LEGE Nr. 340
din 12 iulie 2004
privind prefectul si
institutia prefectului*)
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 225 din 24 martie 2008
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prefectul este reprezentantul Guvernului
pe plan local.
(2) Guvernul numeşte câte un
prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, la propunerea ministrului
internelor şi reformei administrative.
(3) Prefectul este garantul respectării legii şi a
ordinii publice la nivel local.
(4) Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega
prefectului unele dintre atribuţiile lor de conducere şi control cu privire la
activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.
(5) Atribuţiile care pot fi delegate potrivit alin. (4)
se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).
*) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 340/2004 privind
instituţia prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.142 din 16 decembrie 2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 181/2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 340/2004 a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004 şi ulterior a mai fost modificată prin
Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru
aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia
prefectului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 26 aprilie 2006.
Art. 2. - (1) Pentru
exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit
Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează instituţia
prefectului, sub conducerea prefectului.
(2) Instituţia prefectului este
o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.
(3) Prefectul este ordonator terţiar de credite.
(4) Structura organizatorică şi
modul de funcţionare ale instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului*).
Art. 3. - (1) Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectură, este în municipiul reşedinţă de judeţ, într-un imobil proprietate
publică a statului, a judeţului sau a municipiului, după caz.
(2) Pentru municipiul Bucureşti, respectiv judeţul
Ilfov, sediul instituţiei prefectului este în municipiul Bucureşti.
Art. 4. - (1) Prefectul conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor
administrativ-teritoriale.
(2) Lista serviciilor publice
deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă şi se actualizează la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative, prin decizie a
primului-ministru.
Art. 5. -Activitatea prefectului se întemeiază pe
principiile:
a) legalităţii, imparţialităţii
şi obiectivitătii;
b) transparenţei şi liberului
acces la informaţiile de interes public;
c) eficienţei;
d) responsabilităţii;
e) profesionalizării;
f) orientării către cetăţean.
Art. 6. - (1) Capacitatea juridică de drept public a
instituţiei prefectului se exercită în exclusivitate de către prefect.
(2) Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor
civile ale instituţiei prefectului se realizează de către prefect sau de către
o persoană anume desemnată prin ordin al acestuia.
Art. 7. - (1) Activitatea instituţiei prefectului este
finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, şi din alte surse legal constituite.
(2) Instituţia prefectului poate beneficia de programe
cu finanţare internaţională.
Art. 8. - (1) Conducătorii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului au obligaţia să transmită
prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget
se înaintează conducătorului instituţiei ierarhic superioare serviciului public
deconcentrat.
(2) Situaţiile financiare
privind execuţia bugetară, întocmite de serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Avizul
prefectului privind situaţiile financiare se înaintează conducătorului
instituţiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
(3) Avizele prefectului
prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt consultative.
Art. 9. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi
prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2
subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este ajutat de 3 subprefecţi.
(2) Atribuţiile subprefectului se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului*).
Art. 10. - Prefectul şi subprefectul fac parte din
categoria înalţilor funcţionari publici.
Art. 11. -Intre prefecţi, pe de o parte, consiliile
locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de
altă parte, nu există raporturi de subordonare.
CAPITOLUL II
Drepturile şi îndatoririle prefecţilor şi
subprefecţilor
Art. 12. - (1) Prefecţii şi subprefecţii care nu deţin
o locuinţă proprietate personală în municipiul reşedinţă de judeţ în care au
fost numiţi beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu 3 salarii de
bază brute, precum şi de locuinţă de serviciu corespunzătoare, în condiţiile
legii, în baza unui contract de închiriere, pe durata îndeplinirii funcţiei.
(2) In situaţia prevăzută la alin. (1) cheltuielile
privind chiria locuinţei de serviciu, cele pentru transportul prefecţilor şi
subprefecţilor şi al familiilor acestora, la mutarea în localitatea în care îşi
are sediul instituţia prefectului, şi cele de instalare sunt suportate din
bugetul instituţiei prefectului.
(3) Contractul de închiriere a locuinţei de serviciu se
încheie pe perioada exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect.
La data încetării exercitării funcţiei de prefect, respectiv de subprefect,
contractul de închiriere încetează de drept.
Art. 13. - Prefecţii şi subprefecţii nu au dreptul la
grevă.
Art. 14. - Prefecţii şi subprefecţii nu pot să
înfiinţeze organizaţii sindicale proprii.
Art. 15. - Prefecţii şi
subprefecţii au obligaţia să informeze conducerea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative ori de câte ori călătoresc în afara judeţului.
Art. 16. - Ca reprezentant al Guvernului, prefectului
în funcţie i se acordă onoruri militare, în condiţiile stabilite prin
regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul
judeţului.
Art. 17. - Prefectul şi subprefectul nu pot fi membri
ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi
regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea
destituirii lor din funcţia publică.
Art. 18. - Prefectul şi subprefectul răspund, după caz,
disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în
exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
CAPITOLUL III
Atribuţiile prefectului
Art. 19. - (1) In calitate de reprezentant al
Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al
municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a
ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum
şi a ordinii publice;
b) acţionează pentru realizarea
în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti, a obiectivelor cuprinse în
Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în
conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
c) acţionează pentru menţinerea climatului de pace
socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituţionale şi
sociale, acordând o atenţie constantă prevenirii tensiunilor sociale;
d) colaborează cu autorităţile
administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare
teritorială;
e) verifică legalitatea actelor
administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale
primarului;
f) asigură, împreună cu
autorităţile şi organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condiţiile
stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de
urgenţă;
*) Ase vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 363 din 26 aprilie 2006.
g) dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea
şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în
bugetul propriu cu această destinaţie;
h) utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile,
fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de
intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a
acestei activităţi;
i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea
infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin
organele legal abilitate;
j) asigură realizarea planului de măsuri pentru
integrare europeană;
k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale
hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;
l) hotărăşte, în condiţiile
legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din
străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
m) asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii
materne în raporturile dintre cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi
serviciile publice deconcentrate în unităţile administrativ-teritoriale în care
aceştia au o pondere de peste 20%.
(2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute
de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însărcinările stabilite de
Guvern.
Art. 20. - Prefectul poate verifica măsurile
întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor
de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate
sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în
condiţiile legii.
Art. 21. - (1) Din comisia de
concurs pentru ocuparea postului de conducător al unui serviciu public
deconcentrat face parte obligatoriu şi un reprezentant al instituţiei
prefectului din judeţul în care îşi are sediul serviciul public, desemnat prin
ordin al prefectului, în condiţiile legii.
(2) Prefectul poate propune miniştrilor şi
conducătorilor celorlalte organe ale administraţiei publice centrale organizate
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sancţionarea conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate din subordinea
acestora.
Art. 22. - (1) In fiecare judeţ funcţionează un colegiu
prefectural compus din prefect, subprefecţi şi conducătorii serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, care îşi au sediul în judeţul
respectiv.
(2) La lucrările colegiului
prefectural pot fi invitate şi alte persoane a căror prezenţă este considerată
necesară.
(3) Colegiul prefectural se
convoacă de către prefect cel puţin o dată pe lună şi oricând se consideră că
este necesar.
(4) Atribuţiile colegiului
prefectural privesc armonizarea activităţii serviciilor publice deconcentrate
care au sediul în judeţul respectiv, precum şi implementarea programelor,
politicilor, strategiilor şi planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul
judeţului sau al localităţilor acestuia şi vor fi reglementate prin hotărâre a
Guvernului*).
Art. 23. - (1) Prefectul poate solicita primarului sau
preşedintelui consiliului judeţean, după caz, convocarea unei şedinţe
extraordinare a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru
prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi
liniştii publice.
(2) In caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru
rezolvarea intereselor locuitorilor unităţilor administrativ-teritoriale,
prefectul poate solicita convocarea de îndată a consiliului local, a
consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Art. 24. - In situaţii de urgenţă sau de criză
autorităţile militare şi organele locale ale Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative au obligaţia să informeze şi să sprijine prefectul
pentru rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează
siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător.
Art. 25. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi
revin, prefectul solicită instituţiilor publice şi autorităţilor administraţiei
publice locale documentaţii, date şi informaţii, iar acestea sunt obligate să i
le furnizeze cu celeritate şi în mod gratuit.
CAPITOLUL IV
Actele prefectului
Art. 26. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi
revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în
condiţiile legii.
(2) Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter
tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea conducătorului
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la
nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Ordinele cu caracter
normativ emise de prefect se publică, potrivit legii.
Art. 27. - (1) Ordinul prefectului, care conţine
dispoziţii normative, devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţă
publică. Ordinul prefectului, cu caracter individual, devine executoriu de la
data comunicării către persoanele interesate.
(2) Ordinele emise de prefect
în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă
produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunoştinţă şi sunt
executorii.
(3) Ordinele cu caracter
normativ se comunică de îndată Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative.
(4) Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de
prefect, dacă le consideră nelegale sau netemeinice.
Art. 28. - (1) Prefecţii sunt obligaţi să comunice
ordinele emise potrivit art. 26 alin. (2) conducătorului instituţiei ierarhic
superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele şi celelalte organe ale
administraţiei publice centrale pot propune Guvernului măsuri de anulare a
ordinelor emise de prefect, dacă le consideră nelegale.
(2) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor publice deconcentrate,
organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
*) Ase vedea Hotărârea Guvernului nr. 460/2006,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 363 din 26 aprilie 2006.
Art. 29. - Ministerele şi celelalte organe ale
administraţiei publice centrale sunt obligate să comunice de îndată prefecţilor
actele cu caracter normativ emise în domeniul de activitate
al serviciilor publice deconcentrate.
CAPITOLUL V
Cancelaria prefectului şi oficiile prefecturale
Art. 30. - (1) în cadrul instituţiei prefectului se
organizează şi funcţionează cancelaria prefectului.
(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcţii de
execuţie de specialitate specifice: directorul cancelariei, 2 consilieri, un
consultant şi secretarul cancelariei.
(3) Funcţia de secretar al cancelariei se asimilează
din punct de vedere al salarizării cu funcţia de şef de cabinet. Pot fi numite
în funcţia de secretar al cancelariei persoane cu studii superioare sau medii,
în condiţiile legii.
(4) Personalul din cadrul
cancelariei prefectului este numit sau eliberat din funcţie de către prefect.
(5) Personalul din cadrul
cancelariei prefectului îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract
individual de muncă încheiat, în condiţiile legii, pe durata exercitării
funcţiei publice de către înaltul funcţionar public.
(6) Activitatea cancelariei
prefectului este coordonată de director, care răspunde în faţa prefectului în
acest sens.
(7) Salarizarea personalului din cadrul cancelariei
prefectului se face potrivit anexei nr. I - cap. II lit.
B - la Ordonanţa Guvernului nr. 9/2005 privind creşterile salariale ce se vor
acorda în anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de
bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea
nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul
bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate
publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 112/2005, cu
modificările ulterioare.
Art. 31. - (1) Prefectul poate organiza, prin ordin, în
cadrul numărului de posturi şi al fondurilor aprobate anual, oficii
prefecturale. In municipiul Bucureşti se pot organiza oficii prefecturale în
fiecare sector.
(2) Ordinul prefectului de
înfiinţare şi organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul
conform al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
(3) Oficiile prefecturale fac
parte integrantă din instituţia prefectului.
(4) Prin derogare de la
prevederile art. XVI alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a
funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de către un şef al
oficiului prefectural.
(5) Funcţia de şef al oficiului prefectural este
echivalentă cu funcţia de director executiv.
(6) Numirea, modificarea,
suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al şefului oficiului
prefectural se fac de către prefect, în condiţiile legii.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 32. - Prevederile art. 7, 8 şi 17 se aplică
începând cu data de 1 ianuarie 2006.
Art. 33. - Prevederile prezentei
legi se completează cu dispoziţiile Legii nr.188/1999*) privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată, şi ale Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001**), republicată.
Art. 34. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
legi, prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1 „Prefectul judeţului şi
al municipiului Bucureşti" a cap. VIII „Prefectul" şi ale art. 154
alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare***),
precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2005 care nu sunt
încorporate în textul republicat al Legii nr. 340/2004 şi care se aplică, în
continuare, ca dispoziţii proprii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
179/2005:
„Art. II. - Funcţiilor publice
de prefect şi de subprefect nu le sunt aplicabile prevederile art. XVI alin.
(4)****) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. III. - (1) Prefecţii în
funcţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi
cei care vor ocupa posturile rămase vacante după data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la 31 decembrie 2005 pot fi numiţi în
funcţii publice de prefect în urma promovării unui examen de atestare pe post.
(2) Subprefecţii în funcţie la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cei care vor ocupa posturile rămase
vacante după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până
la 31 decembrie 2005 pot fi numiţi în funcţii publice de subprefect în urma
promovării unui examen de atestare pe post.
*) Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici a fost republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.
**) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 a
fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007 şi a fost
modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008
privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru
autorităţile administraţiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 177
din 7 martie 2008, şi prin Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.
67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii
administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.
***) Prevederile art. 26 şi 27, cele ale secţiunii 1
„Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti"din cap. VIII
„Prefectul" şi ale art. 154 alin. (2) au fost abrogate la data intrării în
vigoare a prezentei legi şi anterior republicării Legii administraţiei publice
locale nr. 215/2001 în MonitorufOficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.
****) Alin. (4) al art. XVI din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogat prin Legea
nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind
Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 574 din 4 iulie 2006.
(3) Pot participa la examenul
de atestare pe post şi pot ocupa funcţiile publice în condiţiile prevăzute la
alin. (1) şi (2) persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15*)
din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu
modificările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la lit. c)-e).
(4) Persoanele care nu
promovează examenul de atestare pe post, în condiţiile legii, vor fi eliberate
din funcţiile deţinute.
(5) Numirea în funcţii publice
a persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face începând cu data de 1
ianuarie 2006.
(6) Condiţiile de organizare şi desfăşurare a
examenului de atestare pe post se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(7) Examenul de atestare pe
post este gestionat de comisia pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici
numită prin decizie a primului-ministru.
Art. IV. - (1) Incepând cu data
de 1 ianuarie 2006, funcţia publică de secretar general al prefecturii se
transformă în funcţia publică de subprefect.
(2) Secretarii generali ai
prefecturii în funcţie la data de 31 decembrie 2005 ca urmare a promovării
concursului organizat pentru ocuparea funcţiei publice respective sunt numiţi
în funcţia publică de subprefect începând cu data de 1
ianuarie 2006.
(3) Incepând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, atribuţiile stabilite prin actele normative în vigoare în
competenţa secretarului general al prefecturii se exercită de către unul dintre
subprefecţi, desemnat prin ordin al prefectului."
*) Legea nr. 188/1999 a fost ulterior republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29
mai 2007, iar vechiul art. 15 a devenit art. 16.