LEGE   Nr. 216 din 22 mai 2003

privind aderarea Romaniei la Conventia europeana asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor si de restabilire a incredintarii copiilor, adoptata la Luxembourg la 20 mai 1980

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 367 din 29 mai 2003

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1
    Romania adera la Conventia europeana asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor si de restabilire a incredintarii copiilor, adoptata la Luxembourg la 20 mai 1980.
    Art. 2
    Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare Romania formuleaza urmatoarea declaratie:
    "In conformitate cu dispozitiile art. 2 paragraful 1 din conventie, se desemneaza Ministerul Justitiei ca autoritate centrala pentru ducerea la indeplinire a functiilor prevazute in conventie."
    Art. 3
    Cu ocazia depunerii instrumentului de aderare Romania formuleaza urmatoarea rezerva:
    "In conformitate cu dispozitiile art. 17 paragraful 1 din conventie, in cazurile prevazute la art. 8 si 9, recunoasterea si executarea hotararilor privind incredintarea copiilor vor putea fi refuzate pentru motivele cuprinse in art. 10 din conventie."

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 17 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                         p. PRESEDINTELE SENATUI,
                               GHEORGHE BUZATU

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 6 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                      PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                                VALER DORNEANU

    Consiliul Europei
    Seria tratatelor europene - nr. 105

                              CONVENTIE EUROPEANA
asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor si de restabilire a incredintarii copiilor*)

    *) Traducere.

    Luxembourg, 20 mai 1980

    Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,
    recunoscand ca in statele membre ale Consiliului Europei luarea in considerare a interesului copilului este de o importanta decisiva in materie de hotarari privind incredintarea sa,
    considerand ca instituirea de masuri destinate facilitarii recunoasterii si aplicarii hotararilor privind incredintarea copilului va avea drept efect asigurarea unei mai bune protectii a interesului copiilor,
    considerand ca este de dorit, in acest scop, sa se sublinieze ca dreptul la vizita al parintilor este corolarul normal al dreptului la incredintare,
    constatand numarul crescand al cazurilor in care unii copii au fost deplasati fara drept peste o granita internationala si dificultatile intalnite pentru solutionarea in mod adecvat a problemelor ridicate de aceste cazuri,
    dornice sa introduca dispozitii potrivite care sa permita restabilirea incredintarii copiilor atunci cand aceasta incredintare a fost intrerupta in mod arbitrar,
    convinse de oportunitatea de a lua, in acest scop, masurile adaptate la diferite nevoi si la diferite imprejurari,
    dornice sa stabileasca relatii de cooperare judiciara intre autoritatile lor,
    au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    In sensul prezentei conventii, se intelege prin:
    a) copil - o persoana, indiferent de cetatenie, cu conditia sa nu fi implinit inca varsta de 16 ani si sa nu aiba dreptul de a-si stabili ea insasi resedinta, conform legii resedintei obisnuite sau a cetateniei ori conform legii interne a statului solicitat;
    b) autoritate - orice autoritate judiciara sau administrativa;
    c) hotarare referitoare la incredintare - orice hotarare a unei autoritati, in masura in care decide asupra ingrijirii persoanei copilului, inclusiv dreptul de a-i stabili resedinta, precum si asupra dreptului la vizita;
    d) deplasare fara drept - deplasarea unui copil peste o granita internationala prin incalcarea unei hotarari referitoare la incredintarea sa, pronuntata intr-un stat contractant si executorie intr-un asemenea stat; de asemenea, se considera deplasare fara drept:
    (i) neinapoierea unui copil peste o granita internationala la incheierea perioadei exercitarii unui drept la vizita referitor la acel copil sau la incheierea unei sederi temporare pe un alt teritoriu decat cel in care se exercita incredintarea sa;
    (ii) o trecere declarata ulterior ilicita in sensul art. 12.

    TITLUL I
    Autoritati centrale

    Art. 2
    1. Fiecare stat contractant va desemna o autoritate centrala care va exercita functiile prevazute in prezenta conventie.
    2. Statele federale si statele in care mai multe sisteme de drept sunt in vigoare au dreptul de a desemna mai multe autoritati centrale a caror competenta o stabilesc.
    3. Orice desemnare efectuata prin aplicarea prezentului articol trebuie sa fie comunicata secretarului general al Consiliului Europei.
    Art. 3
    1. Autoritatile centrale ale statelor contractante trebuie sa coopereze intre ele si sa promoveze o intelegere intre autoritatile competente ale tarilor respective. Ele trebuie sa actioneze cu toata promptitudinea necesara.
    2. In vederea facilitarii aplicarii prezentei conventii, autoritatile centrale ale statelor contractante:
    a) asigura transmiterea cererilor de informatii care provin de la autoritatile competente si care privesc problemele de drept sau de fapt referitoare la procedurile in curs;
    b) isi comunica reciproc, la cerere, informatii privind dreptul lor referitor la incredintarea copiilor si la evolutia lui;
    c) se informeaza reciproc asupra dificultatilor susceptibile sa apara cu prilejul aplicarii conventiei si se straduiesc sa inlature, in masura posibilului, obstacolele din calea aplicarii ei.
    Art. 4
    1. Orice persoana care a obtinut intr-un stat contractant o hotarare referitoare la incredintarea unui copil si care doreste sa obtina intr-un alt stat contractant recunoasterea sau executarea acestei hotarari se poate adresa in acest scop, prin cerere, autoritatii centrale a fiecarui stat contractant.
    2. Cererea trebuie sa fie insotita de documentele mentionate la art. 13.
    3. Autoritatea centrala sesizata, daca este alta decat autoritatea centrala a statului solicitat, transmite documentele acesteia din urma pe cale directa si fara intarziere.
    4. Autoritatea centrala sesizata poate refuza interventia sa atunci cand conditiile cerute de prezenta conventie nu sunt indeplinite in mod evident.
    5. Autoritatea centrala sesizata il informeaza fara intarziere pe solicitant asupra solutionarii cererii sale.
    Art. 5
    1. Autoritatea centrala a statului solicitat ia sau ordona in cel mai scurt termen toate dispozitiile pe care le considera potrivite, sesizand, daca este cazul, autoritatile sale competente, pentru:
    a) a gasi locul unde se afla copilul;
    b) a evita, in special prin masurile provizorii necesare, ca interesele copilului sau ale solicitantului sa fie lezate;
    c) a asigura recunoasterea sau executarea hotararii;
    d) a asigura predarea copilului catre reclamant atunci cand se acorda executarea hotararii;
    e) a informa autoritatea solicitanta asupra masurilor luate si a solutiilor date.
    2. Atunci cand autoritatea centrala a statului solicitat are motive sa creada ca copilul se afla pe teritoriul altui stat contractant, ea transmite documentele autoritatii centrale a acestui stat, pe cale directa si fara intarziere.
    3. Cu exceptia cheltuielilor de repatriere, fiecare stat contractant se angajeaza sa nu ceara de la solicitant nici o plata pentru orice masura luata in contul acestuia in temeiul paragrafului 1 al prezentului articol de autoritatea centrala a acestui stat, inclusiv cheltuielile procesuale si, cand este cazul, cheltuielile necesitate de participarea unui avocat.
    4. Daca recunoasterea sau executarea este refuzata si daca autoritatea centrala a statului solicitat considera ca trebuie sa dea curs cererii solicitantului de a introduce in acest stat o actiune pe fond, aceasta autoritate pune totul in aplicare pentru a asigura reprezentarea solicitantului in aceasta procedura in conditii nu mai putin favorabile decat cele de care poate beneficia o persoana care este rezidenta si cetatean al acestui stat si, in acest scop, poate sesiza in special autoritatile competente.
    Art. 6
    1. Sub rezerva acordurilor private incheiate intre autoritatile centrale interesate si a dispozitiilor paragrafului 3 al prezentului articol:
    a) comunicarile adresate autoritatii centrale a statului solicitat sunt redactate in limba sau in una dintre limbile oficiale ale acestui stat ori vor fi insotite de o traducere in aceasta limba;
    b) autoritatea centrala a statului solicitat trebuie totusi sa accepte comunicarile redactate in limba franceza sau engleza ori insotite de o traducere in una dintre aceste limbi.
    2. Comunicarile emise de autoritatea centrala a statului solicitat, inclusiv rezultatele anchetelor efectuate, pot fi redactate in limba sau in una dintre limbile oficiale ale acestui stat ori in limba franceza sau engleza.
    3. Orice stat contractant poate exclude aplicarea in intregime sau in parte a dispozitiilor paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol. Atunci cand un stat contractant a facut aceasta rezerva, orice alt stat contractant poate sa o aplice, de asemenea, in privinta acestui stat.

    TITLUL II
    Recunoasterea si executarea hotararilor si restabilirea incredintarii copilului

    Art. 7
    Hotararile referitoare la incredintare, pronuntate intr-un stat contractant, sunt recunoscute si, atunci cand sunt executorii in statul de origine, sunt puse in executare in orice alt stat contractant.
    Art. 8
    1. In caz de deplasare fara drept, autoritatea centrala a statului solicitat va trece imediat la restituirea copilului:
    a) atunci cand in momentul introducerii cererii in statul in care hotararea a fost pronuntata sau la data deplasarii fara drept, daca aceasta a avut loc anterior, copilul, precum si parintii sai aveau numai cetatenia acelui stat si copilul avea resedinta obisnuita pe teritoriul statului mentionat; si
    b) cand o autoritate centrala a fost sesizata asupra cererii de restituire in termen de 6 luni incepand de la data deplasarii fara drept.
    2. Daca, conform legii statului solicitat, nu se pot satisface dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol fara interventia unei instante, nici unul dintre motivele de refuz prevazute de prezenta conventie nu se va aplica in procedura judiciara.
    3. Daca un acord omologat de o autoritate competenta a survenit intre persoana careia ii este incredintat copilul si o alta persoana pentru a-i acorda acesteia din urma dreptul la vizita si cand, la incheierea perioadei convenite, copilul, fiind dus in strainatate, nu este restituit persoanei care il avea in incredintare, se trece la restabilirea dreptului la incredintare conform paragrafului 1 lit. b) si paragrafului 2 ale prezentului articol. Acelasi lucru se face in cazul hotararii autoritatii competente care acorda acelasi drept unei persoane care nu are incredintarea copilului.
    Art. 9
    1. In alte cazuri de deplasare fara drept decat cele prevazute de art. 8 si daca o autoritate centrala a fost sesizata in termen de 6 luni incepand de la data deplasarii, recunoasterea si executarea nu pot fi refuzate decat:
    a) daca, atunci cand este vorba despre o hotarare pronuntata in absenta paratului sau a reprezentantului sau legal, cererea de chemare in judecata sau un act echivalent nu a fost comunicat ori notificat reclamantului potrivit legii sau in timp util pentru a se putea apara; totusi aceasta absenta a comunicarii sau notificarii nu va constitui un motiv de refuz al recunoasterii sau executarii atunci cand comunicarea ori notificarea nu s-a produs deoarece paratul a tainuit locul unde se gaseste persoana care a initiat actiunea in statul de origine;
    b) daca, atunci cand este vorba despre o hotarare pronuntata in absenta paratului sau a reprezentantului sau legal, competenta autoritatii care a luat-o nu este intemeiata:
    (i) pe resedinta obisnuita a paratului; sau
    (ii) pe ultima resedinta obisnuita comuna a parintilor copilului, cu conditia ca unul dintre ei sa aiba inca resedinta obisnuita;
    sau
    (iii) pe resedinta obisnuita a copilului;
    c) daca hotararea este incompatibila cu o hotarare referitoare la incredintare, devenita executorie in statul solicitat inainte de deplasarea copilului, cu conditia ca acel copil sa nu aiba resedinta obisnuita pe teritoriul statului solicitant in anul ce preceda deplasarea sa.
    2. Daca nici o autoritate centrala nu a fost sesizata, dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol sunt aplicabile atunci cand recunoasterea si executarea sunt cerute intr-un termen de 6 luni incepand de la deplasarea fara drept.
    3. In nici un caz hotararea nu poate face obiectul unui examen de fond.
    Art. 10
    1. In alte cazuri decat cele prevazute la art. 8 si 9, recunoasterea, precum si executarea pot fi refuzate nu numai din motivele prevazute la art. 9, ci si datorita unuia dintre motivele urmatoare:
    a) daca se constata ca efectele hotararii sunt clar incompatibile cu principiile fundamentale de drept ce actioneaza asupra familiei si copiilor in statul solicitat;
    b) daca se constata ca din cauza schimbarii imprejurarilor care includ trecerea timpului, dar exclud simpla schimbare a resedintei copilului in urma unei deplasari fara drept, efectele hotararii de baza nu mai sunt conforme interesului copilului;
    c) daca in momentul introducerii actiunii in statul de origine:
    (i) copilul avea cetatenia statului solicitat sau resedinta obisnuita in acest stat, in timp ce nici una dintre aceste legaturi nu exista cu statul de origine;
    (ii) copilul avea in acelasi timp cetatenia statului de origine si a statului solicitat si resedinta sa obisnuita in statul solicitat;
    d) daca hotararea este incompatibila cu o hotarare pronuntata fie in statul solicitat, fie intr-un stat tert, fiind executorie in statul solicitat, in urma unei proceduri initiate inainte de introducerea cererii de recunoastere sau de executare si daca refuzul este conform interesului copilului.
    2. In aceleasi cazuri procedura de recunoastere, precum si procedura de executare pot fi suspendate pentru unul dintre urmatoarele motive:
    a) daca hotararea de origine face obiectul unui recurs ordinar;
    b) daca o procedura privind incredintarea copilului, initiata inainte ca procedura in statul de origine sa fie introdusa, este in curs in statul solicitat;
    c) daca o alta hotarare referitoare la incredintarea copilului face obiectul unei proceduri de executare sau oricarei alte proceduri referitoare la recunoasterea acestei hotarari.
    Art. 11
    1. Hotararile asupra dreptului la vizita si dispozitiile hotararilor referitoare la incredintare care privesc dreptul la vizita sunt recunoscute si puse in executare in aceleasi conditii ca celelalte hotarari referitoare la incredintare.
    2. Totusi autoritatea competenta a statului solicitat poate stabili modalitatile de aplicare si de exercitare a dreptului la vizita, tinand cont in special de angajamentele luate de parti pe aceasta tema.
    3. Atunci cand nu s-a hotarat asupra dreptului la vizita sau cand recunoasterea ori executarea hotararii referitoare la incredintare este refuzata, autoritatea centrala a statului solicitat poate sesiza autoritatile sale competente pentru a decide asupra dreptului la vizita, la cererea persoanei care invoca acest drept.
    Art. 12
    Atunci cand, la data la care copilul este deplasat peste o granita internationala, nu exista o hotarare executorie asupra incredintarii pronuntata intr-un stat contractant, dispozitiile prezentei conventii se aplica la orice hotarare ulterioara referitoare la incredintarea acestui copil si care declara deplasarea ilegala, pronuntata intr-un stat contractant la cererea oricarei persoane interesate.

    TITLUL III
    Procedura

    Art. 13
    1. Cererea privind recunoasterea sau executarea intr-un alt stat contractant a unei decizii referitoare la incredintare trebuie sa fie insotita:
    a) de un document care abiliteaza autoritatea centrala a statului solicitat sa actioneze in numele reclamantului sau sa desemneze in acest scop un alt reprezentant;
    b) de un exemplar al hotararii care reuneste conditiile necesare autenticitatii sale;
    c) cand este vorba despre o hotarare pronuntata in absenta paratului sau a reprezentantului sau legal, de orice document de natura sa stabileasca faptul ca cererea de chemare in judecata sau un act echivalent a fost comunicat ori notificat, potrivit legii, paratului;
    d) daca este cazul, de orice document care stabileste ca, conform legii statului de origine, decizia este executorie;
    e) daca este posibil, de un raport indicand locul in care s-ar putea afla copilul in statul solicitat;
    f) de propuneri asupra modalitatilor de restabilire a incredintarii copilului.
    2. Documentele mentionate mai sus trebuie sa fie insotite, daca este cazul, de o traducere conform regulilor prevazute la art. 6.
    Art. 14
    Orice stat contractant aplica pentru recunoasterea si executarea unei hotarari referitoare la incredintare o procedura simpla si rapida. In acest scop el vegheaza ca cererea de exequatur sa poata fi introdusa in temeiul unei simple cereri.
    Art. 15
    1. Inainte de a decide asupra aplicarii paragrafului 1 lit. b) al art. 10, autoritatea reprezentand statul solicitat:
    a) trebuie sa ia cunostinta de punctul de vedere al copilului, exceptand cazul cand exista o imposibilitate practica, in special in privinta varstei si capacitatii de discernamant a acestuia; si
    b) poate cere efectuarea de anchete potrivite.
    2. Cheltuielile anchetelor efectuate intr-un stat contractant revin statului in care sunt efectuate.
    3. Cererile de ancheta si rezultatele lor pot fi adresate autoritatii respective prin intermediul autoritatilor centrale.
    Art. 16
    Pentru atingerea scopurilor prezentei conventii, nici o legalizare sau formalitate similara nu poate fi ceruta.

    TITLUL IV
    Rezerve

    Art. 17
    1. Orice stat contractant poate face o rezerva conform careia, in cazurile prevazute la art. 8 si 9 sau la unul dintre aceste articole, recunoasterea si executarea hotararilor referitoare la incredintare vor putea fi refuzate pentru acele motive prevazute la art. 10 care vor fi indicate in rezerva.
    2. Recunoasterea si executarea hotararilor pronuntate intr-un stat contractant, care au facut rezerva prevazuta la paragraful 1 al prezentului articol, pot fi refuzate in orice alt stat contractant pentru unul dintre motivele aditionale indicate in aceasta rezerva.
    Art. 18
    Orice stat contractant poate face rezerva conform careia nu este legat de dispozitiile art. 12. Dispozitiile prezentei conventii nu se aplica hotararilor prevazute la art. 12 care au fost pronuntate intr-un stat contractant care a facut aceasta rezerva.

    TITLUL V
    Alte instrumente

    Art. 19
    Prezenta conventie nu impiedica invocarea unui alt instrument international care leaga statul de origine de statul solicitat sau a dreptului cutumiar al statului solicitat pentru a obtine recunoasterea ori executarea unei sentinte.
    Art. 20
    1. Prezenta conventie nu aduce atingere angajamentelor pe care un stat contractant si le poate asuma fata de un stat necontractant in temeiul unui instrument international privind materiile reglementate de prezenta conventie.
    2. Atunci cand doua sau mai multe state contractante au stabilit ori sunt in curs sa stabileasca o legislatie uniforma in domeniul incredintarii copiilor sau un sistem deosebit de recunoastere ori de executare a hotararilor in acest domeniu, vor avea dreptul sa aplice intre ele aceasta legislatie sau acest sistem, in locul prezentei conventii ori al oricarei parti a acesteia. Pentru a se prevala de aceasta dispozitie, aceste state vor trebui sa notifice decizia lor secretarului general al Consiliului Europei. Orice modificare sau revocare a acestei hotarari trebuie, de asemenea, sa fie notificata.

    TITLUL VI
    Clauze finale

    Art. 21
    Prezenta conventie este deschisa semnarii statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
    Art. 22
    1. Prezenta conventie va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni dupa data la care 3 state membre ale Consiliului Europei isi vor fi dat consimtamantul de a fi legate prin conventie conform dispozitiilor art. 21.
    2. Pentru orice stat membru care isi va exprima ulterior consimtamantul de a fi legat prin conventie, aceasta va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni dupa data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
    Art. 23
    1. Dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei sa adere la prezenta conventie printr-o hotarare luata cu majoritatea de voturi prevazuta la art. 20 lit. d) din statut si in unanimitate de reprezentantii statelor contractante avand drept de a face parte din comitet.
    2. Pentru orice stat care adera, conventia va intra in vigoare in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.
    Art. 24
    1. Orice stat poate, in momentul semnarii sau depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul ori teritoriile carora li se va aplica prezenta conventie.
    2. Orice stat poate, in orice alt moment succesiv, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa extinda aplicarea prezentei conventii la orice alt teritoriu desemnat in declaratie. Conventia va intra in vigoare in privinta acestui teritoriu in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de catre secretarul general.
    3. Orice declaratie data in virtutea celor doua paragrafe precedente va putea fi retrasa, in ceea ce priveste orice teritoriu desemnat in aceasta declaratie, prin notificare adresata secretarului general. Retragerea va avea efect din prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
    Art. 25
    1. Un stat care cuprinde doua sau mai multe unitati teritoriale in care sisteme de drept diferite se aplica in materie de incredintare a copiilor si de recunoastere si executare a hotararilor referitoare la incredintare poate, in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa declare ca prezenta conventie se va aplica la toate acele unitati teritoriale ori la una sau mai multe dintre ele.
    2. El poate, in orice moment dupa aceea, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa extinda aplicarea prezentei conventii la orice alta unitate teritoriala desemnata in declaratie. Conventia va intra in vigoare fata de aceasta unitate teritoriala in prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de catre secretarul general.
    3. Orice declaratie data in temeiul celor doua paragrafe precedente va putea fi retrasa, in ceea ce priveste orice unitate teritoriala desemnata in aceasta declaratie, prin notificare adresata secretarului general. Retragerea va avea efect din prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
    Art. 26
    1. In privinta unui stat care, in materie de incredintare a copiilor, are doua sau mai multe sisteme de drept de aplicare teritoriala:
    a) referirea la legea resedintei obisnuite sau a cetateniei unei persoane trebuie sa fie inteleasa ca referire la sistemul de drept stabilit de reguli in vigoare in acest stat sau, in lipsa acestor reguli, la sistemul cu care persoana respectiva are legaturile cele mai stranse;
    b) referirea la un stat de origine sau la un stat solicitat trebuie sa fie inteleasa, dupa caz, ca referire la unitatea teritoriala in care hotararea a fost pronuntata sau la unitatea teritoriala in care recunoasterea ori executarea hotararii sau restabilirea incredintarii este ceruta.
    2. Paragraful 1 lit. a) al prezentului articol se aplica, de asemenea, mutatis mutandis la statele care, in materie de incredintare a copiilor, au doua sau mai multe sisteme de drept de aplicare personala.
    Art. 27
    1. Orice stat poate, in momentul semnarii sau in momentul depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa declare ca uzeaza de una sau mai multe rezerve ce figureaza la paragraful 3 al art. 6, la art. 17 si la art. 18. Nu este admisa nici o alta rezerva.
    2. Orice stat contractant care a formulat o rezerva in temeiul paragrafului precedent poate sa o retraga in intregime sau partial, adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va avea efect de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
    Art. 28
    La sfarsitul celui de-al treilea an care urmeaza datei intrarii in vigoare a prezentei conventii si, la initiativa sa, in orice alt moment dupa aceasta data, secretarul general al Consiliului Europei va invita reprezentantii autoritatilor centrale desemnate de statele contractante sa se reuneasca in vederea studierii si facilitarii functionarii conventiei. Orice stat membru al Consiliului Europei care nu este parte la conventie va putea fi reprezentat de un observator. Lucrarile fiecareia dintre aceste reuniuni vor face obiectul unui raport care va fi adresat spre informare Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.
    Art. 29
    1. Orice parte poate, in orice moment, sa denunte prezenta conventie, adresand o notificare secretarului general al Consiliului Europei.
    2. Denuntarea va avea efect din prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.
    Art. 30
    Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei si oricarui stat care a aderat la prezenta conventie:
    a) orice semnatura;
    b) depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
    c) orice data de intrare in vigoare a prezentei conventii conform art. 22, 23, 24 si 25;
    d) orice alt act, notificare sau comunicare avand legatura cu prezenta conventie.
    Drept care subsemnatii, autorizati in acest scop, au semnat prezenta conventie.
    Adoptata la Luxembourg la 20 mai 1980, in limbile franceza si engleza, cele doua texte avand aceeasi valabilitate, intr un singur exemplar care va fi depus la arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copia conforma fiecaruia dintre statele membre ale Consiliului Europei si oricarui alt stat invitat sa adere la prezenta conventie.