LEGE Nr. 356
din 3 decembrie 2007
pentru aderarea Romaniei la
Conventia privind definirea statutului scolilor europene, adoptata la Luxemburg
la 21 iunie 1994
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 841 din 8 decembrie 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Art. 1. - România aderă la Convenţia privind definirea
statutului şcolilor europene, adoptată la Luxemburg la 21 iunie 1994 şi intrată
în vigoare la 1 octombrie 2002.
Art. 2. - Modalităţile concrete de punere în aplicare a
Convenţiei privind definirea statutului şcolilor europene vor fi stabilite prin
acte normative ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
CONVENŢIA
privind definirea statutului şcolilor europene*)
PREAMBUL
Inaltele părţi contractante, membre ale Comunităţilor
Europene, şi Comunităţile Europene, denumite în continuare părţi
contractante,
întrucât, pentru educarea în comun a copiilor personalului Comunităţilor Europene în vederea bunei funcţionări a
instituţiilor europene, începând cu anul 1957 s-au înfiinţat unităţi speciale
de învăţământ, denumite şcoli europene,
întrucât Comunităţile Europene se preocupă de
asigurarea educării în comun a acestor copii şi, în acest scop, contribuie la
bugetul şcolilor europene,
întrucât sistemul şcolilor europene este un sistem suigeneris; întrucât el constituie o
formă de cooperare atât între statele membre, cât şi între acestea şi
Comunităţile Europene, recunoscându-se în totalitate responsabilitatea statelor
membre în ceea ce priveşte conţinutul procesului de învăţământ, organizarea
sistemului educaţional propriu, precum şi diversitatea culturală şi
lingvistică,
întrucât:
- este necesar ca Statutul şcolilor europene, adoptat
în 1957, să fie consolidat pentru a se ţine seama de toate documentele
relevante adoptate de părţile contractante;
- este necesar ca statutul să fie adaptat ţinând seama
de dezvoltarea Comunităţilor Europene;
- este necesară modificarea procedurii decizionale la
nivelul conducerii unei şcoli;
- trebuie avută în vedere experienţa câştigată în
activitatea de conducere şcolară;
- trebuie să se asigure protecţie juridică adecvată
împotriva actelor Consiliului superior sau ale consiliilor de administraţie, atât
pentru personalul didactic, cât şi pentru alte persoane aflate sub incidenţa
actelor respective; în acest sens, este necesară înfiinţarea unei camere de
recurs căreia să i se confere competenţe strict definite;
- competenţa Camerei de recurs nu aduce atingere
competenţelor naţionale în ceea ce priveşte răspunderea civilă şi penală,
întrucât la Munchen a fost înfiinţată o şcoală, în
temeiul Protocolului adiţional din 15 decembrie 1975, în vederea şcolarizării
în comun a copiilor personalului Oficiului European de Brevete în aceeaşi
şcoală,
convin după cum urmează:
TITLUL I
Şcolile europene
ARTICOLUL 1
Prezenta convenţie defineşte statutul şcolilor europene
(denumite în continuare şcoli).
Obiectivul şcolilor europene este educarea în comun a
copiilor personalului Comunităţilor Europene. Pe lângă copiii la care se referă reglementările prevăzute
la art. 28 şi 29, la aceste şcoli se pot înscrie şi alţi copii, în limitele
impuse de către Consiliul superior. Şcolile sunt enumerate în anexa nr. I, care poate fi modificată de către
Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate cu art.
2, 28 şi 31.
ARTICOLUL 2
1. Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate
decide deschiderea de noi şcoli.
2. Consiliul superior
stabileşte amplasarea acestora de comun acord cu statul membru gazdă.
3. Inainte de deschiderea unei noi şcoli pe teritoriul
unui stat membru, se încheie un acord între Consiliul superior şi statul membru
gazdă privind asigurarea gratuită a unui amplasament corespunzător şi
întreţinerea acestuia pentru noua şcoală.
*) Traducere.
ARTICOLUL 3
1. In fiecare şcoală, procesul de instruire are în
vedere parcurgerea programei şcolare până la sfârşitul ciclului secundar.
Şcoala cuprinde 3 cicluri:
- preşcolar;
- primar, de 5 ani;
- secundar, de 7 ani.
Necesităţile tehnice ale învăţământului sunt, în măsura
posibilităţilor, acoperite de către şcoli, în cooperare cu sistemul educaţional
al ţării gazdă.
2. Instruirea este asigurată de profesori detaşaţi sau
numiţi de către statele membre, în conformitate cu deciziile luate de către
Consiliul superior, potrivit procedurii menţionate la art. 12 alin. 4.
3. a) Orice propunere de schimbare a structurii
fundamentale a unei şcoli impune votul unanim al reprezentanţilor statului membru în Consiliul superior.
b) Orice propunere de schimbare a statutului oficial al
profesorilor presupune votul unanim al Consiliului superior.
ARTICOLUL 4
Educaţia oferită în şcolile europene se organizează pe
următoarele principii:
1. cursurile sunt ţinute în
limbile specificate în anexa nr. II;
2. anexa menţionată anterior poate fi modificată de
către Consiliul superior, ţinându-se seama de deciziile luate în conformitate
cu art. 2 şi 32;
3. pentru a încuraja unitatea şcolilor europene, la
unele materii se pot uni clasele de acelaşi nivel pentru a da posibilitatea
elevilor repartizaţi pe secţii diferite, în funcţie de limba maternă, să înveţe
şi împreună, înlesnindu-le astfel cunoaşterea reciprocă. Pentru aceste ore
comune poate fi folosită orice limbă a Comunităţii, în măsura în care Consiliul
superior decide că circumstanţele justifică acest lucru;
4. o atenţie specială se acordă însuşirii temeinice a
limbilor moderne de către elevi;
5. planurile de învăţământ promovează dimensiunea
europeană;
6. în procesul de educare şi instruire sunt
respectate conştiinţa şi convingerile individuale;
7. se iau măsuri pentru a facilita primirea în şcoală a
copiilor cu nevoi educaţionale speciale.
ARTICOLUL 5
1. Anii de studiu încheiaţi cu succes în cadrul şcolii,
precum şi diplomele şi certificatele respective sunt recunoscute oficial pe
teritoriul statelor membre, pe baza unui tabel de echivalare, în condiţiile
stabilite de Consiliul superior, prevăzute în art. 11, şi sub rezerva acordului
autorităţilor naţionale competente.
2. Bacalaureatul european, care face obiectul
Acordului din 11 aprilie 1984 prin care se modifică anexa statutului şcolilor
europene de reglementare a bacalareatului european, denumit în continuare Acordul european privind bacalaureatul, se acordă la terminarea ciclului secundar. Consiliul superior, care
hotărăşte prin votul unanim al reprezentanţilor statului membru, este în măsură
să modifice respectivul acord, dacă acest lucru se dovedeşte necesar.
Titularii diplomei de bacalaureat
european obţinut la şcoala europeană:
a) se bucură, în cadrul statului membru din care
provin, de toate beneficiile rezultate de pe urma diplomei sau a certificatului
înmânat la terminarea ciclului secundar din ţara respectivă;
b) au dreptul de a solicita
admiterea la orice universitate de pe teritoriul oricărui stat membru, în
aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestui stat membru cu calificări
echivalente.
In sensul prezentei convenţii, cuvântul universitate se aplică:
a) universităţilor;
b) instituţiilor privite drept
universităţi de către statul membru pe al cărui teritoriu sunt situate.
ARTICOLUL 6
Fiecare şcoală are personalitatea juridică necesară
pentru atingerea obiectivelor educaţionale proprii, după cum se precizează la
art. 1. In acest scop, este liberă să îşi gestioneze fondurile alocate de la
buget, în condiţiile prevăzute de regulamentul financiar la care se face
referire în art. 13 alin. 1. Şcoala are dreptul să stea în justiţie. Este
abilitată, în special, să cumpere şi să vândă bunuri mobile şi imobile.
In ceea ce priveşte drepturile şi obligaţile, şcoala
este tratată în fiecare stat membru ca o instituţie educaţională, de drept
public, sub rezerva dispoziţiilor speciale ale prezentei convenţii.
TITLUL II
Organele şcolilor
ARTICOLUL 7
Organele comune tuturor şcolilor sunt:
1. Consiliul superior;
2. secretarul genaral;
3. Consiliul inspectorilor;
4. Camera de recurs.
Fiecare şcoală este administrată de către Consiliul de
administraţie şi condusă de director.
CAPITOLUL I
Consiliul superior
ARTICOLUL 8
1. In temeiul art. 28, Consiliul superior este format
din următorii membri:
a) reprezentantul (reprezentanţii) la nivel
ministerial din fiecare stat membru al Comunităţilor Europene, împuternicit (împuterniciţi)
să angajeze guvernul respectivului stat membru, subînţelegându-se că fiecare
stat membru nu are decât un singur vot;
b) un membru al Comisiei Comunităţilor Europene;
c) un reprezentant desemnat de către Comitetul
personalului şcolii (din cadrul personalului didactic), în conformitate cu art. 22;
d) un reprezentant al părinţilor elevilor, desemnat de
către Asociaţia părinţilor, în conformitate cu art. 23.
2. Reprezentanţii la nivel ministerial din cadrul
fiecărui stat membru, precum şi membrul Comisiei Comunităţilor Europene pot
desemna persoane care să îi reprezinte. Alţi membri, care nu au posibilitatea
să ia parte la lucrări, sunt reprezentaţi de locţiitorii lor.
3. Un reprezentant al elevilor poate fi invitat să ia
parte la şedinţele Consiliului superior ca observator pentru
problemele ce îi privesc pe elevi.
4. Consiliul superior este convocat de către
preşedintele său, din proprie iniţiativă ori la cererea bine motivată a 3
membri ai Consiliului superior sau a secretatului general. Acesta se întruneşte
cel puţin o dată pe an.
5. Funcţia de preşedinte este deţinută, pe rând, în
fiecare an, de câte un reprezentant al fiecărui stat membru, în următoarea
ordine a statelor membre: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia,
Regatul Unit.
ARTICOLUL 9
1. Cu excepţia cazurilor în care prin prezenta
convenţie se impune unanimitate de voturi, deciziile Consiliului superior se
adoptă cu majoritate de două treimi din numărul membrilor acestuia, sub rezerva
următoarelor dispoziţii:
a) adoptarea unei decizii care afectează interesele
specifice ale unui stat membru, cum ar fi extinderea semnificativă a spaţiului
ocupat de şcoală sau închiderea unei şcoli de pe teritoriul acestuia, impune
obţinerea unui vot favorabil din partea
reprezentantului statului membru respectiv;
b) închiderea unei şcoli impune obţinerea unui vot
favorabil din partea membrului Comisiei;
c) reprezentantul unei organizaţii care funcţionează
în temeiul dreptului public şi este membră cu drept de vot în Consiliul
superior, conform unui acord încheiat în baza art. 28, are drept de vot în
toate problemele care privesc şcoala, reglementate de acordul respectiv;
d) dreptul de vot al reprezentantului Comitetului
personalului şcolii, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. c), şi al
reprezentantului părinţilor elevilor, menţionat la art. 8 alin. 1 lit. d), se
limitează la adoptarea de decizii privind chestiuni educaţionale, în
conformitate cu art. 11; aceştia sunt excluşi de la deciziile cu privire la
modificările aduse Acordului european asupra bacalaureatului şi de la decizii
care au efecte financiare sau bugetare.
2. In cazurile în care prin prezenta convenţie se
impune unanimitatea, adoptarea deciziilor de către Consiliul superior nu este
împiedicată de abţinerea de la vot a membrilor prezenţi sau reprezentaţi.
3. In toate procedurile de votare, fiecare membru
prezent sau reprezentat are dreptul la un singur vot, fără a aduce atingere
dispoziţiilor speciale menţionate în art. 8 alin. 1 lit. a).
ARTICOLUL 10
Consiliul superior veghează la
punerea în aplicare a prezentei convenţii; în acest sens, are putere de decizie
în chestiuni privind educaţia, bugetul şi administraţia, precum şi în
negocierea acordurilor menţionate la art. 28-30. Acesta este abilitat să
înfiinţeze comitete de pregătire a deciziilor Consiliului superior.
Consiliul superior stabileşte Regulamentul general al
şcolilor.
Pe baza unui proiect pregătit de către secretarul
general, Consiliul superior elaborează un raport anual privind funcţionarea
şcolilor, pe care îl înaintează Parlamentului European şi Consiliului.
ARTICOLUL 11
In materie de învăţământ, Consiliul superior stabileşte
ce discipline se studiază şi cum se organizează studiile respective. In
special, în conformitate cu avizul Consiliului
inspectorilor:
1. adoptă planurile de învăţământ şi orarul pentru
fiecare an de studiu şi pentru fiecare secţie pe care a înfiinţat-o şi face
recomandări privind metodele de predare ce trebuie folosite;
2. dispune supravegherea procesului de predare, de către Consiliul inspectorilor, şi stabileşte regulamentul de
funcţionare a acestuia;
3. hotărăşte vârsta de înscriere la diferite niveluri
şcolare. Stabileşte regulamentul de promovare a elevilor în anul următor de
studiu sau în ciclul secundar, precum şi regulamentul pentru validarea anilor
de studii la şcoala europeană, în conformitate cu art. 5, pentru a permite
elevilor să se întoarcă oricând la şcolile lor naţionale. Intocmeşte tabelul de echivalări menţionat la art. 5
alin. 1;
4. reglementează sistemul de examene ca mijloc de
certificare a performanţei şcolare; stabileşte regulamentul de examen, numeşte
comisiile de examen şi acordă diplomele. la măsuri de elaborare la un nivel
corespunzător a subiectelor de examen, pentru a pune în aplicare dispoziţiile
art. 5.
ARTICOLUL 12
In chestiuni administrative, Consiliul superior:
1. stabileşte statutul secretarului general, al
directorilor, al personalului didactic şi, în conformitate cu art. 9 alin. 1
lit. a), al personalului administrativ şi auxiliar;
2. numeşte secretarul general şi secretarul general
adjunct;
3. numeşte directorul şi directorul adjunct ai
fiecărei şcoli;
4. a) hotărăşte în fiecare an, la propunerea
Consiliului inspectorilor, necesarul de personal didactic prin crearea sau
desfiinţarea unor posturi. Asigură repartizarea judicioasă a posturilor în
statele membre. Hotărăşte, împreună cu guvernul, modul în care procedează la
numirea sau înlocuirea profesorilor din ciclul secundar, a profesorilor de
şcoală primară şi a consilierilor educaţionali ai şcolii. Personalul şcolii îşi
păstrează drepturile de promovare şi pensionare, garantate prin reglementările
din ţara lui de origine;
b) stabileşte în fiecare an, la propunerea secretarului
general, necesarul de personal administrativ şi auxiliar;
5. îşi organizează propria funcţionare şi îşi
stabileşte regulamentul de procedură.
ARTICOLUL 13
1. In probleme bugetare, Consiliul superior:
a) adoptă regulamentul financiar, specificând în
special procedura pentru stabilirea şi punerea în aplicare a bugetului şcolilor
europene;
b) adoptă bugetul şcolilor europene pentru fiecare an
financiar în conformitate cu alin. 4;
c) aprobă contul anual de venituri şi cheltuieli şi îl
înaintează autorităţilor competente ale Comunităţilor Europene.
2. Până la data de 30 aprilie a fiecărui exerciţiu
financiar, Consiliul superior întocmeşte un cont estimativ de venituri şi
cheltuieli pentru următorul exerciţiu şi îl înaintează Comsiei, care, pe
această bază, întocmeşte prognozele necesare pentru proiectul de buget general
al Comunităţilor Europene.
Autoritatea bugetară a Comunităţilor Europene
stabileşte contribuţia Comunităţilor Europene la bugetul şcolilor, conform
propriilor proceduri bugetare.
3. De asemenea, Consiliul superior transmite contul
estimativ de venituri şi cheltuieli celorlalte
organizaţii de drept public menţionate la art. 28, precum şi organizaţiilor sau
instituţiilor menţionate la art. 29, ale căror contribuţii financiare au rolul
să acopere diferenţa până la completarea bugetului total al şcolii; pe această
bază, instituţiile respective îşi stabilesc cuantumul contribuţiei financiare.
4. Consiliul superior adoptă în
cele din urmă bugetul şcolilor, înainte de începerea exerciţiului financiar, şi
îl adaptează, dacă este necesar, în funcţie de contribuţiile Comunităţilor
Europene şi ale organizaţiilor sau instituţiilor menţionate la alin. 3.
ARTICOLUL 14
Secretarul general reprezintă Consiliul superior şi
conduce secretariatul, în conformitate cu dispoziţiile statutului secretarului
general, prevăzut la art. 12 alin. 1. Acesta reprezintă şcolile în procedurile
judiciare. Răspunde de activitatea sa în faţa Consiliului superior.
CAPITOLUL 2
Consiliul inspectorilor
ARTICOLUL 15
Există două consilii ale inspectorilor pentru şcolile
europene: unul pentru ciclul preşcolar şi primar, iar celălalt pentru ciclul
secundar.
ARTICOLUL 16
Fiecare stat membru care este
parte contractantă este reprezentat de către un inspector în fiecare consiliu.
El este numit de către Consiliul superior, la propunerea părţii interesate.
Consiliul inspectorilor este prezidat de către
reprezentantul Consiliului inspectorilor al statului membru care deţine preşedinţia
Consiliului superior.
ARTICOLUL 17
Intră în atribuţia Consiliului inspectorilor să asigure
calitatea educaţiei oferite de şcoli şi, în acest sens, să programeze
desfăşurarea inspecţiilor necesare în şcoli.
Consiliul inspectorilor înaintează Consiliului superior
opiniile şi propunerile prevăzute la art. 11 şi, respectiv, la art. 12 şi, dacă
este cazul, propuneri de schimbări în programele de învăţământ şi în
organizarea studiilor.
ARTICOLUL 18
Atribuţiile inspectorilor sunt:
1. să asigure, în ciclurile respective de instruire,
supravegherea activităţii profesorilor resortisanţi ai administraţiilor
naţionale proprii;
2. să efectueze analize comparative cu privire la
nivelul performanţei elevilor şi la calitatea metodelor
didactice;
3. să prezinte directorilor şi personalului didactic
rezultatele inspecţiilor.
Ţinând seama de nevoile de învăţare evaluate de către
Consiliul superior, fiecare stat membru pune la dispoziţia inspectorilor toate
mijloacele de care aceştia au nevoie pentru îndeplinirea atribuţiilor lor faţă
de şcoli.
CAPITOLUL 3
Consiliul de administraţie
ARTICOLUL 19
In conformitate cu art. 28 şi 29, fiecare consiliu de
administraţie înfiinţat în temeiul art. 7 este format din 8 membri, după cum
urmează:
1. secretarul general, care este şi preşedinte;
2. directorul şcolii;
3. reprezentantul Comisiei Comunităţilor Europene;
4. 2 membri ai personalului didactic: un reprezentant
pentru ciclul secundar şi un reprezentant comun pentru ciclul primar şi
preşcolar;
5. 2 membri reprezentând Asociaţia părinţilor, în
conformitate cu art. 23;
6. un reprezentant al personalului administrativ şi
auxiliar. Un reprezentant al statului membru în care este localizată şcoala are drept de participare, în
calitate de observator, la şedinţele Consiliului de administraţie.
Doi reprezentanţi ai elevilor sunt invitaţi să ia parte
la şedinţele Consiliului de administraţie al şcolii lor ca observatori, pentru
problemele de interes pentru elevi.
ARTICOLUL 20
Consiliul de administraţie:
1. întocmeşte contul estimativ de venituri şi
cheltuieli al şcolii, în conformitate cu regulamentul financiar;
2. supraveghează punerea în aplicare a secţiunii
bugetare a şcolii şi pregăteşte contul anual de venituri şi cheltuieli;
3. ia măsuri în vederea
menţinerii şcolii în perfectă stare de funcţionare şi pentru crearea unei
atmosfere propice bunului mers al acesteia;
4. îndeplineşte orice alte atribuţii administrative
care îi revin prin hotărâre a Consiliului superior.
Procedurile referitoare la
competenţa decizională şi la convocarea şedinţelor de către Consiliul de
administraţie sunt stabilite în Regulamentul general al şcolilor europene
prevăzut la art. 10.
CAPITOLUL 4
Directorul
ARTICOLUL 21
Directorul îşi îndeplineşte atribuţiile în conformitate
cu Regulamentul general al şcolilor europene, în temeiul art. 10. Acesta are
autoritate asupra personalului şcolii, în conformitate cu procedurile prevăzute
la art. 12 alin. 4 lit. a) şi b).
Directorul are competenţa şi calificările cerute în
ţara sa pentru ocuparea unei funcţii de conducere într-o instituţie de
învăţământ abilitată să acorde diplome care să ateste dreptul la admiterea în
învăţământul universitar. Răspunde de activitatea sa în faţa Consiliului
superior.
TITLUL III
Reprezentarea
personalului şcolii
ARTICOLUL 22
Se constituie un comitet al personalului şcolii format
din reprezentanţi aleşi din rândul personalului didactic şi al personalului
administrativ şi auxiliar al fiecărei şcoli.
Comitetul contribuie la buna funcţionare a şcolii,
înlesnind dreptul la opinie şi la exprimare pentru personalul şcolii.
Procedurile pentru alegerea şi funcţionarea Comitetului
personalului şcolii sunt stabilite în statutul personalului didactic şi al
personalului administrativ şi auxiliar, în temeiul art.
12 alin. 1.
O dată pe an, Comitetul personalului şcolii desemnează
un membru şi un locţiitor din rândul cadrelor didactice, pentru a reprezenta
personalul în Consiliul superior.
TITLUL IV
Asociaţia părinţilor
ARTICOLUL 23
In scopul păstrării legăturii dintre părinţii elevilor
şi autorităţile şcolare, Consiliul superior recunoaşte în mod oficial Asociaţia
părinţilor ca reprezentantă a părinţilor elevilor din fiecare şcoală.
Asociaţia părinţilor, astfel recunoscută, numeşte anual
câte 2 reprezentanţi în Consiliul de administraţie al şcolii respective.
O dată pe an, asociaţiile părinţilor numesc un membru
şi un locţiitor pentru a le reprezenta în Consiliul superior.
TITLUL V
Bugetul
ARTICOLUL 24
Exerciţiul financiar al şcolilor corespunde anului calendaristic.
ARTICOLUL 25
Bugetul şcolilor este finanţat prin:
1. contribuţiile statelor membre, concretizate în
plata permanentă a remuneraţiei profesorilor titulari prin transfer sau
suplinitori şi, unde este cazul, printr-o contribuţie financiară stabilită de
către Consiliul superior, care hotărăşte în unanimitate;
2. contribuţia din partea Comunităţilor Europene,
destinată să acopere diferenţa dintre totalul cheltuielilor suportate de şcoală
şi totalul altor venituri;
3. contribuţii ale organizaţiilor din afara Comunităţii,
în temeiul unui acord încheiat cu Consiliul superior;
4. veniturile proprii ale şcolii, provenind cu
precădere din taxele şcolare percepute de la părinţi, în conformitate cu
hotărârea Consiliului superior;
5. diverse venituri.
Reglementările privind disponibilizarea sumelor care
reprezintă contribuţia Comunităţilor Europene fac obiectul unui acord special
încheiat între Consiliul superior şi Comisie.
TITLUL VI
Litigiile
ARTICOLUL 26
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este
singura competentă să statueze în litigiile dintre părţile contractante cu
privire la interpretarea şi aplicarea prezentei convenţii, care nu au putut fi
soluţionate de către Consiliul superior.
ARTICOLUL 27
1. Prin prezenta se înfiinţează o cameră de recurs.
2. Camera de recurs are competenţă exclusivă în primă
şi în ultimă instanţă pentru a statua, după epuizarea căii administrative, în
orice litigiu cu privire la aplicarea prezentei convenţii persoanelor la care
se face trimitere în aceasta, cu excepţia personalului administrativ şi
auxiliar, şi cu privire la legalitatea oricărui act contestat, întemeiat pe
convenţie sau pe normele stabilite în temeiul acesteia, şi care lezează
asemenea persoane, adoptat în ceea ce le priveşte de către Consiliul superior
sau de către Consiliul de administraţie al şcolii în exercitarea atribuţiilor
care le sunt conferite prin prezenta convenţie. In cazul în care litigiile au
caracter pecuniar, Camera de recurs are competenţă în fond.
Condiţiile şi normele de aplicare privitoare la aceste
proceduri se stabilesc, după caz, prin statutul personalului didactic, prin
regimul aplicabil profesorilor cu normă redusă sau prin Regulamentul general al
şcolilor europene.
3. Camera de recurs este formată din personalităţi care
oferă toate garanţiile de independenţă şi care posedă competenţe juridice
recunoscute.
Numai persoanele de pe lista întocmită de Curtea de
Justiţie a Comunităţilor Europene pot fi numite în calitate de membri ai
Camerei de recurs.
4. Consiliul superior, hotărând
în unanimitate, adoptă statutul Camerei de recurs.
Statutul stabileşte numărul membrilor Camerei de
recurs, procedura de numire a acestora de către Consiliul superior, durata mandatului şi regimul pecuniar
aplicabil acestora. Statutul stabileşte modul de funcţionare a Camerei de
recurs.
5. Camera de recurs îşi adoptă regulamentul de
procedură, care conţine toate măsurile necesare pentru aplicarea statutului.
Regulamentul de procedură trebuie aprobat în
unanimitate de către Consiliul superior.
6. Hotărârile Camerei de recurs sunt obligatorii
pentru părţi şi, în caz de neexecutare, acestea sunt puse în executare de către
autorităţile competente ale statelor membre, în conformitate cu legislaţiile
naţionale respective.
7. Celelalte litigii în care
şcolile europene sunt parte ţin de competenţa instanţelor naţionale. In
special, competenţa acestora în materie de răspundere civilă şi penală nu este
afectată de prezentul articol.
TITLUL VII
Dispoziţii speciale
ARTICOLUL 28
In conformitate cu art. 2,
Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate negocia un acord de
participare referitor la o şcoală existentă sau la o şcoală ce urmează a fi
înfiinţată cu orice organizaţie de drept public care, prin amplasarea ei, este
interesată de funcţionarea acestei şcoli. Prin încheierea acestui acord, orice
astfel de organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul superior în
toate chestiunile privind şcoala respectivă, atunci când contribuţia sa
financiară constituie fondul de finanţare a bugetului şcolii în cauză. De
asemenea, această organizaţie poate obţine un loc şi un vot în Consiliul de
administraţie al şcolii respective.
ARTICOLUL 29
Consiliul superior, hotărând în unanimitate, poate, de
asemenea, negocia acorduri, altele decât cele de participare, cu organizaţii
sau instituţii de drept public sau privat care au interes în funcţionarea unei
şcoli europene.
Consiliul superior le poate atribui acestora un loc şi
un vot în Consiliul de administraţie al şcolii respective.
ARTICOLUL 30
Consiliul superior poate
negocia cu guvernul ţării în care este amplasată şcoala orice acord adiţional
care se impune, în vederea funcţionării şcolii europene în cele mai bune
condiţii.
ARTICOLUL 31
1. Orice parte contractantă are dreptul de a denunţa
prezenta convenţie, prin notificare scrisă adresată Guvernului luxemburghez;
acesta din urmă informează celelalte părţi contractante despre primirea
notificării. Denunţarea trebuie comunicată până la data de 1 septembrie a
fiecărui an, pentru ca aceasta să intre în vigoare la data de 1 septembrie a
anului următor.
2. Partea contractantă care denunţă prezenta convenţie
renunţă la orice drept de participaţie la activele şcolilor. Consiliul superior
decide asupra măsurilor organizatorice, inclusiv asupra măsurilor cu privire la
personalul şcolii, care trebuie luate ca rezultat al denunţării din partea
oricăreia dintre părţile contractante.
3. Consiliul superior, deliberând în conformitate cu
procedura de votare prevăzută la art. 9, are drept de decizie cu privire la
închiderea unei şcoli. Conform aceleiaşi proceduri, dacă acesta consideră
necesar, ia măsuri, în special cu privire la situaţia personalului didactic, a
personalului administrativ şi auxiliar, precum şi la distribuirea activelor
şcolii.
4. Orice parte contractantă
poate cere ca prezenta convenţie să fie modificată. In acest scop, aceasta
notifică Guvernului luxemburghez
cererea sa. Guvernul luxemburghez face demersurile necesare pe lângă partea
contractantă care deţine Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene pentru
convocarea unei conferinţe interguvernamentale.
ARTICOLUL 32
Cererile de aderare la prezenta convenţie din partea
oricărui viitor stat membru al Comunităţii se adresează în scris Guvernului
luxemburghez, care informează fiecare dintre celelalte părţi contractante cu
privire la aceasta.
Aderarea intră în vigoare la data de 1 septembrie
următoare datei de depunere a instrumentelor de aderare la Guvernul
luxemburghez.
Incepând cu acea dată, structura organizatorică a
şcolii se modifică în consecinţă.
ARTICOLUL 33
Prezenta convenţie se ratifică de către statele membre,
în calitate de părţi contractante, în conformitate cu normele lor
constituţionale. In ceea ce priveşte Comunităţile Europene, aceasta se încheie
în conformitate cu tratatele care le instituie. Instrumentele de ratificare şi
actele care consemnează încheierea prezentei convenţii se depun la Guvernul
luxemburghez, în calitate de depozitar al statutului şcolilor europene. Guvernul luxemburghez
informează toate celelalte părţi contractante cu privire la această depunere.
Prezenta convenţie intră în vigoare în prima zi a lunii
care urmează după depunerea tuturor instrumentelor de ratificare de către
statele membre şi a tuturor actelor care consemnează încheierea convenţiei de
către Comunităţile Europene.
Prezenta convenţie, redactată într-un singur exemplar
în limbile daneză, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză,
portugheză şi spaniolă, toate cele nouă texte fiind în mod egal autentice, se
depozitează în arhivele Guvernului luxemburghez, care transmite o copie
certificată pentru conformitate fiecăreia dintre celelalte părţi contractante.
ARTICOLUL 34
Prezenta convenţie anulează şi înlocuieşte Statutul din
12 aprilie 1957 şi Protocolul din 13 aprilie 1962.
Cu excepţia unor dispoziţii
contrare ale prezentei convenţii, Acordul european privind bacalaureatul rămâne
în vigoare.
Protocolul adiţional cu privire la şcoala din Munchen,
întocmit cu referire la Protocolul din 13 aprilie 1962 şi semnat la Luxemburg
la 15 decembrie 1975, nu este afectat de prezenta convenţie.
Trimiterile din actele anterioare prezentei convenţii
cu privire la şcolile europene se interpretează ca trimiteri la articolele
corespunzătoare din prezenta convenţie.
ANEXA Nr. I
Şcolile europene cărora li se aplică statutul:
- Şcoala europeană, Bergen
- Şcoala europeană, Bruxelles I
- Şcoala europeană, Bruxelles II
- Şcoala europeană, Bruxelles
III*)
- Şcoala europeană, Culham
- Şcoala europeană, Karlsruhe
- Şcoala europeană, Luxemburg
- Şcoala europeană, Mol
- Şcoala europeană, Munchen
- Şcoala europeană, Varese
*) Consiliul superior a decis înfiinţarea acestei şcoli
la reuniunea din 27-29 octombrie 1992.
ANEXA Nr. II
Limbile în care se face instruirea de bază:
- greacă
-
daneză
- italiană
-
engleză
- olandeză
-
franceză
- portugheză
-
germană
- spaniolă