A. Braila, Regia Autonoma de Termoficare Cluj-Napoca, Societatea Comerciala
"Citadin" - S.A. Aninoasa, Societatea Comerciala "Aqua
Calor" - S.A., Regia Autonoma "Energomur" Targu Mures,
Societatea Comerciala "Apaterm" - S.A. Deva, Societatea Comerciala
"Termica" - S.A. Botosani, Societatea Comerciala
"Termoficare" - S.A. Petrosani, Societatea Comerciala
"Dalkia" - S.R.L. Ploiesti, Societatea Comerciala "Universal"
- S.A. Lupeni, Societatea Comerciala "Energie Termica" - S.A. Sibiu,
Societatea Comerciala "Termoloc" - S.A. Bacau, Societatea Comerciala
"Proditerm" - S.A. Bistrita, Regia Autonoma de Interes Local
Hunedoara, Regia Autonoma Comunala Satu Mare, Societatea Comerciala
"ENET" - S.A. Focsani, Societatea Comerciala "CET Braila" -
S.A., Regia Autonoma "Termoficare Craiova", Societatea Comerciala
"CET Govora" - S.A., Regia Autonoma Municipala Buzau, Regia Autonoma
"Termo" Brasov, Societatea Comerciala "Termica" - S.A. -
Targoviste, Societatea Comerciala "Aquaterm - S.A. Targu Jiu, Societatea
Comerciala "Aquaterm" AG 98" - S.A. Pitesti, Societatea
Comerciala "Goscomroman" - S.A.
De asemenea, pentru monitorizarea platilor efective in sectorul de
electricitate, Ministerul Economiei si Comertului va include in aceste
raportari urmatoarele tabele privind platile lunare:
a) un tabel continand sumele facturate de catre producatorii de
electricitate la Societatea Comerciala "Electrica" - S.A., sumele
platite de Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. generatorilor de
electricitate si rata de colectare (raportul dintre cea de-a doua coloana si
prima coloana). Tabelul va contine linii separate pentru sumele facturate si
colectate, aferente taxei de dezvoltare, si astfel sumele facturate si
colectate de Societatea Comerciala "Electrica" - S.A. ar trebui sa nu
includa taxa de dezvoltare;
b) 4 tabele cu rate de colectare de la Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A., cuprinzand sumele facturate si incasate de
la companiile distribuitoare de electricitate. Primul tabel va contine totalul
sumelor facturate si incasate, tabelul al doilea va contine sumele facturate si
incasate la Societatea Comerciala "Electrica" - S.A., tabelul al
treilea va contine sumele facturate si incasate la Societatea Comerciala
"Hidroelectrica" - S.A., iar tabelul al patrulea va contine sumele
facturate si incasate de la alti consumatori de energie. Astfel, sumele din
tabelele 2 - 4 ar trebui sa fie corelate cu sumele din tabelul 1. Fiecare tabel
ar trebui sa cuprinda sumele facturate si incasate de diversele centrale,
Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. si termocentralele
Rovinari, Turceni, Craiova si Deva.
Pentru perioada ianuarie 2004 - aprilie 2004, aceste tabele vor fi
realizate retroactiv. Incepand cu luna aprilie 2004, aceste tabele vor fi
incluse in raportarile lunare privind ratele de colectare.
Cursul de schimb (ROL/USD) utilizat pentru calcularea cresterii anuale la
producator la gaze naturale de minimum 25 USD/1.000 mc (paragraful 23 din
MPEF), la 1 ianuarie in fiecare an din perioada 2005 - 2007, nu va fi mai
scazut decat media cursului de schimb din luna noiembrie precedenta majorarii
respective.
VIII. Plafoane pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci la
bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale interne
pentru creditele bancare acordate intreprinderilor
Plafoanele se aplica stocului cumulat al datoriei interne de la sfarsitul
lunii martie 2004, nou-garantata sau preluata la bugetul general consolidat.
Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor intreprinderilor catre banci
la bugetul general consolidat este considerata echivalenta cu emiterea de
garantii pentru preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci. Aceasta
limita include orice imprumut a carui dobanda este platita sau garantata de
Guvern, chiar daca rambursarea imprumutului nu este garantata. Bugetul general
consolidat este definit in sectiunea a III-a a acestui memorandum. Criteriul se
aplica si la folosirea resurselor AVAS pentru recapitalizarea intreprinderilor
sau drept colateral pentru imprumuturi bancare. Imprumuturile in valuta vor fi
convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultari cu
personalul Fondului.
Aceste plafoane exclud:
- contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost
stabilite limite separate in sectiunea a IX-a a acestui memorandum;
- datoria transferata in procesul de restructurare bancara, privatizare sau
lichidare a intreprinderilor de stat;
- preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garantii sau depozit
colateral.
Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de catre M.F.P.
Stocul garantiilor si datoriei preluate, dupa cum a fost prezentat in aceasta
sectiune, a fost de 746 miliarde lei la sfarsitul lunii martie 2003.
IX. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe
Plafoanele se aplica stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe
nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general
consolidat este definit in sectiunea a III-a a prezentului memorandum. Acest
criteriu de performanta se aplica nu numai datoriei, asa cum este definita la
pct. 9 din Liniile directoare ale Fondului, privind Criteriile de performanta
referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [(Decizia
Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci si angajamentelor
contractate sau garantate pentru care nu a fost primita valoarea. Plafoanele se
aplica, de asemenea, oricarei preluari de imprumuturi la stocul datoriei, care
nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat.
Sunt excluse din plafoane datoriile catre Fond si imprumuturile
"punte" de la BRI, banci straine, guverne straine sau orice alte institutii
financiare. Datoria, in limitele plafoanelor, va fi denominata in dolari
S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de imprumut sau
garantie devine efectiv. Imprumuturile considerate concesionate sunt, de
asemenea, excluse din plafoane. Datoria extrabugetara include toate datoriile
entitatilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de
M.F.P. Imprumuturile pentru importurile de combustibili pentru Societatea
Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A., Societatea Comerciala "Distrigaz
Nord" - S.A., Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. si
cele 23 de unitati producatoare de energie termica, care au fost transferate de
la Societatea Comerciala "Termoelectrica" - S.A. la autoritatile
locale, sunt incluse in plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele
pentru datoria garantata extrabugetara.
Imprumuturile concesionale sunt definite ca acele imprumuturi cu element
nerambursabil de cel putin 35% din valoarea imprumutului, utilizandu-se rate de
discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinta ale dobanzii
comerciale (CIRRS) ale OCDE, in vigoare la momentul contractarii sau garantarii
imprumutului.
Plafonul privind contractarea si garantarea datoriei externe cu maturitatea
mai mare decat un an include o emisiune Eurobond in suma de 600 milioane euro
(paragraful 19 din MPEF). In cazul in care Eurobondul nu este emis sau este
emis intr-o suma mai mica, plafonul se va ajusta cu valoarea neemisa, cumulat
incepand cu sfarsitul lunii martie, dupa cum urmeaza:
Iunie 2004 0 milioane USD;
Septembrie 2004 780 milioane USD;
Decembrie 2004 780 milioane USD
Numai pentru ajustare va fi utilizat un curs de schimb 1,3 USD/1 EUR.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar Fondului de
catre M.F.P. Stocul datoriei acumulat de la 1 ianuarie pana la sfarsitul lunii
martie 2004 a fost de 157 milioane USD, pentru datoria cu scadenta mai mare de
un an (nefiind nimic contractat extrabugetar), 1 milion USD pentru subplafonul
datoriei cu scadenta intre 1 an si 3 ani (fara datoria extrabugetara), zero
pentru datoria cu scadenta mai mica de un an.
Neacumularea de catre Guvern a arieratelor la plati externe va fi un
criteriu de performanta monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile
programului, arieratele aferente garantiilor de stat executate sunt definite ca
plati externe datorate pe o perioada mai mare de 30 de zile.
X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetara
Masa monetara este definita ca fiind pasivele sistemului bancar fata de
sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor,
dar exclude depozitele statului si ale institutiilor monetare straine si ale
altor nerezidenti. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate
in valuta vor fi convertite in lei la cursurile de schimb contabile convenite
prin consultari cu personalul Fondului.
Datele privind masa monetara vor fi monitorizate pe baza datelor din
situatia monetara lunara, care va fi furnizata lunar Fondului de catre B.N.R.
Stocul masei monetare la 31 martie 2004 a fost de 481.460 miliarde lei.
XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totala a
sectorului bancar catre intreprinderile de stat
Expunerea totala acopera toate creditele, aconturile, detinerea de datorie
si expunerea extrabilantiera ale bancilor rezidente catre intreprinderile de
stat. De asemenea, datele privind imprumuturile vor fi raportate separat de
expunerea totala.
Intreprinderi de stat sunt toate regiile autonome, societatile nationale si
societatile comerciale al caror actionar majoritar este Guvernul, in sens larg,
asa cum este definit in sectiunea a III-a a acestui memorandum. In scopul
monitorizarii, datoria in valuta va fi convertita in lei la cursurile valutare
leu/dolar de la sfarsitul lunii, stabilite prin consultari cu personalul
Fondului. Creditul in monede convertibile, altele decat dolarul S.U.A., va fi
convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul S.U.A., dupa cum se
specifica in sectiunea a II-a a acestui memorandum. Datele referitoare la
imprumuturile acordate de catre sectorul bancar intreprinderilor de stat vor fi
monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de catre B.N.R.
Valoarea expunerii totale, raportata la B.N.R., va include (pe baza
cumulata de la sfarsitul lunii martie 2004):
(i) expunerea catre societatile in care capitalul majoritar a fost
transferat sectorului privat. In acest scop, AVAS si ministerele implicate vor
furniza lunar B.N.R. actualizari ale portofoliului lor;
(ii) orice anulare de datorie sau de sume extrabilantiere;
(iii) orice preluare de datorie sau de elemente extrabilantiere, de catre
Guvern sau de catre alte institutii publice.
In plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totala a
sistemului bancar catre intreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100
miliarde lei, pentru fiecare intreprindere. Stocul de expunere a sectorului
bancar catre intreprinderile de stat, la cursurile de schimb mentionate in
program, a fost de 49.260 miliarde lei la 31 martie 2004, din care catre
B.C.R., 17.377 miliarde lei.
XII. Tinte indicative privind finantarea deficitului sectorului public in
sens larg
Finantarea deficitului sectorului public este monitorizata lunar si elaborata
de M.F.P., pe baza datelor furnizate de B.N.R. si C.N.V.M. Aceasta consta in
finantarea bugetului general consolidat, asa cum este definit in sectiunea a
III-a, si a intreprinderilor de stat.
Finantarea bugetului general consolidat consta in finantarea externa neta,
finantarea nebancara si finantarea bancara. Finantarea externa neta cuprinde
obligatiunile suverane si imprumuturile pentru sustinerea balantei de plati,
finantarea proiectelor in cadrul bugetului general consolidat, operatiunile de leasing
ale ministerelor si autoritatilor locale, bonurile de trezorerie emise pe piata
interna, detinute de nerezidenti (calculate separat in lei si in valuta).
Finantarea nebancara cuprinde veniturile din privatizare (venituri totale din
privatizare pentru toate componentele sectorului guvernamental, independent
daca sunt transferate la Trezoreria Statului), recuperarea activelor
(incasarile AVAS din valorificarea activelor transferate la bugetul
consolidat), obligatiuni municipale (emise de autoritatile locale pe piata
interna sau externa, calculate ca diferenta intre valoarea de emisiune si cea
de rascumparare pe parcursul lunii), bonuri de trezorerie si obligatiuni
detinute de catre public (calculate separat in lei si in valuta). Finantarea
bancara este definita ca totalul obligatiunilor si bonurilor de trezorerie in
lei detinute de banci, bonurilor de trezorerie si obligatiunilor in valuta
detinute de banci, creditelor bancare in lei si in valuta, reducerea
depozitelor guvernamentale in lei (o valoare pozitiva indica o scadere a
depozitelor) si reducerea depozitelor guvernamentale in valuta (o valoare
pozitiva indica o scadere a depozitelor).
Finantarea intreprinderilor de stat consta in finantarea externa neta,
finantarea bancara si acumularea de arierate. Finantarea externa neta cuprinde
obligatiunile si bonurile garantate de stat (exclusiv garantiile expirate si
incluzand garantiile de stat pentru importurile de combustibili), obligatiunile
si bonurile fara garantia statului, imprumuturile garantate de stat (exclusiv
garantiile expirate) si imprumuturile fara garantia statului. Finantarea
bancara este definita ca suma cu care se majoreaza creditul catre
intreprinderile de stat (calculat separat in lei si in valuta) si descresterea
depozitelor intreprinderilor de stat (calculat separat in lei si in valuta; o
valoare pozitiva indica o reducere a depozitelor). Acumularea de arierate este
definita ca fiind cresterea arieratelor catre bugetul general consolidat pentru
un grup de 72 de intreprinderi de stat monitorizate, exclusiv dobanzile si
penalitatile specificate prin lege.
Fluxurile lunare de finantare sunt aproximate pe baza urmatoarei
metodologii:
(i) pentru stocurile in lei - variatia stocurilor dintre sfarsitul lunilor
respective;
(ii) stocurile de valuta exprimate in lei sunt mai intai convertite in
stocuri USD, utilizandu-se cursul de schimb lei/USD de la sfarsitul lunii. Dupa
aceea variatia stocurilor in USD este convertita in lei, utilizandu-se cursul
de schimb lunar mediu lei/USD;
(iii) Fluxurile in valuta exprimate in USD sunt convertite in lei,
utilizandu-se cursul de schimb lunar mediu lei/USD;
(iv) conversia in USD a stocurilor si fluxurilor in alte valute, altele
decat USD, se realizeaza conform conventiei de raportare a institutiei (de
obicei, cursul de schimb de pe piata sau cel de la momentul incheierii
tranzactiei ori cel de la sfarsitul lunii).
Principalii furnizori de date sunt:
(i) Ministerul Finantelor Publice pentru:
- obligatiuni suverane si imprumuturi pentru sustinerea balantei de plati;
- finantarea bugetara a proiectelor;
- incasari din privatizare;
- recuperare de active;
- obligatiuni si titluri garantate de stat;
- imprumuturi garantate de stat (exclusiv garantiile expirate);
- acumularea arieratelor celor 72 de intreprinderi de stat monitorizate
catre bugetul general consolidat.
(ii) Banca Nationala a Romaniei pentru:
- operatiuni de leasing ale ministerelor si autoritatilor locale;
- bonuri de trezorerie emise pe piata interna, detinute de nerezidenti;
- bonuri de trezorerie si obligatiuni detinute de agentii nebancari;
- bonuri de trezorerie si obligatiuni in lei si in valuta detinute de
banci;
- imprumuturi in lei si in valuta, inclusiv pentru AND;
- reducerea depozitelor guvernamentale in lei si in valuta, inclusiv
depozite ale AND;
- bonuri si obligatiuni emise extern de intreprinderile de stat fara
garantia statului;
- imprumuturi externe ale intreprinderilor de stat fara garantia statului;
- imprumuturi interne ale intreprinderilor de stat;
- reducerea depozitelor intreprinderilor de stat in banci rezidente.
(iii) CNVM pentru obligatiunile emise de autoritatile locale.
Tabelul nr. 1*)
*) Tabelul nr. 1 este reprodus in facsimil.
Romania: Criterii de performanta cantitative si tinte indicative pentru
2004*1)
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Adj.
B - Act.
________________________________________________________________________________
31 martie 30 iunie 31 septembrie 31
decembrie
2004 2004 2004 2004
____________________________________________________
Prog. A B Prog. A B Prog. A B Prog. A
B
________________________________________________________________________________
1. Plafoane pentru -122.235 -146.830 -171.896 -162.996
activele interne nete
medii ale Bancii
Nationale a Romaniei*2)
2. Tinte pentru nivelul 7.304 7.922 8.786 8.533
minim al activelor
externe nete ale Bancii
Nationale a Romaniei*2)
3. Tinte indicative pentru 481.460 503.615 535.999 586.105
plafoane privind baza
monetara
4. Tinte indicative 49.260 50.569 52.491 55.998
privind expunerea
sectorului bancar la
intreprinderile de stat
Din care: expunerea BCR 17.377 17.851 18.737 20.355
5. Plafoane pentru fondul 13.581 28.378 42.621 57.698
de salarii agregat al
intreprinderilor de
stat monitorizate
(cumulativ)
6. Plafoane privind 9.917 24.727 28.735 47.106
deficitul bugetului
general consolidat
(cumulativ)*4)
7. Plafoane privind 54.866 54.318 53.367 52.033
arieratele
intreprinderilor
private catre bugetul
general consolidat*5)
8. Tinte indicative pentru 42.262 41.206 40.176 39.171
plafoanele privind
arieratele
intreprinderilor de
stat monitorizate,
catre bugetul general
consolidat*6)
9. Tinte indicative 3.852 23.139 37.704 68.416
privind finantarea
sectorului public in
sens larg (cumulative)
10. Nivel minim privind
ratele de colectare
agregate pentru:
a. Distrigaz Nord si 96,0 96,0 96,0 96,0
Distrigaz Sud
(agregat)
- Distrigaz Nord 96,0 96,0 96,0 96,0
(tinta indicativa)
- Distrigaz Sud 96,0 96,0 96,0 96,0
(tinta indicativa)
b. Termoelectrica, 88,0 89,0 90,5 92,0
inclusiv unitatile
externalizate
(agregat pentru
energie termica si
electrica)
- Agregat pentru 90,0 91,5 93,0 94,5
Termoelectrica si
unitatile
externalizate la
electricitate
(tinta indicativa)
- Termoelectrica 82,0 83,0 84,0 85,0
incalzire centrala
(tinta indicativa)
- energie termica 82,0 83,0 84,0 85,0
la unitatile
externalizate
(tinta indicativa)
c. Electrica 96,0 96,0 96,0 96,0
11. Plafoane privind 746 746 1.600 1.600
preluarea datoriilor
intreprinderilor de
catre banci si emiterea
de garantii interne de
catre guvern (cumulat)
12. Plafoane privind
contractarea si
garantarea datoriei
externe (cumulativ)*3)
a. maturitate de un an 0 0 0 0
si mai putin de
un an
b. maturitate intre un 1 20 300 600
an si trei ani
din care:
extrabugetare 1 20 300 400
c. maturitate de peste 157 1.375 3.400 4.550
un an
din care:
extrabugetare 1 775 1.100 1.553
________________________________________________________________________________
*1) Criteriile de performanta si tintele indicative prin program sunt
definite in Memorandumul Tehnic de Intelegere (MTI).
Cifrele pentru sfarsitul lunii iunie, sfarsitul lunii septembrie si
sfarsitul lunii decembrie sunt criterii de performanta, daca nu este precizat
altfel, cifrele pentru sfarsitul lunii martie au caracter informativ.
*2) La cursul de schimb de la 31 decembrie 2003 (asa cum e specificat in
MTI, Sectiunea II), si rezerve minime obligatorii de 18 procente.
*3) Neacumularea de arierate la platile externe de catre guvern va fi un
criteriu de performanta continuu
*4) Bugetul general consolidat asa cum este definit in MTI.
*5) Metodologia pentru evaluarea arieratelor sectorului privat este
prezentata in MTI.
*6) Metodologia pentru evaluarea arieratelor intreprinderilor de stat este
prezentata in MTI.
Tabelul nr. 2
Romania: Preconditii, criterii de performanta si obiective structurale
________________________________________________________________________________
Masurile Stadiul
________________________________________________________________________________
Preconditii:
- Rectificarea bugetelor companiilor monitorizate aflate in
proprietatea statului, pana la sfarsitul lunii aprilie, in
concordanta cu programul de personal si salarizare pentru anul
2004, cum se specifica in paragraful 22
- Impunerea unei inghetari a salariilor la companiile din subordinea
AVAS, care inregistreaza pierderi (paragraful 29)
- Publicarea oficiala pana la 15 martie 2004 a unui program
trimestrial pentru aducerea preturilor la gura sondei pentru gaze
naturale la paritatea de import, pana in anul 2007, astfel cum s-a
prezentat in paragraful 23
Realizat
- Cresterea pretului la gaze naturale la utilizatorul final cu 5% pe
1 aprilie si 1 iulie 2004, asa cum este specificat in paragraful 23
Realizat
- Referitor la privatizarea Societatii Nationale a Petrolului
"Petrom" - S.A. (paragraful 27) se va decide ca:
(i) intreaga suma de arierate catre bugetul general consolidat
va fi anulata la momentul transferului de actiuni;
Realizat
(ii) Guvernul va prelua responsabilitatea pentru indemnizatiile de
mediu; si
(iii) nu vor fi penalitati pentru deviatiile postprivatizare
privind nivelul de salariati inclus in planul de afaceri al
investitorului
- Aprobarea Guvernului si publicarea unei strategii pentru
restructurarea sectorului minier, inclusiv un plan de actiune
pentru anul 2004, si o hotarare privind 30 de mine ce vor fi
inchise pana la sfarsitul lunii iunie 2004, in concordanta cu
paragraful 33
Realizat
- Reducerea personalului in mine prin concedierea a 4.000 de
salariati pana la sfarsitul lunii iunie in concordanta cu
paragraful 33 Realizat
- Emiterea unei hotarari a Guvernului pana la sfarsitul lunii martie
2004 privind publicarea pe site a declaratiilor anuale de venit
auditate si bilanturile companiilor monitorizate aflate in
proprietatea statului si situatiile lor financiare trimestriale,
astfel cum este mentionat in paragraful 36
Realizat
- Initierea procedurilor de faliment pana la sfarsitul lunii martie
2004 impotriva primilor 5 rau-platnici privati in ceea ce priveste
obligatiile fiscale, inclusiv Societatea Comerciala "RAFO" - S.A.
Onesti, cum se specifica in paragraful 18
Realizat
- Reducerea numarului de angajati cu 15.000 de salariati in 33 de
companii mari din portofoliul AVAS, inclusiv 2.600 de concedieri la
Societatea Comerciala "Roman" - S.A. Brasov, astfel cum se
specifica in paragraful 29
Realizat
- Semnarea unui contract de privatizare pentru o companie si
initierea procedurilor de lichidare printr-o decizie a adunarilor
generale ale asociatilor pentru 5 companii proprietate de stat, in
perioada 1 ianuarie - 15 aprilie 2004, astfel cum prevede
paragraful 29 Realizat
- Inaintarea catre Parlament, pana la 1 aprilie 2004, a legislatiei
pentru eliminarea procedurii de apel extraordinar al procurorului
general pentru toate cazurile (paragraful 41)
Realizat
- Aprobarea de catre Guvern pana la 31 mai 2004 a unei strategii de
reforma a sistemului de incalzire centralizata, convenita cu Banca
Mondiala, astfel cum prevede paragraful 25
Realizat
- Realizarea tranzactiei finale cu BERD si CFI privind cumpararea
unui pachet de actiuni la B.C.R. (paragraful 35)
Realizat
- Ajustarea preturilor la electricitate la consumatorul final,
efectiv la 1 iulie 2004, pentru a le aduce la nivelul recuperarii
costurilor (inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile
de distributie)
Ajustarea preturilor la electricitate si incalzire la Societatea
Comerciala "Termoelectrica" - S.A., efectiv de la 1 iulie 2004,
pentru a le mentine la nivelul recuperarii costurilor. Hotararile
relevante ale reglementatorului vor fi convenite cu Fondul
(paragraful 24)
- Adoptarea unei noi legi a B.N.R., asa cum specifica paragraful 37,
pana la 30 iunie 2004
- Aprobarea unei ordonante de urgenta pana la 10 iunie 2004, prin
care sa se anuleze toate subventiile si distribuirea de combustibil
de catre companiile aflate in proprietatea statului catre 15
centrale de incalzire ineficiente, astfel cum se specifica in
paragraful 25 Realizat
- Pentru fiecare dintre cele 15 centrale de incalzire, pana la
30 iunie 2004 initierea procedurii de faliment de catre stat sau
furnizorii de combustibil apartinand statului ori a unei hotarari a
autoritatilor locale responsabile de inchiderea respectivelor
centrale (paragraful 25)
- Aprobarea Parlamentului pentru un pachet de legi privind
atributiile Consiliului Superior al Magistraturii, statutul
magistratilor si organizarea judiciara pana la 30 iunie 2004
(paragraful 41)
- Aprobarea legislatiei de intarire a procedurilor existente privind
declararea activelor pana la 30 iunie 2004, astfel cum se specifica
in paragraful 42
Realizat
- Invitatie la depunere de oferte pentru 2 distribuitori de gaze
naturale, Societatea Comerciala "Distrigaz Nord" - S.A. si
Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A., in concordanta cu
paragraful 28
Realizat
Criterii de performanta structurala:
Continue:
- Salariul minim nu va depasi 2,8 milioane lei in anul 2004
(paragraful 21)
Pana la 20 iulie 2004:
- Aprobarea unui buget rectificat in concordanta cu tinta de deficit
revizuita (paragraful 12)
- Hotarare a Guvernului privind cresterea pretului national de
referinta pentru energie termica cu 12%, efectiv de la
1 august 2004 (paragraful 25)
- Aprobarea legislatiei pentru eliminarea procedurii de apel
extraordinar al procurorului general pentru toate cazurile
(paragraful 41)
Pana la 30 septembrie 2004:
- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final cu 5%,
efectiv de la 1 octombrie (paragraful 23)
- Implementarea a 4.000 de concedieri in sectorul minier
(paragraful 33)
- Rambursarea arieratelor acumulate in sistemul sanitar in anul 2002,
astfel cum s-a specificat in protocoalele convenite cu furnizorii
(paragraful 17)
Pana la 31 decembrie 2004:
- Cresterea preturilor la gaze naturale la utilizatorul final prin
noul mecanism, efectiv de la 1 ianuarie 2005 (paragraful 23)
- Ajustarea preturilor la electricitate la utilizatorul final,
efectiv de la 1 ianuarie 2005, pentru a le mentine la nivelul
recuperarii costurilor (inclusiv rata rentabilitatii capitalului
pentru companiile distribuitoare). Ajustarea preturilor la
electricitate si energie termica la Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A., efectiv din 1 ianuarie 2005, pentru a le
mentine la nivelul recuperarii costurilor. Hotararile relevante ale
reglementatorului vor fi convenite cu expertii Fondului
- Aprobarea de catre Guvern a unui act care ar subordona
administratia vamala si Garda Financiara ministrului finantelor
publice, efectiv din 1 ianuarie 2005 (paragraful 15)
Obiective structurale:
Continue:
- Cei mai mari rau-platnici industriali la cele 4 utilitati vor
ramane deconectati sau la nivelul minim de furnizare, pana cand vor
fi primite sumele restante pentru toate facturile din decembrie
2002. Facturile companiilor pentru nivelul minim de furnizare vor
fi platite de catre Guvern (paragraful 26)
- Guvernul se va abtine de la introducerea oricaror scutiri fiscale
sau a altor facilitati fiscale ori amanarea celor care expira
(paragraful 14)
- Agentia de reglementare in domeniul electricitatii va elabora
rapoarte privind ajustarile necesare la preturile la electricitate
si energie termica si convenirea lor cu expertii Fondului
(paragraful 24)
- Daca oricare unitate a Societatii Comerciale "Roman" - S.A. Brasov
nu isi plateste facturile la energie, companiile de utilitati sau
M.F.P. vor initia imediat procedurile de lichidare (paragraful 30)
Pana la 31 mai 2004:
- Desemnarea de lichidatori de catre AVAS pentru 15 rau-platnici care
nu isi platesc facturile la utilitati (inclusiv Societatea
Comerciala "Republica" - S.A., Societatea Comerciala
"Combinatul de
Utilaj Greu" Cluj - S.A. si Societatea Comerciala "Turnu" -
S.A.),
astfel cum se specifica la paragraful 29
Pana la 30 iunie 2004:
- AVAS va privatiza sau va lichida 6 companii mari (paragraful 29)
Pana la 30 septembrie 2004:
- AVAS va privatiza sau va lichida alte 6 noi companii
(paragraful 29)
________________________________________________________________________________