Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 2 din  6 iulie 1979

pentru modificarea si completarea Legii finantelor nr. 9/1972

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 59 din 13 iulie 1979


SmartCity3


    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    Art. I
    Legea finantelor nr. 9, publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania nr. 136 din 26 noiembrie 1972, se modifica si se completeaza avand urmatorul cuprins:

    LEGEA FINANTELOR
    Dezvoltarea multilaterala si in ritm sustinut a intregii economii nationale, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism, necesita perfectionarea continua a conducerii si planificarii economico-financiare, ridicarea pe o treapta superioara a eficientei in toate domeniile de activitate.
    In aceste conditii cresc substantial rolul si functiile finantelor, ale intregului mecanism economico-financiar in asigurarea progresului continuu al economiei nationale, stimularea cresterii productiei materiale, determinarea optima a proportiilor si ritmurilor de crestere economica, asigurarea echilibrului financiar, monetar si valutar, repartizarea judicioasa a venitului national pentru fondul national de dezvoltare economico-sociala si fondul de consum, precum si in ridicarea nivelului de trai al intregului popor.
    In procesul elaborarii si indeplinirii planului national unic, a bugetului de stat, a bugetelor de venituri si cheltuieli, Ministerul Finantelor, bancile, ministerele, celelalte organe centrale si locale, organele de conducere colectiva din unitatile economice, toti oamenii muncii trebuie sa actioneze sistematic ca fiecare unitate socialista sa-si desfasoare activitatea in conditiile unei inalte eficiente economice, sa asigure folosirea integrala si cu randament sporit a mijloacelor materiale si banesti, infaptuirea ordinii si disciplinei in utilizarea acestora, reducerea cheltuielilor materiale si cresterea productiei nete, promovarea progresului tehnic, sporirea productivitatii muncii, utilizarea judicioasa a fondurilor destinate investitiilor, sporirea eficientei exportului si a actiunilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala.

    CAP. 1
    Obiectivele si principiile de baza ale finantelor

    Art. 1
    (1) Finantele participa activ la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-sociala a tarii si de ridicare a nivelului de trai material si spiritual al poporului.
    (2) Prin intermediul finantelor se asigura constituirea, repartizarea si utilizarea planificata a fondurilor banesti ale societatii pentru sporirea sustinuta a productiei materiale, cresterea fortelor de productie, promovarea larga a activitatii de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si introducerea progresului tehnic, dezvoltarea invatamantului, culturii, ocrotirii sanatatii.
    (3) Finantele contribuie la elaborarea si realizarea planului national unic, la buna functionare a mecanismului economic si social si la infaptuirea autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unitatilor.
    Art. 2
    (1) Prin intermediul finantelor se exercita controlul general si permanent asupra desfasurarii procesului productiei sociale, in vederea obtinerii unei eficiente economice si sociale cat mai ridicate in toate domeniile de activitate si gospodaririi cat mai judicioase a mijloacelor materiale si banesti de care dispune societatea.
    (2) Pirghiile economico-financiare trebuie sa stimuleze dezvoltarea productiei si desfacerii, a prestarilor de servicii, a exportului, cresterea competitivitatii produselor romanesti pe piata externa, folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale si banesti de care dispune societatea, accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, obtinerea de randamente cat mai inalte cu consumuri cat mai reduse de munca sociala si, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului national.
    Art. 3
    In infaptuirea politicii economico-financiare, de dezvoltare armonioasa si echilibrata a economiei nationale, finantele au sarcina de a asigura, in cadrul echilibrului general economic, pastrarea echilibrului financiar, monetar si valutar, de a contribui la consolidarea si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale, atat pe plan intern, cat si fata de alte monede.
    Art. 4
    (1) Unitatile economice sunt obligate sa asigure acoperirea cheltuielilor pe seama veniturilor proprii si sa restituie, intr-un termen cat mai scurt, fondurile banesti primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite.
    (2) Fiecare unitate economica, pe baza rezultatelor obtinute, trebuie sa contribuie la formarea fondurilor generale necesare societatii, sa-si constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum si fondurile destinate cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzator programului de crestere a nivelului de trai stabilit de partid si de stat.
    Art. 5
    (1) Unitatile economice din industria de stat sunt obligate sa plateasca la bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete.
    (2) Prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete constituie contributia fiecarei unitati economice de stat la formarea fondurilor necesare dezvoltarii generale a societatii.
    (3) Prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete se calculeaza pe total unitate economica, prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii productiei nete determinate potrivit legii si se suporta direct din rezultatele financiare.
    Art. 6
    Potrivit principiilor centralismului democratic si autogestiunii economico-financiare a unitatilor, prin politica economico-financiara se asigura atat concentrarea si dirijarea resurselor financiare in directia infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltarii economico-sociale a tarii, cat si cresterea initiativei, raspunderii si puterii de decizie si actiune ale organelor de conducere colectiva din unitatile socialiste in folosirea partii din avutia nationala ce le-a fost incredintata spre administrare.
    Art. 7
    Relatiile financiare, precum si circulatia baneasca, se desfasoara in mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare, care cuprinde bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor socialiste si planurile financiare la nivelul economiei nationale.
    Art. 8
    (1) Fondurile proprii ale unitatilor socialiste, precum si orice alte fonduri banesti, se folosesc numai in conformitate cu prevederile planului national unic de dezvoltare economico-sociala si ale bugetului de venituri si cheltuieli si cu respectarea normelor si normativelor stabilite potrivit dispozitiilor legale.
    (2) Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se aproba si nu se efectueaza daca nu a fost avizata, in prealabil, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitatile socialiste, precum si de alte organe cu astfel de atributii din economie.
    Art. 9
    (1) Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialista raspund de buna gospodarire a  mijloacelor materiale si banesti, de desfasurarea cu eficienta maxima a intregii activitati, pentru obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare prin cresterea productiei, sporirea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale.
    (2) Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste raspund de folosirea eficienta a fondurilor incredintate de societate acestor unitati si a celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor banesti avansate de societate, de varsarea sumelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de realizarea resurselor valutare planificate, precum si de administrarea judicioasa si valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale si banesti.
    (2) Unitatile socialiste au obligatia sa asigure evidenta stricta si controlul riguros si sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale si banesti, proceselor economice si rezultatelor obtinute.

    CAP. 2
    Formarea si repartizarea fondurilor banesti in economia nationala

    SECTIUNEA I
    Fondul national de dezvoltare economico-sociala si fondul de consum
    Art. 10
    (1) In Republica Socialista Romania venitul national, cu valoare nou creata in industrie, agricultura, constructii, transporturi si in alte domenii, reprezinta sursa de baza a fondurilor banesti ce se constituie in economie.
    (2) Venitul national se repartizeaza pentru fondul national de dezvoltare economico-sociala a tarii si pentru fondul de consum.
    Art. 11
    Fondul national de dezvoltare economico-sociala in expresie baneasca este alcatuit dintr-un sistem unitar si corelat de fonduri, din care fac parte:
    a) fondul central de dezvoltare economico-sociala;
    b) fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile administrativ-teritoriale: judete, municipii, orase si comune;
    c) fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor economice de stat: intreprinderi si centrale;
    d) fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum, precum si ale celorlalte organizatii obstesti;
    e) fondurile utilizate de populatie pentru constructii de locuinte si gospodaresti, cresterea productiei si a septelului, precum si pentru alte bunuri cu destinatii similare.
    Art. 12
    (1) Fondul central de dezvoltare economico-sociala se formeaza in cadrul bugetului republican, din veniturile acestuia.
    (2) Fondul local de dezvoltare economico-sociala constituit la unitatile administrativ-teritoriale se formeaza in cadrul bugetelor judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor din: veniturile acestora, din resurse in afara bugetului de stat, provenind de la unitatile socialiste, precum si din contributia baneasca a populatiei, potrivit dispozitiilor legale.
    Art. 13
    Fondul central si fondul local de dezvoltare economico-sociala se utilizeaza, potrivit prevederilor planului national unic si bugetului de stat, la unitatile socialiste de stat, pentru finantarea investitiilor si mijloacelor circulante, constituirea rezervelor de stat, alte actiuni si obiective cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unitatilor social-culturale de stat si a organelor de stat, precum si pentru alte scopuri prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 14
    Fondul de consum revine oamenilor muncii si membrilor lor de familie, in conditiile legii, pe urmatoarele cai: retributia dupa cantitatea, calitatea si importanta sociala a muncii, participarea la beneficii si retributia sociala din fondurile bugetului de stat sau din fondurile proprii ale unitatilor socialiste.

    SECTIUNEA II
    Fondurile proprii ale unitatilor economice de stat
    Art. 15
    (1) Fondurile proprii ale unitatilor economice de stat se constituie pe seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe si altor resurse stabilite de lege.
    (2) Beneficiul este partea din valoarea nou creata in activitatea productiva a unitatilor economice, constituita dupa repartizarea urmatoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei parti din valoarea productiei nete; retributiile personalului muncitor si alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare si pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contributia pentru asigurari sociale; alte cheltuieli cu munca vie.
    (3) Cotele de prelevare din valoarea productiei nete si modalitatile de plata a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    (4) Fondurile fixe se supun amortizarii in vederea asigurarii reproductiei acestora, stimularii folosirii lor cu eficienta economica sporita, precum si pentru promovarea sustinuta a progresului tehnic si a cresterii productivitatii muncii sociale.
    (5) Modul de formare, planificarea, destinatia si varsarea beneficiului si amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii.
    Art. 16
    (1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor economice de stat se formeaza si utilizeaza, in conditiile legii, in mod distinct si sunt urmatoarele:
    A. La intreprinderi:
    a) fondul de dezvoltare economica;
    b) fondul mijloacelor circulante;
    c) fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social.
    B. La centrale:
    a) fondul pentru finantarea investitiilor la intreprinderile noi si pentru finantarea dezvoltarilor importante;
    b) fondul de rezerva pentru mijloacele circulante.
    (2) In cazul intreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, fondurilor prevazute pentru centrale la lit. a) si b) se constituie la nivelul organelor ierarhic superioare ale acestor intreprinderi.
    Art. 17
    Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum si pentru asigurarea unei parti din retributia sociala din resurse proprii, intreprinderile de stat constituie urmatoarele fonduri:
    a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
    b) fondul pentru actiuni sociale.
    Art. 18
    Intreprinderile mai pot constitui, separat de fondurile prevazute la art. 16 si 17, urmatoarele fonduri proprii:
    a) fondul pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si introducerea progresului tehnic;
    b) fondul pentru protectia muncii;
    c) alte fonduri prevazute de dispozitii legale.
    Art. 19
    Prevederile prezentei legi referitoare la fondurile proprii ale intreprinderii se aplica in mod corespunzator si centralelor industriale si unitatilor asimilate acestora pentru activitatea proprie.
    Art. 20
    (1) Fondul de dezvoltare economica al intreprinderii se constituie in limita cheltuielilor de investitii ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul national unic si bugetul de venituri si cheltuieli - cu exceptia dezvoltarilor importante prevazute de lege si a constructiilor de locuinte si a altor investitii cu caracter social -, precum si a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finantarea investitiilor, inclusiv dobanzile aferente acestora.
    (2) Sursele de formare ale acestui fond sunt: amortizarea fondurilor fixe ramasa dupa restituirea fondurilor primite de la societate pentru investitii, alte resurse pentru finantarea investitiilor cum sunt cele provenite din valorificarea materialelor, pieselor si agregatelor rezultate din scoaterea din functiune a fondurilor fixe, dupa deducerea cheltuielilor aferente, precum si beneficiile realizate in cadrul planului si peste plan, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 21
    Fondul mijloacelor circulante al intreprinderii se constituie din beneficiile realizate in cadrul planului si din alte resurse, in conditiile prevazute de lege, in limita unei cote din cresterea anuala planificata a mijloacelor circulante totale stabilita odata cu bugetul de stat si a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de intreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante in primul an de activitate.
    Art. 22
    (1) Fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social se constituie in limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul national unic si bugetul de venituri si cheltuieli si a ratelor scadente din creditele bancare primite in completare, inclusiv dobanda aferenta acestora.
    (2) Sursele de formare a acestui fond sunt: amortizarea aferenta locuintelor si celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din functiune, veniturile realizate din manifestari culturale intr-o cota stabilita de consiliul oamenilor muncii, beneficiile realizate in cadrul planului si peste plan si din alte venituri, in conditiile prevazute de lege.
    (3) Fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social se utilizeaza pentru construirea de locuinte pentru personalul muncitor, precum si pentru construirea si dotarea caminelor muncitoresti, creselor, gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, si realizarea altor investitii cu caracter social.
    Art. 23
    (1) Fondul propriu al centralei pentru finantarea investitiilor la unitatile noi cu personalitate juridica, inclusiv pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social pentru aceste unitati, precum si pentru finantarea dezvoltarilor importante la intreprinderile subordonate, care sunt in functiune, stabilite distinct in planul national unic potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege, se constituie in limita necesitatilor de finantare, stabilite potrivit planului si prevederilor legale.
    (2) Sursele de formare a acestui fond sunt: partea de amortizare a fondurilor fixe preluata de la intreprinderi, inclusiv diferenta de amortizare ramasa dupa constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale intreprinderii, varsaminte din beneficiile intreprinderilor in subordine pentru restituirea fondurilor primite de la societate pentru finantarea investitiilor, alte resurse prevazute de lege, sume de la bugetul de stat.
    Art. 24
    (1) Disponibilitatile la finele anului din fondul de dezvoltare economica al intreprinderii si din fondul de investitii constituit la centrala sau unitatile asimilate, provenite din resursele proprii ale unitatilor economice, se utilizeaza in anul urmator pentru finantarea investitiilor reportate, potrivit legii. Diferenta neutilizata, precum si aceea din amortizarea ramasa dupa constituirea fondului propriu de investitii al centralei, se varsa la bugetul de stat.
    (2) Sumele ramase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social provenite din resurse proprii se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie, potrivit prevederilor din plan.
    Art. 25
    Fondul de rezerva pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale se formeaza prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din cresterea anuala a fondului de mijloace circulante constituit de intreprinderile in subordine si se utilizeaza pentru completarea temporara a necesitatilor de mijloace circulante ale intreprinderilor in subordine si alte cheltuieli prevazute de lege.
    Art. 26
    (1) Intreprinderile de stat sunt obligate sa restituie fondurile primite pentru finantarea investitiilor, precum si cele pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante la intreprinderile noi in primul an de activitate.
    (2) Pentru intreprinderile noi, obligatia de restituire a sumelor primite pentru finantarea investitiilor incepe in anul urmator punerii in functiune a obiectivelor de investitii respective.
    (3) Restituirea sumelor primite pentru finantarea investitiilor se face din amortizarea fondurilor fixe si din beneficiile planificate, in cote prevazute de lege, in masura in care obligatia de restituire nu poate fi acoperita in anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Varsamintele se efectueaza la centrala si se folosesc de catre aceasta la constituirea fondului propriu pentru finantarea investitiilor.
    (4) Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante al intreprinderilor noi, in primul an de activitate, se restituie in termenele stabilite potrivit legii prin varsaminte la bugetul de stat, dupa darea in functiune a unitatii respective, din fondul mijloacelor circulante.
    Art. 27
    (1) Fiecare unitate economica trebuie sa desfasoare o activitate rentabila.
    (2) Pentru activitati de asigurare si dezvoltare a bazei de aprovizionare cu materii prime, precum si pentru activitati speciale prevazute de lege, statul poate acorda, in mod exceptional, subventii de la buget unitatilor care prin plan nu-si pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri de la buget se acorda si pentru lucrari de prospectiuni si cercetari geologice aprobate prin planul national unic, precum si pentru efectuarea de cercetari complexe de interes general aprobate potrivit legii.
    (3) Unitatile pentru care se acorda subventii de la buget se aproba anual odata cu bugetul de stat.
    (4) La unitatile economice care nu-si acopera cheltuielile din venituri proprii, altele decat cele prevazute la alin. (2), se aplica regimul special de supraveghere economico-financiara stabilit de prezenta lege.

    SECTIUNEA III
    Fondurile proprii ale unitatilor cooperatiste si obstesti
    Art. 28
    (1) Fondurile proprii de dezvoltare economico-sociala ale unitatilor cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum si ale celorlalte organizatii obstesti sunt urmatoarele:
    a) fondul de dezvoltare economica;
    b) fondul mijloacelor circulante.
    (2) La cooperativele mestesugaresti si de consum se mai constituie si fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social.
    (3) Fondurile prevazute la alin. (1) se constituie din beneficiile realizate, amortizarea fondurilor fixe si alte resurse proprii.
    (4) La unitatile cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum, fondul de dezvoltare economica se constituie si din sumele in bani ce se pot depune anual de catre fiecare cooperator, care reprezinta partea sociala in proprietatea sa din valoarea proprietatii obstesti.
    (5) De asemenea, mecanizatorii si specialistii agricoli, care lucreaza in cooperativele agricole de productie, pot sa depuna anual o suma de bani la fondul de dezvoltare economica a cooperativei, in aceleasi conditii si sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si membrii cooperatori.
    Art. 29
    Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum si pentru asigurarea unei parti din retributia sociala din resurse proprii, unitatile cooperatiste si obstesti constituie urmatoarele fonduri:
    A. Unitatile cooperatiei agricole, mestesugaresti si de consum:
    a) fondul de participare la beneficii a cooperatorilor si a personalului incadrat cu contract de munca;
    b) fondul de participare la beneficii pentru partea sociala, constituit din depunerile in bani ale cooperatorilor;
    c) fondul pentru actiuni culturale si sportive;
    d) alte fonduri pentru actiuni sociale.
    B. Asociatiile economice intercooperatiste:
    a) fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii;
    b) fondul social-cultural si sportiv.
    C. Asociatiile cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau ale cooperatiei de consum:
    - fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii.
    Art. 30
    Unitatile cooperatiei agricole, pe langa fondurile prevazute la art. 28 si 29, mai constituie din beneficii urmatoarele fonduri proprii:
    A. Cooperativele agricole de productie:
    a) fondul de rezerva pentru productie si retribuirea muncii;
    b) fondul intercooperatist de intrajutorare si consolidare.
    B. Asociatiile economice intercooperatiste:
    a) fondul de intrajutorare si rezerva;
    b) cote-parti cuvenite cooperativelor asociate.
    C. Asociatiile cooperativelor agricole de productie cu unitati de stat sau ale cooperatiei de consum:
    a) fondul de rezerva;
    b) fondul de asigurare;
    c) cote-parti cuvenite unitatilor asociate.
    Art. 31
    Modul de constituire si utilizare a fondurilor prevazute la art. 28, 29 si 30 se stabileste prin statutele organizatiilor cooperatiste si obstesti.

    CAP. 3
    Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare.
    Evidenta avutiei nationale

    SECTIUNEA I
    Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare

    Art. 32
    (1) Conducerea activitatii financiare, pe toate treptele organizatorice ale economiei nationale, se desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli si a celorlalte planuri financiare, constituite intr-un sistem unitar.
    (2) Sistemul planurilor financiare cuprinde:
    a) bugetul de venituri si cheltuieli al: intreprinderilor; centralelor; institutiilor social-culturale si de administratie; ministerelor si celorlalte organe centrale; consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale si judetene; organizatiilor cooperatiste si obstesti;
    b) bugetul de stat, compus din: bugetul republican, bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, judetelor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti;
    c) planul de casa;
    d) planurile de credite;
    e) balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei;
    f) balanta de plati externe;
    g) planul financiar centralizat;
    h) planul financiar in profil teritorial al judetelor si municipiului Bucuresti.
    Art. 33
    Relatiile banesti din economie ce se reflecta in bugetul de venituri si cheltuieli si in celelalte planuri financiare se exprima printr-un sistem de indicatori. Indicatorii financiari pentru perioada de 5 ani se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual prin legea de adoptare a bugetului de stat.
    Art. 34
    Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare se intocmesc potrivit principiilor si criteriilor cuprinse in Legea cu privire la dezvoltarea economico-sociala planificata a Romaniei, precum si prevederilor prezentei legi.
    Art. 35
    (1) Bugetul de venituri si cheltuieli si celelalte planuri financiare nu se pot modifica decat in cazurile in care au loc modificari ale planurilor economice, ale preturilor si tarifelor, treceri de unitati, actiuni sau sarcini intre titularii de plan sau intre unitatile subordonate acestora, precum si in alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor legale.
    (2) Modificarile indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sunt interzise, in afara de cazurile anume autorizate prin dispozitii legale.
    (3) Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai de catre organele care le-au aprobat.
    Art. 36
    (1) Bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza in stransa legatura cu indicatorii de plan economici si cuprinde:
    a) la intreprindere: veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare din activitatea acesteia, incasarile din activitatea de comert exterior, fondurile proprii ce se constituie la dispozitia sa, creditele bancare, varsamintele la bugetul de stat, alte venituri, resurse si cheltuieli;
    b) la centrala: veniturile, cheltuielile si ceilalti indicatori financiari privind activitatea proprie si aceea a intreprinderilor in subordine, precum si fondurile care se constituie la dispozitia sa;
    c) la ministere, celelalte organe centrale si consilii populare: indicatorii financiari ai activitatii proprii, precum si cei ai unitatilor economice si institutiilor in subordine si, dupa caz, ai unitatilor administrativ-teritoriale subordonate.
    (2) Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatarile si alte unitati care evidentiaza si urmaresc distinct rezultatele activitatii economice proprii, respectiv au contabilitate separata, intocmesc buget de venituri si cheltuieli, care face parte integranta din bugetul intreprinderii sau centralei de care apartin si cuprinde veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii proprii.
    (3) Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii se integreaza in sistemul bugetelor de venituri si cheltuieli ce se intocmesc la nivel de centrala, minister sau alt organ central sau local, in concordanta cu planul national unic, bugetul de stat, planurile de credite si planul financiar centralizat, in scopul asigurarii echilibrului financiar pe ansamblul economiei nationale.
    Art. 37
    Bugetul de venituri si cheltuieli se elaboreaza de catre organul de conducere colectiva al fiecarei unitati socialiste, pe baza indicatorilor de plan si se adopta, potrivit legii, de catre adunarea generala a oamenilor muncii, care stabileste si masurile ce se impun pentru realizarea acestuia.
    Art. 38
    Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora in concordanta cu obiectivele planului national unic, pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale, actiunilor social-culturale, apararii tarii si a altor nevoi ale societatii.
    Art. 39
    Planul de casa stabileste incasarile si platile in numerar, sarcina de punere in circulatie sau de retragere a numerarului, mentinerea circulatiei banesti in numerar in limite normale, asigurarea corelarii intre veniturile banesti ale populatiei si fondul de marfuri si servicii, corespunzator nevoilor reale ale economiei.
    Art. 40
    Planurile de credite stabilesc volumul creditelor necesare pentru dezvoltarea productiei, serviciilor si circulatiei marfurilor, realizarea de obiective de investitii la unitatile socialiste pentru anumite nevoi ale populatiei, precum si resursele de acoperire.
    Art. 41
    (1) Planul de  credite pe termen scurt si planul de casa se elaboreaza de catre Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si bancile specializate, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si se aproba prin decret.
    (2) Planul de credite pe termen mijlociu si lung se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor, impreuna cu bancile si Comitetul de Stat al Planificarii, si se aproba odata cu desfasurarea pe titulari a indicatorilor din planul national unic si bugetul de stat.
    (3) Planurile de casa si de credite se elaboreaza in corelare cu prevederile planului national unic si ale bugetului de stat si pe baza bugetului de venituri si cheltuieli al intreprinderilor, centralelor, ministerelor si celorlalte organe centrale si locale.
    Art. 42
    Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei, prin care se fundamenteaza echilibrul monetar, se elaboreaza odata cu planul national unic cincinal si anual, de catre Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si celelalte banci, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale si locale.
    Art. 43
    Balanta de plati externe cuprinde incasarile si platile in valuta din activitatea de export-import si de cooperare economica internationala, din activitatea de turism international, prestari de servicii internationale, din creditele externe primite si acordate, din operatiunile necomerciale si din alte actiuni in relatiile cu strainatatea.
    Art. 44
    (1) Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale economiei nationale si destinatia acestora, pe sectoare si domenii de activitate, pe ramuri ale economiei nationale si constituie principala balanta financiara de sinteza a economiei, avand un rol activ in fundamentarea planului national unic si in asigurarea echilibrului financiar.
    (2) Planul financiar centralizat se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor si Comitetul de Stat al Planificarii in concordanta cu celelalte sectiuni ale planului national unic.
    (3) Ministerul Finantelor, impreuna cu bancile, ministerele si celelalte organe centrale si locale, ia masuri pentru realizarea in bune conditii a planului financiar centralizat si raspunde de executarea acestuia.
    Art. 45
    Planul financiar in profil teritorial cuprinde indicatorii financiari privind intreprinderile si institutiile indiferent de subordonarea acestora, de pe teritoriul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti.

    SECTIUNEA II
    Evidenta avutiei nationale
    Art. 46
    Evidenta avutiei nationale asigura cunoasterea situatiei tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea si a celorlalte elemente componente ale avutiei nationale, in vederea gospodaririi lor cat mai eficiente, atat pe ansamblul economiei nationale, cat si la nivelul fiecarui minister, al celorlalte organe centrale si locale, unitatilor economice sau social-culturale, pe fiecare lor de productie si activitate.
    Art. 47
    (1) Obiectul principal al evidentei avutiei nationale il constituie bunurile care se afla in fondul unitar al proprietatii de stat, bunurile organizatiilor cooperatiste si ale altor organizatii obstesti, creantele, din tara si strainatate, bunurile de folosinta indelungata ale populatiei.
    (2) Evidenta avutiei nationale se realizeaza in expresie baneasca si se asigura pe baza datelor contabile si statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor apartinand unitatilor socialiste, recensamintelor, anchetelor selective si a altor investigatii cu caracter economico-social.
    Art. 48
    Organele de conducere colectiva ale ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, unitatilor economice si institutiilor sunt obligate sa organizeze si sa conduca evidenta stricta a patrimoniului fiecarei unitati socialiste cu ajutorul contabilitatii, se incheie bilanturi contabile si sa efectueze periodic inventarierea tuturor mijloacelor materiale si banesti, a drepturilor si obligatiilor, potrivit dispozitiilor legale.

    CAP. 4
    Finantarea si creditarea productiei, circulatiei marfurilor si investitiilor

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale
    Art. 49
    (1) Mijloacele circulante sunt formate din materii prime si materiale, combustibili, productie in curs de fabricatie, semifabricate, produse finite, marfuri,  precum si din alte valori, stabilite prin dispozitii legale.
    (2) Necesarul total de mijloace circulante se determina prin bugetul de venituri si cheltuieli, pe baza stocurilor si altor cheltuieli de natura mijloacelor circulante, dimensionate in functie de sarcinile de plan, normele de stoc si normativele de mijloace circulante. Unitatile economice pot constitui, temporar, stocuri sezoniere, stocuri rezerva de plan, potrivit balantelor materiale, si alte stocuri, stabilite prin dispozitii legale.
    (3) Criteriile de elaborare a normelor de stoc si normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Ministri.
    (4) Ministerele, celelalte organe centrale si locale si unitatile economice au obligatia sa asigure dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante si folosirea rationala a fondurilor materiale si banesti. Ministerul Finantelor si bancile verifica, la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli, modul de stabilire a nivelului maxim de valori materiale si a cheltuielilor de natura mijloacelor circulante, precum si a resurselor de acoperire a acestora.
    Art. 50
    Investitiile se realizeaza potrivit prevederilor planului national unic de dezvoltare economico-sociala, in limita fondurilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli si pe baza documentatiilor tehnico-economice stabilite de lege. Investitiile trebuie sa se materializeze, cu prioritate, in obiective productive, sa fie temeinic pregatite si realizate prin adoptarea celor mai noi si perfectionate solutii tehnologice si constructive, cu costuri reduse, intr-un termen cat mai scurt, sa aiba la baza fundamentarea asigurarii desfacerii pe piata interna si la export a productiei, obtinerii unui aport valutar corespunzator si indicatori economici si financiari imbunatatiti fata de cei care se realizeaza la capacitatile de productie existente similare, tinand seama si de evolutia tehnico-economica in perspectiva.
    Art. 51
    (1) Finantarea mijloacelor circulante ale unitatilor economice socialiste in functiune se asigura din fondurile mijloacelor circulante si alte resurse temporar aflate la dispozitia acestora, potrivit legii.
    (2) Acoperirea necesarului de mijloace circulante ale unitatilor economice de stat noi, in primul an de activitate, se asigura de la bugetul de stat.
    (3) Finantarea investitiilor unitatilor economice de stat se asigura din fondul propriu de dezvoltare economica, fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social si fondul propriu al centralei pentru finantarea investitiilor, in conditiile prevazute de lege.
    (4) In completarea fondurilor prevazute la alin. (1) si (3) intreprinderile pot primi credite bancare.
    (5) Creditarea mijloacelor circulante se face pe termen de pana la 12 luni; peste acest termen se pot acorda credite pentru produsele cu ciclu de productie mai mare de un an, pentru cheltuielile de organizare a santierelor, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    (6) Creditarea investitiilor unitatilor socialiste se face pe termen de pana la 15 ani; in agricultura acest termen poate fi de pana la 25 ani.
    Art. 52
    Relatiile de credit sunt organizate de stat sub forma creditarii bancare directe. Imprumuturile banesti intre unitatile socialiste, in afara cazurilor prevazute de lege, sunt interzise.
    Art. 53
    Creditul bancar are caracter planificat, se acorda pentru destinatii precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor economice a se realiza in perioadele viitoare, ori in alte conditii stabilite prin dispozitii legale si trebuie rambursat la scadenta.
    Art. 54
    (1) Creditele se acorda unitatilor economice de stat, cooperatiste si obstesti, organizate pe principiul autogestiunii economico-financiare si care au personalitate juridica.
    (2) Bancile pot acorda credite si unitatilor cu autogestiune economico-financiara fara personalitate juridica, autorizate sa contracteze credite de catre unitatea din care fac parte si care raspunde de utilizarea si restituirea creditelor la termen.
    (3) Bancile pot acorda credite si altor unitati, precum si persoanelor fizice, in conditiile prevazute de lege.
    Art. 55
    (1) Bancile acorda credite in limita planului de credite. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan si depasiri de plan, in conditiile prevazute de dispozitiile legale.
    (2) Creditele se acorda unitatilor in cadrul plafoanelor aprobate.
    Art. 56
    (1) Unitatile economice platesc bancilor dobanzi, pentru creditele primite si comisioane si taxe, pentru serviciile ce li s-au prestat de banci.
    (2) Unitatile socialiste primesc dobanzi pentru disponibilitatile banesti aflate in conturile lor la banci.
    (3) Dobanzile, comisioanele si taxele se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
    Art. 57
    (1) Relatiile de credit intre banci si unitatile economice se stabilesc pe baza de contracte, care cuprind volumul creditelor ce urmeaza a se acorda potrivit dispozitiilor legale, conditiile de acordare si de rambursare a creditelor, nivelul dobanzilor, obligatiile si raspunderile unitatilor economice.
    (2) Creditele se aproba de catre banci, pe baza analizei efectuate, in prealabil, asupra situatiei economico-financiare a unitatii creditate si a asigurarii rambursarii creditelor la termen. In cazul in care nu sunt asigurate conditii pentru rambursarea creditelor, bancile aproba creditele numai daca contractele de credite se semneaza si de centralele sau ministerele carora unitatile in cauza le sunt direct subordonate si se intocmesc programe de masuri pentru imbunatatirea activitatii economico-financiare a acestor unitati. Bancile pot refuza acordarea creditelor daca programul de masuri intocmit nu asigura rambursarea creditelor solicitate.
    Art. 58
    In cazurile in care beneficiarii de credite nu respecta destinatia creditului si alte conditii din contractele de credit, bancile au dreptul sa inceteze creditarea, sesizand organul ierarhic superior in vederea luarii masurilor pentru intrarea in legalitate si sanctionarea celor vinovati.
    Art. 59
    Valorile materiale care constituie garantia creditelor raman in posesia debitorului, acestuia revenindu-i obligatiile legale in ce priveste folosirea rationala si buna lor conservare.
    Art. 60
    (1) Bancile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unitatile economice in cazurile in care produsele ce se executa nu au desfacere asigurata prin contracte la intern sau export potrivit destinatiei stabilite prin plan.
    (2) De asemenea, bancile vor refuza acordarea creditelor pentru produsele care nu au preturi legal stabilite, investitiile si lucrarile de constructii-montaj care nu sunt prevazute in plan sau nu au asigurate conditiile legale de executie, precum si in cazurile in care nu sunt create conditii de utilizare eficienta a fondurilor.
    Art. 61
    (1) Stocurile de valori materiale  fara utilizare si marfurile greu vandabile nevalorificate in termenele stabilite prin programele de masuri intocmite de unitatile economice, comenzile sistate sau nelegale, stocurile de produse fara desfacere asigurata, fara preturi aprobate sau necorespunzatoare calitativ, valorile materiale depozitate si conservate in conditii necorespunzatoare, precum si lucrarile fara finantare asigurata, nu pot forma obiect al garantiei creditului.
    (2) Creditele curente aferente unor astfel de valori materiale, precum si cele ramase fara garantie, devin exigibile si se trec la credite nerambursate la scadenta pe masura constatarii lor. Unitatile economice, cu sprijinul organelor ierarhic superioare si bancare, au obligatia sa ia masuri pentru valorificarea acestor stocuri si restituirea creditelor primite.
    (3) Se interzice bancilor sa mentina la creditarea curenta aprovizionarile si celelalte cheltuieli care sunt aferente productiei fara desfacere.
    (4) Bancile sunt obligate sa controleze la unitatile economice folosirea creditelor potrivit destinatiei, existenta garantiilor materiale, respectarea conditiilor stabilite prin contractele de credite, precum si modul in care unitatile economice actioneaza pentru indeplinirea sarcinilor de plan si respectarea disciplinei financiare.

    SECTIUNEA II
    Creditarea productiei si circulatiei marfurilor
    & 1. Creditarea industriei, constructiilor, transporturilor, telecomunicatiilor, a altor prestari de servicii, circulatiei marfurilor, precum si a activitatii de cercetare, proiectare si inginerie tehnologica
    Art. 62
    Pe baza planului de credite si a bugetului de venituri si cheltuieli, bancile pot acorda, dupa caz, unitatilor economice de stat si cooperatiste, credite pentru:
    a) efectuarea aprovizionarilor pentru productia contractata la intern sau la export si a cheltuielilor necesare indeplinirii sarcinilor de plan;
    b) stocurile si cheltuielile sezoniere, formate ca urmare a achizitionarii, contractarii si prelucrarii materiilor prime agricole si a altor produse;
    c) reintregirea fondurilor incorporate in produse livrate, lucrari executate si servicii prestate, aflate in curs de incasare;
    d) acoperirea cheltuielilor planificate care depasesc in unele trimestre veniturile, inclusiv pentru introducerea tehnicii noi;
    e) stocurile de produse, marfuri, ambalaje si alte active, la unitatile producatoare, de desfacere a marfurilor, turism si de aprovizionare tehnico-materiala;
    f) efectuarea de vanzari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii cu plata in rate, pe termenele prevazute de lege;
    g) activitatea de "service", marfurile trimise la probe, incercari, depozite sau consignatie in strainatate si exponatele la targuri sau expozitii internationale, pe o perioada de maximum 12 luni;
    h) alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 63
    Bancile pot acorda unitatilor economice de aprovizionare tehnico-materiala si de desfacere a marfurilor, de turism si hoteliere, celor care aprovizioneaza si prelucreaza materii prime agricole, precum si celor de colectare si achizitii, credite pe masura efectuarii aprovizionarilor si a cheltuielilor de productie sau de circulatie, cu conditia ca marfurile si produsele respective sa aiba desfacerea asigurata prin contracte sau catre populatie si sa se incadreze la finele trimestrului in nivelul stocurilor si cheltuielilor planificate, cu exceptia produselor agricole.
    Art. 64
    (1) Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc tinand seama de miscarea valorilor materiale, de recuperarea cheltuielilor si de prevederile din bugetul de venituri si cheltuieli, in limita termenelor prevazute de lege. Unitatile economice sunt obligate sa ramburseze creditele la termenele prevazute in contractele de credit.
    (2) In cazurile justificate economic, bancile vor putea aproba, pe baza unor analize temeinice, prelungirea termenelor de rambursare a creditelor curente o singura data pe an pentru fiecare credit, in cadrul termenelor prevazute la art. 51 alin. (5) majorindu-se dobanda, in conditiile legii.
    Art. 65
    (1) Bancile pot acorda unitatilor economice care au greutati financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare cu dobanda curenta, pe perioada necesara inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fara a se depasi 90 de zile.
    (2) Asemenea credite pot fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materiala in vederea indeplinirii contractelor economice, pentru productia in curs de fabricatie, produse finite si marfuri, in limitele si in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor si centralele bancilor.
    Art. 66
    (1) In cazurile in care, in unele perioade, unitatile economice nu pot asigura efectuarea platilor scadente din fondurile proprii, din incasari si din creditele curente aprobate, bancile pot acorda credite pentru refacerea capacitatii de plata, cu dobanda majorata, pentru plata aprovizionarilor, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, efectuate in conditii corespunzatoare si potrivit planului si contractelor economice.
    (2) Asemenea credite se acorda la cererea unitatilor economice, pe baza analizelor facute impreuna cu organele bancare, pe termene de cel mult 6 luni, iar in cazuri justificate, cu aprobarea centralei bancii pana la 12 luni, stabilite in functie de masurile la care se angajeaza unitatea economica pentru inlaturarea cauzelor si restabilirea echilibrului intre incasari si plati.
    (3) Creditele pentru refacerea capacitatii de plata se ramburseaza pe masura inlaturarii cauzelor care au determinat lipsa echilibrului dintre incasari si plati si cel mai tarziu la scadentele stabilite cu banca.
    (4) Organele de conducere ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare sunt obligate ca, pe durata creditarii, sa asigure inlaturarea cauzelor care au determinat depasirea nevoilor planificate de fonduri.
    Art. 67
    (1) In situatia unitatilor economice care au beneficiat de creditele prevazute la art. 65 si 66 si se mentin totusi in incapacitate de plata, pe o perioada de peste 60 de zile, bancile finantatoare vor institui controlul prealabil asupra platilor intreprinderii, cu dreptul de a refuza  efectuarea acelor plati care incalca normele privind gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale si banesti, disciplina de plan si financiara si vor introduce instrumente de decontare pentru unitatea respectiva, conditionate de existenta prealabila a disponibilitatilor de plata.
    (2) Totodata, bancile, impreuna cu organul ierarhic superior al intreprinderilor in cauza, vor analiza situatia economico-financiara a acestora si vor propune sau determina masuri economico-financiare menite sa duca la redresarea activitatii.
    Art. 68
    (1) Situatia unitatilor economice care in mod frecvent isi imobilizeaza mijloacele circulante si nu sunt in masura sa ramburseze la scadenta creditele primite se analizeaza, la propunerea bancilor si impreuna cu acestea, de catre conducerile unitatilor respective, ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, cu sprijinul Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, Curtii Superioare de Control Financiar, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finantelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale.
    (2) Rezultatele analizelor se dezbat in consiliile oamenilor muncii din unitatile respective, stabilindu-se masuri eficiente pentru imbunatatirea organizarii procesului de aprovizionare, productie si desfacere, reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii produselor, orientarea productiei catre produse cu desfacere asigurata, precum si pentru respectarea disciplinei de plan, contractuale si financiare. Pe baza analizelor efectuate si a dezbaterilor din consiliile oamenilor muncii, conducerea ministerului, organului central sau local are obligatia sa stabileasca, cu avizul bancii finantatoare, masuri pentru redresarea situatiei economico-financiare a unitatii. Ministerul Finantelor impreuna cu Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale si Curtea Superioara de Control Financiar sunt obligate sa sprijine si sa controleze modul de realizare a masurilor stabilite.
    (3) In situatii deosebite organele ierarhic superioare vor delega, dintre cadrele lor de conducere, un imputernicit permanent pe langa unitatea economica respectiva care sa asigure si sa sprijine direct aplicarea masurilor de redresare economico-financiara.
    (4) Bancile  vor anunta principalii furnizori ai unitatilor economice in cauza despre situatia economico-financiara a acestora, urmand ca livrarile de marfuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii sa se efectueze de catre furnizori numai pe baza unor instrumente de decontare bancara prin care sa se ateste, in prealabil, existenta posibilitatilor de plata.
    Art. 69
    (1) In cazul in care, dupa aplicarea masurilor prevazute la art. 65-68, unitatile economice nu isi redreseaza situatia economico-financiara, atunci cand s-au constatat abateri grave de la normele de gospodarire a fondurilor, precum si in cazurile prevazute de art. 27 alin. (4), se instituie regimul special de supraveghere economico-financiara a activitatii unitatii respective.
    (2) Propunerea de instituire a regimului special de supraveghere economico-financiara se face de catre Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, Curtea Superioara de Control Financiar si Ministerul Finantelor si se aproba de Consiliul de Ministri.
    (3) Pe durata regimului special de supraveghere economico-financiara se instituie un consiliu de supraveghere economico-financiara a activitatii intreprinderii format din imputerniciti ai ministerului de resort, ai bancilor, Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale, Ministerului Finantelor, Comitetului de Stat al Planificarii si Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, precum si din reprezentanti ai oamenilor muncii din unitatea respectiva. La marile unitati industriale din consiliul de supraveghere fac parte si imputerniciti ai Curtii Superioare de Control Financiar.
    (4) Componenta consiliului de supraveghere, precum si durata regimului special de supraveghere economico-financiara, se aproba prin hotarare a Consiliului de Ministri.
    Art. 70
    (1) Consiliul de supraveghere economico-financiara analizeaza cauzele activitatii necorespunzatoare a intreprinderii si stabileste masuri de redresare a activitatii economico-financiare care sunt obligatorii pentru conducerea acesteia.
    (2) Masurile stabilite se vor dezbate in adunarea generala a oamenilor muncii, care trebuie sa asigure mobilizarea intregului colectiv de munca la imbunatatirea activitatii de productie, buna gospodarire a mijloacelor materiale si financiare, intarirea ordinii si disciplinei, indeplinirea la timp si in cele mai bune conditii a tuturor sarcinilor ce revin unitatii.
    (3) Consiliul oamenilor muncii are obligatia sa aduca la indeplinire toate masurile stabilite.
    (4) Consiliul oamenilor muncii, impreuna cu consiliul de supraveghere economico-financiara, poarta raspunderea pentru redresarea situatiei economico-financiare a unitatii.
    (5) Pe baza analizelor efectuate, consiliul de supraveghere economico-financiara stabileste raspunderea persoanelor care au condus unitatea. In cazul in care se constata ca situatia nesatisfacatoare a unitatii economice este determinata de modul cum au actionat directorul sau alte persoane din conducerea unitatii, se poate propune destituirea acestora, precum si interdictia de a ocupa pe timp limitat functii de conducere.
    (6) Dupa instituirea regimului special de supraveghere economico-financiara banca reia creditarea curenta a unitatii respective pentru desfasurarea activitatii acesteia, potrivit planului si contractelor.
    (7) In perioada de aplicare a regimului special de  supraveghere economico-financiara, centralele, ministerele si celelalte organe centrale si locale ierarhic superioare sunt obligate sa ia masurile corespunzatoare pentru a se asigura imbunatatirea activitatii economico-financiare a intreprinderii, orientarea productiei catre produse cu desfacere asigurata, folosirea judicioasa a mijloacelor materiale si a fortei de munca.
    & 2. Creditarea unitatilor agricole de stat
    Art. 71
    Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara acorda intreprinderilor agricole de stat, asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele cooperatiste si statiunilor pentru mecanizarea agriculturii, in completarea fondurilor proprii, credite pentru constituirea stocurilor de seminte, furaje, ingrasaminte, combustibili, materii si materiale, piese de schimb si alte stocuri, constituirea efectivelor de animale, precum si pentru cheltuieli necesare productiei, potrivit prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli si din planul de productie al fiecarei unitati economice.
    Art. 72
    (1) Creditele se acorda pe baza planului de credite si a contractului de credite pana la nivelul stocurilor si al cheltuielilor de productie planificate, cu conditia garantarii integrale cu valori materiale si cu obligatia realizarii veniturilor, care sa asigure rambursarea la termen.
    (2) Creditele acordate se ramburseaza la termenele de obtinere si valorificare a productiei.
    Art. 73
    (1) Banca poate acorda credite pentru cheltuieli privind reinsamintarea suprafetelor calamitate, fertilizarea suplimentara a culturilor, lichidarea baltirilor si alte actiuni pentru inlaturarea efectelor negative provocate de factori naturali, intreprinderilor agricole de stat si asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele cooperatiste, care iau masuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor.
    (2) Statiunile pentru mecanizarea agriculturii pot primi credite cu dobanda curenta pentru acoperirea cheltuielilor de productie aferente lucrarilor executate, in cazul neincasarii veniturilor datorita nerealizarii productiei la unitatile agricole ca urmare a calamitatilor naturale, in conditiile stabilite de lege. Aceste credite se ramburseaza in cursul anului de plan si cel mai tarziu pana la aprobarea, potrivit legii, a analizei pe baza de bilant.
    Art. 74
    Prevederile art. 65-70 se aplica in mod corespunzator si intreprinderilor agricole de stat, asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele cooperatiste si statiunilor pentru mecanizarea agriculturii.
    & 3. Creditarea activitatii de productie a unitatilor agricole cooperatiste
    Art. 75
    Cooperativele agricole de productie isi asigura mijloacele financiare pentru desfasurarea activitatii de productie din fondurile proprii si din veniturile banesti realizate din valorificarea productiei.
    Art. 76
    Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite in completarea fondurilor proprii, pe baza de contracte, cooperativelor agricole de productie pentru acoperirea cheltuielilor materiale de productie, retribuirea muncii, plata contributiei la fondul de pensii si asigurari sociale, prelevari la fondul de dezvoltare economica, precum si pentru alte obligatii ce decurg din legi si contracte incheiate de cooperativele agricole de productie, prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli.
    Art. 77
    Creditele se stabilesc pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole, incheiate de cooperativele agricole de productie cu unitatile socialiste, in proportie de pana la 60 la suta din valoarea productiei contractate, tinand seama de volumul incasarilor posibile de realizat din valorificarea productiei, care sa asigure rambursarea creditelor integral la scadenta. Creditele se acorda, in mod esalonat, pentru acoperirea cheltuielilor de productie prevazute in devizele de cheltuieli, pe culturi si specii de animale, care au stat la baza intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli.
    Art. 78
    (1) In cazurile in care, in cursul anului, unele cooperative agricole de productie au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda, la cererea justificata a acestora, credite si peste proportia stabilita la articolul precedent, daca exista baza materiala si posibilitati certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor si de acoperire a celorlalte obligatii de plata.
    (2) Daca, in cursul anului, din stadiul vegetatiei si mersul productiei zootehnice rezulta ca nu se realizeaza productia prevazuta  si nu exista garantia restituirii imprumuturilor, banca sisteaza acordarea creditelor sau le diminueaza pana la nivelul pentru care exista posibilitati de rambursare.
    Art. 79
    Pana la definitivarea bugetului de venituri si cheltuieli, banca poate acorda cooperativelor agricole de productie credite pentru cheltuieli materiale care privesc productia anului urmator.
    Art. 80
    In vederea dezvoltarii unor activitati cu caracter industrial, de prelucrare a produselor agricole, de constructii si prestari  de servicii, banca poate acorda credite, in completarea fondurilor proprii, cooperativelor agricole de productie pentru aprovizionari cu materii prime si materiale necesare executarii unor produse rentabile si cu desfacere asigurata.
    Art. 81
    Productia contractata nu poate fi valorificata in alt mod decat cel stabilit cu ocazia acordarii creditului. In cazul cand cooperativele agricole de productie nu respecta aceasta obligatie sau schimba destinatia productiei contractate, banca este in drept sa ia masuri pentru rambursarea, inainte de scadenta,  a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cand aceste disponibilitati nu sunt suficiente sa treaca la executarea silita, prin valorificarea  produselor existente.
    Art. 82
    Banca poate acorda asociatiilor economice intercooperatiste si unitatile economice ale organizatiilor obstesti, in completarea fondurilor proprii, credite pentru  efective de animale, stocuri de furaje, materii si materiale, ingrasaminte chimice, produse si marfuri, precum si pentru alte cheltuieli de productie prevazute in planurile de productie si in bugetul de venituri si cheltuieli.
    Art. 83
    In cazul in care, in unele perioade, asociatiile economice intercooperatiste nu isi pot efectua platile din fonduri proprii, incasari si din creditele aprobate, acestora li se vor putea acorda credite pentru refacerea capacitatii de plata, cu dobanda majorata, pentru plata aprovizionarilor si celorlalte obligatii de  plata catre terti, in conditiile art. 66 din prezenta lege.
    Art. 84
    (1) In cazul in  care la unele  cooperative agricole de productie, creditele stabilite pentru productia contractata si veniturile posibile de realizat nu asigura sumele de care au nevoie pentru acoperirea cheltuielilor de productie strict necesare, se pot acorda  credite in baza unor aprobari speciale care sa permita executarea lucrarilor de intretinere, recoltare, transport si depozitare in sectorul vegetal si de furajare a animalelor.
    (2) Asemenea credite se pot acorda si cooperativelor agricole de productie care, datorita unor calamitati naturale, nu realizeaza productiile si veniturile necesare asigurarii retribuirii cooperatorilor pentru munca prestata, cu conditia sa se ia masuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor.
    (3) Propunerea de acordare a unor astfel de credite se analizeaza si se prezinta spre aprobare de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Productie, odata cu planul de credite.
    Art. 85
    Cooperativele agricole de productie, asociatiile economice intercooperatiste si unitatile economice ale organizatiilor obstesti garanteaza creditele cu valori materiale, cu veniturile prevazute a se realiza si cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor banesti pe care le au de incasat. Cooperativele agricole de productie garanteaza si creditele acordate asociatiilor economice intercooperatiste, proportional cu partile lor sociale subscrise.
    Art. 86
    (1) Rambursarea creditelor acordate unitatilor agricole cooperatiste se face direct din sumele incasate de acestea pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate, din despagubiri primite si din orice venituri banesti realizate.
    (2) Creditele nerambursate la sfarsitul anului de catre asociatiile economice intercooperatiste, determinate de nerealizarea veniturilor sau depasirea cheltuielilor, se recupereaza de la cooperativele agricole de productie proportional cu partile lor sociale subscrise.
    & 4. Acordarea de credite pentru productie membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala
    Art. 87
    (1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala, care contracteaza cu unitatile socialiste livrarea de produse agricole, credite pana la 60 la suta din valoarea productiei contractate.
    (2) Pentru contractele incheiate cu organizatiile cooperatiei de consum, cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala primesc in aceleasi conditii avansuri banesti prin organizatiile respective.
    Art. 88
    (1) Cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala garanteaza creditele de productie primite cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor banesti pe care le au de incasat de la unitatile socialiste, precum si cu bunurile pe care le au in proprietate.
    (2) Rambursarea creditelor se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unitatilor socialiste contractante, din despagubiri si din alte venituri.
    Art. 89
    (1) Unitatile socialiste contractante garanteaza, fata de banca, rambursarea la scadenta a creditelor de productie, acordate pe baza contractelor incheiate de acestea cu cooperatorii si producatorii cu gospodarie individuala. Creditele nerambursate la scadenta se recupereaza din contul unitatilor socialiste care le-au garantat.
    (2) In cazul in care, in urma verificarilor efectuate de banca, se constata ca au fost incheiate contracte fara baza materiala sau ca unitatile socialiste nu au urmarit executarea contractelor, banca este in drept sa treaca la recuperarea creditelor de la debitor sau, dupa caz, de la unitatile socialiste contractante, inainte de scadenta.
    Art. 90
    Contractele de livrare pe baza carora se acorda credite constituie pentru banca titluri executorii fata de cooperatori si producatorii cu gospodarie individuala, precum si fata  de unitatile socialiste contractante.

    SECTIUNEA III
    Finantarea si creditarea investitiilor
    & 1. Finantarea si creditarea  investitiilor unitatilor de stat
    Art. 91
    (1) Investitiile unitatilor economice de stat, prevazute in planul national unic de dezvoltare economico-sociala, se finanteaza potrivit prevederilor din bugetul de  venituri si cheltuieli, din fondurile proprii ale intreprinderilor si centralelor, dupa caz, constituite potrivit art. 20, 22 si 23.
    (2) La intreprinderile de  stat  in functiune, la care nevoile de resurse financiare pentru finantarea investitiilor depasesc fondurile constituite in aceste scopuri, bancile pot acorda credite, in completare, rambursabile cu prioritate fata de celelalte destinatii din fondurile proprii ce se constituie in perioadele urmatoare.
    (3) Pentru investitiile privind construirea si dotarea cluburilor, bazelor sportive, salilor de festivitati si altora asemanatoare nu se acorda credite, finantarea facandu-se din fonduri proprii.
    (4) In cazul in care fondul propriu al centralei pentru finantarea investitiilor nu acopera cheltuielile de investitii prevazute a se finanta din acest fond, diferenta se acopera, prin redistribuire, din prisosul fondului propriu pentru finantarea investitiilor al altor centrale din cadrul aceluiasi minister, organ central sau local al administratiei de stat, precum si din fondul pentru finantarea investitiilor constituit la nivelul ministerelor si celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat. Atunci cand si aceste fonduri sunt insuficiente, diferenta se acopera din fondul central sau local de dezvoltare economico-sociala, dupa caz.
    Art. 92
    Investitiile institutiilor de stat prevazute in planul national unic de dezvoltare economico-sociala se finanteaza din fondul central de dezvoltare economico-sociala, cuprins in bugetul republican, sau din fondurile locale de dezvoltare economico-sociala, cuprinse in bugetele locale, in functie de subordonarea beneficiarului investitiei.
    Art. 93
    (1) In vederea deschiderii finantarii, centralele, intreprinderile, institutiile de stat  si ceilalti beneficiari de investitii depun la unitatile bancilor finantatoare proiectele de executie legal aprobate, graficele de esalonare a investitiei, de livrare a  utilajelor si de asigurare a personalului muncitor, corelate cu termenele de punere in functiune, precum si autorizatia de constructie si alte documente prevazute de lege. Pentru celelalte cheltuieli de investitii, la care  nu se elaboreaza proiecte de executie, se depune documentatia aprobata  potrivit normelor legale in vigoare.
    (2) Pentru inceperea lucrarilor si pe parcursul executarii acestora beneficiarii de investitii si organizatiile executante  sunt obligate sa prezinte, la cererea bancilor, devizele la proiectele de executie, in vederea verificarii lor.
    Art. 94
    (1) Bancile finanteaza investitiile daca  sunt indeplinite urmatoarele conditii:
    a) capacitatile de productie existente sunt folosite potrivit normelor in vigoare;
    b) desfacerea productiei este asigurata, potrivit documentatiei aprobate;
    c) obiectivele, capacitatile, cheltuielile de investitii si termenele de dare in exploatare se  incadreaza in prevederile de plan;
    d) inceperea lucrarilor are la baza documentatii tehnico-economice elaborate potrivit normelor si normativelor legale, precum si aprobarile legale pentru folosirea terenului pe care investitiile respective se amplaseaza;
    e) mijloacele financiare necesare executarii lucrarilor sunt asigurate in cadrul prevederilor anuale de plan;
    f) lucrarile si cheltuielile ce se efectueaza sunt prevazute in documentatiile tehnico-economice admise la finantare;
    g) realizarea obiectivelor, rambursarea creditelor si recuperarea cheltuielilor de investitii sunt asigurate, potrivit documentatiei aprobate.
    (2) Bancile finantatoare au dreptul sa refuze finantarea in cazurile in care nu sunt respectate conditiile prevazute la alineatul precedent, precum si dispozitiile legale cu privire la inceperea lucrarilor, a caror verificare le revine ca sarcina. Refuzurile neacceptate de titularii de plan se rezolva de catre Consiliul de Ministri, cu avizul Ministerului Finantelor  si Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerii organelor de conducere colectiva ale ministerelor si celorlalte organe centrale si locale.
    Art. 95
    (1) Bancile verifica, potrivit legii, legalitatea preturilor si tarifelor, precum si economicitatea cheltuielilor prevazute in documentatii si se pronunta asupra acestora in termen de 20 de zile de la primirea documentatiilor insusite de catre organizatiile executante.
    (2) Reducerile facute de banci, la care nu s-au primit obiectii in termen de 20 de zile de la comunicarea lor, raman definitive. Valoarea devizelor de executie si a devizului general se diminueaza cu reducerile ramase definitive.
    (3) Divergentele dintre unitatile bancii si unitatile socialiste de stat sau organele in subordinea carora se afla acestea se rezolva de catre organele ierarhic superioare.
    Art. 96
    (1) Sunt interzise angajarea de cheltuieli, contractarea de lucrari ori livrari pentru investitii, inainte de includerea lor in planul national unic de dezvoltare economico-sociala si de aprobarea documentatiei tehnico-economice potrivit legii, precum si inceperea de lucrari inainte ca organele bancare sa se fi pronuntat asupra legalitatii acestor cheltuieli, in afara de cazurile in care prin dispozitiile legale se prevede altfel.
    (2) La contractarea si achizitionarea utilajelor tehnologice necesare realizarii investitiilor beneficiarii de investitii au obligatia sa asigure aducerea acestora pe santier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depaseasca normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispozitiilor legale, si sa se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile.
    Art. 97
    (1) Livrarea utilajelor, masinilor si instalatiilor tehnologice, inainte de termenele contractuale, se poate face numai daca furnizorul a obtinut acordul scris al unitatii beneficiare de investitii, dat cu acordul bancii finantatoare, prin care se atesta ca achizitionarea in devans a utilajelor este justificata economic, fiind asigurate  conditii pentru montarea si darea lor in exploatare inainte de termenele stabilite prin documentatia tehnico-economica aprobata.
    (2) In cazul in care furnizorii livreaza anticipat utilajele, masinile si instalatiile fara acordul prealabil al unitatii beneficiare, aceasta este obligata sa refuze plata, pana la termenul prevazut in contract.
    Art. 98
    (1) Investitiile se deconteaza pe masura executarii lor, cu respectarea prevederilor planului anual de investitii si ale bugetului de venituri si cheltuieli al beneficiarilor, in limita devizului general legal aprobat; este interzisa depasirea valorii documentatiei tehnico-economice aprobate pentru investitia respectiva.
    (2) Materialele pentru investitii ce se aprovizioneaza de beneficiar, potrivit legii, probele tehnologice, piesele de schimb si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata, care constituie prima dotare la intreprinderile noi in constructie, precum si utilajele si instalatiile tehnologice, se finanteaza, pe masura achizitionarii sau efectuarii lor, in cadrul fondurilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al beneficiarilor.
    (3) Pentru cheltuielile privind probele tehnologice, recuperabile din valorificarea produselor obtinute, bancile pot acorda credite pe termen scurt.
    Art. 99
    (1) In cursul executiei lucrarilor de investitii si la terminarea lor, beneficiarii de investitii sunt obligati sa justifice bancilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrarilor, beneficiarii sunt obligati sa efectueze receptia acestora si sa prezinte bancii pentru justificare si procesul-verbal de punere in functiune aprobat.
    (2) In cazul in care organizatiile de constructii-montaj, de prestari de servicii si de proiectare, precum si beneficiarii de investitii pentru lucrarile in regie, au incasat sume necuvenite, bancile au dreptul, daca in termen de 30 de zile de la constatare partea in cauza nu restituie sumele respective, sa emita, in vederea recuperarii lor, documente de plata, care se deconteaza fara acceptarea platitorului.
    (3) Dupa punerea in functiune a obiectivelor de investitii, bancile vor deconta  numai lucrarile si cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua si dupa darea in exploatare, consemnate in procesul-verbal de receptie, in limita devizului general.
    Art. 100
    Creditele pentru investitii in completarea fondului de dezvoltare economica si a fondului pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social se acorda de catre banci in aceleasi conditii prevazute de art. 94 alin. (1) pentru finantarea investitiilor si daca se asigura rambursarea in termenele stabilite de lege.
    Art. 101 Pe parcursul executiei, pentru realizarea investitiilor prevazute in planul national unic, bancile pot acorda credite si in urmatoarele situatii:
    a) cand exista un decalaj planificat, pe trimestre, intre cheltuielile pentru investitii si constituirea fondurilor proprii destinate finantarii acestora;
    b) in cazul in care se depaseste planul trimestrial de investitii, prin executia in devans a lucrarilor la unele obiective si a unor actiuni de investitii, sau se achizitioneaza utilaje, masini si instalatii tehnologice in conditiile art. 97 alin. (1), in cadrul prevederilor din planul anual, iar aceasta se justifica din punct de vedere economic, existand conditii  materiale asigurate.
    Art. 102
    (1) In cazul in care, in cursul anului  nu se realizeaza resursele pentru finantarea investitiilor la nivelul prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli, la solicitarea titularilor de plan sau a unitatilor economice, dupa caz, bancile pot acorda credite cu dobanda majorata, numai daca din analiza documentatiei prezentate si a masurilor ce se propun a fi luate se creeaza garantia rambursarii lor pana la finele anului de plan. Atunci cand conditiile de rambursare nu sunt asigurate, bancile pot acorda astfel de credite numai cu aprobarea Consiliului de Ministri.
    (2) Creditele nerambursate pana la sfarsitul anului se ramburseaza in anul urmator, cu prioritate, din fondul propriu de dezvoltare economica sau din fondul pentru constructii de locuinte si alte investitii cu caracter social sau fondul propriu pentru investitii al centralei, dupa caz.
    Art. 103
    Creditele se ramburseaza in ratele si la termenele stabilite prin contractul de credit. Unitatile economice pot rambursa in avans ratele scadente.
    Art. 104
    (1) In cazul in care se intarzie, consecutiv, timp de doi ani, rambursarea ratelor exigibile pentru investitiile din fondurile proprii de dezvoltare ale intreprinderii, restituirea lor se planifica a se face din fondurile pentru finantarea investitiilor constituite la centrale sau la ministere, celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, din amortizarea varsata de unitatile in subordine.
    (2) Pentru investitiile nepuse in functiune la termenele planificate, bancile, tinand seama de masurile luate pentru recuperarea intarzierilor, pot aproba continuarea creditarii pana la terminarea si punerea in functiune a investitiilor, in limita sumelor prevazute in contractul de credit. Pentru creditele acordate pe perioada de intarziere bancile finantatoare percep dobanzi majorate, pana la punerea efectiva in functiune a investitiilor.
    & 2. Finantarea si creditarea investitiilor cooperatiei mestesugaresti si de consum si ale celorlalte organizatii obstesti
    Art. 105
    Organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti realizeaza investitiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevazute in planul national unic si in bugetul de venituri si cheltuieli din fondurile de dezvoltare economica constituite pe seama veniturilor obtinute din activitatea lor.
    Art. 106
    Bancile pot acorda organizatiilor cooperatiste si unitatilor economice ale celorlalte organizatii obstesti, in completarea fondurilor proprii, credite pentru realizarea de actiuni si obiective noi de investitii, pentru extinderea si modernizarea capacitatilor existente, care sa asigure cresterea productiei, prestarilor de servicii, imbunatatirea aprovizionarii si desfacerii si obtinerea de venituri suplimentare.
    Art. 107
    Finantarea si creditarea investitiilor organizatiilor cooperatiste si unitatilor economice ale celorlalte organizatii obstesti se fac potrivit normelor generale ce se aplica unitatilor economice de stat.
    & 3. Finantarea si creditarea investitiilor unitatilor agricole cooperatiste
    Art. 108
    (1) Cooperativele agricole de productie realizeaza investitiile, potrivit statutului, din fondul de dezvoltare economica.
    (2) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie, in completarea fondurilor proprii, potrivit prevederilor din planul national unic si din bugetul de venituri si cheltuieli, credite pentru realizarea de actiuni si obiective de investitii productive noi, dezvoltari si modernizari la cele existente, care sa asigure cresterea capacitatilor de productie, prestari de servicii si executari de lucrari, in vederea obtinerii unor sporuri corespunzatoare ale valorii productiei nete si cresterii eficientei intregii activitati a unitatilor.
    (3) Cooperativelor agricole de productie li se pot acorda credite si pentru actiuni si obiective de investitii ce se executa prin asociere sau cooperare.
    (4) Asociatiilor economice intercooperatiste li se pot acorda credite pentru introducerea mecanizarii, modernizarea utilajelor si instalatiilor existente, imbunatatirea tehnologiei productiei si dezvoltarea activitatilor de prelucrare a produselor agricole.
    Art. 109
    (1) Creditele se acorda pentru executarea amenajarilor de irigatii si a lucrarilor de imbunatatiri funciare, plantatii de vii si pomi, constructii agrozootehnice, masini, utilaje si instalatii, cumparari de animale, constructii de locuinte pentru specialisti, pentru alte actiuni si obiective stabilite prin dispozitii legale, inclusiv pentru investitii cu caracter social.
    (2) Actiunile si obiectivele pentru care se acorda creditele si termenele maxime de rambursare sunt cele prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege.
    (3) Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste sunt obligate sa participe la actiunile si obiectivele de investitii pentru care se solicita credite, cu mijloace proprii, in proportie de cel putin 30 la suta din valoarea investitiilor.
    (4) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, la propunerea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, poate aproba, in cazuri deosebite, acordarea de credite si peste 70 la suta din valoarea investitiei pentru actiuni si obiective productive ce conditioneaza realizarea sarcinilor de plan, in cadrul volumului de credite aprobat pentru cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste.
    Art. 110
    Volumul creditelor ce se acorda cooperativelor agricole de productie se stabileste  anual prin planul national unic si bugetul de stat si se repartizeaza pe actiuni si judete de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare impreuna cu Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara.
    Art. 111
    Creditele se acorda cooperativelor agricole de productie care au prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli alocari la fondul de dezvoltare economica cel putin in cota minima prevazuta de statut.
    Art. 112
    (1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de productie mai putin consolidate credite pentru realizarea actiunilor si masurilor tehnice, organizatorice si economice prevazute in programele de redresare, pentru completarea si aducerea in stare de functionare a investitiilor realizate anterior si imbunatatirea procesului de productie.
    (2) Creditele se acorda numai daca exista conditii de realizare a programelor si de crestere a productiei si veniturilor care sa asigure rambursarea la termenele stabilite, pe o perioada maxima de pana la 5 ani.
    (3) La actiunile si masurile ce se realizeaza in baza programelor de redresare, cooperativele agricole de productie participa cu mijloace proprii pe masura posibilitatilor pe care le au.
    Art. 113
    (1) Creditele se aproba cooperativelor agricole de productie si asociatiilor economice intercooperatiste de catre banca, cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) fondul de dezvoltare economica prevazut a se constitui de catre acestea sa asigure rambursarea creditelor solicitate in cadrul termenelor maxime aprobate;
    b) sa existe certitudinea realizarii productiei si veniturilor prevazute in documentatia tehnico-economica;
    c) sa fie asigurata participarea cu fonduri proprii in proportiile stabilite si exploatarea rationala a mijloacelor de productie;
    d) sa existe conditii pentru executarea si punerea in functiune la termen a obiectivelor, iar productia prevazuta a se realiza sa aiba desfacerea asigurata;
    e) documentatiile  tehnico-economice sa fie intocmite, avizate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.
    (2) Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de productie trebuie sa prezinte bancii angajamentul de a valorifica prin unitatile socialiste contractante productia marfa agricola obtinuta la obiectivele respective, pana la restituirea completa a creditului.
    (3) In situatia in care banca, in urma analizei, constata ca nu sunt intrunite conditiile de creditare si nu exista garantia rambursarii imprumutului nu va aproba creditul solicitat.
    Art. 114
    Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste au obligatia sa foloseasca creditele primite in conformitate cu destinatia stabilita si raspund de rambursarea lor integrala la scadenta.
    Art. 115
    Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze inainte de termen creditele acordate, in cazul in care se constata urmatoarele situatii:
    a) schimbarea destinatiei creditelor acordate sau deficiente in executarea investitiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea in functiune la termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din documentatia de creditare;
    b) neparticiparea cooperativelor agricole de productie cu fondurile proprii cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investitii creditate;
    c) folosirea mijloacelor de productie in alte scopuri decat cele pentru care au fost creditate, instrainarea, gospodarirea necorespunzatoare a acestora, degradarea sau scoaterea lor din productie;
    d) neluarea de masuri pentru inlaturarea deficientelor semnalate de unitatile bancare.
    Art. 116
    Cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste garanteaza creditele primite cu valori materiale, mijloace banesti prevazute a se realiza si cu orice alte venituri in bani si natura, precum si cu cesiunea in favoarea bancii a drepturilor ce le au de incasat.
    Art. 117
    (1) Rambursarea creditelor se face din fonduri de dezvoltare economica, iar in cazul cand acestea nu acopera ratele scadente, diferenta se achita din celelalte disponibilitati banesti ale cooperativelor agricole de productie.
    (2) Pentru investitiile care se realizeaza in asociere intercooperatista sau intre unitati cooperatiste si unitati de stat, in cazurile cand beneficiile cuvenite cooperativelor agricole asociate nu asigura rambursarea creditelor si plata dobanzilor aferente acestora, se folosesc si disponibilitatile din fondul de dezvoltare economica al asociatiilor economice intercooperatiste sau al asociatiilor economice dintre unitatile de stat si cele cooperatiste.
    & 4. Creditarea investitiilor realizate de populatie
    Art. 118
    (1) Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara poate acorda credite de investitii destinate dezvoltarii productiei membrilor cooperativelor agricole de productie si producatorilor cu gospodarie individuala pentru procurarea de animale de productie, material saditor, in vederea realizarii de plantatii pomi-viticole, precum si pentru alte destinatii agrozootehnice.
    (2) Creditele se acorda pana la cel mult 70 la suta din valoarea actiunilor si obiectivelor de investitii, cu conditia ca producatorii sa contracteze cu organizatiile socialiste livrarea de produse si produsi, din valorificarea carora sa se asigure rambursarea la termen a creditelor respective.
    (3) Creditele de investitii pot fi acordate si producatorilor cu gospodarie individuala din localitatile necooperativizate, constituiti in asociatii, pentru realizarea unor obiective de interes comun. Creditele pentru investitii se acorda cu conditia sa se contracteze cu unitatile socialiste produsele si produsii din valorificarea carora sa fie asigurata rambursarea la termen a creditelor si plata dobanzilor.
    (4) Actiunile si obiectivele de investitii, pentru care se acorda credite si termenele de rambursare, se stabilesc conform anexei nr. 2.
    Art. 119
    (1) Casa de Economii si Consemnatiuni poate acorda credite populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala, precum si alte cazuri prevazute de lege.
    (2) Creditele pentru construirea de locuinte proprietate personala se garanteaza prin constituirea de ipoteca asupra locuintelor respective, in conditiile stabilite de lege.
    (3) Contractele de imprumut au valoare de inscrisuri autentice si constituie titluri executorii.
    Art. 120
    (1) Creditele sunt garantate de beneficiari, pentru intreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garantii personale si cesiuni de drepturi de creante.
    (2) Pana la rambursarea integrala a creditelor, locuintele proprietate personala si alte bunuri dobandite de populatie prin folosirea de credite pot fi instrainate numai cu acordul prealabil al unitatilor care au acordat credite.

    CAP. 5
    Relatiile financiar-valutare externe

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale
    Art. 121
    Productia pentru export, precum si efectuarea exporturilor trebuie astfel realizate incat sa asigure resursele necesare pentru importuri si sporirea rezervelor in valuta ale statului, sa conduca la imbunatatirea continua a eficientei economice, a rentabilitatii unitatilor producatoare si de comert exterior, la cresterea venitului national si, pe aceasta baza, la consolidarea puterii de cumparare a monedei nationale, atat pe plan intern cat si in raport cu alte monede.
    Art. 122
    (1) In infaptuirea politicii de crestere continua a avutiei nationale se formeaza fondul de stat in valuta si rezerva de stat de metale pretioase, care fac parte integranta din rezervele de stat ale Republicii Socialiste Romania.
    (2) Modul de constituire, administrare si utilizare a fondului de stat in valuta si a rezervelor de stat de metale pretioase este stabilit prin lege.
    Art. 123
    Activitatea financiar-valutara se desfasoara pe baza unui sistem unitar de planuri, care cuprinde:
    a) balanta de plati externe;
    b) planul de incasari si plati in valuta al intreprinderilor, centralelor, ministerelor si celorlalte organe centrale si locale;
    c) balanta creantelor si angajamentelor externe.

    SECTIUNEA II
    Balanta de plati externe; planul de incasari si plati in valuta
    Art. 124
    (1) Balanta de plati externe se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si banci, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale, in corelare cu indicatorii planului national unic de dezvoltare economico-sociala si bugetului de stat, in conditii de echilibru valutar.
    (2) Balanta de plati externe se elaboreaza pe relatii, cu desfasurarea sarcinilor de incasari si plati in valuta pe ministere si alte organe centrale titulare de plan si se aproba odata cu planul national unic de dezvoltare economico-sociala, anual si cincinal.
    (3) Repartizarea pe trimestre a indicatorilor balantei de plati se aproba odata cu indicatorii economici.
    Art. 125
    Planul de incasari si plati in valuta al ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, centralelor, intreprinderilor si institutiilor care, potrivit legii, efectueaza incasari si plati in valuta, cuprinde totalitatea incasarilor si platilor in valuta si se elaboreaza in corelare cu celelalte proiecte de plan economic si financiar si balanta de plati externe.
    Art. 126
    (1) Ministerele si celelalte organe centrale si locale desfasoara sarcinile planului de incasari si plati in valuta pe intreprinderile de comert exterior si celelalte unitati in subordine care, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, sunt autorizate sau care au sarcini de incasari si plati in valuta.
    (2) Unitatile economice care realizeaza obiective complete, lucrari de constructii-montaj si alte asemenea lucrari in strainatate desfasoara sarcinile de incasari si plati in valuta in concordanta cu indicatorii aprobati pentru fiecare obiectiv sau grupe de obiective si santiere.
    Art. 127
    Pentru activitatea de prestari de servicii internationale, operatiuni necomerciale si cheltuieli pentru activitatea comerciala, se pot efectua virari intre indicatorii de cheltuieli ai titularilor de plan si pe trimestre, cu aprobarea Ministerului Finantelor si, respectiv, a Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, la cererea justificata a acestora.
    Art. 128
    Unitatile economice producatoare, centralele, intreprinderile de comert exterior, ministerele si celelalte organe centrale si locale cu sarcini de comert exterior raspund de angajarea importurilor si, respectiv, de efectuarea platilor in limita prevederilor planului si in conformitate cu asigurarea resurselor valutare din export.
    Art. 129
    (1) Banca Romana de Comert Exterior organizeaza evidenta privind executarea balantei de plati externe si prezinta lunar Ministerului Finantelor, Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si Comitetului de Stat al Planificarii situatia realizarii acesteia.
    (2) Intreprinderile, centralele, ministerele si celelalte organe centrale si locale, raspund de incasarea integrala si la timp a drepturilor in valuta, organizeaza evidenta executarii planurilor de incasari si plati in valuta, intocmesc lunar si trimestrial situatia realizarii acestora. Organele de conducere colectiva analizeaza modul de indeplinire a planurilor de incasari si plati in valuta si stabilesc masurile necesare pentru respectarea echilibrului valutar planificat.
    Art. 130
    (1) Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine intreprinderi care executa obiective complete, lucrari de constructii-montaj si alte lucrari asemanatoare in strainatate vor raporta Consiliului de Ministri, in termen de 30 de zile de la datele prevazute in contracte pentru incheierea lucrarilor, situatia fiecarui obiectiv cu valoare de peste 100 milioane lei valuta si modul cum au fost realizati indicatorii economici si financiari-valutari aprobati.
    (2) La lucrarile cu valori pana la 100 milioane lei valuta, analiza modului de realizare a indicatorilor economici si financiari-valutari aprobati se face de catre consiliile de conducere ale ministerelor si celorlalte organe centrale.
    Art. 131
    Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Comitetul de Stat al Planificarii si Banca Romana de Comert Exterior raspund de realizarea balantei de plati externe, urmaresc si analizeaza periodic modul de realizare a incasarilor din export si a platilor pentru import. Trimestrial, raporteaza Consiliului de Ministri asupra modului cum a fost realizat planul de incasari si plati in valuta de catre fiecare minister, organ central sau local si propun masuri pentru mentinerea echilibrului valutar planificat.
    Art. 132
    In cazul in care incasarile  din export nu se realizeaza potrivit planului trimestrial aprobat pe ministere si celelalte organe centrale si locale si daca se efectueaza echilibrul valutar planificat, acestea nu vor putea angaja noi importuri, in limita sumelor nerealizate la incasari. In termen de 3 zile, ministerele si celelalte organe centrale si locale vor raporta Consiliului de Ministri asupra masurilor luate pentru realizarea incasarilor si asigurarea echilibrului valutar planificat.
    Art. 133
    (1) In situatii exceptionale, la cererea ministrului sau conducatorului organului central sau local care nu si-a realizat incasarile in valuta planificate, Banca Romana de Comert Exterior, cu acordul ministrului finantelor si al ministrului comertului exterior si cooperarii economice internationale, poate acorda credite temporare in valuta intreprinderilor de comert exterior pentru efectuarea de plati in strainatate, pana la solutionarea de catre Consiliul de Ministri a cazurilor respective.
    (2) Dobanda si comisioanele pentru aceste credite se suporta potrivit legii.

    SECTIUNEA III
    Balanta creantelor si angajamentelor externe
    Art. 134
    (1) Balanta creantelor si angajamentelor externe cuprinde drepturile si obligatiile fata de strainatate la un moment dat din activitatea de export, import si cooperare economica internationala, executari de lucrari, prestari de servicii, turism si din alte activitati, precum si creditele externe primite si acordate, dobanzile si comisioanele aferente, participatiile la societati mixte si organisme financiar-bancare internationale, disponibilitatile in valuta in strainatate si disponibilitatile partenerilor externi la bancile din Republica Socialista Romania si alte drepturi si obligatii valutare in relatiile cu strainatatea.
    (2) Balanta creantelor si angajamentelor externe se elaboreaza de Ministerul Finantelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si banci, pe tari si relatii, cu esalonarea pe ani si se prezinta Consiliului de Ministri odata cu planurile cincinale si anuale.
    Art. 135
    (1) Unitatile economice, intreprinderile de comert exterior, centralele, ministerele, celelalte organe centrale si bancile organizeaza si tin evidenta in valuta si in lei, la cursurile legale in vigoare, a creantelor si angajamentelor rezultate din activitatea de comert exterior si alte activitati externe si raspund pentru incasarea integrala si la timp a drepturilor in valuta, precum si de onorarea angajamentelor asumate la extern si raporteaza Ministerului Finantelor situatia creantelor si angajamentelor.
    (2) Metodologia de evidenta si raportare se  stabileste de Ministerul Finantelor, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior  si Cooperarii Economice Internationale, Comitetul de Stat al Planificarii, bancile si Directia Centrala de Statistica.
    Art. 136
    Ministerul Finantelor asigura evidenta centralizata pe economie a creantelor si angajamentelor externe, urmareste si analizeaza periodic modul in care se realizeaza prevederile balantei creantelor si angajamentelor externe si impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si bancile prezinta anual Consiliului de Ministri raportul asupra situatiei creantelor si angajamentelor externe pe relatii, tari, cu esalonarea pe ani de incasare si de plata a acestora.

    SECTIUNEA IV
    Relatiile de credit si decontare cu strainatatea
    Art. 137
    Relatiile de credit cu strainatatea se stabilesc pe baza de contracte externe, acorduri, conventii si alte intelegeri, cu respectarea dispozitiilor legale.
    Art. 138
    Acordarea si primirea de credite externe se efectueaza prin banci, intreprinderi de comert exterior si alte unitati economice autorizate, in conditiile legii.
    Art. 139
    (1) Resursele financiare necesare intreprinderilor pentru acordarea de credite externe, inclusiv cele in cadrul conventiilor sau acordurilor guvernamentale se asigura prin credite bancare, iar disponibilitatile din credite externe primite se utilizeaza potrivit prevederilor din planurile de credite.
    (2) Conditiile si modalitatile de gestionare si administrare a resurselor in lei privind creditele externe acordate si primite se stabilesc prin lege.
    Art. 140
    Intreprinderile de comert exterior, celelalte unitati socialiste autorizate sa efectueze operatii de credit cu strainatatea si bancile sunt obligate sa tina evidenta operatiilor de credit, pe categorii de credite, pe valute, pe termene de incasare a creditelor acordate si de plata a creditelor primite.
    Art. 141
    Intreprinderile de comert exterior si celelalte unitati socialiste autorizate sa efectueze operatii de comert exterior sunt obligate sa prevada in contractele de export-import, cooperare economica internationala, turism, prestari de servicii, transporturi si expeditii internationale, garantii ferme, modalitati de decontare, conditii de plata si de credit, care sa asigure incasarea integrala si la termen a tuturor drepturilor in valuta si realizarea obligatiilor asumate. Aceste unitati raspund, in cazul neincasarii sumelor in valuta la termenele stabilite prin contractele externe, de executarea garantiilor si indeplinirea actelor procedurale necesare pentru recuperarea tuturor creantelor si executarea drepturilor cuvenite.
    Art. 142
    Ministerele, celelalte organe centrale cu activitate de comert exterior, Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Ministerul Finantelor, Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci urmaresc incasarea la scadenta a drepturilor rezultate din creditele acordate si rambursarea  ratelor scadente la creditele primite si acorda sprijinul necesar intreprinderilor de comert exterior si celorlalte unitati in realizarea obligatiilor si drepturilor fata de strainatate.

    SECTIUNEA V
    Finantarea si creditarea activitatii de comert exterior
    Art. 143
    Necesarul total de mijloace circulante pentru desfasurarea activitatii intreprinderilor de comert exterior, de cooperare economica internationala, de prestari de servicii si executarii de lucrari in strainatate se determina in functie de sarcinile de export si import, precum si de cele privind celelalte activitati de comert exterior. Necesarul de mijloace circulante se acopera potrivit art. 51.
    Art. 144
    (1) Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci acorda intreprinderilor de comert exterior credite pe termen scurt, mijlociu sau lung, in conditiile prevazute in contractele, aranjamentele si acordurile externe, in contractele interne si cu respectarea dispozitiilor legale, pentru:
    a) marfuri de export livrate de unitatile producatoare, achizitionate in baze proprii sau lasate in custodie la intreprinderi producatoare;
    b) cheltuieli legate de aprovizionarea cu materii si materiale, de prestari si alte cheltuieli efectuate in tara, in vederea executarii de lucrari in strainatate;
    c) instalatii complexe, masini, utilaje si alte marfuri livrate la extern cu plata in conditii de  credit;
    d) plata marfurilor din import, inclusiv pentru avansuri acordate furnizorilor externi, precum si pentru cheltuielile de circulatie pe parcurs extern;
    e) alte operatii de comert exterior, inclusiv operatiile speciale pentru realizarea de aport valutar.
    (2) Creditele se acorda din momentul expedierii marfurilor la extern sau constituirii stocurilor la intreprinderile de comert exterior, inclusiv a celor lasate in custodie la unitatile producatoare, efectuarii cheltuielilor si platilor pentru  import si se ramburseaza pe masura incasarii valutei la extern, a contravalorii marfurilor importate  de la beneficiarii interni, precum si din alte surse potrivit  dispozitiilor legale, in termenele prevazute in contracte sau stabilite de banci.
    (3) Prevederile art. 49-61 si 64-70 din prezenta lege se aplica in mod corespunzator si unitatilor de comert exterior.
    Art. 145
    Banca Romana de Comert Exterior si celelalte banci verifica indeplinirea la termen de catre toate intreprinderile de comert exterior si unitatile producatoare a obligatiilor de incasare si de plata ce rezulta din contractele externe, existenta si buna depozitare si conservare a marfurilor destinate exportului si executarilor de lucrari in strainatate si urmareste ca aceste unitati sa incaseze integral si la termen drepturile in valuta si sa efectueze platile la extern.

    SECTIUNEA VI
    Creditarea unitatilor economice romane participante la societatile mixte
    Art. 146
    Aportul la capitalul social, atat in lei cat si in valuta, al unitatilor economice romane participante la societatile mixte cu sediul in tara si strainatate se asigura din fonduri proprii si prin credite bancare, potrivit prevederilor planului  national unic de dezvoltare economico-sociala si balantei de plati externe.
    Art. 147
    Unitatile economice romane participante la societatile mixte cu sediul in tara si strainatate, ministerele si celelalte organe centrale, raspund de realizarea integrala a indicatorilor economici si financiari-valutari aprobati, precum si de transferarea in tara a beneficiilor si altor drepturi cuvenite, in termen de 30 de zile de la aprobarea bilanturilor contabile anuale sau in conditiile prevazute de legea tarii pe teritoriul careia societatea isi are sediul.
    Art. 148
    Ministerele si celelalte organe centrale care au in subordine unitati economice participante la societati mixte vor prezenta Consiliului de Ministri, periodic, cu avizul Ministerului Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale, Ministerului Finantelor si Bancii Romane de Comert Exterior, rapoarte cu privire la situatia contului de rezultate si a modului de indeplinire a indicatorilor financiari-valutari aprobati, rambursarea creditelor si a dobanzilor aferente, transferul, respectiv, incasarea beneficiilor, precum si a altor drepturi cuvenite partii romane din activitatea acestor societati.

    CAP. 6
    Organizarea si efectuarea platilor intre unitatile socialiste

    Art. 149
    (1) Unitatile socialiste sunt obligate sa pastreze disponibilitatile banesti in conturi la banci si sa efectueze operatiile de plati si incasari prin aceste conturi.
    (2) Platile dintre unitatile socialiste se efectueaza, de regula, prin decontari fara numerar.
    Art. 150
    Banca  Nationala a Republicii Socialiste Romania, impreuna cu bancile specializate, stabileste formele si instrumentele de decontare, fixeaza limita in care pot fi efectuate plati cu numerar intre unitatile socialiste si elaboreaza norme privind conditiile si termenele de depunere a documentelor de decontare si  a numerarului la banci, termenele de acceptare si de plata, limitele in care numerarul poate fi pastrat in casieriile unitatilor socialiste, modul de eliberare a numerarului si conditiile de efectuare a platilor din incasari.
    Art. 151
    (1) Unitatile socialiste sunt obligate sa prevada in contractele economice forme si instrumente de decontare care sa asigure incasarea intr-un timp cat mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrarilor executate sau serviciilor prestate.
    (2) Bancile pot dispune inlocuirea formelor si instrumentelor de decontare alese de unitatile socialiste cu forme si instrumente care corespund mai bine relatiilor economice dintre unitati, in scopul intaririi disciplinei platilor.
    Art. 152
    (1) Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza cu consimtamantul acestora, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii constatate prin titluri executorii, precum si a platilor pentru efectuarea carora dispozitiile legale prevad ca se vor deconta fara consimtamantul unitatilor platitoare.
    (2) Pentru produsele care, prin natura lor, se consuma imediat dupa primire, unitatile economice pot stabili prin contracte, cu acordul bancilor, ca decontarea acestora sa se efectueze imediat dupa preluare de catre beneficiar. Eventualele diferente se vor recupera ulterior.
    Art. 153
    Actele de imprumut, indiferent de denumirea lor si extrasele de cont de imprumut privind creantele neachitate la termen sau creantele  pe care banca este indreptatita sa le incaseze inainte de termen constituie titluri executorii, fara indeplinirea altor formalitati.
    Art. 154
    (1) Platile trebuie facute la data exigibilitatii obligatiilor, debitorul fiind obligat sa le efectueze, iar creditorul fiind dator sa le ceara.
    (2) Unitatile socialiste sunt obligate sa ceara beneficiarilor plata produselor dupa predarea, expedierea sau trecerea in custodie a acestora in conditiile prevazute de lege, precum si plata lucrarilor executate sau serviciilor prestate, dupa receptie cu respectarea clauzelor contractuale.
    (3) Beneficiarul este obligat sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in custodie, a lucrarilor executate si serviciilor prestate, dupa receptia acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de dispozitiile legale. Aceeasi obligatie revine beneficiarului si in cazul in care, desi prin contract s-a prevazut ca plata se face la cererea furnizorului, totusi acesta nu a cerut-o.
    (4) In cazul marfurilor care, potrivit contractelor, se expediaza direct beneficiarilor finali, plata urmand a se face printr-o unitate intermediara, achitarea marfurilor se efectueaza de unitatea intermediara, la primirea documentelor de decontare intocmite de furnizor pentru marfurile efectiv expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferente constatate la primirea, receptia si decontarea marfurilor de catre beneficiarii finali.
    Art. 155
    (1) Marfurile sosite din import se livreaza beneficiarilor interni de catre intreprinderile de comert exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate in contractele interne si externe incheiate sau cu aprobarile date de organele competente.
    (2) Intreprinderile de comert exterior vor factura beneficiarilor marfurile sosite din import, pe baza declaratiilor vamale de import, a documentelor de transport pe parcurs extern si in conditiile stabilite prin contractele interne.
    (3) Beneficiarii de marfuri din import au obligatia sa accepte sau sa refuze plata marfurilor dupa primirea si receptionarea lor, in cadrul termenelor legale, pe baza documentelor emise de intreprinderile de comert exterior.
    (4) In cazul cand primirea si receptia marfurilor din import nu se efectueaza in termen de cel mult 20 de zile de la data primirii facturilor de la intreprinderile de comert exterior, beneficiarii sunt obligati sa dispuna plata documentelor in cauza, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferente in functie de verificare si receptie, in cadrul termenelor si conditiilor din contractele externe.
    Art. 156
    Livrarile de produse, executarile de lucrari si prestarile de servicii pe credit intre unitatile socialiste sunt interzise, afara de cazurile anume prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 157
    Instrumentele de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a acceptat plata, precum si cele emise de debitor in favoarea creditorului sunt, in raporturile de decontare bancara, titluri executorii, pe baza carora se fac operatiile de plati intre unitatile socialiste.
    Art. 158
    Beneficiarul are dreptul ca, inauntrul termenului stabilit pentru acceptarea sau pentru depunerea documentelor la banca, sa refuze plata integral sau partial, dupa caz, atunci cand:
    a) livrarea produselor,  executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu conditia sa nu foloseasca bunurile pentru care se cere plata;
    b) produsele nu au fost primite pana la expirarea termenului de acceptare sau altor termene stabilite de banca;
    c) preturile sau tarifele pe baza carora s-a stabilit suma de plata sunt mai mari decat cele legale, ori suma de plata a fost stabilita in mod eronat;
    d) nu sunt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum si alte clauze contractuale;
    e) nu s-au primit documentele prevazute in contract fara de care produsele nu pot fi receptionate, folosite sau valorificate;
    f) suma pretinsa nu este datorata;
    Art. 159
    (1) Unitatile economice care livreaza produse, executa lucrari sau presteaza servicii sunt in drept sa pretinda clientilor lor, care intarzie in mod repetat plata si le creeaza greutati financiare, sa le asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de decontare bancare prin care sa se ateste, in prealabil, existenta posibilitatilor de plata. In asemenea situatii, bancile sunt obligate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relatii cu privire la posibilitatile de plata ale clientilor.
    (2) In cazul in care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare platilor, furnizorii pot suspenda livrarile de produse, executarile de lucrari sau prestarile de servicii, incunostintand cu 30 de zile inainte de aplicarea acestei masuri unitatea beneficiara si organul sau ierarhic superior.
    Art. 160
    (1) Unitatile socialiste sunt obligate sa ia masuri in vederea asigurarii unui echilibru permanent intre plati si incasari.
    (2) Platile din conturile unitatilor socialiste se efectueaza in limita disponibilitatilor din aceste conturi si a creditelor aprobate.
    (3) Dupa epuizarea acestor fonduri platile se efectueaza in limita incasarilor, in urmatoarea ordine:
    a) platile pentru retributii si alte plati asimilate;
    b) platile catre buget, platile din fondul pentru actiuni sociale, varsamintele pentru finantarea investitiilor si platile pentru prime de asigurare;
    c) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii;
    d) rambursarea creditelor bancare scadente;
    e) alte plati.
    (4) Platile din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se vor face numai dupa efectuarea celorlalte plati.
    Art. 161
    La cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste, in cazul epuizarii creditelor aprobate si al lipsei de disponibilitati, platile se efectueaza in limita incasarilor in urmatoarea ordine:
    a) rambursarea creditelor bancare scadente;
    b) platile pentru retribuirea in bani a muncii si pentru celelalte drepturi asimilate;
    c) platile catre bugetul de stat;
    d) platile pentru livrari de marfuri, executari de lucrari si prestari de servicii, contributii la fondurile necesare platii pensiilor si celorlalte drepturi de asigurari sociale, precum si primele de asigurare;
    e) prelevarile destinate fondului de dezvoltare economica si altor fonduri ce se constituie potrivit statutelor cooperativei agricole de productie si asociatiei intercooperatiste;
    f) alte plati.
    Art. 162
    (1) In cadrul aceleiasi categorii prevazute in ordinea de plati de la art. 160 si 161, platile se efectueaza in ordinea cronologica a termenelor de plata, iar in cazul in care au acelasi termen de plata, in ordinea in care sunt enumerate in aceste texte.
    (2) Sumele datorate cu titlu accesoriu se platesc in aceeasi ordine ca si creanta principala.
    Art. 163
    Livrarile de marfuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii pentru cooperativele agricole de productie si asociatiile economice intercooperatiste se fac numai dupa ce unitatile in cauza s-au asigurat de posibilitatile de plata ale acestor cooperative si asociatii.

    CAP. 7
    Asigurarile de stat

    Art. 164
    Asigurarile de stat trebuie sa contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamitatilor naturii si accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund potrivit legii, la infaptuirea unor masuri de prevedere si economisire.
    Art. 165
    (1) Asigurarile de stat cuprind ramuri de asigurari de bunuri, de persoane si de raspundere civila, sub forma asigurarilor prin efectul legii sau facultative.
    (2) Asigurarile prin efectul legii urmaresc, odata cu indemnizarea celor asigurati, satisfacerea interesului economic si social al intregii colectivitati in apararea avutiei nationale, mentinerea continuitatii procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente si familiilor lor.
    (3) Asigurarile facultative se incheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse in asigurarile prin efectul legii sau in completarea acestora.
    (4) Pentru asigurarile incheiate cu angajamente in valuta, se efectueaza operatii de cedari si primiri de riscuri si de prime in reasigurare.
    Art. 166
    (1) Raporturile de asigurare se stabilesc intre Administratia Asigurarilor de Stat, in calitate de asigurator si unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste sau celelalte organizatii obstesti si persoanele fizice, in calitate de asigurati. In schimbul primelor de asigurare platite de catre asigurati, in asigurarile prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligatia acordarii unor despagubiri sau sume asigurate in cazul producerii anumitor evenimente.
    (2) Categoriile de unitati, de bunuri si de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate si celelalte norme privind asigurarile se stabilesc potrivit dispozitiilor legale.
    (3) Raporturile de asigurare stabilite cu unitatile socialiste de stat au in vedere acoperirea pagubelor produse de evenimente asigurate, despagubirile acordate acestor unitati contribuind la mentinerea continuitatii procesului de productie.
    (4) Prin raporturile de asigurare cu organizatiile cooperatiste sau cu celelalte organizatii obstesti se urmareste protejarea bunurilor ce le apartin, despagubirile ce se acorda acestor organizatii contribuind la reintregirea proprietatii obstesti.
    (5) In raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au in vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii si crearea unor mijloace suplimentare de prevedere in legatura cu evenimentele privind viata si integritatea persoanelor.
    Art. 167
    Fondul de asigurare constituit din incasarile de prime de la asigurati se utilizeaza pentru: plata despagubirilor si a sumelor asigurate, finantarea actiunilor de prevenire si combatere a unor pagube, constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva in lei si in valuta, a rezervei de prime la asigurarile de persoane, acoperirea cheltuielilor specifice si generale de administratie, precum si alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.

    CAP. 8
    Pastrarea economiilor banesti ale populatiei

    Art. 168
    (1) Statul, prin intermediul Casei de Economii si Consemnatiuni a Republicii Socialiste Romania, organizeaza si stimuleaza pastrarea economiilor banesti ale populatiei.
    (2) Operatii de pastrare a economiilor banesti ale populatiei pot fi efectuate si de alte institutii bancare, in limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare si functionare.
    Art. 169
    (1) Depunerile populatiei la Casa de Economii si Consemnatiuni si la alte institutii bancare sunt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra depunerilor este ocrotit de lege.
    (2) Depunerile populatiei nu sunt supuse prescriptiei si se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentantilor legali ai acestora, iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.
    (3) La depunerile populatiei se acorda dobanzi stabilite prin dispozitii legale.
    Art. 170
    (1) Statul asigura secretul depunerilor.
    (2) Personalul Casei de Economii si Consemnatiuni, al unitatilor care fac operatii pentru Casa de Economii si Consemnatiuni si al altor institutii bancare este obligat sa pastreze secretul in ceea ce priveste numele depunatorilor si ale titularilor depunerilor, sumele economisite si orice alte date in legatura cu operatiile efectuate pe numele acestora.
    (3) Date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora si reprezentantilor lor legali, iar in cauze penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva titularilor depunerilor.
    (4) Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informatii.
    (5) Incalcarea dispozitiilor privind secretul operatiilor constituie infractiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obstesti, prevazuta si pedepsita de art. 251 din Codul penal.
    Art. 171
    (1) Cetatenii romani care dobandesc mijloace de plata straine sunt obligati sa le depuna la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca Romana de Comert Exterior sau la unitatile autorizate de acestea, in conditiile prevazute de lege.
    (2) Sumele in valuta de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plata straine se pastreaza pe teritoriul tarii in conturi personale la Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania sau la Banca Romana de Comert Exterior.

    CAP. 9
    Bugetul de stat

    SECTIUNEA I
    Dispozitii generale
    Art. 172
    Bugetul de stat contribuie la infaptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida si echilibrata a economiei nationale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populatiei, constituind o parghie de influentare asupra planificarii economice si sociale.
    Art. 173
    (1) Bugetul de stat se intocmeste anual. Exercitiul bugetar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie.
    (2) La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul intre venituri si cheltuieli.
    Art. 174
    (1) Veniturile bugetului de stat sunt formate din:
    a) venituri provenite de la unitatile socialiste de stat;
    b) venituri si alte incasari aferente bugetului asigurarilor sociale de stat;
    c) impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti;
    d) taxe vamale;
    e) impozite si taxe de la populatie;
    f) alte venituri.
    (2) Evaluarile de venituri inscrise in bugetul de stat reprezinta sarcini minime de realizat.
    Art. 175
    (1) Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, daca dispozitiile legale nu prevad altfel.
    (2) In cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie varsate la bugetul de stat de catre unitatile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unitatilor respective.
    (3) Incasarea la bugetul de stat a sumelor datorate si neachitate la termen de catre persoanele fizice, precum si de catre persoanele juridice, altele decat cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea masurilor de executare silita prevazute de lege.
    Art. 176
    (1) Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligatia calcularii si incasarii majorarilor de intarziere prevazute de lege.
    (2) Majorarile de intarziere nu vor putea depasi debitul datorat, daca legea nu prevede altfel.
    Art. 177
    (1) Cheltuielile bugetului de stat se efectueaza in concordanta cu obiectivele planului national unic.
    (2) Din bugetul de stat se efectueaza cheltuieli pentru:
    a) finantarea economiei nationale cuprinzand: obiective si actiuni de investitii care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor de stat, lucrari de prospectiuni si cercetari geologice  aprobate prin planul national unic, efectuarea de cercetari complexe de interes general si cele aprobate prin programele prioritare, precum si alte obiective sau actiuni cu caracter economic, prevazute prin dispozitii legale;
    b) realizarea actiunilor social-culturale;
    c) acordarea de pensii si realizarea altor actiuni din bugetul asigurarilor sociale de stat;
    d) apararea tarii;
    e) functionarea organelor puterii de stat, organelor administratiei de stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii;
    f) realizarea altor actiuni si sarcini prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 178
    Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de stat sau efectuata din acesta daca nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli.
    Art. 179
    Sumele aprobate prin bugetul de stat, in limitele carora se pot efectua cheltuieli, reprezinta credite bugetare care nu pot fi depasite.
    Art. 180
    Veniturile si cheltuielile se inscriu in bugetul de stat in ordinea stabilita prin clasificatia bugetara.
    Art. 181
    Unitatile socialiste au obligatia sa efectueze integral si la termen varsamintele, impozitele, taxele si orice alte sume datorate bugetului de stat si raspund de folosirea mijloacelor banesti primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economica si sociala, de respectarea disciplinei de plan si financiare.
    Art. 182
    Constituirea si utilizarea de mijloace financiare apartinand statului in afara bugetului se pot face numai in conditiile stabilite prin dispozitii legale.
    Art. 183
    Bugetul de stat se compune din bugetul republican si bugetele locale.

    SECTIUNEA II
    Bugetul republican
    Art. 184
    (1) Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar si se administreaza de catre organele centrale de stat.
    (2) In cadrul bugetului republican se inscrie si bugetul Marii Adunari Nationale.
    (3) Bugetul republican cuprinde si bugetul asigurarilor sociale de stat.
    Art. 185
    (1) Veniturile bugetului republican sunt formate din resurse provenite de la unitatile socialiste de stat de interes republican, precum si din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget.
    (2) La bugetul republican se varsa si plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti, la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, in cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat.
    Art. 186
    Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective si actiuni ce se finanteaza din fondul central de dezvoltare economico-sociala, pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic, pentru actiunile social-culturale ce se realizeaza prin unitatile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de intretinere si functionare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administratiei de stat, organelor judecatoresti si celor ale procuraturii, pentru apararea tarii si pentru alte destinatii prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 187
    (1) Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate bugetelor centralizate ale judetelor care nu-si pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Daca nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferenta pana la nivelul cheltuielilor planificate se acopera din bugetul republican.
    (2) Sumele defalcate, precum si subventiile ce se acorda din bugetul republican in completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru fiecare judet in parte, prin lege.
    Art. 188
    In bugetul republican se inscrie si fondul de rezerva bugetara la dispozitia Consiliului de Stat care se utilizeaza pentru suplimentarea, in cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat in vederea finantarii, potrivit dispozitiilor legale, a actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.

    SECTIUNEA III
    Bugetele locale
    Art. 189
    (1) Bugetele locale sin bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.
    (2) Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, precum si municipiul Bucuresti are bugetul sau propriu, care se adopta de consiliul popular al unitatii administrativ-teritoriale respective, in conditiile prezentei legi.
    Art. 190
    (1) Veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti sunt formate din resursele provenite de la unitatile socialiste de stat de interes local, impozite si taxe platite de organizatiile cooperatiste si unitatile economice ale celorlalte organizatii obstesti, impozite de la populatie, taxe locale si alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete.
    (2) In vederea infaptuirii autofinantarii in fiecare comuna, oras, municipiu si judet, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare au obligatia sa ia masuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin dezvoltarea continua a activitatilor economice de interes local, a prestarilor de servicii si a altor activitati, tinand seama de cerintele populatiei.
    Art. 191
    Din bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti se finanteaza, in concordanta cu prevederile de plan, obiective si actiuni economice, actiuni social-culturale, cheltuieli de intretinere si functionare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administratiei de stat si alte obiective prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 192
    Repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, pe baza normelor legale, in functie de atributiile organelor locale si de subordonarea unitatilor.
    Art. 193
    (1) In situatiile in care cheltuielile prevazute in bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican incasate pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in cauza, ori subventii din bugetul unitatii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
    (2) Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasa la dispozitia municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti, in limita sumelor aprobate anual prin lege pe judete si municipiul Bucuresti.
    (3) In cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor sau comunelor ale caror venituri proprii depasesc cheltuielile planificate, diferentele corespunzatoare se varsa la bugetul unitatii administrativ-teritoriale ierarhic superioare.
    Art. 194
    Judetele, municipiul Bucuresti, precum si municipiile si orasele care au in componenta lor si alte localitati intocmesc si bugete centralizate. In aceste bugete centralizate se includ atat bugetul propriu al unitatii administrativ-teritoriale respective, cat si bugetele comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, ierarhic inferioare, dupa caz.
    Art. 195
    (1) In bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti se inscriu fonduri de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza in conditiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, in vederea finantarii actiunilor sau sarcinilor noi intervenite in cursul anului.
    (2) In cazul in care, in cursul anului, fondurile de rezerva bugetara devin insuficiente pentru finantarea actiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului pentru indeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetara pot fi majorate cu aceste disponibilitati pana la cel mult 50 la suta din cuantumul lor initial aprobat prin buget.
    (3) Nu pot fi folosite cu aceasta destinatie disponibilitatile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat, fondurile pentru investitii si reparatii capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozitiile legale, sunt stabilite surse speciale de finantare, cheltuielile pentru a caror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva bugetara prevazut in bugetul republican, precum si disponibilitatile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se vireaza la fondul de rezerva bugetara prevazut in bugetul republican.

    SECTIUNEA IV
    Elaborarea, adoptarea si executarea bugetului de stat.
    Incheierea exercitiului bugetar
    Art. 196
    (1) Proiectul bugetului de stat se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe centrale de stat si ale centralelor, precum si ale proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli ale judetelor si municipiului Bucuresti.
    (2) Organele de conducere colectiva ale ministerelor si celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli privind activitatea unitatilor subordonate si activitatea proprie.
    (3) Comitetele executive ale consiliilor populare elaboreaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli, pe baza proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor direct subordonate, precum si a proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare.
    Art. 197
    Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli elaborat de ministere, celelalte organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti care cuprind indicatorii financiari, atat pe ansamblul activitatii, cat si pe centrale, se transmit de catre acestea Ministerului Finantelor insotite de calcule si indicatori de fundamentare. De asemenea, se transmit Ministerului Finantelor bugetele de venituri si cheltuieli de catre centrale.
    Art. 198
    Ministerul Finantelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat, centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, impreuna cu reprezentanti ai acestora, tinand seama de analizele si calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat, de concluziile desprinse din controalele desfasurate asupra activitatii unitatilor socialiste de stat.
    Art. 199
    (1) Consiliul de Ministri examineaza lucrarile prezentate de Ministerul Finantelor, aducand imbunatatiri indicatorilor financiari si solutionand eventualele divergente dintre Ministerul Finantelor si titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi inscrise in buget si definitiveaza proiectul bugetului de stat.
    (2) Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Ministri, dupa examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale, se prezinta spre aprobare Marii Adunari Nationale.
    (3) Proiectul bugetelor locale se supune dezbaterii Camerei legislative a consiliilor populare.
    Art. 200
    (1) Marea Adunare Nationala adopta legea bugetului de stat.
    (2) Dupa adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Ministri elaboreaza propunerile privind desfasurarea indicatorilor financiari pe ministere, celelalte organe centrale de stat, pe centrale si pe comitete executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti care se aproba prin decret al Consiliului de Stat stabilindu-se, totodata, masurile ce trebuie luate in vederea indeplinirii in bune conditii a bugetului de stat.
    Art. 201
    (1) Proiectele bugetelor judetelor si al municipiului Bucuresti, imbunatatite pe baza legii anuale a bugetului de stat si a indicatorilor aprobati, potrivit art. 200 alin. (2), se prezinta de catre comitetele executive spre adoptare consiliilor populare.
    (2) Consiliile populare judetene si al municipiului Bucuresti adopta bugetul centralizat al unitatii administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor si cheltuielilor pe bugetele unitatilor administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum si resursele de echilibrare pe unitati administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmeaza a fi incasate din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, dupa caz.
    (3) Consiliile populare ale comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti adopta, in limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective.
    Art. 202
    (1) Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetul de stat se repartizeaza pe trimestre, in functie de sarcinile de plan desfasurate prin decret al Consiliului de Stat si de termenele legale de varsare a veniturilor si de efectuare a platilor.
    (2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba de catre:
    a) Ministerul Finantelor, pentru bugetul republican la propunerea ministerelor si celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul Finantelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevazute a se varsa la bugetul republican de catre bugetele judetelor, respectiv al municipiului Bucuresti la care veniturile proprii depasesc cheltuielile planificate, a sumelor defalcate din veniturile bugetului republican, precum si a subventiilor ce se acorda din bugetul republican bugetelor locale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti;
    b) comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale respective, precum si pentru subventiile prevazute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare;
    c) ordonatorii principali de credite, pentru bugetele unitatilor subordonate.
    Art. 203
    Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cand intervin schimbari in esalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de varsare a veniturilor sau de efectuare a platilor, precum si in alte cazuri bine justificate, potrivit dispozitiilor legale.
    Art. 204
    (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor, iar cele inscrise in bugetele locale, in limita disponibilitatilor din contul ordonatorilor respectivi de credite.
    (2) Acordarea fondurilor de la buget se face in limita sumelor si potrivit destinatiei aprobate, in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
    Art. 205
    (1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate pentru buget, cu exceptia cazurilor cand dispozitiile legale prevad altfel.
    (2) Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost, in prealabil, avizata, potrivit legii, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitatile socialiste, precum si de alte organe cu astfel de atributii in economie.
    Art. 206
    (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetului republican sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat.
    (2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare.
    (3) Conducatorii unitatilor socialiste de stat cu personalitate juridica finantate din bugetul republican sau local sunt, dupa caz, ordonatori secundari sau tertiari.
    Art. 207
    (1) Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozitiilor legale si in limita prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor pe care le conduc si au dreptul sa repartizeze, in raport cu sarcinile de plan si cu gradul de folosire a sumelor acordate anterior, credite bugetare unitatilor ierarhic inferioare.
    (2) Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinatiei si cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitatile pe care le conduc si sa repartizeze credite bugetare unitatilor in subordine ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari.
    (3) Ordonatorii tertiari utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitii legale.
    Art. 208
    Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept si conducatorilor directiilor, conducatorilor organelor locale de specialitate ale administratiei de stat sau ai altor unitati similare, dupa caz.
    Art. 209
    Ministrii, conducatorii celorlalte organe centrale de stat, presedintii comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare, precum si conducatorii unitatilor de stat subordonate raspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc, de tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea darilor de seama asupra executiei bugetare.
    Art. 210
    In cursul executarii bugetului de stat, ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, precum si presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti au obligatia ca, atunci cand fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevada si mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.
    Art. 211
    (1) Ministerele, celelalte organe centrale si locale, unitatile economice, institutiile au obligatia ca la angajarea cheltuielilor pe seama resurselor prevazute in bugetul de stat sa analizeze modul de realizare a veniturilor bugetare planificate si sa actioneze pentru realizarea prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, in conditiile mentinerii echilibrului planificat in relatiile cu bugetul de stat.
    (2) In situatia in care, la finele trimestrelor, veniturile bugetare nu au fost realizate de catre unii ordonatori principali de credite la nivelul planificat si nu se asigura echilibrul pe ansamblul bugetului de stat, Ministerul Finantelor poate bloca, cu suma nerealizata, prevederile de credite bugetare in perioadele urmatoare ale ordonatorilor de credite respective. Utilizarea creditelor bugetare blocate se va putea face numai in conditiile realizarii veniturilor la nivelul planului sau cu aprobarea Consiliului de Ministri la cererea ordonatorului principal de credite, cu propuneri de asigurare a echilibrului planificat in relatiile cu bugetul de stat.
    Art. 212
    In bugetul de venituri si cheltuieli al ministerelor, celorlalte organe centrale de stat si in bugetele locale, precum si in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatilor subordonate acestora se pot efectua virari de credite bugetare, incepand cu trimestrul II al fiecarui an, cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) sa fie aprobate inainte de angajarea cheltuielilor;
    b) disponibilitatile utilizate sa nu provina de la credite bugetare prevazute pentru retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat, investitii si reparatii capitale, din sumele puse la dispozitie din fondurile de rezerva bugetara sau din alte fonduri a caror destinatie a fost stabilita prin dispozitii legale;
    c) sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru intretinerea si functionarea organelor de stat;
    d) sa nu se majoreze sumele prevazute in buget pentru completarea resurselor proprii ale unor institutii de stat, cu exceptia situatiilor in care, pe baza de aprobari legale, se suplimenteaza fondul de retribuire a muncii, aprobat acestora.
    Art. 213
    Virarile de credite bugetare se aproba de catre:
    a) Ministerul Finantelor, in situatiile in care virarile de credite se efectueaza de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare;
    b) ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol la altul in cadrul aceluiasi capitol, precum si de la un articol la altul in cadrul aceluiasi subcapitol al clasificatiei bugetare;
    c) comitetele si birourile executive ale consiliilor populare, pentru virarile de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul in cadrul aceluiasi capitol al clasificatiei bugetare;
    d) presedintii comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare, pentru virarile de la un articol la altul in cadrul aceluiasi subcapitol al clasificatiei bugetare;
    e) ordonatorii de credite, pentru virarile de credite de la un alineat la altul in cadrul aceluiasi articol al clasificatiei bugetare in cazul cheltuielilor proprii ale institutiei.
    Art. 214
    In situatiile in care, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, ori se introduc in plan lucrari de investitii din rezervele aprobate in acest scop, Ministerul Finantelor va introduce modificarile corespunzatoare in indicatorii financiari ai titularilor de plan, precum si in volumul si structura bugetului de stat.
    Art. 215
    (1) In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale, fondul planificat de retribuire a muncii se majoreaza, creditele bugetare pentru retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat pot fi suplimentate prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu exceptia celor destinate finantarii investitiilor.
    (2) Atunci cand, potrivit dispozitiilor legale, planul de investitii se majoreaza, creditele bugetare cu aceasta destinatie pot fi suplimentate prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu exceptia celor pentru retributii, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale de stat.
    Art. 216
    (1) Creditele bugetare ramase nefolosite la finele trimestrelor I, II si III se blocheaza, cu exceptia celor pentru destinatiile fondului central si fondului local al unitatilor administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-sociala sau pentru alte obiective si actiuni cu caracter economic.
    (2) Ministerul Finantelor, pentru unitatile finantate din bugetul republican si comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru unitatile finantate din bugetele locale, pot aproba folosirea in trimestrul urmator a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II si III la cererea justificata a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale.
    (3) Disponibilitatile de la creditele bugetare pentru retributii, stabilite potrivit dispozitiilor legale, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire si contributia pentru asigurarile sociale aferente, se trec la fondul de rezerva bugetara prevazut in bugetul republican. In acelasi mod se procedeaza cu: disponibilitatile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, in termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire in perioada urmatoare; disponibilitatile aparute in cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobarii fondurilor bugetare; alte disponibilitati prevazute de lege.
    Art. 217
    (1) Fondurile de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, constituite potrivit art. 195, pot fi utilizate pentru actiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse in fondul local de dezvoltare economico-sociala ori in celelalte parti ale bugetului, in proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale.
    (2) In cazuri bine justificate, lucrarile finantate din fondul de rezerva bugetara la dispozitia comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, neterminate pana la finele anului, vor putea fi acoperite si in anul urmator pe seama fondului de rezerva bugetara.
    (3) Angajarea fondurilor de rezerva bugetara se poate face incepand cu trimestrul II, dupa incheierea darii de seama contabile pe trimestrul I, daca la data angajarii s-au realizat integral veniturile proprii planificate in perioada respectiva pe judet sau pe municipiul Bucuresti, dupa caz, si daca sunt asigurate conditiile necesare ca aceste venituri sa fie realizate si pe intregul an.
    (4) Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrari distruse sau degradate, ca o consecinta a unor calamitati ale naturii, produse in trimestrul I al anului, precum si pentru lucrarile in continuare prevazute la alin. (2) comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti pot angaja fondurile de rezerva bugetara chiar in acel trimestru.
    (5) Este interzisa angajarea de cheltuieli de catre comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetara aprobate in bugetele locale pentru refacerea lucrarilor de constructii-montaj executate necorespunzator, majorarea subventiilor aprobate unitatilor economice sau institutiilor de stat, precum si pentru suplimentarea cheltuielilor de intretinere si functionare a organelor locale ale administratiei de stat, cu exceptia reparatiilor capitale cu caracter urgent la cladirile folosite pentru activitatile administrative si a lucrarilor de racorduri si alte instalatii.
    (6) In cazul neindeplinirii pe total judet a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetara ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajarii fondului de rezerva bugetara.
    Art. 218
    (1) Pentru acoperirea decalajelor temporare aparute in cursul anului intre cheltuielile si veniturile bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda imprumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste imprumuturi poate fi delegat de catre comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept.
    (2) In cazul in care decalajele apar si la nivelul bugetelor judetelor si municipiului Bucuresti, acoperirea temporara a acestora se poate face prin acordare de imprumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de catre Ministerul Finantelor, la cererea justificata a comitetelor executive ale consiliilor populare.
    Art. 219
    Veniturile ce se realizeaza peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite in cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Ministri, pentru finantarea unor sarcini noi privind economia nationala si actiunile social-culturale.
    Art. 220
    (1) Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate numai cu incepere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice si infaptuirea anumitor actiuni social-culturale, introducind modificarile corespunzatoare in bugetele locale in urmatoarele conditii:
    a) depasirea incasarilor sa fie realizata pe totalitatea veniturilor proprii planificate in bugetul local respectiv si sa se mentina pana la finele anului;
    b) plusurile de venituri sa provina din activitatea anului de plan si sa nu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finantelor ori de alte organe cu atributii de control.
    (2) Modificarile efectuate in bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificarii consiliilor populare, la prima sesiune a acestora.
    Art. 221
    Comitetele si birourile executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare prin care au fost aprobate, fara respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri si cheltuieli, virari de credite, modificari de alocatii trimestriale sau alte modificari in bugetele locale.
    Art. 222
    (1) Creditele bugetare ramase neutilizate la expirarea exercitiului bugetar se anuleaza prin efectul legii.
    (2) Orice suma datorata, dar neplatita de la buget, precum si orice suma cuvenita dar neincasata la buget pana la 31 decembrie se plateste, respectiv se incaseaza, in contul bugetului pe anul urmator.
    (3) In cazuri exceptionale, Consiliul de Ministri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, dupa incheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operatii executate dar nedecontate pana la finele anului.
    Art. 223
    (1) Excedentul bugetului republican se utilizeaza pentru actiuni economice si social-culturale sau pentru alte actiuni, in conditiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei nationale.
    (2) Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevad ca venituri in acele bugete pe anul urmator.
    (3) Eventualele diferente rezultate in plus sau in minus dupa incheierea exercitiului bugetar, fata de soldurile prevazute in bugetele locale, se regularizeaza cu bugetul republican, cu exceptiile prevazute de dispozitiile legale.
    Art. 224
    Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor elaboreaza lucrarile privind contul general de incheiere a exercitiului bugetar, pe care le prezinta Consiliului de Ministri.
    Art. 225
    Consiliul de Ministri analizeaza lucrarile inaintate de Ministerul Finantelor si intocmeste contul general de incheiere a exercitiului bugetar, pe care il prezinta, dupa examinarea lui de catre Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale, spre adoptare Marii Adunari Nationale, impreuna cu coraportul de verificare al Curtii Superioare de Control Financiar.
    Art. 226
    (1) Marea Adunare Nationala adopta contul general de incheiere a exercitiului bugetar, cel mai tarziu pana la finele anului urmator celui la care se refera.
    (2) In mod asemanator, consiliile populare aproba conturile generale de incheiere a exercitiului bugetelor locale, intocmite de catre comitetele sau birourile executive respective, dupa caz.

    CAP. 10
    Atributii si raspunderi in elaborarea si executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare

    Art. 227
    (1) Consiliul de Ministri, organ suprem al administratiei de stat, exercita conducerea generala a activitatii in domeniul finantelor, raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum si de realizarea acestuia dupa adoptarea lui de catre Marea Adunare Nationala.
    (2) In exercitarea atributiilor sale, Consiliul de  Ministri examineaza, periodic, situatia financiara pe economie si ramuri sau sectoare de activitate, precum si executia bugetelor de venituri si cheltuieli, a bugetului de stat si a celorlalte planuri financiare, efectueaza analiza pe ansamblul economiei a rezultatelor activitatii economico-financiare pe baza de bilant, stabileste masuri pentru mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar, pentru intarirea continua a rolului finantelor si creditului in economie.
    (3) Totodata, Consiliul de Ministri ia masuri pentru intarirea raspunderii in gestionarea banului public, instituirea unui regim sever de economii, de reducere a consumurilor, de combatere a oricarei forme de risipa.
    Art. 228
    (1) Ministerul Finantelor infaptuieste politica partidului si statului in domeniul finantelor si actioneaza pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar si valutar al tarii.
    (2) In centrul activitatii Ministerului Finantelor trebuie sa stea preocuparea pentru cresterea continua a eficientei in economia nationala.
    Art. 229
    Ministerul Finantelor are urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea prognozelor si planurilor cincinale si anuale de dezvoltare economico-sociala a tarii; elaboreaza, in colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, planul financiar centralizat, propunerile de plan privind cheltuielile de productie si circulatie, precum si indicatorii de eficienta economica;
    b) intocmeste lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de stat; urmareste si controleaza executarea in bune conditii a bugetului de stat; indruma si controleaza intocmirea si executarea bugetului de venituri si cheltuieli al unitatilor; ia sau propune, dupa caz, masuri pentru intarirea raspunderii in gestionarea fondurilor, folosirea rationala a acestora, inlaturarea abaterilor si intarirea disciplinei de plan si financiare;
    c) colaboreaza cu organele centrale de sinteza la elaborarea si urmarirea executarii balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei, a planurilor de credite si de casa, a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe;
    d) asigura finantarea ramurilor economiei nationale pe baza prevederilor planului national unic, bugetului de stat si bugetului de venituri si cheltuieli; urmareste si determina utilizarea eficienta a fondurilor;
    e) exercita, potrivit legii, in numele statului si pentru apararea intereselor acestuia, controlul asupra activitatii economico-financiare a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, institutiilor bancare, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor, intreprinderilor, precum si a altor unitati socialiste;
    f) analizeaza si avizeaza indicatorii tehnico-economici prevazuti in documentatia legala pentru obiectivele de investitii, potrivit legii;
    g) organizeaza, indruma si controleaza stabilirea si incasarea veniturilor statului datorate de unitatile socialiste; indruma si controleaza modul de stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor si incasarea impozitelor si taxelor de la populatie;
    h) elaboreaza, pe baza si in vederea executarii dispozitiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea financiara, executarea bugetului de stat, stabilirea si incasarea veniturilor statului, evidenta contabila a unitatilor socialiste; stabileste clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor;
    i) participa la tratative externe in probleme financiar-valutare, de cooperare economica, precum si la organizatiile internationale cu caracter financiar;
    j) urmareste, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale si Banca Romana de Comert Exterior indeplinirea obligatiilor financiare, potrivit contractelor incheiate in cadrul actiunilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica;
    k) reprezinta statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor arbitrale, judecatoresti, precum si in orice alte situatii in care acesta participa nemijlocit in nume propriu la raporturi juridice, in cazurile in care legea nu stabileste, in acest scop, alt organ;
    l) indeplineste si celelate atributii prevazute in legea sa de organizare si functionare sau in alte dispozitii legale.
    Art. 230
    Ministerul Finantelor participa, impreuna cu Directia Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, bancile si alte organe centrale interesate la organizarea evidentei avutiei nationale.
    Art. 231
    Ministerul Finantelor impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe, Directia Centrala de Statistica, bancile, celelalte organe centrale si cu ministerele, analizeaza sistematic, pe baza bilanturilor contabile, rezultatele activitatii pe ansamblul economiei, pe ramuri si sectoare de activitate, volumul si structura stocurilor si iau sau propun masuri pentru imbunatatirea situatiei economico-financiare a unitatilor socialiste.
    Art. 232
    Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara, Banca de Investitii si Banca Romana de Comert Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc si asigura aplicarea, in activitatea lor, a politicii partidului si statului in domeniul monetar si al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi si ale legilor si statutelor lor de organizare si functionare.
    Art. 233
    (1) Bancile au obligatia sa controleze, in numele statului si pentru apararea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile banesti si se tine evidenta acestora, modul cum sunt folosite mijloacele materiale si banesti de unitatile socialiste si sa ia masuri pentru identificarea de noi posibilitati de crestere a veniturilor, incasarea integrala si la termen a drepturilor in lei si in valuta ale statului, efectuarea cheltuielilor intr-un regim sever de economii si in concordanta cu destinatia stabilita prin plan, asigurarea restituirii la termen a creditelor acordate.
    (2) Bancile actioneaza pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite si de casa si pentru incadrarea circulatiei banesti in limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai in limitele planurilor aprobate si cu respectarea dispozitiilor legale.
    Art. 234
    Bancile, fiecare in sfera sa de activitate, au urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea planului national unic de dezvoltare economico-sociala;
    b) exercita controlul asupra indeplinirii de catre unitatile economice a planurilor de productie, de circulatie a marfurilor si bugetelor de venituri si cheltuieli, gospodaririi fondurilor materiale si banesti, precum si asupra folosirii mijloacelor circulante, luand masuri operative pentru intarirea disciplinei in domeniul creditului si al decontarilor;
    c) efectueaza operatii de creditare, decontari si alte operatii bancare, precum si controlul utilizarii fondului de retribuire;
    d) efectueaza operatiile privind executarea de casa a bugetului de stat; exercita, potrivit dispozitiilor legale, controlul realizarii veniturilor statului si al efectuarii cheltuielilor de la buget;
    e) participa la elaborarea balantei de plati externe si la urmarirea realizarii acesteia;
    f) incheie aranjamente bancare in aplicarea acordurilor de plati, conventiilor de credite si a altor aranjamente financiare externe; realizeaza actiuni de cooperare financiar-bancara.
    Art. 235
    Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, ca banca centrala si de emisiune, are urmatoarele atributii speciale, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) emite si pune in circulatie bilete de banca si monede metalice, potrivit dispozitiilor legale;
    b) organizeaza si coordoneaza circulatia baneasca, precum si activitatea privind creditarea pe termen scurt si decontarile in stransa concordanta cu cerintele dezvoltarii economiei nationale; urmareste si analizeaza fenomenele si tendintele conjuncturale din sfera circulatiei banesti si a creditului, in procesul realizarii planului, actionand pentru asigurarea evolutiei normale a circulatiei banesti si a creditelor;
    c) elaboreaza, impreuna cu bancile specializate si alte organe centrale prevazute de dispozitiile legale, proiectele planurilor de casa si de credite pe economie, in baza sarcinilor prevazute in planul national unic si bugetul de stat;
    d) acorda bancilor specializate credite in completarea fondurilor acestora si urmareste modul cum se administreaza aceste mijloace;
    e) organizeaza operatiile privind executarea de casa a bugetului de stat, pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finantelor;
    f) stabileste, modifica sau propune, potrivit dispozitiilor legale, impreuna cu alte organe centrale, in cursul in lei al valutelor straine; organizeaza si efectueaza, nemijlocit sau prin alte unitati socialiste, schimbul valutar;
    g) participa, impreuna cu alte organe centrale, la elaborarea proiectelor planurilor de repartitii si de recuperari de metale pretioase; pastreaza si gestioneaza rezerva de stat de metale pretioase;
    h) exercita controlul productiei, prelucrarii si circulatiei metalelor pretioase, potrivit dispozitiilor legale;
    i) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare.
    Art. 236
    Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara si Banca de Investitii, ca banci specializate, fiecare in sfera sa de activitate, au urmatoarele atributii specifice in domeniul investitiilor, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) participa la elaborarea planului de investitii si la stabilirea obiectivelor pe centrale si intreprinderi, actionand in directia folosirii la maximum a capacitatilor existente si utilizarii cu inalta eficienta a fondurilor de investitii;
    b) efectueaza controlul asupra cererilor de mijloace banesti ale beneficiarilor de investitii, urmarind utilizarea potrivit normelor si dispozitiilor legale a fondurilor puse la dispozitia lor;
    c) analizeaza si avizeaza documentatiile tehnico-economice pentru investitii, in conditiile legii;
    d) organizeaza si efectueaza operatiile de finantare si creditare a investitiilor; controleaza constituirea fondurilor de investitii si utilizarea lor potrivit destinatiei stabilite prin plan;
    e) exercita controlul si actioneaza pentru realizarea planului de investitii;
    f) indeplinesc si celelalte atributii prevazute in legile de organizare si statutele de functionare.
    Art. 237
    Banca Romana de Comert Exterior, ca banca specializata pentru efectuarea operatiilor cu strainatatea, are urmatoarele atributii specifice, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) organizeaza si efectueaza incasarile si platile privind operatiile de comert exterior, administreaza disponibilitatile in mijloace de plata straine; cumpara si vinde in tara si strainatate valute efective, efecte de comert, precum si titluri si obligatii straine;
    b) incheie aranjamente de corespondent cu banci si institutii financiare straine;
    c) primeste si acorda credite in valuta din si in strainatate in care scop incheie conventii sau alte aranjamente de credit; acorda credite in valuta unitatilor economice romane cu activitate de comert exterior, precum si societatilor mixte cu sediul in tara, in conformitate cu normele legale;
    d) emite efecte de comert in favoarea unor beneficiari din strainatate si accepta efecte de comert emise asupra sa; avalizeaza si gireaza efecte de comert emise de terti, emite si primeste garantii pentru aranjamente de plata in strainatate;
    e) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare.
    Art. 238
    In exercitarea atributiilor lor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si bancile specializate elaboreaza, pe baza si in aplicarea dispozitiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea si acordarea creditelor pentru productie si circulatia marfurilor, finantarea si creditarea investitiilor, efectuarea platilor fara numerar si a operatiilor cu numerar, efectuarea decontarilor externe, calcularea, eliberarea si controlul utilizarii fondului de retribuire si cu privire la alte operatii bancare.
    Art. 239
    Casa de Economii si Consemnatiuni a Republicii Socialiste Romania, ca institutie bancara specializata in relatiile cu populatia, are urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) organizeaza atragerea economiilor banesti ale populatiei; efectueaza operatii de primire spre pastrare a acestora si a sumelor consemnate;
    b) efectueaza operatii de creditare a populatiei pentru construirea de locuinte proprietate personala si pentru cumpararea de locuinte din fondul de stat, precum si in alte cazuri prevazute de lege;
    c) efectueaza operatii privind executarea de casa a bugetului de stat si alte operatii de incasari si plati si asigura deservirea bancara a unitatilor si organizatiilor care isi pastreaza mijloacele banesti in conturi la C.E.C.;
    d) indeplineste si celelalte atributii prevazute in legea de organizare si statutul de functionare.
    Art. 240
    (1) Cooperativele de credit acorda membrilor lor imprumuturi din fonduri proprii, in scopurile si in conditiile prevazute de statutul lor si de alte dispozitii legale.
    (2) Cooperativele de credit pot efectua, pe baza conventiilor incheiate, operatii de mandat pentru alte institutii.
    Art. 241
    Administratia Asigurarilor de Stat are ca atributii, de indeplinirea carora raspunde, organizarea activitatii asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, stabilirea sau propunerea de masuri in scopul dezvoltarii continue a acestora, perfectionarea instrumentelor specifice si imbunatatirea servirii asiguratilor, precum si alte sarcini prevazute de legea de organizare si functionare.
    Art. 242
    (1) Consiliul Financiar-Bancar, organ consultativ al Consiliului de Ministri, analizeaza fenomenele si tendintele ce apar in domeniul financiar, monetar si valutar, elaboreaza studii si analize si prezinta propuneri de masuri pentru traducerea in viata a politicii financiare si monetare a partidului si statului, sporirea eficientei fondurilor materiale si banesti, intarirea puterii de cumparare a monedei nationale, folosirea activa a pirghiilor financiare.
    (2) Consiliul Financiar-Bancar actioneaza si stabileste masuri, potrivit legii, pentru aplicarea cu fermitate a politicii financiare a Partidului Comunist Roman in economie si pentru folosirea pirghiei finantelor in controlul activitatii economico-sociale.
    Art. 243
    (1) Curtea Superioara de Control Financiar, organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, exercita, potrivit legii sale de organizare si functionare, controlul financiar preventiv si ulterior, urmarind respectarea hotararilor de partid si legilor tarii, cresterea eficientei economice si sociale a fondurilor in toate domeniile de activitate, gospodarirea judicioasa a mijloacelor materiale si banesti, intarirea disciplinei financiare, sprijinirea unitatilor socialiste in stabilirea de solutii si masuri pentru prevenirea si inlaturarea deficientelor, imbunatatirea activitatii economico-financiare a acestora; exercita atributii jurisdictionale privind raspunderea patrimoniala pentru pagube aduse avutului obstesc si raspunderea administrativa pentru incalcarea dispozitiilor legale cu caracter financiar.
    (2) Curtea Superioara de Control Financiar orienteaza si coordoneaza activitatea de control financiar-bancar, asigurand unitatea de conceptie, de metoda si de desfasurare a acesteia.
    Art. 244
    Ministerele si celelalte organe centrale, in indeplinirea atributiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund de:
    a) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli si asigurarea indeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrala, pe ansamblul ministerului si pe fiecare unitate subordonata a beneficiilor si a celorlalte acumulari banesti planificate, a resurselor pentru finantarea investitiilor, indeplinirea la timp si in proportiile stabilite prin plan a obligatiilor privind restituirea catre societate a sumelor primite pentru investitii si mijloace circulante, precum si a obligatiilor privind varsamintele la bugetul statului; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor;
    b) cresterea eficientei produselor exportate, lucrarilor executate si serviciilor  externe prestate, infaptuirea in conditii de eficienta a actiunilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala;
    c) analiza pe baza de bilant a activitatii economico-financiare a unitatilor subordonate si luarea de masuri pentru imbunatatirea continua a acesteia, pentru cresterea aportului ramurilor la dezvoltarea economica si sociala a tarii;
    d) exercitarea sistematica a controlului asupra activitatii unitatilor subordonate, pentru realizarea veniturilor si incadrarea in cheltuielile prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, folosirea cu eficienta ridicata a bazei tehnico-materiale de care dispun;
    e) indeplinirea altor sarcini prevazute prin dispozitii legale.
    Art. 245
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si birourile executive ale consiliilor populare ale oraselor si comunelor, in indeplinirea atributiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund, dupa caz, de:
    a) asigurarea autofinantarii unitatilor administrativ-teritoriale prin sporirea permanenta a veniturilor proprii;
    b) elaborarea si executarea in bune conditii a bugetului de venituri si cheltuieli propriu si a bugetelor de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, precum si ale celorlalte unitati subordonate; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor;
    c) elaborarea si urmarirea realizarii planurilor financiare in profil teritorial;
    d) organizarea, indrumarea si controlul activitatii organelor locale de specialitate cu privire la stabilirea si incasarea impozitelor, taxelor si a altor venituri bugetare;
    e) exercitarea sistematica a controlului activitatii economico-financiare a unitatilor subordonate in vederea intaririi autogestiunii si autogospodaririi, disciplinei de plan si financiare, precum si apararii avutului obstesc;
    f) analiza bilanturilor contabile si luarea de masuri pentru imbunatatirea continua a indicatorilor economici si financiari ai unitatilor subordonate;
    g) indeplinirea altor sarcini prevazute de dispozitiile legale.
    Art. 246
    (1) In indeplinirea sarcinilor in domeniul finantelor locale, pe langa comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sunt organizate, ca organe locale de specialitate, administratiile financiare, care sunt subordonate si Ministerului Finantelor.
    (2) Administratiile financiare au urmatoarele atributii, raspunzand de indeplinirea lor:
    a) intocmesc lucrarile privind elaborarea proiectului bugetului de venituri si cheltuieli si a bugetelor locale;
    b) urmaresc executarea in bune conditii a bugetului de venituri si cheltuieli, a bugetelor locale, precum si modul in care se realizeaza indicatorii financiari de catre unitatile locale, potrivit destinatiei si in limitele stabilite, cu respectarea dispozitiilor legale;
    c) elaboreaza, in colaborare cu organele de planificare teritoriala si cu unitatile bancare, planul financiar in profil teritorial si urmaresc periodic realizarea acestuia;
    d) participa la elaborarea proiectelor planurilor de credite si a planului de casa, precum si la urmarirea realizarii acestor planuri;
    e) efectueaza, potrivit dispozitiilor legale, impunerea persoanelor fizice si juridice si stabilesc primele la asigurarile prin efectul legii;
    f) urmaresc incasarea integrala a impozitelor, taxelor si a altor venituri ale bugetelor locale, precum si a primelor la asigurarile prin efectul legii;
    g) organizeaza operatiile de finantare si cele de evidenta a executarii bugetelor locale;
    h) intocmesc dari de seama asupra executarii bugetelor locale si elaboreaza lucrarile privind contul de incheiere a exercitiului bugetar;
    i) participa la elaborarea lucrarilor de planificare in profil teritorial;
    j) indruma si controleaza activitatea organelor locale de specialitate ierarhic inferioare;
    k) indeplinesc si alte atributii, potrivit dispozitiilor legale.
    (3) Pe langa comitetele executive ale consiliilor populare municipale si birourile executive ale consiliilor populare orasenesti sunt organizate circumscriptii financiare sau servicii financiare, dupa caz, care indeplinesc atributiile prevazute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor.
    Art. 247
    (1) Coordonarea in profil teritorial a masurilor privind aplicarea politicii partidului si statului in domeniul financiar, monetar si de credit se realizeaza prin comisii financiar-bancare teritoriale, ce se organizeaza in fiecare judet si la municipiul Bucuresti.
    (2) Comisia financiar-bancara teritoriala examineaza proiectul planului financiar in profil teritorial si modul de indeplinire a acestuia; coordoneaza activitatea de control privind veniturile de stat si impozitele si taxele de la populatie; organizeaza la unitatile de interes republican si local actiuni complexe de analiza si control privind elaborarea si fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli, gospodarirea resurselor materiale si banesti, respectarea disciplinei de plan si financiare si a dispozitiilor legale in domeniul preturilor; analizeaza periodic modul de indeplinire a planurilor de credite, de casa, utilizarea fondurilor de investitii si rezultatele economico-financiare ale unitatilor socialiste din judet; examineaza probleme privind evidenta contabila si organizeaza modul de verificare si analiza de catre organele financiar-bancare si de statistica a bilanturilor contabile anuale ale unitatilor socialiste; analizeaza si alte probleme din domeniul financiar, monetar si de credit, care prezinta interes deosebit.
    Art. 248
    Centralele si intreprinderile, in indeplinirea obligatiilor ce le revin in domeniul financiar, actioneaza si raspund pentru:
    a) elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli si asigurarea indeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrala a beneficiilor si a celorlalte acumulari banesti planificate, a resurselor pentru finantarea investitiilor; indeplinirea la timp si in proportiile stabilite prin plan a obligatiilor privind restituirea catre societate a sumelor primite pentru investitii si mijloace circulante, precum si a obligatiilor privind varsamintele la bugetul statului; constituirea si utilizarea legala si eficienta a fondurilor; mentinerea permanenta a capacitatii de plata;
    b) cresterea eficientei produselor exportate, lucrarilor executate si serviciilor externe prestate; infaptuirea in conditii de eficienta a actiunilor de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala;
    c) folosirea cu eficienta maxima, in conditiile stabilite de lege si in concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale si fortei de munca, a fondurilor de productie si de investitii, asigurand reducerea permanenta a cheltuielilor de productie si, indeosebi, a celor materiale; intarirea continua a autogestiunii economico-financiare;
    d) organizarea evidentei contabile si exercitarea unui control financiar riguros asupra modului in care sunt aplicate legile si hotararile, dispozitiile organelor ierarhic superioare si propriile hotarari, pentru intarirea raspunderii, a ordinii si disciplinei in gospodarirea mijloacelor materiale si banesti;
    e) indeplinirea celorlalte atributii stabilite prin Legea cu privire la organizarea si conducerea unitatilor socialiste de stat si prin alte dispozitii legale.
    Art. 249
    (1) Organele de conducere colectiva ale unitatilor socialiste asigura participarea nemijlocita a oamenilor muncii la conducerea intregii activitati economico-financiare, dezbaterea si solutionarea problemelor economice si financiare importante ale unitatii si raspund de elaborarea si infaptuirea masurilor necesare pentru indeplinirea sarcinilor de plan.
    (2) Consiliile oamenilor muncii au obligatia sa prezinte adunarii generale a oamenilor muncii, pentru adoptare, bugetul de venituri si cheltuieli, analiza activitatii economico-financiare pe baza de bilant, sarcinile si obiectivele pentru perioada urmatoare si masurile organizatorice si tehnice in vederea realizarii lor.
    Art. 250
    (1) Conducatorul unitatii socialiste si conducatorul compartimentului financiar-contabil raspund fata de stat si fata de colectivul de oameni ai muncii al unitatii, de respectarea disciplinei de plan, contractuale si financiare, de luarea masurilor pentru asigurarea integritatii avutului obstesc, dezvoltarea si gospodarirea eficienta a resurselor materiale si banesti, avand obligatia de a refuza, in conditiile legii, orice operatie patrimoniala care contravine dispozitiilor legale.
    (2) Angajarea cheltuielilor materiale si banesti ale unitatii se face, potrivit legii, numai de catre directorul si conducatorul compartimentului financiar-contabil al acesteia.
    (3) Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia de a exercita controlul financiar preventiv cu privire la indicatorii de eficienta economica asupra documentatiei tehnico-economice, inainte de prezentarea la aprobare, urmarind, in special, asigurarea desfacerii productiei pe piata interna si la export, cat si a competitivitatii acesteia sub aspectul calitatii si eficientei, obtinerea unor indicatori de eficienta superiori celor realizati la capacitatile de productie existente similare, tinand seama si de evolutia tehnica si economica in perspectiva, reducerea costului investitiilor. Totodata, exercita controlul financiar preventiv asupra documentatiei prin care se angajeaza plati in valuta, urmarind asigurarea eficientei fondurilor utilizate si incadrarea in echilibrul financiar si valutar planificat.
    Art. 251
    Conducatorul unitatii socialiste la numirea in functie preia, in conditiile legii, administrarea patrimoniului unitatii asumindu-si prin contract angajamentul si raspunderea de a gospodari cu grija si eficient si de a dezvolta mijloacele materiale si banesti ale unitatii.
    Art. 252
    Conducatorul compartimentului financiar-contabil raspunde de activitatea financiar-contabila, in care scop:
    a) asigura, in conformitate cu dispozitiile legale, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli, precum si urmarirea modului de indeplinire a indicatorilor economico-financiari si ia sau propune masuri pentru cresterea rentabilitatii, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante, realizarea resurselor de constituire a fondurilor proprii, gospodarirea judicioasa a acestor fonduri, a celorlalte mijloace materiale si banesti si indeplinirea obligatiilor financiare ale unitatii;
    b) organizeaza contabilitatea si intocmirea bilanturilor contabile;
    c) asigura indeplinirea atributiilor ce revin compartimentului financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv, controlul operativ curent si analiza pe baza de bilant a rezultatelor activitatii unitatii; urmareste constituirea fondurilor planificate si utilizarea acestora potrivit destinatiei, cu respectarea dispozitiilor legale.
    Art. 253
    (1) Conducatorul compartimentului financiar-contabil, precum si organele insarcinate cu efectuarea controlului financiar preventiv vor refuza viza pentru comenzile, contractele, documentele de decontare si alte documente din care decurg obligatii financiare, pentru aprovizionari peste necesar sau aferente fabricarii de produse fara desfacere asigurata, precum si pentru documentele din care rezulta depasirea consumurilor normate de materiale si manopera.
    (2) Organele de control financiar preventiv raspund impreuna cu conducerile unitatilor socialiste in cazul in care au acordat viza pentru aprovizionari nerationale sau pentru introducerea in fabricatie a unor produse fara desfacere asigurata.
    Art. 254
    Conducatorii compartimentelor de aprovizionare, productie, desfacere, organizarea muncii si ai celorlalte compartimente, fiecare in sectorul sau de activitate, au obligatia sa se preocupe de cresterea eficientei economice, sa respecte disciplina de plan, financiara si contractuala si raspund, in conditiile legii, de stabilirea cererilor si comenzilor de materiale in stricta concordanta cu productia planificata, incadrarea in cheltuielile de productie aprobate, respectarea dispozitiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea si desfacerea produselor, incadrarea si retribuirea personalului, precum si altor dispozitii care reglementeaza activitatea economica.
    Art. 255
    Obligatiile care revin conducatorului compartimentului financiar-contabil, precum si conducatorilor celorlalte compartimente se inscriu in contractele ce se incheie la numirea lor in functie, pe baza prevederilor prezentei legi si a altor dispozitii legale.
    Art. 256
    Conducatorii unitatilor socialiste, celelalte persoane cu functii de conducere, precum si personalul in subordine, fiecare in baza atributiilor stabilite, raspund disciplinar, material, civil, contraventional sau penal, dupa caz, atunci cand nu respecta obligatiile ce le revin.

    CAP. 11
    Dispozitii finale

    Art. 257
    (1) Prezenta lege intra in vigoare pe data de 1 ianuarie 1973.
    (2) Pe aceeasi data se abroga Legea nr. 3/1949 asupra intocmirii, executarii si incheierii bugetului general al Republicii Populare Romane, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise si reglementarea platilor intre intreprinderi si organizatii economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finantelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum si orice alte dispozitii contrare.
    Art. II
    Modificarile si completarile dispuse prin prezenta lege se aplica incepand cu activitatea anului 1979.



SmartCity5

COMENTARII la Legea 2/1979

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 2 din 1979
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 82 2020
    Credit urgent prin transfer catre angajati si osvc Împrumuturi și finanțare în 1-2 ore Vă ofer un împrumut financiar unic de la un investitor direct în valoare de 20.000-50.000.000.000 CZK. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă și pentru toți cetățenii. Durata acestui credit poate fi fixată la 240 de luni cu posibilitate de rambursare anticipată la orice preț și fără majorare. Luați întregul împrumut și primiți banii înapoi în 1-2 ore de la aplicare. Dacă doriți să împrumutați bani, vă rugăm să mă contactați prin acest e-mail de mai jos: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
     LEGÁLNÍ A SPOLEHLIVÉ PŮJČKY Dobrý den, hledáte legálního a spolehlivého věřitele? Potřebuješ půjčku? Potřebujete naléhavou finanční pomoc? Potřebujete naléhavou půjčku na splacení svých dluhů? Nebo možná potřebujete kapitálový úvěr ke zlepšení svého podnikání? Půjčku můžete získat od 20 000 Kč do 60 000 000 Kč s nízkou úrokovou sazbou 2 %. Pokud máte zájem o půjčku, kontaktujte mě prosím prostřednictvím tohoto níže uvedeného e-mailu pro více informací; novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Circulara 20 2020
    Credit personal rapid online Buna ziua, sunt o persoana fizica care ofera credite internationale. Cu un capital care va fi folosit pentru a oferi împrumuturi între persoane pe termen scurt și lung în intervalul de la 50.000 la 50.000.000 CZK tuturor solicitanților serioși care au nevoie cu adevărat de el, rata dobânzii este de 2% pe an. J oferă împrumuturi financiare, împrumuturi imobiliare, împrumuturi pentru investiții, împrumuturi auto, împrumuturi personale. Sunt gata să-mi satisfac clienții în maximum 1 zi de la primirea formularului dumneavoastră de întrebare. E-mail: novotnyradex@gmail.com.
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Are you in need of a personal/commercial loan to start your business or fix your home, refinance a business? a loan to pay your bills/debts contact us now on Loanwestlake@gmail.com telegram___https://t.me/loan59
Alte acte pe aceeaşi temă cu Legea 2/1979
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu