LEGE   Nr. 199 din 13 noiembrie 2000

privind utilizarea eficienta a energiei*)

ACT EMIS DE: PARLAMENTUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 954 din 27 noiembrie 2006

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu şi cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile.

(2)  Prin prezenta lege se instituie obligaţii şi se stabilesc stimulente pentru producătorii şi consumatorii de energie, în vederea utilizării eficiente a acesteia.

(3)   Prin prezenta lege se creează cadrul legislativ necesar dezvoltării pieţei concurenţiale de servicii energetice, în vederea aplicării măsurilor de creştere a eficienţei energetice destinate consumatorilor de energie.

Art. 2. - In sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a)   balanţă energetică - analiza ce reprezintă, într-un cadru coerent, toate cantităţile de energie produse, transformate, transportate şi consumate într-o zonă geografică şi într-o perioadă de timp dată; aceste cantităţi de energie sunt exprimate în aceeaşi unitate de măsură, pentru a putea fi comparate şi însumate;

b)   bilanţ energetic - metodologie de calculare a fluxurilor energetice şi a randamentului energetic, aferente funcţionării unei instalaţii sau unui echipament, pe baza datelor culese cu ajutorul aparatelor de măsură, în scopul verificării conformităţii rezultatelor cu datele de referinţă;

c)   companie de servicii energetice - societate care prestează servicii energetice şi/sau alte măsuri de creştere a eficienţei energetice în cadrul instalaţiei ori al incintei consumatorului şi care acceptă un grad de risc financiar.

Plata pentru serviciile prestate este bazată, în întregime sau în parte, pe creşterea eficienţei energetice şi pe alte criterii agreate de cele două părţi;

*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 31 martie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 8 octombrie 2002 şi a mai fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 194/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificările ulterioare.

d)   finanţare de către terţi - aranjament financiar care implică, suplimentar faţă de furnizorul de energie, alte entităţi care oferă servicii energetice şi/sau finanţează investiţia. Valoarea financiară a economiei de energie generate de îmbunătăţirea eficienţei energetice determină rata de recuperare a costurilor, inclusiv a profitului furnizorului de servicii energetice;

e)   contract de performanţă - aranjament financiar care garantează că valoarea creşterii eficienţei energetice, acceptată ca rezultat al implementării unui serviciu energetic, va fi efectiv atinsă;

f)  conservarea energiei - totalitatea activităţilor orientate spre utilizarea eficientă a resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribuţie şi consum al acestora, precum şi spre atragerea în circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esenţiale: utilizarea eficientă a energiei, creşterea eficienţei energetice şi înlocuirea combustibililor deficitari;

g)  consumator de energie - persoana fizică sau juridică care utilizează energie în vederea realizării unei unităţi de produs, bun sau serviciu, pentru terţi, inclusiv pentru scopuri personale;

h) creşterea eficienţei energetice - îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei datorită schimbărilor tehnologice, de comportament şi/sau economice;

i) economie de energie - cantitatea de energie economisită, determinată prin măsurători şi/sau prin estimarea consumurilor înainte şi după implementarea uneia ori mai multor măsuri de creştere a eficienţei energetice;

j) energie - toate formele comerciale de energie disponibile şi de resurse energetice, incluzând energia electrică, gazul natural, inclusiv gazul natural lichefiat şi gazul petrolier lichefiat, şi orice combustibil utilizat pentru încălzire şi răcire, inclusiv pentru încălzirea în sisteme centralizate de alimentare cu energie termică şi aer condiţionat, cărbunii şi lignitul, turba, combustibilul pentru transport, excluzând combustibilul pentru aviaţie şi depozitele străine de combustibil, şi biomasa, aşa cum este definită în Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare;

k) lanţ energetic - fluxul de energie de la producţia de energie primară până la utilizarea finală a energiei, una sau mai multe verigi ale lanţului energetic conţinând o conversie a unei forme de energie în alta;

l) management energetic - proces de conducere a sectorului energetic al unui consumator de energie, bazat pe sisteme avansate de echipamente şi tehnici de măsurare pentru monitorizarea utilizării energiei, identificarea ineficientei şi a potenţialelor dificultăţi. Acest sistem permite luarea unor decizii atât pe baza unor informaţii de natură tehnică şi financiară, cât şi a evidenţei în timp a datelor de consum energetic;

m) măsuri de creştere a eficienţei energetice - toate acţiunile care, în mod normal, conduc la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

n) mecanisme de eficienţă energetică - instrumente generale utilizate de Guvern sau de instituţii guvernamentale pentru a crea un cadru vizând sprijinirea ori stimularea actorilor de pe piaţă pentru ca aceştia să furnizeze, să cumpere servicii energetice sau să implementeze măsuri de creştere a eficienţei energetice;

o) producţie de energie - obţinerea energiei din resurse naturale şi, prin extensie, producerea unei energii derivate - energie electrică, energie termică şi altele;

p) programe de creştere a eficienţei energetice - activităţi concentrate pe grupuri de consumatori de energie care, în mod normal, conduc la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

r) surse regenerabile de energie - surse de energie nefosile, cum sunt: eoliană, solară, geotermală, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, sau gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz, conform Hotărârii Guvernului nr. 443/2003, cu modificările ulterioare;

s) serviciu energetic - beneficiul fizic, serviciul public sau bunul derivat din combinaţia energie şi tehnologie eficientă energetic, ceea ce include operarea, mentenanţa şi controlul necesar pentru a furniza serviciul energetic pe baza unui contract şi care, în mod normal, conduce la o creştere a eficienţei energetice ce poate fi verificată, măsurată sau estimată;

t) utilizarea eficientă a energiei - realizarea unei unităţi de produs, bun sau serviciu fără scăderea calităţii ori performanţelor acestuia, concomitent cu reducerea cantităţii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau serviciu.

CAPITOLUL II

Politica naţională de utilizare eficientă a energiei

Art. 3. - (1) Politica naţională de utilizare eficientă a energiei este parte integrantă a politicii energetice a statului şi se bazează pe următoarele principii:

a)   funcţionarea normală a mecanismelor de piaţă în domeniul energiei, inclusiv formarea preţurilor după criterii concurenţiale şi o mai bună reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;

b)   reducerea barierelor în calea promovării eficienţei energetice, stimulându-se astfel investiţiile;

c)    promovarea unor mecanisme de finanţare a iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;

d)   educarea şi conştientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;

e)   cooperarea dintre consumatori, producători, furnizori de energie şi autorităţile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţională de utilizare eficientă a energiei;

f)   sprijinirea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei;

g)  promovarea iniţiativei private şi dezvoltarea serviciilor energetice;

h) cooperarea cu alte ţări în domeniul eficienţei energetice şi respectarea convenţiilor internaţionale la care România este parte.

(2)   Obiectivul principal al politicii naţionale de utilizare eficientă a energiei este obţinerea beneficiului maxim în întregul lanţ energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul diferitelor forme de energie.

(3)   Politica naţională de utilizare eficientă a energiei defineşte atât obiectivele privind utilizarea eficientă a energiei, cât şi căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:

a)   reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut;

b)  creşterea eficienţei energetice în toate sectoarele de activitate ale economiei naţionale;

c)   introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată a sistemelor moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor proprii asistate de computer, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi previzionarea consumurilor energetice;

d)  promovarea surselor noi de energie;

e)   reducerea impactului asupra mediului al activităţilor de producere, transport, distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

f)   aplicarea principiilor moderne de management energetic.

CAPITOLUL III

Programe de eficienţă energetică

Art. 4. - (1) In scopul realizării politicii naţionale de utilizare eficientă a energiei, operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol, precum şi autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe proprii de eficienţă energetică, în care vor include:

a)  măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cu cost minim, care nu implică investiţii majore;

b)   măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investiţii pentru care se vor întocmi studiile de fezabilitate.

(2) Programele proprii de eficienţă energetică întocmite conform alin. (1) se transmit Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Art. 5. - Programele proprii de eficienţă energetică vor include acţiuni în următoarele direcţii principale:

a)  realizarea scenariilor pe termen mediu şi lung privind cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional;

b)   aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale de eficienţă energetică, care au ca scop creşterea   eficienţei   echipamentelor   producătoare şi consumatoare de energie, inclusiv a celor din domeniul construcţiilor şi al transportului;

c)   promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante;

d)  încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat;

e)   elaborarea balanţelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienţă energetică;

f)  promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere, transport şi de distribuţie a căldurii la consumatori;

g)  înfiinţarea de compartimente specializate în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică;

h) reducerea impactului asupra mediului.

Art. 6. - Sinteza programelor de eficienţă energetică pe ansamblul economiei naţionale, elaborată anual de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, se aprobă de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Comerţului, şi va sta la baza propunerilor de fundamentare, în cadrul bugetului de stat, a necesarului de fonduri pentru acordarea facilităţilor financiare, de susţinere a implementării programelor naţionale de creştere a eficienţei energetice şi utilizare optimă a surselor regenerabile de energie.

CAPITOLUL IV

Atribuţii şi răspunderi

Art. 7. - (1) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate la nivel naţional în domeniul eficienţei energetice, instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei se asigură din venituri proprii şi alocaţii acordate de la bugetul de stat.

(2)   De la înfiinţare şi până la data de 31 iulie 2003, cheltuielile curente şi de capital ale Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului.

(3)   Incepând cu data de 1 august 2003, sumele cuprinse în bugetul Ministerului Economiei şi Comerţului pentru cheltuielile curente şi de capital aferente Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei vor fi transferate de la titlurile de cheltuieli respective la titlul „Subvenţii", introducându-se modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi a bugetului Ministerului Economiei şi Comerţului.

(4)  Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, avându-se în vedere următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:

a)   participarea la elaborarea politicii naţionale de utilizare eficientă a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei şi Comerţului, şi supunerea acesteia spre aprobare Guvernului, odată cu politica energetică naţională, ca parte a acesteia;

b)   implementarea şi monitorizarea politicii naţionale de eficienţă energetică şi a programelor de utilizare eficientă a energiei;

c)   cooperarea cu instituţiile şi organismele interne şi internaţionale în vederea utilizării eficiente a energiei şi reducerii impactului negativ asupra mediului;

d)   participarea la elaborarea de norme şi reglementări tehnice în scopul creşterii eficienţei energetice pentru aparate, echipamente, utilaje de producere, transport, distribuţie şi consum de energie pentru clădiri, precum şi pentru alte domenii de activitate;

e)   asigurarea supravegherii pieţei de echipamente şi aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienţa energetică;

f)   autorizarea persoanelor fizice şi juridice care au dreptul să elaboreze bilanţuri energetice;

g)   coordonarea programelor de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale în baza unor acorduri guvernamentale;

h) evaluarea tehnică şi avizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice, pentru care se cere finanţare de la bugetul de stat şi din alte surse interne şi externe la dispoziţia Guvernului;

i) elaborarea sintezei programelor de eficienţă energetică pe ansamblul economiei naţionale;

j) cooperarea cu instituţiile abilitate, în vederea elaborării balanţelor energetice şi formării unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, a realizării unor scenarii pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia acestui raport, inclusiv a calculului indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional;

k) acordarea de consultanţă gratuită în elaborarea şi aplicarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice;

l) elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire, precum şi atestarea personalului cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei;

m) avizarea împreună cu ministerele de resort, după caz, a programelor proprii de eficienţă energetică, întocmite de consumatori, în condiţiile prezentei legi;

n) promovarea producerii de energie, utilizând sursele regenerabile de energie, prin acţiuni complementare reglementării pieţei de energie;

o) participarea la elaborarea de studii pentru fundamentarea programelor naţionale de eficienţă energetică sau pentru proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficienţă energetică şi energii regenerabile, iniţiate de organisme internaţionale.

(5) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este condusă de un preşedinte numit prin ordin al ministrului economiei şi comerţului. Preşedintele este asimilat din punct de vedere al salarizării cu funcţia de secretar de stat.

Art. 8. - (1) Agenţia Română pentru Conservarea Energiei este împuternicită, în condiţiile prezentei legi, ca, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, să asigure supravegherea pieţei pentru respectarea reglementărilor tehnice privind eficienţa energetică.

(2)   Agenţia Română pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informaţii şi documente privind utilizarea şi gestionarea energiei şi a resurselor energetice de la persoanele fizice şi juridice a căror activitate face obiectul aplicării prevederilor prezentei legi.

(3)   Personalul Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în condiţiile legii, în spaţiile de producţie, încercări, verificare finală şi de depozitare a aparatelor, echipamentelor şi utilajelor cu rol în producere, transport, distribuţie şi consum de energie, precum şi în locurile în care acestea sunt utilizate.

(4)   Personalul Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, în condiţiile legii, la instalaţiile de măsurare a energiei electrice, gazelor naturale, energiei termice şi a consumurilor de apă caldă şi rece, ale persoanelor juridice.

CAPITOLUL V

Reglementări tehnice privind eficienţa energetică

Art. 9. - (1) Ministrul economiei şi comerţului, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienţa energetică pentru aparate, echipamente şi utilaje cu consum mare de energie.

(2)  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu consultarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, emite reglementări tehnice privind eficienţa energetică pentru clădiri, precum şi pentru acordarea certificatului energetic pentru clădiri, în condiţiile legii.

(3)   Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului coordonează activitatea de stabilire şi elaborare a reglementărilor tehnice privind eficienţa energetică şi reabilitarea termică a construcţiilor.

(4)   Ministerele interesate, în colaborare cu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, vor emite reglementări tehnice privind eficienţa energetică în domeniile lor de activitate.

Art. 10. - Producătorii şi importatorii de aparate, utilaje şi echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienţa energetică nu le pot introduce pe piaţă decât cu condiţia respectării acestor reglementări tehnice.

Art. 11. - (1) Producătorii de aparate, utilaje şi echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficienţa energetică au obligaţia să efectueze sau să solicite efectuarea încercărilor şi măsurătorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru certificarea conformităţii, după caz.

(2) Certificarea conformităţii pe baza încercărilor şi măsurătorilor efectuate conform reglementărilor tehnice se face pe bază de taxe de laboratoare şi/sau de organisme de specialitate notificate de ministerele de resort.

CAPITOLUL VI

Obligaţiile consumatorilor de energie

Art. 12. - Consumatorii de energie, persoane juridice, sunt obligaţi să dispună de un sistem propriu de măsură, evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice şi să pună la dispoziţie Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei şi altor instituţii abilitate, la cerere, informaţii privind consumurile energetice şi indicatorii de eficienţă energetică.

Art. 13. - (1) Consumatorii care folosesc o cantitate de energie cuprinsă între 200 t şi 1.000 t echivalent petrol pe an sunt obligaţi să întocmească la fiecare 2 ani un bilanţ energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condiţiile prezentei legi.

(2)   Consumatorii care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 t echivalent petrol pe an sunt obligaţi:

a)  să numească un responsabil cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei şi resurselor energetice, atestat de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, în condiţiile legii;

b)  să efectueze anual un bilanţ energetic elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, în condiţiile legii.

(3)   In cazul consumatorilor de energie care deţin subunităţi (sucursale, puncte de lucru, precum şi alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcţionalitate sau reţele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităţi este considerată din punctul de vedere al obligaţiilor ce îi revin ca unitate independentă. In acest sens, subunităţile vor avea obligaţia de efectuare a bilanţurilor energetice, de numire a unui responsabil cu atribuţii în domeniul gestiunii energiei, respectiv de elaborare a programelor proprii de eficienţă energetică, în funcţie de consumul total anual de energie, conform prevederilor alin. (1) şi (2).

(4)   Coordonarea responsabililor în domeniul gestiunii energiei pentru consumatorii de energie care deţin subunităţile menţionate la alin. (3) se va face numai de persoane atestate în domeniul gestiunii energiei.

Art. 14. - (1) Operatorii economici cu activitate de producere, transport sau distribuţie a combustibililor şi energiei sunt obligaţi să ia măsuri pentru:

a)   reducerea consumului propriu de combustibili şi energie;

b)   promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului şi a energiei produse din deşeuri menajere;

c)  în condiţiile convenite cu consumatorii, producătorii şi furnizorii de energie electrică şi termică au obligaţia de a desfăşura activităţi de informare, consultanţă, finanţare, precum şi de a executa lucrări în vederea creşterii eficienţei energetice în instalaţiile ce le deţin.

(2) Societăţile de transport, alte societăţi, precum şi unităţile administraţiei publice locale şi centrale, care deţin mai mult de 25 de autovehicule, au obligaţia să dezvolte programe de monitorizare şi gestiune a consumului de carburanţi pentru grupul de vehicule deţinut.

(3) In cazul entităţilor menţionate la alin. (2), care deţin subunităţi (sucursale, puncte de lucru, precum şi alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităţi este considerată din punctul de vedere al obligaţiilor ce îi revin ca unitate independentă. In acest sens, subunităţile vor avea obligaţia de dezvoltare a unor programe de monitorizare şi gestiune a consumului de carburanţi pentru grupul de vehicule deţinut, conform prevederilor alin. (2).

Art. 15. - Administratorii clădirilor aflate în proprietate publică au obligaţia să ia măsuri pentru:

a)   utilizarea eficientă a sistemului de încălzire şi climatizare;

b)    utilizarea materialelor de construcţie eficiente energetic;

c)    utilizarea aparatelor de măsură şi reglare a consumului de energie;

d)  elaborarea în condiţiile legii, o dată la 5 ani, a unui bilanţ energetic pentru clădirile cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 1.000 m2, dotate cu instalaţii de încălzire şi climatizare aflate în exploatare.

CAPITOLUL VII

Stimulente fiscale şi financiare pentru activităţi care conduc la creşterea eficienţei energetice

Art. 16. - (1) In termen de 6 luni*) de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, se elaborează Programul de creştere a eficienţei energetice pentru perioada 2006 - 2010, denumit în continuare Program, asociat cu un mecanism de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru creşterea eficienţei energetice atât la nivel naţional, cât şi local, gestionat de Ministerul Economiei şi Comerţului.

(2)   Programul se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Economiei şi Comerţului şi la iniţiativa Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, cu avizul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării şi implementării Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice şi a planului de acţiune aferent, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2002.

(3)   Programul va conţine proiectele prioritare din domeniile economice de bază - industrie, transporturi, comerţ, agricultură, servicii, autorităţi locale şi sectorul rezidenţial.

(4)   Programele locale se elaborează şi se aprobă de autorităţile locale cu sprijin şi consultanţă din partea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei şi vor conţine proiectele de interes local menite să promoveze creşterea eficienţei energetice.

(5)   Programul la nivel naţional şi programele locale de creştere a eficienţei energetice vor preciza sursele bugetare de la bugetul de stat şi bugetele locale.

*) Termenul de 6 luni curge de la data publicării Legii nr. 56/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 31 martie 2006.

(6) Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat şi bugetele locale prin Program, cuprinzând categoriile de activitate, condiţiile de eligibilitate a beneficiarilor, condiţiile de eligibilitate a proiectelor, precum şi procedura de acordare a sprijinului financiar, inclusiv nivelul de finanţare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, cu avizul Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborării şi implementării Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice şi a planului de acţiune aferent, constituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2002.

Art. 17. - (1) Pentru finanţarea investiţiilor care au ca obiectiv principal creşterea eficienţei energetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de până la 50% din valoarea proiectului.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot finanţa lucrări pentru creşterea eficienţei energetice şi pe baza unui contract de performanţă încheiat cu terţi.

Art. 18. - Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficienţei energetice se face cu respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat.

CAPITOLUL VIII

Sancţiuni

Art. 19. - Constituie contravenţii următoarele fapte:

a)    nerespectarea de către operatorul economic, administraţia publică locală şi de către administratorii clădirilor publice a prevederilor art. 4 alin. (1), ale art. 8 alin. (3) şi (4), precum şi ale art. 12-15;

b)  nerespectarea reglementărilor tehnice privind eficienţa energetică potrivit art. 10 şi 11.

Art. 20. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 19 se sancţionează după cum urmează:

a)   cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, cele prevăzute la lit. a);

b)   cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi, după caz, oprirea temporară a introducerii pe piaţă a aparatelor, utilajelor şi echipamentelor pentru care sunt în vigoare reglementări tehnice privind eficienţa energetică, până la o dată stabilită de organul de control, cele prevăzute la lit. b).

(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzilor prevăzute la alin. (1), organul de control făcând menţiune în procesul-verbal despre această posibilitate.

(3) Actualizarea limitelor amenzilor prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei.

Art. 21. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, inclusiv măsura privind oprirea temporară a introducerii pe piaţă a aparatelor, utilajelor şi echipamentelor pentru care sunt în vigoare reglementări tehnice privind eficienţa energetică, se fac de personalul împuternicit de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei.

(2) Organele de poliţie acordă sprijin, la cerere, personalului împuternicit de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei.

Art. 22. - Prevederile art. 19 şi 20 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 23. - Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 24. - In termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 56/2006, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 199/2000 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 56/2006:

„Art. II. - In termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Economiei şi Comerţului, la propunerea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I."