Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 182 din 12 noiembrie 1997

pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la Seul (1994)

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 329 din 26 noiembrie 1997


SmartCity3


    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ARTICOL UNIC
    Se ratifica actele adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la Seul (1994):
    - Regulamentul general al Uniunii Postale Universale;
    - Regulamentul interior al congreselor;
    - Conventia postala universala si protocolul final;
    - Aranjamentul privind coletele postale si protocolul final;
    - Aranjamentul privind mandatele postale;
    - Aranjamentul privind cecurile postale;
    - Aranjamentul privind trimiterile contra ramburs.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                    p. PRESEDINTELE SENATUI
                          OLIVIU GHERMAN

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 20 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

               p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                       ANDREI IOAN CHILIMAN

                       REGULAMENTUL GENERAL
al Uniunii Postale Universale*)

------------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat de comun acord si sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 din sus-numita constitutie, in prezentul regulament general, urmatoarele dispozitii care asigura aplicarea constitutiei si functionarea Uniunii Postale Universale.

    CAP. 1
    Functionarea si organele Uniunii

    Art. 101
    Organizarea si reuniunea congreselor si congreselor extraordinare

    1. Reprezentantii tarilor membre se reunesc in congres cel mai tarziu la 5 ani de la data punerii in aplicare a actelor congresului precedent.
    2. Fiecare tara membra se face reprezentata la congres de catre unul sau mai multi plenipotentiari imputerniciti de catre guvernul lor cu puterile necesare. Ea poate, la nevoie, sa se faca reprezentata de catre delegatia unei alte tari membre. Totusi se intelege ca o delegatie nu poate reprezenta decat o singura tara membra, alta decat a sa.
    3. In deliberari fiecare tara membra dispune de un vot.
    4. In principiu, fiecare congres desemneaza tara in care va avea loc congresul urmator. Daca aceasta desemnare este inaplicabila, Consiliul de administratie este autorizat sa desemneze tara in care va avea loc congresul, dupa o intelegere cu aceasta ultima tara.
    5. Dupa o intelegere cu Biroul international, guvernul care invita fixeaza data definitiva si locul exact ale congresului. In principiu, cu un an inaintea acestei date, guvernul care invita trimite o invitatie guvernului fiecarei tari membre. Aceasta invitatie poate fi adresata fie direct, fie prin intermediul unui alt guvern, ori prin intermediul directorului general al Biroului international. Guvernul care invita este insarcinat cu notificarea catre toate guvernele tarilor membre a deciziilor luate de catre congres.
    6. Cand un congres trebuie sa fie reunit fara sa existe un guvern care sa invite, Biroul international, cu acordul Consiliului de administratie si dupa o intelegere cu Guvernul Confederatiei Elvetiene, ia masurile necesare pentru a convoca si a organiza congresul in tara in care isi are sediul Uniunea. In acest caz, Biroul international exercita functiile guvernului care invita.
    7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, dupa o intelegere cu Biroul international, de catre tarile membre care au luat initiativa acestui congres.
    8. Paragrafele 2 si 6 sunt aplicabile prin analogie congreselor extraordinare.
    Art. 102
    Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de administratie
    1. Consiliul de administratie se compune din 41 (patruzeci si unu) de membri, care isi exercita functiile in timpul perioadei care separa doua congrese succesive.
    2. Presedintia este acordata de drept tarii gazda a congresului. Daca aceasta tara nu accepta, ea devine membru de drept si, datorita acestui fapt, grupul geografic caruia ii apartine dispune de un loc suplimentar, pentru care nu sunt aplicabile restrictiile din paragraful 3. In acest caz, Consiliul de administratie alege la presedintie pe unul dintre membrii grupului geografic din care face parte tara gazda.
    3. Cei 40 de membri ai Consiliului de administratie sunt alesi de catre congres pe baza unei repartitii geografice echitabile. Cel putin jumatate din numarul membrilor este reinnoita cu ocazia fiecarui congres; nici o tara membra nu poate fi aleasa succesiv de catre trei congrese.
    4. Fiecare membru al Consiliului de administratie isi desemneaza reprezentantul, care trebuie sa fie competent in domeniul postal.
    5. Functiile de membru al Consiliului de administratie sunt gratuite. Cheltuielile de functionare a acestui consiliu sunt in sarcina Uniunii.
    6. Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:
    6.1. - sa supervizeze toate activitatile Uniunii in intervalul dintre congrese, tinand seama de deciziile congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale in materie postala si tinand seama de politicile reglementare internationale, cum ar fi cele referitoare la comertul serviciilor si la concurenta;
    6.2. - sa examineze si sa aprobe, in cadrul competentelor sale, orice actiune considerata ca necesara pentru salvarea si intarirea calitatii serviciului postal international si pentru modernizarea lui;
    6.3. - sa favorizeze, sa coordoneze si sa supervizeze toate formele de asistenta tehnica postala in cadrul cooperarii tehnice, internationale;
    6.4. - sa examineze si sa aprobe bugetul si conturile anuale ale Uniunii;
    6.5. - sa autorizeze, daca imprejurarile o solicita, depasirea plafonului de cheltuieli, conform art. 125 paragrafele 2 bis, 3, 4 si 5;
    6.6. - sa stabileasca regulamentul financiar al Uniunii;
    6.7. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul de rezerva;
    6.8. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul special;
    6.9. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul activitatilor speciale;
    6.10. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul voluntar;
    6.11. - sa asigure controlul activitatii Biroului international;
    6.12. - sa autorizeze, daca se solicita, alegerea unei clase de contributie inferioare, conform conditiilor prevazute la art. 126 paragraful 6;
    6.13. - sa hotarasca statutul personalului si conditiile de desfasurare a serviciului functionarilor alesi;
    6.14. - sa creeze sau sa suprime posturi in cadrul Biroului international, tinand seama de restrictiile legate de plafonul de cheltuieli fixate;
    6.15. - sa numeasca sau sa promoveze functionari la gradul de subdirector general (D2);
    6.16. - sa stabileasca regulamentul Fondului social;
    6.17. - sa aprobe raportul anual, stabilit de catre Biroul international asupra activitatilor Uniunii, si sa prezinte, daca este cazul, comentarii asupra acestui subiect;
    6.18. - sa hotarasca contactele de stabilit cu administratiile postale pentru indeplinirea functiilor sale;
    6.19. - dupa consultarea cu Consiliul de exploatare postala, sa decida asupra contactelor ce trebuie realizate cu organismele care nu sunt observatori de drept, sa examineze si sa aprobe rapoartele Biroului international asupra relatiilor Uniunii cu celelalte organisme internationale, sa ia deciziile pe care le considera oportune in conduita ce trebuie acordata fata de aceste relatii si de urmarile ce decurg din aceasta, sa desemneze, in timp util, organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale care trebuie sa fie invitate, pentru a fi reprezentate la un congres, si sa insarcineze pe directorul general al Biroului international sa trimita invitatiile necesare;
    6.20. - sa hotarasca, in cazul in care considera util, principiile de care Consiliul de exploatare postala trebuie sa tina seama cand va studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul aerian al curierului si pentru prezentarea in strainatate a trimiterilor de corespondenta), sa urmareasca indeaproape studiul acestor probleme, sa le examineze si sa le aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, cu propunerile Consiliului de exploatare postala referitoare la aceste subiecte;
    6.21. - sa studieze, la cererea congresului, a Consiliului de exploatare postala sau a administratiilor postale, problemele de ordin administrativ, legislativ si juridic, care intereseaza Uniunea sau serviciul postal international. Consiliului de administratie ii apartine decizia in domeniile sus-mentionate privind oportunitatea intreprinderii de studii solicitate de catre administratiile postale in intervalul dintre congrese;
    6.22. - sa aprobe recomandarile Consiliului de exploatare postala privind modificarea, in intervalul dintre doua congrese si conform procedurii prescrise in Conventia postala universala, a taxelor de francare a trimiterilor postei de scrisori;
    6.23. - sa formuleze propuneri care sa fie supuse aprobarii fie congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122;
    6.24. - sa aprobe, in cadrul competentelor sale, recomandarile Consiliului de exploatare postala privind adoptarea, daca este necesar, a unei reglementari sau a unei practici asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
    6.25. - sa examineze raportul anual stabilit de catre Consiliul de exploatare postala si, eventual, propunerile supuse de catre acesta din urma;
    6.26. - sa supuna examinarii, Consiliului de exploatare postala, subiecte de studiu, conform art. 104 paragraful 9.17.;
    6.27. - sa desemneze tara gazda a viitorului congres, in cazul prevazut de art. 101 paragraful 4;
    6.28. - sa determine, in timp util si dupa consultarea Consiliului de exploatare postala, numarul de comisii necesare pentru buna conducere a lucrarilor congresului si sa le fixeze atributiile;
    6.29. - sa desemneze, dupa consultarea Consiliului de exploatare postala si sub rezerva aprobarii congresului, tarile membre susceptibile:
    - sa isi asume vicepresedintia congresului, precum si presedintiile si vicepresedintiile comisiilor, tinand seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica echitabila a tarilor membre;
    - sa faca parte din comisiile restranse ale congresului;
    6.30. - sa decida daca este cazul sau nu sa se inlocuiasca procesele-verbale ale sedintelor unei comisii a congresului cu rapoarte;
    6.31. - sa examineze si sa aprobe proiectul planului strategic ce urmeaza sa fie prezentat in congres si elaborat de catre Consiliul de exploatare postala cu ajutorul Biroului international, sa examineze si sa aprobe revizuirile anuale ale planului hotarat de catre congres pe baza recomandarilor Consiliului de exploatare postala si sa lucreze impreuna cu Consiliul de exploatare postala la elaborarea si actualizarea anuala a planului.
    7. Pentru numirea functionarilor de gradul SD, Consiliul de administratie examineaza titlurile de competenta profesionala ale candidatilor recomandati de catre administratiile postale ale tarilor membre ai caror nationali sunt, avand grija ca posturile de subdirector general sa fie, in masura posibilului, ocupate de catre candidati provenind din regiuni diferite si, respectiv, din alte regiuni decat cele din care sunt originari directorul general si vicedirectorul general, avand in vedere considerentul dominant al eficacitatii Biroului international si respectand regimul interior de promovare din cadrul biroului.
    8. La prima sa reuniune, care este convocata de catre presedintele congresului, Consiliul de administratie alege, dintre membrii sai, patru vicepresedinti si isi hotaraste regulamentul interior.
    9. La convocarea presedintelui sau, Consiliul de administratie se reuneste, in principiu, o data pe an, la sediul Uniunii.
    10. Presedintele, vicepresedintii, presedintii comisiilor si presedintele Grupului de planificare al Consiliului de administratie formeaza comitetul de gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile fiecarei sesiuni a Consiliului de administratie si isi asuma toate sarcinile pe care acesta din urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror necesitate apare in timpul procesului de planificare strategica.
    11. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de administratie, care participa la sesiunile acestui organ, cu exceptia reuniunilor care au loc in timpul congresului, are dreptul la rambursarea fie a pretului unui bilet de avion dus-intors, clasa economica, ori a unui bilet de cale ferata, clasa I, fie a costului calatoriei prin orice alt mijloc de transport, cu conditia ca aceasta valoare sa nu depaseasca pretul biletului de avion dus-intors, clasa economica. Acelasi drept este acordat reprezentantului fiecarui membru al comisiilor sale, al grupelor sale de lucru sau al altor organe ale sale, atunci cand acestea se reunesc in afara congresului si sesiunilor consiliului.
    12. Presedintele Consiliului de exploatare postala reprezinta acest consiliu la sedintele Consiliului de administratie, pe a caror ordine de zi figureaza probleme legate de organul pe care ii conduce.
    13. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe, Consiliul de exploatare postala poate desemna reprezentanti pentru a asista, la reuniunile Consiliului de administratie, in calitate de observatori.
    14. Administratia postala a tarii in care se reuneste consiliul de administratie este invitata sa participe la reuniuni, in calitate observator, daca aceasta tara nu este membra in consiliului de administratie.
    15. Consiliul de administratie poate sa invite la reuniunile sale, fara drept de vot, orice organism international, orice reprezentant de asociatie ori de intreprindere sau orice persoana calificata care doreste sa se asocieze lucrarilor sale. De asemenea, el poate sa invite in aceleasi conditii una sau mai multe administratii postale ale tarilor interesate in problemele prevazute pe ordinea sa de zi.
    16. Membrii Consiliului de administratie participa efectiv la activitatile sale. Tarile membre care nu apartin Consiliului de administratie pot, la cererea lor, sa colaboreze la studiile intreprinse, respectand conditiile pe care consiliul poate sa le stabileasca pentru a asigura randamentul si eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida grupe de lucru, atunci cand cunostintele sau experienta lor justifica acest lucru. Participarea tarilor membre care nu apartin Consiliului de administratie se efectueaza fara cheltuieli suplimentare pentru Uniune.
    Art. 103
    Documentatia asupra activitatilor Consiliului de administratie
    1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de administratie informeaza tarile membre ale Uniunii si uniunile restranse asupra activitatilor sale, adresandu-le in special o dare de seama analitica, precum si rezolutiile si deciziile sale.
    2. Consiliul de administratie intocmeste un raport congresului asupra ansamblului activitatii sale si il transmite administratiilor postale cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
    Art. 104
    Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de exploatare postala
    1. Consiliul de exploatare postala se compune din patruzeci de membri, care isi exercita functiile pe timpul perioadei care separa doua congrese succesive.
    2. Membrii Consiliului de exploatare postala sunt alesi de catre congres, in functie de o repartitie geografica specifica. Douazeci si patru de locuri sunt rezervate tarilor in curs de dezvoltare si saisprezece, tarilor dezvoltate. Cel putin jumatate din numarul membrilor este reinnoita cu ocazia fiecarui congres.
    3. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de exploatare postala este desemnat de catre administratia postala a tarii sale. Acest reprezentant trebuie sa fie un functionar calificat al administratiei postale.
    4. Cheltuielile de functionare ale Consiliului de exploatare sunt in sarcina Uniunii. Membrii sai nu primesc nici o remuneratie. Cheltuielile de voiaj si de sejur ale reprezentantilor administratiilor care participa la Consiliul de exploatare postala sunt in sarcina acestora. Totusi reprezentantul fiecaruia dintre tarile considerate ca defavorizate, conform listelor stabilite de Organizatia Natiunilor Unite, are dreptul, in afara reuniunilor care au loc in timpul congresului, la rambursarea fie a pretului unui bilet de avion dus-intors, clasa economica, sau al unui bilet de cale ferata, clasa I, fie a costului calatoriei prin orice alt mijloc de transport, cu conditia ca aceasta valoare sa nu depaseasca pretul unui bilet de avion dus-intors, clasa economica.
    5. In prima sa reuniune, care este convocata si deschisa de catre presedintele congresului, Consiliul de exploatare postala alege, dintre membrii sai, un presedinte, un vicepresedinte, presedintii comisiilor si pe presedintele Grupului de planificare strategica.
    6. Consiliul de exploatare postala isi stabileste regulamentul sau interior.
    7. In principiu, Consiliul de exploatare postala se reuneste in toti anii la sediul Uniunii. Data si locul reuniunii sunt fixate de catre presedintele sau dupa un acord cu presedintele Consiliului de administratie si directorul general al Biroului international.
    8. Presedintele, vicepresedintele, presedintii comisiilor si presedintele Grupului de planificare strategica al Consiliului de exploatare postala formeaza Comitetul de gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile fiecarei sesiuni a Consiliului de exploatare postala si isi asuma toate sarcinile pe care acesta din urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror necesitate apare in timpul procesului de planificare strategica.
    9. Atributiile Consiliului de exploatare postala sunt urmatoarele:
    9.1. - sa conduca studiul celor mai importante probleme de exploatare, comerciale, tehnice, economice si de cooperare tehnica, care reprezinta interes pentru administratiile postale ale tuturor tarilor membre ale Uniunii, in special al problemelor care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul aerian al curierului, cote-parti ale coletelor postale si prezentarea in strainatate a trimiterilor de corespondenta), sa elaboreze informatii si avize asupra lor si sa recomande masurile de luat in privinta lor;
    9.2. - sa procedeze la revizuirea regulamentelor de aplicare ale Uniunii in urmatoarele 6 luni dupa inchiderea congresului, cel putin daca acesta nu hotaraste altfel. In caz de urgenta necesitate, Consiliul de exploatare postala poate sa modifice respectivele regulamente si in alte sesiuni. In ambele cazuri, Consiliul de exploatare ramane subordonat directivelor Consiliului de administratie in ceea ce priveste politicile si principiile fundamentale;
    9.3. - sa coordoneze masurile practice pentru dezvoltarea si ameliorarea serviciilor postale internationale;
    9.4. - sa intreprinda, sub rezerva aprobarii Consiliului de administratie, in cadrul competentelor acestuia din urma, orice actiune considerata necesara pentru salvarea si intarirea calitatii serviciului postal international si pentru modernizarea lui;
    9.5. - sa revizuiasca si sa modifice, in intervalul dintre doua congrese si conform procedurii prescrise in Conventia postala universala, sub rezerva aprobarii Consiliului de administratie, taxele de francare a trimiterilor postei de scrisori;
    9.6. - sa formuleze propuneri, care vor fi supuse spre aprobare fie congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122; aprobarea Consiliului de administratie este solicitata atunci cand propunerile se refera la probleme aflate in competenta acestuia din urma;
    9.7. - sa examineze, la cererea administratiei postale a unei tari membre, orice propunere pe care aceasta administratie o transmite Biroului international, conform art. 121, sa pregateasca comentariile aferente si sa insarcineze Biroul international sa le anexeze la respectiva propunere, inainte de a o supune aprobarii administratiilor postale ale tarilor membre;
    9.8. - sa recomande, daca este necesar, si, eventual, dupa aprobarea de catre Consiliul de administratie si dupa consultarea ansamblului administratiilor postale, adoptarea unei reglementari sau a unei noi practici, asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
    9.9. - sa elaboreze si sa prezinte, sub forma de recomandari, administratiilor postale, norme in materie tehnica, de exploatare si in alte domenii de competenta sa, in care o practica uniforma este indispensabila. La fel procedeaza, in caz de nevoie, si pentru normele pe care deja le-a stabilit;
    9.10. - sa elaboreze, cu ajutorul Biroului international, precum si in consultarea cu Consiliul de administratie si cu aprobarea acestuia, proiectul de plan strategic, care urmeaza sa fie supus congresului; sa revizuiasca planul aprobat de catre congres, in fiecare an, de asemenea cu ajutorul Biroului international si cu aprobarea Consiliului de administratie;
    9.11. - sa aprobe raportul anual, stabilit de Biroul international asupra activitatilor Uniunii, in partile sale care au tratat responsabilitatile si functiile Consiliului de exploatare postala;
    9.12. - sa decida asupra contactelor ce urmeaza a fi luate cu administratiile postale, in vederea indeplinirii functiilor sale;
    9. 13. - sa procedeze la studierea problemelor de invatamant si de formare profesionala, care intereseaza tarile noi si tarile in curs de dezvoltare;
    9.14. - sa ia masurile necesare in vederea studierii si difuzarii experientelor si progreselor realizate de anumite tari in domeniul tehnicii, exploatarii, economiei si formarii profesionale, care intereseaza serviciile postale;
    9.15. - sa studieze situatia actuala si necesitatile serviciilor postale in tarile noi si in tarile in curs de dezvoltare si sa elaboreze recomandarile convenabile asupra cailor si mijloacelor de ameliorare a serviciilor postale in aceste tari;
    9.16. - sa ia, dupa intelegerea cu Consiliul de administratie, masurile corespunzatoare in domeniul cooperarii tehnice cu toate tarile membre ale Uniunii, in special cu tarile noi si cu tarile in curs de dezvoltare;
    9.17. - sa examineze toate celelalte probleme care ii sunt supuse de catre un membru al Consiliului de exploatare postala, de catre Consiliul de administratie sau de catre oricare administratie a unei tari membre.
    10. Membrii Consiliului de exploatare postala participa efectiv la activitatile acestuia. Administratiile postale ale tarilor membre, care nu apartin Consiliului de exploatare postala, pot, la cererea lor, sa colaboreze la studiile intreprinse, respectand conditiile pe care acesta le poate stabili pentru a asigura randamentul si eficacitatea muncii sale. Ele pot fi, de asemenea, solicitate pentru a prezida grupuri de lucru, atunci cand cunostintele sau experienta lor justifica acest lucru.
    11. Consiliul de exploatare postala stabileste, in sesiunea sa, care precede congresul, proiectul de program de lucru de baza al viitorului consiliu, ce urmeaza a fi supus congresului, tinand seama de proiectul planului strategic, precum si de solicitarile tarilor membre ale Uniunii, ale Consiliului de administratie si ale Biroului international. Acest program de baza, cuprinzand un numar limitat de studii asupra subiectelor de actualitate si de interes comun, este revizuibil in fiecare an, in functie de noile realitati si de prioritati.
    12. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe, Consiliul de administratie poate desemna reprezentanti pentru a asista in calitate de observatori la reuniunile Consiliului de exploatare postala.
    13. Consiliul de exploatare postala poate invita la reuniunile sale, fara drept de vot:
    13.1. - orice organism international sau orice persoana calificata, pe care el doreste sa o asocieze la lucrarile sale;
    13.2. - administratiile postale ale tarilor membre care nu apartin Consiliului de exploatare postala;
    13.3. - orice asociatie sau intreprindere, pe care el doreste sa o consulte asupra problemelor privind activitatile sale.
    Art. 105
    Documentatia asupra activitatilor Consiliului de exploatare postala
    1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de exploatare postala informeaza administratiile postale ale tarilor membre si uniunile restranse asupra activitatilor sale, prezentandu-le o dare de seama analitica, precum si rezolutiile si hotararile sale.
    2. Consiliul de exploatare postala intocmeste, pentru Consiliul de administratie, un raport anual asupra activitatilor sale.
    3. Consiliul de exploatare intocmeste, in atentia congresului, un raport asupra ansamblului activitatii sale si il transmite administratiilor postale ale tarilor membre, cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
    Art. 106
    Regulamentul interior al congreselor
    1. Pentru organizarea lucrarilor sale si a conducerii deliberarilor sale, congresul aplica regulamentul interior al congreselor, care este anexat prezentului regulament general.
    2. Fiecare congres poate modifica acest regulament in conditiile fixate in regulamentul sau interior.
    Art. 107
    Limbile de lucru ale Biroului international
    Limbile de lucru ale Biroului international sunt limbile franceza si engleza.
    Art. 108
    Limbile utilizate pentru documentatia, deliberarile si corespondenta de serviciu
    1. Pentru documentatia Uniunii sunt utilizate limbile franceza, engleza, araba si spaniola. Sunt, de asemenea, utilizate limbile germana, chineza, portugheza si rusa, cu conditia ca utilizarea acestor ultime limbi sa se limiteze la documentatia de baza cea mai importanta.
    Sunt utilizate, de asemenea, si alte limbi, cu conditia ca tarile membre care solicita acest lucru sa suporte toate costurile aferente.
    2. Tara sau tarile membre care solicita utilizarea unei alte limbi decat limba oficiala constituie un grup lingvistic. Tarile membre care utilizeaza limba oficiala constituie grupul lingvistic francez.
    3. Documentatia este publicata de catre Biroul international in limba oficiala si in limbile celorlalte grupuri lingvistice constituite, fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform modalitatilor convenite cu Biroul international. Publicarea in diferite limbi este realizata conform aceluiasi model.
    4. Documentatia publicata direct de catre Biroul international este, in masura posibilului, distribuita simultan in diferitele limbi solicitate.
    5. Corespondenta dintre administratiile postale si Biroul international si dintre acesta din urma si terti poate fi schimbata in oricare limba pentru care Biroul international dispune de un serviciu de traduceri.
    6. Cheltuielile de traducere intr-o limba, indiferent care ar fi ea, inclusiv cele care rezulta din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate de catre grupul lingvistic care a solicitat aceasta limba. Sunt suportate de catre grupul lingvistic francez cheltuielile de traducere in limba oficiala a documentelor si corespondentei primite in limbile engleza, araba si spaniola.
    Toate celelalte cheltuieli aferente furnizarii documentelor sunt suportate de catre Uniune. Plafonul cheltuielilor de suportat de catre Uniune pentru producerea documentelor in germana, chineza, portugheza si rusa este fixat printr-o rezolutie a congresului.
    7. Cheltuielile de suportat de catre un grup lingvistic sunt repartizate intre membrii acestui grup in mod proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate intre membrii grupului lingvistic, conform unei chei de repartitie, cu conditia ca cei interesati sa se inteleaga asupra acestui subiect si sa isi notifice hotararea lor catre Biroul international prin intermediul unui purtator de cuvant al grupului.
    8. Biroul international da curs oricarei schimbari in alegerea limbii solicitate de catre o tara membra, dupa o perioada care nu trebuie sa depaseasca 2 ani.
    9. Pentru deliberarile reuniunilor organelor Uniunii, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa sunt admise prin intermediul unui sistem de interpretare - cu sau fara echipament electronic -, a caror alegere este lasata la aprecierea organizatorilor reuniunii, dupa consultarea directorului general al Biroului international si a tarilor membre interesate.
    10. Celelalte limbi sunt in general autorizate pentru deliberarile si reuniunile indicate la paragraful 9.
    11. Delegatiile care utilizeaza alte limbi isi asigura interpretarea simultana intr-una dintre limbile mentionate la paragraful 9 fie prin sistemul indicat in acelasi paragraf, cand modificari de ordin tehnic necesar pot fi aduse, fie prin interpreti particulari.
    12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate intre tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la cheltuielile Uniunii. Totusi cheltuielile de instalare si intretinere a echipamentului tehnic sunt suportate de catre Uniune.
    13. Administratiile postale pot sa se inteleaga asupra limbii care se utilizeaza in corespondenta de serviciu in relatiile lor reciproce. In lipsa unei asemenea intelegeri, limba care se utilizeaza este limba franceza.

    CAP. 2
    Biroul international

    Art. 109
    Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului international
    1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international sunt alesi de catre congres pentru perioada care separa doua congrese succesive, durata minima a mandatului lor fiind de 5 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit o singura data. Cu exceptia unei decizii contrare a congresului, data intrarii lor in functii este fixata pentru 1 ianuarie a anului care urmeaza congresului.
    2. Cu cel putin 7 luni inainte de deschiderea congresului, directorul general al Biroului international adreseaza o nota guvernelor tarilor membre, invitandu-le sa prezinte eventuale candidaturi pentru posturile de director general si vicedirector general si sa indice, in acelasi timp, daca directorul general sau vicedirectorul general in functii sunt interesati intr-o eventuala reinnoire a mandatului lor initial. Candidaturile, insotite de un curriculum vitae, trebuie sa ajunga la Biroul international cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului. Candidatii trebuie sa apartina tarilor membre care ii prezinta. Biroul international elaboreaza documentatia necesara pentru congres. Alegerea directorului general si aceea a vicedirectorului general au loc pe baza de scrutin secret, prima alegere fiind realizata pentru postul de director general.
    3. In caz de eliberare a postului de director general, vicedirectorul general isi asuma functiile directorului general pana la sfarsitul mandatului prevazut pentru acesta; el este ales in acest post si admis din oficiu drept candidat, sub rezerva ca mandatul sau initial ca vicedirector general sa nu fi fost deja reinnoit o data de catre congresul precedent si ca el sa isi manifeste interesul de a fi considerat drept candidat la postul de director general.
    4. In caz de eliberare simultana a posturilor de director general si de vicedirector general, Consiliul de administratie alege, dintre candidatii acceptati in urma unui concurs, un vicedirector general pentru perioada care urmeaza pana la viitorul congres. Pentru prezentarea candidaturilor, se aplica, prin analogie, paragraful 2.
    5. In cazul eliberarii postului de vicedirector general, Consiliul de administratie insarcineaza, la propunerea directorului general, pe unul dintre subdirectorii generali ai Biroului international sa isi asume, pana la viitorul congres, functiile vicedirectorului general.
    Art. 110
    Functiile directorului general
    1. Directorul general organizeaza, administreaza si conduce Biroul international, al carui reprezentant legal este. El este competent pentru a clasa posturile de gradele G1 la D1 si pentru a numi si promova functionari in aceste grade. Pentru numirile in gradele P1 la D1, el trebuie sa ia in considerare calificarile profesionale ale candidatilor recomandati de catre administratiile postale din tarile membre, de a caror nationalitate sunt sau in care, isi exercita activitatea lor profesionala, tinand seama de o echitabila repartitie geografica continentala, de limbile utilizate, precum si de toate celelalte considerente aferente, respectand in intregime regimul interior de promovare al Biroului international.
    Totusi, in cazul posturilor care solicita calificari speciale, directorul general poate sa se adreseze in exterior. El tine, de asemenea, seama, cu ocazia numirii unui nou functionar, de faptul ca, in principiu, persoanele care ocupa posturile gradelor D2, D1 si P5 trebuie sa provina din diferite tari membre ale Uniunii. Cu ocazia promovarii unui functionar al Biroului international in gradele D1 si P5, nu este obligatoriu sa se aplice acelasi principiu. In plus, exigentele unei repartitii geografice echitabile si de limba trec, dupa merit, in procesul de recrutare. Directorul general informeaza Consiliul de administratie o data pe an, in raportul asupra activitatilor Uniunii, despre numirile si promovarile in gradele P4 la D1.
    2. Directorul general are urmatoarele atributii:
    2.1. - sa asigure functiile de depozitar al actelor Uniunii Postale Universale si de intermediar in procedura de adeziune de admitere in Uniune, precum si de iesire din aceasta;
    2.2. - sa notifice ansamblului administratiilor regulamentele de aplicare hotarate sau revizuite de catre Consiliul de exploatare postala;
    2.3. - sa pregateasca proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cat mai scazut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, si sa il supuna, in timp oportun, examinarii Consiliului de administratie; sa comunice bugetul tarilor membre ale Uniunii, dupa aprobarea acestuia de catre Consiliul de administratie, si sa il execute;
    2.4. - sa execute activitatile specifice solicitate de catre organele Uniunii si pe cele care ii sunt atribuite prin acte;
    2.5. - sa ia initiative care sa vizeze realizarea obiectivelor fixate de catre organele Uniunii, in cadrul politicii stabilite si al fondurilor disponibile;
    2.6. - sa supuna sugestii si propuneri Consiliului de administratie sau Consiliului de exploatare postala;
    2.7. - sa pregateasca, pentru Consiliul de exploatare postala si pe baza directivelor date de catre acesta din urma, proiectul planului strategic de supus congresului si proiectul de revizuire anuala a planului;
    2.8. - sa asigure reprezentarea Uniunii;
    2.9. - sa serveasca drept intermediar in relatiile dintre:
    - Uniunea Postala Universala si uniunile restranse;
    - Uniunea Postala Universala si Organizatia Natiunilor Unite;
    - Uniunea Postala Universala si organizatiile internationale a caror activitate prezinta un interes pentru Uniune;
    - Uniunea Postala Universala si organismele internationale, asociatiile sau intreprinderile pe care organele Uniunii doresc sa le consulte sau sa le asocieze la lucrarile lor;
    2.10. - sa isi asume functia de secretar general al organelor Uniunii si sa supravegheze, cu acest titlu, tinand seama de dispozitiile speciale ale prezentului regulament, in special:
    - pregatirea si organizarea lucrarilor organelor Uniunii;
    - elaborarea, producerea si distribuirea documentelor, rapoartelor si proceselor-verbale;
    - functionarea secretariatului in timpul reuniunilor organelor Uniunii;
    2.11. - sa asiste la sedintele organelor Uniunii si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.
    Art. 111
    Functiile vicedirectorului general
    1. Vicedirectorul general asista pe directorul general si este responsabil fata de el.
    2. In caz de absenta sau indisponibilitate a directorului general, vicedirectorul general exercita puterile acestuia. Acelasi lucru se intampla si in caz de eliberare a postului de director general prevazut in art. 109 paragraful 3.
    Art. 112
    Secretariatul organelor Uniunii Postale Universale
    Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de catre Biroul international, sub responsabilitatea directorului general. El adreseaza toate documentele publicate cu ocazia fiecarei sesiuni administratiilor postale membre ale organului, administratiilor postale ale tarilor care, fara sa fie membre ale organului, colaboreaza la studiile intreprinse, uniunilor restranse, precum si celorlalte administratii postale ale tarilor membre care le-au solicitat.
    Art. 113
    Lista tarilor membre
    Biroul international stabileste si tine la zi lista tarilor membre ale Uniunii, indicand in ea clasa lor de contributie, grupul lor geografic si situatia lor in raport cu actele Uniunii.
    Art. 114
    Informatii, avize, cereri de interpretare si modificare a actelor. Anchete. Interventie in lichidarea conturilor
    1. Biroul international este tot timpul la dispozitia Consiliului de administratie, a Consiliului de exploatare postala si a administratiilor postale, pentru a le furniza toate informatiile utile asupra problemelor referitoare la serviciu.
    2. El este insarcinat, in special, sa reuneasca, sa coordoneze, sa publice si sa distribuie informatii de orice natura, care intereseaza serviciul postal international; sa emita, la cererea partilor in cauza, un aviz asupra problemelor litigioase; sa dea urmare cererilor de interpretare si de modificare a actelor Uniunii si, in general, sa realizeze studii si lucrari de redactare sau de documentare pe care respectivele acte i le atribuie sau care ar fi in interesul Uniunii.
    3. Ei realizeaza si anchetele care sunt solicitate de catre administratiile postale, in vederea cunoasterii opiniei celorlalte administratii asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu reprezinta caracterul unui vot si nu se leaga formal de aceasta.
    4. El intervine, cu titlul de oficiu de compensare, in lichidarea conturilor de orice natura, referitoare la serviciul postal international, intre administratiile postale care solicita aceasta interventie.
    Art. 115
    Cooperare tehnica
    Biroul international este insarcinat, in cadrul cooperarii tehnice internationale, sa dezvolte asistenta tehnica postala sub toate formele ei.
    Art. 116
    Formulare furnizate de catre Biroul international
    Biroul international este insarcinat sa faca si sa confectioneze cupoanele-raspuns internationale si sa aprovizioneze cu ale, la pretul de revenire, administratiile postale care solicita acest lucru.
    Art. 117
    Actele uniunilor restranse si aranjamentele speciale
    1. Doua exemplare din actele uniunilor restranse si din aranjamentele speciale incheiate prin aplicarea art. 8 din Constitutia Uniunii Postale Universale trebuie sa fie transmise Biroului international de catre lucrarile acestor uniuni sau, in lipsa, de catre una dintre partile contractante.
    2. Biroul international are grija ca actele uniunilor restranse si aranjamentele speciale sa nu prevada conditii mai putin favorabile pentru public decat cele care sunt prevazute in actele Uniunii si sa informeze administratiile postale de existenta uniunilor si a aranjamentelor sus-mentionate. El semnaleaza Consiliului de administratie orice neregula constatata in virtutea prezentei dispozitii.
    Art. 118
    Revista Uniunii Postale Universale
    Biroul international redacteaza, cu ajutorul documentelor care ii sunt puse la dispozitie, o revista in limbile germana, engleza, araba, chineza, spaniola, franceza si rusa.
    Art. 119
    Raportul anual asupra activitatilor Uniunii Postale Universale
    Biroul international intocmeste, asupra activitatilor Uniunii, un raport anual, care este comunicat, dupa aprobarea lui de catre Consiliul de administratie, administratiilor postale, uniunilor restranse si Organizatiei Natiunilor Unite.

    CAP. 3
    Procedura de introducere si examinare a propunerilor

    Art. 120
    Procedura de prezentare a propunerilor in congres
    1. Sub rezerva exceptiilor prevazute la paragrafele 2 si 5, procedura urmatoare regleaza introducerea propunerilor, de orice natura, ce urmeaza a fi supuse congresului de catre administratiile postale ale tarilor membre:
    a) sunt admise propunerile care parvin Biroului international cu cel putin 6 luni inainte de data fixata pentru congres;
    b) nici o propunere de ordin redactional nu este admisa in timpul perioadei de 6 luni care precede data fixata pentru congres;
    c) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul cuprins intre 6 si 4 luni inainte de data fixata pentru congres, nu sunt admise decat daca ele sunt sprijinite de cel putin doua administratii;
    d) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul cuprins intre 4 si 2 luni, care precede data fixata pentru congres, nu sunt admise decat daca ele sunt sprijinite de cel putin opt administratii. Propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;
    e) declaratiile de sprijin trebuie sa parvina Biroului international in acelasi timp cu propunerile la care se refera.
    2. Propunerile privind Constitutia Uniunii Postale Universale sau regulamentul general trebuie sa parvina Biroului international cu cel putin 6 luni inainte de deschiderea congresului; acelea care parvin ulterior acestei date, dar inainte de deschiderea congresului, nu pot fi luate in considerare decat daca congresul decide astfel cu majoritate de doua treimi din numarul tarilor reprezentate in congres si daca sunt respectate conditiile prevazute la paragraful 1.
    3. Fiecare propunere nu trebuie sa aiba, in principiu, decat un obiectiv si sa nu contina decat modificari referitoare la acest obiectiv.
    4. Propunerile de ordin redactional sunt prevazute, in antet, de catre administratiile care le prezinta, cu mentiunea "Propunere de ordin redactional" si publicate de catre Biroul international sub un numar urmat de litera "R". Propunerile neprevazute cu aceasta mentiune, dar care, dupa parerea Biroului international, nu sunt decat redactionale, sunt publicate cu o mentiune corespunzatoare; Biroul international intocmeste pentru congres o lista a acestor propuneri.
    5. Procedura descrisa la paragrafele 1 si 4 nu se aplica nici propunerilor privind regulamentul interior al congreselor si nici amendamentelor la propunerile deja facute.
    Art. 121
    Procedura de prezentare a propunerilor intre doua congrese
    1. Pentru a fi luate in considerare, fiecare propunere privind conventia sau aranjamentele si introduse de catre o administratie postala intre doua congrese trebuie sa fie sprijinita de catre cel putin alte doua administratii. Aceste propuneri raman fara urmare atunci cand Biroul international nu primeste, in acelasi timp, declaratiile de sprijin necesare.
    2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administratii postale prin intermediul Biroului international.
    3. Propunerile privind regulamentele de aplicare nu au nevoie de sprijin, dar nu sunt luate in considerare de catre Consiliul de exploatare postala, decat daca acesta le aproba in regim de urgenta necesitate.
    Art. 122
    Examinarea propunerilor intre doua congrese
    1. Orice propunere referitoare la conventie, aranjamente si protocoalele lor finale este supusa urmatoarei proceduri: un termen de doua luni este lasat administratiilor postale ale tarilor membre pentru examinarea propunerii notificate prin circulara de catre Biroul international si, eventual, pentru a face sa parvina Biroului international observatiile lor. Nu sunt admise amendamente. Raspunsurile sunt reunite prin grija Biroului international si comunicate administratiilor postale, cu invitatia de a se pronunta "pro" sau "contra" propunerii. Acelea care nu au facut sa parvina votul lor in termen de doua luni sunt considerate ca absente. Termenul citat incepe de la data circularelor Biroului international.
    2. Propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare sunt tratate de catre Consiliul de exploatare postala.
    3. Daca propunerea priveste un aranjament sau protocolul sau final, numai administratiile postale ale tarilor membre care sunt parte la acest aranjament pot lua parte la operatiunile descrise in paragraful 1.
    Art. 123
    Notificarea deciziilor adoptate intre doua congrese
    1. Modificarile aduse conventiei, aranjamentelor si protocoalelor finale la aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului general al Biroului international catre guvernele tarilor membre.
    2. Modificarile aduse de catre Consiliul de exploatare postala regulamentelor de aplicare si protocoalelor lor finale sunt notificate administratiilor postale de catre Biroul international. Acelasi lucru este valabil pentru interpretarile vizate la art. 59.3.3.2. al conventiei si ale dispozitiilor corespunzatoare din aranjamente.
    Art. 124
    Punerea in vigoare a regulamentelor de aplicare si a celorlalte decizii adoptate intre doua congrese
    1. Regulamentele de aplicare intra in vigoare la aceeasi data si au aceeasi durata ca si actele provenite de la congres.
    2. Sub rezerva paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor Uniunii, care sunt adoptate intre doua congrese, nu sunt executorii decat la cel putin 3 luni dupa notificarea lor.

    CAP. 4
    Finante

    Art. 125
    Fixarea si reglarea cheltuielilor Uniunii Postale Universale
    1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 6, cheltuielile anuale aferente activitatilor organelor Uniunii nu trebuie sa depaseasca sumele de mai jos, pentru anii 1996 si urmatorii:
    - 35.278.600 franci elvetieni, pentru anul 1996;
    - 35.126.900 franci elvetieni, pentru anul 1997;
    - 35.242.900 franci elvetieni, pentru anul 1998;
    - 35.451.300 franci elvetieni, pentru anul 1999;
    - 35.640.700 franci elvetieni, pentru anul 2000.
    Limita de baza pentru anul 2000 se aplica si anilor ulteriori, in caz de amanare a congresului prevazut pentru anul 1999.
    2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnica a interpretarii simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor in timpul congresului etc.) nu trebuie sa depaseasca limita de 3.599.300 franci elvetieni.
    2 bis. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele fixate la paragraful 1 pentru a tine seama de reeditarea Nomenclaturii internationale a birourilor de posta. Valoarea totala a depasirii autorizate in acest scop nu trebuie sa depaseasca 900.000 franci elvetieni.
    3. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele fixate la paragrafele 1 si 2 pentru a tine seama de majorarile treptelor de prelucrare, de contributii cu titlul de pensii sau indemnizatii, inclusiv de indemnizatii de post, admise de Organizatia Natiunilor Unite pentru a fi aplicate personalului lor in functie la Geneva.
    4. Consiliul de administratie este, de asemenea, autorizat sa ajusteze, in fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decat cele referitoare la personal, in functie de indicele elvetian al pretului de consum.
    5. Prin derogare de la paragraful 1, consiliul de administratie sau, in caz de extrema urgenta, directorul general poate autoriza depasirea limitelor fixate pentru a face fata reparatiilor importante si neprevazute ale cladirii Biroului international, fara ca valoarea acestora sa depaseasca 125.000 de franci elvetieni pe an.
    6. Daca apar ca insuficiente creditele prevazute la paragrafele 1 si 2, pentru a asigura buna functionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depasite decat cu aprobarea majoritatii tarilor membre ale acesteia. Orice consultatie trebuie sa comporte o expunere completa a faptelor care justifica o asemenea cerere.
    7. Tarile care adera la Uniune sau care sunt admise in calitate de membre ale acesteia, precum si cele care ies din Uniune trebuie sa-si achite cotizatia pentru intregul an in cursul caruia admiterea sau iesirea lor trebuie efectuata.
    8. Tarile membre platesc in avans partea lor de contributie la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de catre Consiliul de administratie. Aceste parti de contributie trebuie sa fie platite cel mai tarziu in prima zi a exercitiului financiar la care se raporteaza bugetul. Daca acest termen este depasit, sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in profitul Uniunii, respectiv 3% pe an, in timpul primelor sase luni, si 6% pe an incepand cu a saptea luna.
    9. In imprejurari exceptionale, Consiliul de administratie poate absolvi o tara membra de toate dobanzile datorate sau de o parte din ele, daca aceasta s-a achitat, in capital, de toate datoriile restante.
    10. O tara membra poate, de asemenea, sa fie absolvita, in cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale intarziate, aprobat de catre Consiliul de administratie, de toate dobanzile acumulate sau de o parte dintre ele ori invers; absolvirea este totusi conditionata de executarea completa si punctuala a planului de amortizare, intr-un termen convenit la maximum 5 ani.
    11. Pentru a acoperi insuficientele de trezorerie ale Uniunii, s-a constituit un fond de rezerva, a carui valoare este fixata de catre Consiliul de administratie. Acest fond este alimentat in primul rand prin excedente bugetare. El poate servi si pentru echilibrarea bugetului sau pentru reducerea valorii contributiilor tarilor membre.
    12. In ceea ce priveste insuficientele trecatoare ale trezoreriei, Guvernul Confederatiei Elvetiene face, pe termen scurt, avansurile necesare, conform conditiilor care sunt fixate de comun acord. Acest guvern supravegheaza fara remuneratie tinerea conturilor financiare, precum si contabilitatea Biroului international, in limitele conditiilor fixate de catre congres.
    Art. 126
    Clasele de contributie
    1. Tarile membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contributie la care apartin. Aceste clase sunt urmatoarele:
    - clasa de 50 de unitati;
    - clasa de 40 de unitati;
    - clasa de 35 de unitati;
    - clasa de 25 de unitati;
    - clasa de 20 de unitati;
    - clasa de 15 unitati;
    - clasa de 10 unitati;
    - clasa de  5 unitati;
    - clasa de  3 unitati;
    - clasa de  1 unitati.
    Clasa de 0,5 unitati este rezervata tarilor mai putin avansate, enumerate de catre Organizatia Natiunilor Unite, si altor tari desemnate de catre Consiliul de administratie.
    2. In afara claselor de contributie enumerate la paragraful 1, orice tara membra poate sa aleaga plata unui numar de unitati de contributie mai mari de 50 de unitati.
    3. Tarile membre sunt inscrise intr-una dintre clasele de contributie de mai sus, in momentul admiterii lor sau al aderarii lor la Uniune, conform procedurii vizate la art. 21 paragraful 4 din Constitutia Uniunii Postale Universale.
    4. Tarile membre pot schimba ulterior clasa de contributie, cu conditia ca aceasta schimbare sa fie notificata Biroului international inainte de deschiderea congresului. Aceasta notificare, care este adusa la cunostinta congresului, are efect la data intrarii in vigoare a dispozitiilor financiare, hotarata de catre congres.
    5. Tarile membre nu pot sa solicite a fi declasate mai mult cu o clasa in acelasi timp. Tarile membre care nu isi fac cunoscuta dorinta de a schimba clasa de contributie inainte de deschiderea congresului sunt mentinute in clasa la care au apartinut pana atunci.
    6. Totusi, in imprejurari exceptionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesita programe de ajutor international, Consiliul de administratie poate autoriza declasarea cu o clasa de contributie, la cererea unei tari membre, daca aceasta dovedeste ca nu isi mai poate mentine contributia conform clasei alese initial.
    7. Prin derogarea de la paragrafele 4 si 5, surclasarile nu sunt supuse nici unei restrictii.
    Art. 127
    Plata furniturilor Biroului international
    Furniturile pe care Biroul international le ofera contra plata administratiilor postale trebuie sa fie platite in cel mai scurt timp posibil si cel mai tarziu in termen de 6 luni, incepand din prima zi care urmeaza celei de transmitere a contului de catre aceasta. Daca acest termen este depasit, sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, incepand din ziua expirarii termenului sus-mentionat.

    CAP. 5
    Arbitraje

    Art. 128
    Procedura de arbitraj
    1. In caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre administratiile postale in cauza alege o administratie postala a unei tari membre, care nu este direct interesata in litigiu. Cand mai multe administratii fac cauza comuna, ele nu conteaza, pentru aplicarea acestor dispozitii, decat ca  o singura administratie.
    2. In cazul in care una dintre administratiile in cauza nu da urmare unei propuneri de arbitraj in termen de 6 luni, Biroul international, daca cererea i-a fost adresata lui, provoaca la randul sau desemnarea unui arbitru prin administratia absenta sau ii desemneaza el insusi unul din oficiu.
    3. Partile in cauza pot conveni, de comun acord, desemnarea unui arbitru unic, care poate fi Biroul international.
    4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.
    5. In cazul unor pareri impartite, arbitrii aleg, pentru a transa diferendul, o alta administratie postala, si ea dezinteresata in litigiu. In lipsa unei intelegeri asupra alegerii, aceasta administratie este desemnata de catre Biroul international dintre administratiile nepropuse de catre arbitri.
    6. Daca este vorba de un diferend privind unul dintre aranjamente, arbitrii nu pot fi desemnati in afara administratiilor care participa la acest aranjament.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 129
    Conditii de aprobare a propunerilor privind regulamentul general
    Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul regulament general trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor membre reprezentate la congres. Cel putin doua treimi din numarul tarilor membre trebuie sa fie prezente in momentul votului.
    Art. 130
    Propuneri privind acordurile cu Organizatia Natiunilor Unite
    Conditiile de aprobare vizate la art. 129 se aplica si propunerilor de modificare a acordurilor incheiate intre Uniunea Postala Universala si Organizatia Natiunilor Unite, in masura in care aceste acorduri nu prevad conditiile de modificare a dispozitiilor pe care le contin.
    Art. 131
    Punerea in aplicare si durata regulamentului general
    Prezentul regulament general va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat prezentul regulament general intr-un exemplar, care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi remisa fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 13 septembrie 1994.

                          REGULAMENTUL INTERIOR
al congreselor*)
--------------
    *) Traducere.

    Art. 1
    Dispozitii generale
    Prezentul regulament interior, denumit in continuare regulament, este stabilit prin aplicarea actelor Uniunii si le este subordonat. In caz de divergente intre una dintre dispozitiile sale si o dispozitie a actelor, aceasta din urma are autoritate.
    Art. 2
    Delegatii
    1. Prin termenul delegatie se intelege persoana sau ansamblul de persoane desemnate de catre o tara membra pentru a participa la congres. Delegatia este compusa dintr-un sef de delegatie, precum si, eventual, dintr-un supleant al sefului de delegatie, dintr-unul sau mai multi delegati si, eventual, dintr-unul sau mai multi functionari detasati (inclusiv experti, secretari etc.).
    2. Sefii de delegatie, adjunctii lor, precum si delegatii sunt reprezentanti ai tarilor membre in sensul art. 14 paragraful 2 din Constitutia Uniunii Postale Universale, daca ei sunt prevazuti cu puteri care sa raspunda conditiilor stabilite la art. 3 din prezentul regulament.
    3. Functionarii atasati sunt admisi la sedinte si au dreptul de a participa la deliberari, dar ei nu au, in principiu, drept de vot. Totusi ei pot sa fie autorizati de catre seful lor de delegatie sa voteze in numele tarii lor in sedintele comisiilor. Asemenea autorizatii trebuie sa fie remise, in scris, inainte de inceperea sedintei, presedintelui comisiei interesate.
    Art. 3
    Puterile delegatilor
    1. Puterile delegatilor trebuie sa fie semnate de catre seful statului sau de catre seful guvernului sau de ministerul afacerilor externe din tara interesata. Ele trebuie sa fie redactate in forma corecta. Puterile delegatilor abilitati sa semneze actele (plenipotentiarii) trebuie sa indice forta acestei semnaturi (semnatura sub rezerva ratificarii sau aprobarii, semnatura ad referendum, semnatura definitiva). In absenta unei astfel de precizari, semnatura este considerata ca fiind supusa ratificarii sau aprobarii. Puterile care autorizeaza semnarea actelor cuprind implicit dreptul de deliberare si vot. Delegatii carora autoritatile competente le-au incredintat deplinele puteri, fara sa precizeze forta acestor puteri, sunt autorizati sa delibereze, sa voteze si sa semneze acte, cu conditia de a nu reiesi, in mod explicit, ceva contrar din textul puterilor.
    2. Puterile trebuie sa fie depuse de la deschiderea congresului pe langa autoritatea desemnata in acest scop.
    3. Delegatii neprevazuti cu puteri sau care nu vor fi depus puterile lor pot, daca ei au fost anuntati de catre guvernul lor guvernului tarii gazda, sa ia parte la deliberari si sa voteze in momentul in care incep sa participe la lucrarile congresului. Acelasi lucru este valabil pentru cei ale caror puteri sunt recunoscute ca prezentand nereguli. Acesti delegati nu vor mai fi autorizati sa voteze incepand din momentul in care congresul a aprobat ultimul raport al comisiei de verificare a puterilor, care constata ca puterile lor sunt gresite sau prezinta nereguli, si atat timp cat situatia nu este regularizata. Ultimul raport trebuie sa fie aprobat de catre congres inainte de alegeri, altele decat cea a presedintelui congresului si inainte de aprobarea proiectelor de acte.
    4. Puterile unei tari membre, care este reprezentata la congres de catre delegatia unei alte tari membre (procura), trebuie sa comporte aceeasi forma cu cele mentionate in paragraful 1.
    5. Puterile si procurile adresate prin telegrama nu sunt admise. In schimb sunt acceptate telegramele care raspund unei cereri de informare referitoare la o problema de puteri.
    6. O delegatie care, dupa ce si-a depus puterile, este impiedicata sa asiste la una sau mai multe sedinte are posibilitatea sa fie reprezentata de catre delegatia unei alte tari, cu conditia sa informeze in scris pe presedintele reuniunii interesate. Totusi o delegatie poate reprezenta o singura tara, alta decat a sa.
    7. Delegatii tarilor membre care nu fac parte la un aranjament pot lua parte, fara drept de vot, la deliberarile congresului referitoare la acel aranjament.
    Art. 4
    Ordinea locurilor
    1. La sedintele congresului si ale comisiilor, delegatiile sunt aranjate in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate.
    2. Presedintele Consiliului de administratie trage la sorti, la momentul oportun, numele tarii care va ocupa primul loc in fata tribunei prezidentiale, cu ocazia sedintelor congresului si ale comisiilor.
    Art. 5
    Observatori
    1. Reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite pot sa participe la deliberarile congresului.
    2. Observatorii organizatiilor interguvernamentale sunt admisi la sedintele congresului si ale comisiilor sale atunci cand sunt discutate probleme care intereseaza aceste organizatii. In aceleasi scopuri observatorii organizatiilor internationale neguvernamentale pot fi admisi la sedintele comisiilor, daca comisia respectiva consimte acest lucru.
    3. Sunt admisi ca observatori si reprezentantii calificati ai uniunilor restranse stabilite conform art. 8 paragraful 1 din Constitutia Uniunii Postale Universale, atunci cand ele isi exprima dorinta.
    4. Observatorii mentionati in paragrafele 1-3 iau parte la deliberari fara drept de vot.
    Art. 6
    Decanul congresului
    1. Administratia postala a tarii gazda a congresului propune desemnarea decanului congresului in acord cu biroul international. Consiliul de administratie procedeaza, in timp oportun, la adoptarea acestei desemnari.
    2. La deschiderea primei sedinte plenare a fiecarui congres, decanul isi asuma presedintia congresului pana cand acesta isi alege presedintele. In plus, el exercita functiile care ii sunt atribuite de prezentul regulament.
    Art. 7
    Presedintii si vicepresedintii congresului si ai comisiilor
    1. In prima sa adunare plenara, congresul alege, la propunerea decanului, pe presedintele congresului, apoi aproba, la propunerea Consiliului de administratie, desemnarea tarilor membre care isi vor asuma vicepresedintia congresului, precum si presedintia si vicepresedintia comisiilor. Aceste functii sunt atribuite, tinandu-se seama, pe cat este posibil, de repartitia geografica, echitabila a tarilor membre.
    2. Presedintii deschid si inchid sedintele pe care le prezideaza, conduc discutiile, dau cuvantul oratorilor, supun la vot propunerile si indica majoritatea necesara votarii, proclama deciziile si, sub rezerva aprobarii congresului, dau, eventual, o interpretare a acestor decizii.
    3. Presedintii vegheaza la respectarea prezentului regulament si la mentinerea ordinii in timpul sedintelor.
    4. Orice delegatie poate sa aminteasca, in fata congresului sau a comisiei, despre o decizie luata de catre presedintele acestora pe baza unei dispozitii din regulament sau a unei interpretari a acestuia; decizia presedintelui ramane totusi valabila, daca ea nu este anulata de majoritatea membrilor prezenti si care voteaza.
    5. Daca o tara membra, insarcinata cu presedintia, nu mai este in masura sa isi asume aceasta functie, unul dintre vicepresedinti este desemnat, de catre congres sau de catre comisie, sa il inlocuiasca.
    Art. 8
    Biroul congresului
    1. Biroul este organul central insarcinat sa conduca lucrarile congresului. El este compus din presedintele si vicepresedintii congresului, precum si din presedintii comisiilor. El se reuneste, periodic, pentru a examina derularea lucrarilor congresului si a comisiilor acestuia si pentru a formula recomandari care sa favorizeze aceasta derulare. El ajuta pe presedinte sa elaboreze ordinea de zi a fiecarei sedinte plenare si sa coordoneze lucrarile comisiilor. El face recomandari referitoare la inchiderea congresului.
    2. Secretarul general al congresului si secretarul general adjunct, mentionati la art. 11 paragraful 1 asista la reuniunile biroului.
    Art. 9
    Membrii comisiilor
    1. Tarile membre reprezentate in congres sunt de drept membre in comisiile insarcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constitutia Uniunii Postale Universale, la regulamentul general, la conventie si la regulamentul de aplicare a acesteia.
    2. Tarile membre reprezentate in congres, care sunt parte la unul sau la mai multe aranjamente facultative, sunt de drept membre ale comisiei sau ale comisiilor insarcinate cu revizuirea acestor aranjamente. Dreptul de vot al membrilor acestor comisii este limitat la aranjamentul sau la aranjamentele la care sunt parte.
    3. Delegatiile care nu sunt membre ale comisiilor care trateaza aranjamentele si regulamentele lor de aplicare au posibilitatea sa asiste la sedintele acestora si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot.
    Art. 10
    Grupele de lucru
    Congresul si fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul problemelor speciale.
    Art. 11
    Secretariatul congresului si al comisiilor
    1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international isi asuma functiile de secretar general si, respectiv, de secretar general adjunct al congresului.
    2. Secretarul general si secretarul general adjunct asista la sedintele congresului si ale biroului congresului, luand parte la deliberari, fara drept de vot. De asemenea, ei pot, in aceleasi conditii, sa asiste la sedintele comisiilor sau sa fie reprezentati la ele de catre un functionar superior a Biroului international.
    3. Lucrarile secretariatului congresului, ale biroului congresului si ale comisiilor sunt asigurate de catre personalul Biroului international, in colaborare cu administratia tarii gazda.
    4. Functionarii superiori ai Biroului international isi asuma functiile de secretari ai congresului, ai biroului congresului si ai comisiilor. Ei asista pe presedinte in timpul sedintelor si sunt responsabili cu redactarea proceselor-verbale sau a rapoartelor.
    5. Secretarii congresului si ai comisiilor sunt asistati de catre secretari adjuncti.
    6. Raportorii care cunosc limba franceza sunt insarcinati cu redactarea proceselor-verbale ale congresului si ale comisiilor.
    Art. 12
    Limbi de deliberare
    1. Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa sunt admise pentru deliberari, prin intermediul unui sistem de interpretare simultana sau consecutiva.
    2. Deliberarile comisiei de redactare se desfasoara in limba franceza.
    3. Sunt autorizate si celelalte limbi pentru deliberarile indicate in paragraful 1. Limba tarii gazda se bucura in aceasta privinta de un drept de prioritate. Delegatiile care utilizeaza alte limbi asigura interpretarea simultana in una dintre limbile mentionate in paragraful 1 fie prin sistemul de interpretare simultana, cand pot fi aduse modificari de ordin tehnic, fie prin interpreti particulari.
    4. Cheltuielile de instalare si de intretinere a echipamentului tehnic sunt in sarcina uniunii.
    5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate intre tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la cheltuielile uniunii.
    Art. 13
    Limbile de redactare a documentelor congresului
    1. Documentele elaborate in timpul congresului, inclusiv proiectele de hotarari supuse aprobarii congresului sunt publicate in limba franceza de catre secretariatul congresului.
    2. In acest scop, documentele care provin de la delegatiile tarilor membre trebuie sa fie prezentate in aceasta limba fie direct, fie prin intermediul serviciilor de traducere anexate secretariatului congresului.
    3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de catre grupurile lingvistice, constituite conform dispozitiilor corespunzatoare din regulamentul general, pot, de asemenea, sa traduca documente ale congresului in limbile lor respective.
    Art. 14
    Propuneri
    1. Toate problemele aduse in fata congresului fac obiectul unor propuneri.
    2. Toate propunerile publicate de catre Biroul international, inainte de deschiderea congresului, sunt considerate ca fiind supuse congresului.
    3. Cu doua luni inainte de deschiderea congresului, nici o propunere nu va fi luata in considerare, in afara acelora care sunt amendamente ale propunerilor anterioare.
    4. Se considera amendament orice propunere de modificare, care, fara sa altereze fondul propunerii, comporta o suprimare, o adaugare la o parte a propunerii originale sau revizuirea unei parti a acestei propuneri. Nici o propunere de modificare nu va fi considerata ca amendament, daca ea este incompatibila cu sensul sau intentia propunerii originale. In cazuri indoielnice, transarea problemei ii revine congresului sau comisiei.
    5. Amendamentele prezentate in congres, referitoare la propuneri deja facute, trebuie sa fie remise in scris, in limba franceza, la secretariat, inainte de ora 12,00 a zilei anterioare celei de punere a lor in discutie, pentru a fi distribuite in aceeasi zi delegatilor. Acest termen nu se aplica amendamentelor care rezulta direct din discutii in congres sau in comisie. In acest ultim caz, daca se solicita, autorul amendamentului trebuie sa prezinte textul in scris, in limba franceza sau, daca nu se poate, in orice limba in care se desfasoara dezbaterile. Presedintele interesat va citi sau va face sa fie citit textul.
    6. Procedura prevazuta in paragraful 5 se aplica si in prezentarea propunerilor care nu vizeaza modificarea textului actelor (proiecte de rezolutie, de recomandari etc.).
    7. Orice propunere sau amendament trebuie sa primeasca forma definitiva a textului de introdus in actele Uniunii, sub rezerva, bineinteles, a punerii la punct de catre comisia de redactare.
    Art. 15
    Examinarea propunerilor in congres si in comisii
    1. Propunerile de ordin redactional (al caror numar este urmat de litera R) sunt atribuite comisiei de redactare fie direct, daca din partea Biroului international nu exista nici o indoiala privind natura lor (o lista a lor este redactata de Biroul international in atentia comisiei de redactare), fie daca, conform avizului Biroului international, exista indoieli privind natura lor dupa ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redactionala (o lista a lor este, de asemenea, redactata in atentia comisiilor interesate). Totusi, daca asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce urmeaza a fi tratate de catre congres sau de catre celelalte comisii, comisia de redactare nu le abordeaza studierea decat dupa ce congresul sau celelalte comisii s-au pronuntat fata de propunerile de fond corespunzatoare. Propunerile al caror numar nu este urmat de litera R, dar care, dupa parerea Biroului international, sunt propuneri de ordin redactional, sunt repartizate direct comisiilor care se ocupa de propunerile de fond corespunzatoare. Aceste comisii decid, inca de la inceperea lucrarilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct comisiei de redactare. O lista a acestor propuneri este redactata de catre Biroul international in atentia comisiilor in cauza.
    2. In principiu, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care sunt considerate propuneri de modificare a conventiei si aranjamentelor, sunt tratate de catre comisia respectiva, cu conditia ca aceasta sa nu decida returnarea lor catre Consiliul de exploatare postala, la propunerea presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca aceasta returare ridica obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
    3. In schimb, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care nu sunt consecinta propunerilor de modificare a conventiei si a aranjamentelor, sunt returate Consiliului de exploatare postala, cu conditia sa nu fie propuse de catre comisie pentru tratarea lor in congres, ca urmare a propunerii presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca o asemenea propunere face obiectul unei obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
    4. Daca o aceeasi problema face obiectul mai multor propuneri, presedintele hotaraste ordinea lor in discutie, incepand, in principiu, cu propunerea care se indeparteaza cel mai mult de textul de baza si care comporta schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
    5. Daca o propunere poate fi subdivizata in mai multe parti, fiecare dintre ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunarii, sa fie examinata si supusa separat la vot.
    6. Orice propunere retrasa in congres sau comisie de catre autorul ei poate fi reluata de catre delegatia altei tari membre. De asemenea, daca un amendament la o propunere este acceptat de catre autorul acesteia, o alta delegatie poate relua propunerea originala neamendata.
    7. Orice amendament la o propunere, acceptat de catre delegatia care prezinta aceasta propunere, este imediat inclus in textul propunerii. Daca autorul propunerii originale nu accepta un amendament, presedintele hotaraste daca trebuie sa se voteze mai intai asupra amendamentului sau asupra propunerii, plecand de la redactarea care se indeparteaza cel mai mult de sensul sau intentia textului de baza si care antreneaza schimbarea cea mai profunda fata de statu quo.
    8. Procedura descrisa in paragraful 7 se aplica si atunci cand sunt prezentate mai multe amendamente pentru aceeasi propunere.
    9. Presedintele congresului si presedintii comisiilor fac sa fie remis Comisiei de redactare, dupa fiecare sedinta, textul scris al propunerilor, al amendamentelor sau al hotararilor adoptate.
    10. La sfarsitul lucrarilor lor, comisiile redacteaza, referitor la regulamentele de aplicare care le privesc, o rezolutie in doua parti, care cuprinde:
    a) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala spre examinare;
    b) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala, pentru examinare cu directive ale congresului.
    In ceea ce priveste propunerile de modificare a regulamentelor de executie, care au fost adoptate de catre o comisie si transmise apoi Comisiei de redactare, ele fac obiectul unei rezolutii cuprinzand in anexa textul definitiv al propunerilor retinute.
    Art. 16
    Deliberari
    1. Delegatii nu pot lua cuvantul decat dupa ce au fost autorizati de presedintele reuniunii. El le recomanda sa vorbeasca rar si clar. Presedintele trebuie sa lase delegatilor posibilitatea de a-si exprima liber si in intregime parerea asupra subiectului in discutie, atat timp cat exprimarea este compatibila cu derularea normala a deliberarilor.
    2. In afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenti si votanti, discursurile nu pot sa depaseasca 5 minute. Presedintele este autorizat sa intrerupa oricare orator care depaseste timpul de vorbit. De asemenea, el poate sa invite delegatul sa nu se indeparteze de subiect.
    3. In cursul unei dezbateri, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa declare inchisa lista oratorilor, dupa ce i-a dat citire. Cand lista este epuizata, el declara inchise dezbaterile, sub rezerva de a acorda autorului propunerii in discutie, chiar dupa inchiderea listei, dreptul de a raspunde oricarui discurs pronuntat.
    4. De asemenea, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, sa limiteze numarul de interventii al uneia si aceleiasi delegatii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, trebuind totusi sa fie acordata autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta si de a interveni ulterior, daca solicita, pentru a aduce elemente noi ca raspuns la interventiile altor delegatii, in asa fel incat el sa poata avea ultimul cuvant, daca solicita.
    5. Cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, presedintele poate limita numarul de interventii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat; aceasta limitare nu poate fi inferioara unui numar de cinci voturi "pentru" si cinci voturi "contra" propunerii in discutie.
    Art. 17
    Motiuni de ordine si motiuni de procedura
    1. In cursul discutarii oricarei probleme si chiar, eventual, dupa incheierea dezbaterilor, o delegatie poate sa ridice o motiune de ordine pentru a cere:
    - lamuriri asupra derularii dezbaterilor;
    - respectarea regulamentului interior;
    - modificarea ordinii sugerate de presedinte pentru discutarea propunerilor.
    Motiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a motiunilor de procedura mentionate in paragraful 3.
    2. Presedintele face imediat precizarile dorite sau ia decizia pe care o considera oportuna, referitoare la motiunea de ordine. In caz de obiectii, hotararea presedintelui este imediat supusa la vot.
    3. In plus, in cursul discutarii unei probleme, o delegatie poate introduce o motiune de procedura care are ca obiect propunerea:
    a) suspendarii sedintei;
    b) ridicarii sedintei;
    c) amanarii dezbaterilor asupra problemei in discutie;
    d) inchiderii dezbaterilor asupra problemei in discutie.
    Motiunile de procedura au prioritate, in ordinea stabilita mai sus, fata de toate celelalte propuneri, in afara de motiunile de ordine mentionate in paragraful 1.
    4. Motiunile referitoare la suspendarea sau la ridicarea sedintei nu sunt discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
    5. Cand o delegatie propune amanarea dezbaterilor asupra unei probleme in discutie, cuvantul nu este acordat decat noilor oratori care se opun amanarii sau inchiderii dezbaterii, dupa care motiunea este supusa la vot.
    6. Delegatia care prezinta motiunea de ordine sau de procedura nu poate, in interventia sa, sa trateze fondul problemei in discutie. Autorul unei motiuni de procedura poate sa o retraga inainte ca ea sa fie supusa la vot si orice motiune asemanatoare, amendata sau nu, care ar fi retrasa, poate fi reluata de catre o alta delegatie.
    Art. 18
    Cvorum
    1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 3, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres si care au drept de vot.
    2. In momentul votarii modificarii Constitutiei Uniunii Postale Universale si a regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii.
    3. In ceea ce priveste aranjamentele si regulamentele lor de aplicare, cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres, care sunt parti la aranjament si care au drept de vot.
    4. Delegatiile prezente, care nu participa la un vot determinat sau care declara ca nu vor sa participe la el, nu sunt considerate ca absente in vederea determinarii cvorumului prevazut in paragrafele 1, 2 si 3.
    Art. 19
    Principiul si procedura de vot
    1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt transate prin vot.
    2. Votul se desfasoara prin sistemul traditional sau prin intermediul dispozitivului electronic de votare. In principiu, votul se desfasoara prin intermediul dispozitivului electronic, atunci cand acesta este la dispozitia adunarii. Totusi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul traditional poate avea loc, daca cererea prezentata in acest sens de catre o delegatie este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
    3. Pentru sistemul traditional, procedura de votare este urmatoarea:
    a) prin ridicarea mainii: daca rezultatul unei astfel de votari produce indoieli, presedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegatii, sa ceara procedarea imediat la votarea prin apel nominal;
    b) prin apel nominal: la cererea unei delegatii sau la dorinta presedintelui. Apelul se face in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate, incepand cu tara al carei nume a fost tras la sorti de catre presedinte. Rezultatul votului, cu lista tarilor in functie de natura votului, este consemnat in procesul-verbal al sedintei;
    c) prin scrutin secret: prin buletin de vot, la cererea a doua delegatii. Presedintele reuniunii desemneaza in acest caz trei scrutatori si ia masurile necesare pentru a asigura secretul votului.
    4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este urmatoarea:
    a) vot neinregistrat: inlocuieste un vot prin ridicarea mainii;
    b) vot inregistrat: inlocuieste un vot prin apel nominal; totusi nu se procedeaza la apelul nominal al tarilor, decat daca o delegatie solicita acest lucru si daca propunerea este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
    5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate fata de oricare alta procedura de votare.
    6. Cand incepe votarea, nici o delegatie nu poate sa il intrerupa, decat daca este vorba de o motiune de ordine referitoare la modalitatea conform careia se efectueaza votarea.
    7. Dupa votare, presedintele poate autoriza delegatiile sa-si explice votul lor.
    Art. 20
    Conditii de aprobare a propunerilor
    1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor trebuie sa fie aprobate:
    a) pentru Constitutia Uniunii Postale Universale, de catre cel putin doua treimi din numarul tarilor membre ale uniunii;
    b) pentru regulamentul general, de catre majoritatea tarilor membre reprezentate in congres;
    c) pentru conventie si regulamentul ei de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot;
    d) pentru aranjamente si regulamentele lor de aplicare, de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot, care sunt parti la aranjamente.
    2. Problemele de procedura, care nu pot fi rezolvate de comun acord, sunt hotarate de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot. Acelasi lucru este valabil si pentru deciziile care nu privesc modificarea actelor, cu conditia ca in congres majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot sa nu decida altfel.
    3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 5, prin tari membre prezente si cu drept de vot trebuie sa se inteleaga tarile membre care voteaza "pentru" sau "contra", abtinerile nefiind luate in considerare in calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule, in caz de vot prin scrutin secret.
    4. In caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerata ca respinsa.
    5. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abtineri), examinarea problemei este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile, precum si buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate in considerare.
    Art. 21
    Alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de  exploatare postala
    Pentru departajarea tarilor care au obtinut acelasi numar de voturi in alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare postala, presedintele procedeaza prin tragere la sorti.
    Art. 22
    Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului international
    1. Alegerile directorului general si vicedirectorului general al Biroului international au loc prin scrutin secret, succesiv, in una sau mai multe sedinte tinute in aceeasi zi. Este ales candidatul care obtine majoritatea sufragiilor exprimate de catre tarile membre prezente si cu drept de vot. Se organizeaza atatea scrutinuri cate sunt necesare pentru ca un candidat sa obtina aceasta majoritate.
    2. Sunt considerate tari membre prezente si cu drept de vot cele care voteaza pentru unul dintre candidatii reglementar anuntati, abtinerile nefiind luate in considerare la calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule.
    3. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate din numarul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile si buletinele albe sau nule nu mai sunt luate in considerare.
    4. Candidatul care, la un tur de scrutin, a obtinut cele mai putine voturi este eliminat.
    5. In caz de egalitate de voturi se realizeaza un prim ori un al doilea scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidatii, votarea executandu-se doar pentru acesti candidati. Daca rezultatul este negativ, se decide prin tragere la sorti. Tragerea la sorti este efectuata de catre presedinte.
    Art. 23
    Procese-verbale
    1. Procesele-verbale ale sedintelor congresului si ale comisiilor reproduc desfasurarea sedintelor, rezuma pe scurt interventiile, mentioneaza propunerile si rezultatul deliberarilor. Procesele-verbale sunt redactate pentru sedintele plenare, iar procesele-verbale sumare, pentru sedintele comisiilor.
    2. Procesele-verbale ale sedintelor unei comisii pot fi inlocuite prin rapoarte adresate congresului, daca Consiliul de administratie decide astfel. In general, grupurile de lucru redacteaza un raport in atentia organelor care le-a creat.
    3. Totusi fiecare delegat are dreptul sa solicite insertia analitica sau in extenso, in procesul-verbal sau in raport, a oricarei declaratii facute de el, cu conditia sa depuna textul francez al acesteia la secretariat, in cel tarziu 2 ore de la sfarsitul sedintei.
    4. Din momentul in care a fost distribuit proiectul de proces-verbal sau de raport, delegatii dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta observatiile lor secretariatului care, eventual, serveste de intermediar intre cel interesat si presedintele sedintei in cauza.
    5. In general si sub rezerva paragrafului 4, la inceputul sedintelor congresului, presedintele supune aprobarii procesul-verbal al unei sedinte precedente. Acelasi lucru este valabil si pentru comisiile ale caror deliberari fac obiectul unui proces-verbal sau al unui raport. Procesele-verbale sau rapoartele ultimelor sedinte, care nu ar putea fi aprobate in congres sau in comisie, sunt aprobate de catre presedintii respectivi ai acestor reuniuni. Biroul international va tine seama si de eventualele observatii pe care delegatii tarilor membre le comunica in termen de 40 de zile de la trimiterea respectivelor procese-verbale.
    6. Biroul international este autorizat sa rectifice in procesele-verbale sau in rapoartele sedintelor congresului si ale comisiilor erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia aprobarii lor conform paragrafului 5.
    Art. 24
    Aprobarea de catre congres a proiectelor de hotarari (acte, rezolutii etc.)
    1. In general, fiecare proiect de acte, prezentat de catre Comisia de redactare, este examinat articol cu articol. El nu poate fi considerat ca adoptat decat dupa un vot de ansamblu favorabil. Art. 20 paragraful 1 este aplicabil acestui vot.
    2. In cursul acestei examinari, fiecare delegatie poate relua o propunere care a fost adoptata sau respinsa de catre comisie. Apelul privind asemenea propuneri este subordonat conditiei ca delegatia sa fi informat in scris pe presedintele congresului cu cel putin o zi inainte de sedinta in care dispozitia mentionata in proiectul de acte va fi supusa aprobarii congresului.
    3. Totusi este intotdeauna posibil, daca presedintele considera oportun pentru derularea lucrarilor congresului, sa se procedeze la examinarea apelurilor inainte de examinarea proiectului de acte prezentat de catre Comisia de redactare.
    4. Cand o propunere a fost adoptata sau respinsa de catre congres, ea nu poate fi examinata din nou de catre acelasi congres, decat daca apelul a fost sprijinit de cel putin zece delegatii si aprobat cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti si cu drept de vot.
    Aceasta posibilitate se limiteaza la propunerile supuse direct in sedintele plenare, fiind cunoscut ca o aceeasi problema nu poate determina mai mult de un apel.
    5. Biroul international este autorizat sa rectifice in actele definitive erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia examinarii proiectelor de acte, numerotarea articolelor si a paragrafelor, precum si referintele.
    6. Proiectele de decizii, altele decat acelea care modifica actele, prezentate de catre Comisia de redactare, sunt in general examinate global. Prevederile paragrafelor 2-5 sunt aplicabile si proiectelor acestor decizii.
    Art. 25
    Atribuirea de studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala
    La recomandarea biroului sau, congresul atribuie studii Consiliului de administratie si Consiliului de exploatare postala, conform compozitiei si competentelor respective ale acestor doua organe, asa cum sunt ele descrise in art. 102 si 104 din regulamentul general.
    Art. 26
    Rezerve la acte
    Rezervele trebuie sa fie prezentate in scris, in limba franceza (propuneri referitoare la protocolul final), pentru a putea fi examinate de catre congres inainte de semnarea actelor.
    Art. 27
    Semnarea actelor
    Actele aprobate definitiv de catre congres sunt supuse spre semnare plenipotentiarilor.
    Art. 28
    Modificarile regulamentului
    1. Fiecare congres poate modifica regulamentul interior. Pentru a fi supuse deliberarilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, trebuie sa fie sprijinite in congres de cel putin zece delegatii, cu conditia ca ele sa nu fie prezentate de catre un organ al Uniunii abilitat sa introduca propuneri.
    2. Pentru a fi adoptate, propunerile de modificare a prezentului regulament trebuie sa fie aprobate de cel putin doua treimi din numarul tarilor membre reprezentate in congres.

                  CONVENTIA POSTALA UNIVERSALA*)
----------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in baza prevederilor art. 22 paragraful 3 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat, de comun acord si sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 al sus-mentionatei constitutii, in prezenta conventie, regulile comune aplicabile serviciului postal international si dispozitiile privind serviciile postei de scrisori.

    PARTEA INTAI
    Regulile comune aplicabile serviciului postal international

    CAP. UNIC
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Libertatea de tranzit
    1. Principiul libertatii de tranzit este enuntat in primul articol al Constitutiei Uniunii Postale Universale. El antreneaza obligatia, pentru fiecare administratie postala, de a indruma mereu pe caile cele mai rapide si prin mijloacele cele mai sigure, pe care ea le utilizeaza pentru propriile trimiteri, depesele inchise si trimiterile postei de scrisori in tranzit deschis, care ii sunt predate de catre o alta administratie.
    1 bis. Tarile membre care nu participa la schimbul de scrisori continand materii biologice perisabile sau materii radioactive au posibilitatea sa nu admita aceste trimiteri in tranzit deschis pe teritoriul lor. Acelasi lucru este valabil si pentru trimiterile postei de scrisori, altele decat scrisorile, cartile postale si cecogramele, fata de care nu au fost respectate dispozitiile legale care regleaza conditiile publicarii lor sau ale circulatiei lor in tara traversata.
    2. Libertatea de tranzit a coletelor postale de indrumat pe cai terestre si maritime este limitata la teritoriul tarilor care participa la acest serviciu.
    3. Libertatea de tranzit a coletelor-avion este garantata pe intreg teritoriul Uniunii; totusi tarile membre care nu sunt parti la aranjamentul privind coletele postale nu pot fi obligate sa participe la indrumarea, pe cale de suprafata, a coletelor-avion.
    4. Daca o tara membra nu respecta dispozitiile referitoare la libertatea de tranzit, celelalte tari membre au dreptul sa suprime serviciul postal cu aceasta tara.
    Art. 2
    Apartenenta trimiterilor postale
    Orice trimitere postala apartine expeditorului atat timp cat nu a fost distribuita celui in drept, cu exceptia cazului in care trimiterea a fost retinuta prin aplicarea legislatiei tarii de destinatie.
    Art. 3
    Crearea unui nou serviciu
    Administratiile pot, de comun acord, sa creeze un serviciu nou, neprevazut in mod expres prin actele Uniunii. Taxele referitoare la noul serviciu sunt fixate de catre fiecare administratie interesata, tinandu-se seama de cheltuielile de exploatare a serviciului.
    Art. 4
    Unitatea monetara
    Unitatea monetara prevazuta in art. 7 al Constitutiei Uniunii Postale Universale si utilizata in conventie si in aranjamente, precum si in regulamentele lor de aplicare este dreptul special de tragere (DST).
    Art. 5
    Timbre postale
    Numai administratiile postale emit timbre postale care atesta plata francarii conform actelor Uniunii. Marcile de francare postala, amprentele masinilor de francat si amprentele imprimate sau alte procedee de imprimare sau timbrare conforme dispozitiilor regulamentului nu pot fi utilizate decat cu autorizatia administratiei postale.
    2. Subiectele si motivele timbrelor postale trebuie sa fie conforme spiritului din preambulul Constitutiei Uniunii Postale Universale si deciziilor luate de catre organele Uniunii.
    Art. 6
    Taxe
    1. Taxele referitoare la diferitele servicii postale internationale sunt fixate in conventie si aranjamente. Aceasta fixare a taxelor trebuie sa se faca, in principiu, in relatie cu costurile aferente furnizarii acestor prestatii.
    2. Taxele aplicate, inclusiv cele fixate cu titlu indicativ in acte, trebuie sa fie cel putin egale cu cele aplicate trimiterilor din regim interior, care prezinta aceleasi caracteristici (categorie, cantitate, termen de prelucrare etc.).
    3. Administratiile postale sunt autorizate sa depaseasca toate taxele care figureaza in conventie si in aranjamente, inclusiv cele care nu sunt fixate cu titlu indicativ:
    3.1. daca taxele pe care ele le aplica pentru acelasi serviciu in regimul lor interior sunt mai ridicate decat cele fixate;
    3.2. daca acest lucru este necesar pentru acoperirea costurilor de exploatare a serviciilor lor sau pentru oricare alt motiv rezonabil.
    4. Este interzis sa se perceapa de la clienti taxe postale, indiferent de natura lor, altele decat cele care sunt prevazute in conventie si in aranjamente.
    5. In afara cazurilor prevazute prin conventie si aranjamente, fiecare administratie postala pastreaza taxele pe care le-a perceput.
    Art. 7
    Francare postala
    1. Principiu.
    1.1. Cazurile de francare postala sunt in mod expres prevazute prin conventie si prin aranjamente.
    2. Serviciul postal.
    2.1. Trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal, expediate de catre administratiile postale sau birourile lor, sunt scutite de orice taxa postala.
    2.2. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene, trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal:
    2.2.1. schimbate intre organele Uniunii Postale Universale si organele uniunilor restranse;
    2.2.2. schimbate intre organele acestor uniuni;
    2.2.3. expediate de catre sus-mentionatele organe administratiilor postale sau birourilor lor.
    3. Prizonieri de razboi si internati civili.
    3.1. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene, trimiterile postei de scrisori, coletele postale si trimiterile serviciilor financiare postale adresate prizonierilor de razboi sau expediate de catre ei fie direct, fie prin intermediul birourilor mentionate in regulament. Beligerantii primiti sau internati intr-o tara neutra sunt asimilati prizonierilor de razboi propriu-zisi in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor precedente.
    3.2. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1. se aplica si trimiterilor postei de scrisori, coletelor postale si trimiterilor din serviciile financiare provenind din alte tari, adresate persoanelor civile internate conform Conventiei de la Geneva din 12 august 1949, referitoare la protectia persoanelor civile in timp de razboi, sau expediate de catre ele fie direct, fie prin intermediul birourilor mentionate in regulament.
    3.3. Birourile mentionate in regulament beneficiaza si ele de scutire postala pentru posta de scrisori, coletele postale si trimiterile din serviciile financiare postale privind persoanele vizate la pct. 3.1. si 3.2., pe care ele le expediaza sau le primesc fie direct, fie cu titlu de intermediari.
    3.4. Coletele sunt admise in cutie postala pana la greutatea de 5 kilograme. Limita de greutate este extinsa la 10 kilograme pentru trimiterile al caror continut este indivizibil si pentru cele care sunt adresate unui camp sau oamenilor sai de incredere pentru a fi distribuite prizonierilor.
    4. Cecograme
    4.1. Cecogramele sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor aeriene.

    PARTEA A DOUA
    Dispozitii referitoare la posta de scrisori: oferta de prestatii

    CAP. 1
    Servicii de baza

    Art. 8
    Trimiterile postei de scrisori
    1. Trimiterile postei de scrisori sunt clasificate conform urmatoarelor doua sisteme. Fiecare administratie postala este libera sa aleaga sistemul pe care ea il aplica traficului sau de plecare.
    2. Primul sistem este bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor. Acestea din urma sunt repartizate in:
    2.1. trimiteri prioritare: trimiteri transportate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata) cu prioritate; limita de greutate: 2 kg in general, 5 kg pentru trimiteri carti si brosuri (serviciu facultativ); 7 kg pentru cecograme;
    2.2. trimiteri neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un tarif mai putin ridicat, care implica un termen de distribuire mai lung; limite de greutate: identice cu cele de la pct. 2.1.
    3. Al doilea sistem este bazat pe continutul trimiterilor. Acestea din urma sunt repartizate in:
    3.1. scrisori si carti postale, denumite colectiv LC; limita de greutate 2 kilograme;
    3.2. imprimate, cecograme si pachete mici, denumite colectiv AO; limite de greutate: 2 kilograme pentru pachetele mici, 5 kilograme pentru imprimate, 7 kilograme pentru cecograme.
    4. In sistemul de clasificare bazat pe continut:
    4.1. trimiterile postei de scrisori, transportate pe cale aeriana cu prioritate, sunt denumite trimiteri-avion;
    4.2. trimiterile de suprafata, transportate pe cale aeriana cu prioritate redusa, sunt denumite trimiteri S.A.L.
    5. Fiecare administratie are posibilitatea de a admite ca trimiterile prioritare si scrisorile-avion sa fie constituite dintr-o foaie de hartie, indoita in mod convenabil si lipita pe toate laturile. Asemenea trimiteri sunt denumite aerograme.
    6. Curierul constituit din trimiteri ale postei din scrisori depuse in numar de catre un acelasi expeditor, primit in aceeasi depesa sau in depese separate, conform conditiilor precizate in regulament, este denumit curier in numar.
    7. Sacii speciali continand ziare, scrieri periodice, carti si alte obiecte imprimate, pe adresa aceluiasi destinatar si pentru aceeasi adresa, sunt, in ambele sisteme, denumiti saci M; in limita de greutate: 30 kilograme.
    8. Limitele de dimensiuni si conditiile de acceptare, precum si particularitatile referitoare la limitele de greutate sunt prezentate in regulament.
    Art. 9
    Taxa de francare
    1. Administratia de origine fixeaza taxele de francare pentru transportul trimiterilor postei de scrisori pe toata intinderea Uniunii. Taxele de francare cuprind distribuirea trimiterilor la domiciliul destinatarilor, atunci cand serviciul de distribuire este organizat in tarile de destinatie pentru trimiterile despre care este vorba. Conditiile de aplicare sunt prezentate in regulament.
    2. Taxele de francare indicative sunt mentionate in tabloul de mai jos:
----------------------------------------------------------
 Felul         Treptele de greutate          Taxele de
 trimiterii                                  francare
                                             indicative
                                             (DST)
----------------------------------------------------------
        1                      2                 3
----------------------------------------------------------
             2.1. Taxele in sistemul bazat pe viteza:
 Trimiteri
 prioritare    pana la 20 g                  0,37
               peste 20 g pana la 100 g      0,88
               peste 100 g pana la 250 g     1,76
               peste 250 g pana la 500 g     3,38
               peste 500 g pana la 1000 g    5,88
               peste 1000 g pana la 2000 g   9,56
               pe treapta suplimentara de
               1000 g                        4,78
                                             (facultativ)
 Trimiteri
 neprioritare  pana la 20 g                  0,18
               peste 20 g pana la 100 g      0,40
               peste 100 g pana la 250 g     0,74
               peste 250 g pana la 500 g     1,32
               peste 500 g pana la 1000 g    2,21
               peste 1000 g pana la 2000 g   3,09
               pe treapta suplimentara de
               1000 g                        1,54
                                             (facultativ)

               2.2. Taxe in sistemul pe continut:
 Scrisori      pana la 20 g                  0,37
               peste 20 g pana la 100 g      0,88
               peste 100 g pana la 250 g     1,76
               peste 250 g pana la 500 g     3,38
               peste 500 g pana la 1000 g    5,88
               peste 1000 g pana la 2000 g   9,56
 Carti postale                               0,26
 Imprimate     pana la 20 g                  0,18
               peste 20 g pana la 100 g      0,40
               peste 100 g pana la 250 g     0,74
               peste 250 g pana la 500 g     1,32
               peste 500 g pana la 1000 g    2,21
               peste 1000 g pana la 2000 g   3,09
               pe treapta suplimentara de
               1000 g                        1,54
 Pachete mici  peste 20 g pana la 100 g      0,40
               peste 100 g pana la 250 g     0,74
               peste 250 g pana la 500 g     1,32
               peste 500 g pana la 1000 g    2,21
               peste 1000 g pana la 2000 g   3,09
----------------------------------------------------------
    3. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice in intervalul dintre doua congrese, sub rezerva aprobarii consiliului de administratie, taxele indicative mentionate la paragraful 2. Taxele revizuite vor avea ca baza media taxelor fixate de catre membrii uniunii pentru trimiterile internationale prezentate in tara lor.
    4. Administratia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile postei de scrisori care contin:
    4.1. ziare si scrieri periodice publicate in tara sa, o reducere care nu poate depasi 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizate;
    4.2. carti si brosuri, partituri muzicale si harti geografice care nu contin nici o publicitate sau reclama, alta decat aceea care figureaza pe coperta sau pe paginile de garda ale acestor obiecte, aceeasi reducere cu cea prevazuta la pct. 4.1.
    5. Taxa aplicabila sacilor M este calculata pe trepte de 1 kilogram pana la concurenta greutatii totale a fiecarui sac. Administratia de origine are posibilitatea sa acorde pentru acesti saci o reducere de taxa care poate ajunge pana la 20% din taxa aplicabila pentru categoria de trimiteri utilizata. Aceasta reducere poate fi independenta de reducerile prevazute la paragraful 4.
    6. Administratia de origine are posibilitatea de a aplica trimiterilor nenominalizate taxe diferite de cele aplicate trimiterilor normalizate. Trimiterile normalizate sunt definite in regulament.
    7. In sistemul bazat pe continut, reunirea, intr-o singura trimitere, de obiecte pasibile de taxe diferite este autorizata cu conditia ca greutatea totala sa nu fie superioara greutatii maxime prevazute pentru categoria a carei limita de greutate este cea mai ridicata. Taxa aplicabila unei astfel de trimiteri este, dupa cum doreste administratia de origine, aceea a categoriei al carei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile fiecarui element al trimiterii. Aceste trimiteri poarta mentiunea trimiteri mixte.
    Art. 10
    Tarifarea conform modului de indrumare sau vitezei
    1. Taxele aplicabile trimiterilor prioritare, care sunt intotdeauna transportate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata), cuprind eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide.
    2. Administratiile care aplica sistemul bazat pe continut sunt autorizate:
    2.1. sa perceapa suprataxe pentru trimiterile-avion.
    Suprataxele trebuie sa fie in relatie cu cheltuielile de transport aerian si sa fie uniforme pentru cel putin ansamblul teritoriului fiecarei tari de destinatie, indiferent care ar fi indrumarea utilizata. Pentru calculul suprataxei aplicabile unei trimiteri-avion, administratiile sunt autorizate sa tina seama de greutatea formularelor utilizate de public, eventual anexate;
    2.2. sa perceapa, pentru trimiterile S.A.L., suprataxe inferioare acelora pe care ele le percep pentru trimiterile-avion;
    2.3. sa fixeze taxe combinate pentru formarea trimiterilor-avion si a trimiterilor S.A.L., tinand seama de costul prestatiilor lor postale si de sumele de platit pentru transport aerian.
    3. Reducerile de taxe conform art. 9 paragrafele 4 si 5 se aplica si trimiterilor transportate prin avion, dar nici o reducere nu este acordata partii din taxa destinata sa acopere cheltuielile acestui transport.
    Art. 11
    Tarife preferentiale
    Dincolo de limita minima a taxelor fixate la art. 6 paragraful 2, administratiile postale au posibilitatea de a acorda taxe reduse, bazate pe legislatia lor interna, pentru trimiterile postei de scrisori prezentate in tara lor. Ele au, in special, posibilitatea de a acorda tarife preferentiale clientilor lor care au trafic postal important.
    Art. 12
    Taxe speciale
    1. Nici o taxa de distribuire nu poate fi perceputa de la destinatar pentru pachetele mici cu o greutate mai mica de 500 g.
    2. Cand pachetele mici cu o greutate de peste 500 g sunt supuse unei taxe de distribuire in regimul intern, aceeasi taxa putand fi perceputa pentru pachetele mici care provin din strainatate.
    3. Administratiile sunt autorizate sa perceapa, in cazurile mentionate mai jos, aceleasi taxe ca in regimul intern:
    3.1. taxa de prezentare in ultima limita de ora, perceputa de la expeditor;
    3.2. taxa de prezentare in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor, perceputa de la expeditor;
    3.3. taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, perceputa de la acesta din urma;
    3.4. taxa de retragere in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor, perceputa de la destinatar;
    3.5. taxa de post-restant, perceputa de la destinatar;
    3.6. taxa de magazinaj pentru orice trimitere din posta de scrisori care depaseste 500 g si pe care destinatarul acesteia nu a preluat-o in termenul in care trimiterea a fost tinuta la dispozitia lui fara cheltuieli. Aceasta taxa nu se aplica cecogramelor.
    Art. 13
    Francarea
    1. In general trimiterile postei de scrisori trebuie sa fie complet francate de catre expeditor. Modalitatile de francare sunt definite in regulament.
    2. Administratia de origine are posibilitatea sa predea expeditorilor trimiterile postei de scrisori nefrancate sau insuficient francate, pentru ca acestia sa le completeze ei insusi francarea.
    3. Administratia de origine poate, de asemenea, sa francheze trimiterile postei de scrisori nefrancate sau sa completeze francarea trimiterilor insuficient francate si sa incaseze valoarea lipsa de la expeditor. In acest caz ea este autorizata sa perceapa si o taxa de prelucrare de 0,33 DST maximum. Lipsa francarii este reprezentata printr-una dintre modalitatile definite in regulament.
    4. In cazurile in care posibilitatile descrise la paragrafele 2 si 3 nu sunt aplicate, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt pasibile, in sarcina destinatarului, sau a expeditorului cand este vorba de trimiteri returate, de o taxa speciala, al carei calcul este definit in regulament.
    Art. 14
    Francarea trimiterilor postei de scrisori la bordul vapoarelor
    1. Trimiterile prezentate la bordul unui vapor in timpul stationarii in doua puncte extreme ale parcursului sau intr-una dintre escalele intermediare trebuie sa fie francate cu timbre postale si conform tarifului din tara in apele careia se gaseste nava.
    2. Daca prezentarea trimiterilor la bordul vaporului are loc in plina mare, trimiterile pot fi francate, in afara unei intelegeri speciale intre administratiile interesate, cu timbre postale si conform tarifului tarii careia ii apartine sau de care depinde vaporul. Trimiterile francate in aceste conditii trebuie sa fie predate oficiului postal din escala, de indata ce este posibil dupa sosirea vaporului.
    Art. 15
    Cupoane-raspuns internationale
    1. Administratiile postale au posibilitatea sa vanda cupoane-raspuns internationale, emise de biroul international, si sa le limiteze vanzarea conform legislatiei lor interne.
    2. Valoarea cuponului-raspuns este de 0,74 DST. Pretul de vanzare fixat de catre administratiile interesate nu poate fi inferior acestei valori.
    3. Cupoanele-raspuns sunt schimbabile in orice tara membra contra unui sau mai multor timbre postale reprezentand francarea minima a unei trimiteri prioritare simple sau a unei scrisori-avion simple, expediate in strainatate. Daca legislatia interna a tarii de schimb nu interzice, cupoanele-raspuns sunt schimbabile si contra intreguri postale sau contra altor marci sau amprente de francare postala.
    4. Administratia unei tari membre are, in plus, posibilitatea de a solicita prezentarea simultana a cupoanelor-raspuns si a trimiterilor de francat in schimbul cupoanelor-raspuns.

    CAP. 2
    Servicii speciale

    Art. 16
    Trimiteri recomandate
    1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate recomandat.
    2. Taxa trimiterilor recomandate trebuie sa fie achitate dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de clasificare si categoriei sale, si dintr-o taxa fixa de recomandare de 0,31 DST maximum. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara.
    3. In cazurile in care sunt necesare masuri exceptionale de securitate, administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus fata de taxa mentionata la pct. 2, taxele speciale prevazute prin legislatia interna.
    4. Administratiile postale dispuse sa isi asume riscurile care rezulta dintr-un caz de forta majora sunt autorizate sa perceapa o taxa speciala de 0,13 DST maximum pentru fiecare trimitere recomandata.
    Art. 17
    Trimiteri cu predare atestata
    1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate prin serviciul trimiterilor cu predare atestata, in relatiile dintre administratiile care se insarcineaza cu acest serviciu.
    2. Taxa trimiterilor cu predare atestata este achitata dinainte. Ea se compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de clasificare si categoriei sale, si din taxa de predare atestata, fixata de catre administratia de origine. Aceasta taxa trebuie sa fie inferioara taxei de recomandare.
    Art. 18
    Trimiteri cu valoare declarata
    1. Trimiterile prioritare si neprioritare si scrisorile care contin hartii-valoare, documente sau obiecte de valoare sunt denumite trimiteri cu valoare declarata si pot fi schimbate cu asigurarea continutului pentru valoarea declarata de expeditor. Acest schimb este limitat la relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri, fie in relatiile lor reciproce, fie intr-un singur sens.
    2. Suma valorii declarate este, in principiu, nelimitata. Fiecare administratie are posibilitatea sa limiteze declararea valorii, in ceea ce o priveste, la o suma care nu poate fi mai mica de 4000 DST. Totusi limita valorii declarate, adoptata in serviciul intern, este aplicabila, daca ea este inferioara acestei sume.
    3. Taxa trimiterilor cu valoare declarata trebuie sa fie achitata dinainte. Ea se compune din taxa de francare simpla, taxa fixa de recomandare, prevazuta la art. 16 paragraful 2 si dintr-o taxa de asigurare.
    4. In locul taxei fixe de recomandare, administratiile postale au posibilitatea sa perceapa taxa corespunzatoare din serviciul lor intern sau, in mod exceptional, o taxa de maximum 3,27 DST.
    5. Taxa de asigurare este de 0,33 DST maximum pentru 65,34 sau fractiune de 65,34 DST declarati, sau de 0,5% din treapta de valoare declarata. Aceasta taxa este aplicabila indiferent care ar fi tara de destinatie, chiar in tarile care isi asuma riscurile ce ar putea rezulta in caz de forta majora.
    6. In cazurile in care sunt necesare masuri de securitate, exceptionale, administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus fata de taxele mentionate la paragrafele 3, 4 si 5, taxele speciale prevazute in legislatia lor interna.
    Art. 19
    Trimiteri expres
    1. La cererea expeditorilor si pentru destinatia tarilor ale caror administratii se insarcineaza cu acest serviciu, trimiterile postei de scrisori sunt distribuite prin curier special, de indata ce este posibil, dupa sosirea lor in oficiul de distribuire. Orice administratie are dreptul sa limiteze acest serviciu la trimiterile prioritare, trimiterile-avion sau, daca este vorba de singura cale utilizata intre doua administratii, la trimiterile LC de suprafata. Trimiterile expres pot fi tratate si in alt fel, atat timp cat nivelul de calitate general al serviciului oferit destinatarului este cel putin la fel de ridicat ca acela obtinut atunci cand se apeleaza la curier special.
    2. Daca trimiterile care sosesc la oficiul de distribuire dupa ultima distribuire obisnuita a zilei, ele sunt distribuite prin curier special in aceeasi zi si in aceleasi conditii ca acelea aplicate in regimul intern in tarile care ofera aceasta prestatie.
    3. Administratiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului postei de scrisori trebuie sa inlesneasca trecerea trimiterilor expres prin filiera de transmitere interna cea mai rapida, la sosirea acestora in biroul de schimb al curierului de sosire, si sa trateze apoi aceste trimiteri cat mai rapid posibil.
    4. Trimiterile expres sunt supuse, in afara taxei de francare, la o taxa care se ridica cel putin la nivelul sumei de francare a unei trimiteri simple prioritare/neprioritare, dupa caz, sau al unei scrisori simple si la maximum 1,63 DST. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara. Aceasta taxa trebuie sa fie achitata complet dinainte.
    5. Cand predarea prin expres antreneaza constrangeri speciale, o taxa complementara poate fi perceputa conform dispozitiilor referitoare la trimiterile de aceeasi natura din regimul intern.
    6. Daca reglementarea administratiei de destinatie o permite, destinatarii pot solicita oficiului de distribuire predarea prin expres la sosirea trimiterilor care le sunt destinate. In acest caz, administratia de destinatie este autorizata sa perceapa, in momentul distribuirii, taxa aplicabila in serviciul sau intern.
    Art. 20
    Confirmarea de primire
    1. Expeditorul unei trimiteri recomandate, al unei trimiteri cu predare atestata sau al unei trimiteri cu valoare declarata poate solicita, in momentul prezentarii, o confirmare de primire, platind taxa de maximum 0,98 DST. Confirmarea de primire este returata expeditorului pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata).
    2. Cand expeditorul reclama o confirmare de primire care nu i-a parvenit in termenul normal, nu i se mai percepe o a doua taxa.
    Art. 21
    Predare in mana proprie
    1. La cererea expeditorului si in relatiile dintre administratiile care si-au dat consimtamantul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestata si trimiterile cu valoare declarata sunt predate in mana proprie. Administratiile pot sa se puna de acord sa nu admita acest lucru decat pentru trimiterile respective, insotite de o confirmare de primire. In toate cazurile, expeditorul plateste o taxa de predare in mana proprie de 0,16 DST maximum.
    Art. 22
    Trimiteri scutite de taxe si drepturi
    1. In relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord in aceasta privinta, expeditorii pot sa ia in sarcina lor, prin intermediul unei declaratii prealabile la oficiul postal de origine, totalitatea taxelor si a drepturilor cu care sunt grevate trimiterile la distribuire. Atat timp cat o trimitere nu a fost predata destinatarului, expeditorul poate, ulterior prezentarii, sa solicite ca trimiterea sa fie predata cu scutire de taxe si drepturi.
    2. In cazurile prevazute in paragraful 1, expeditorii se angajeaza sa plateasca sumele care ar putea fi reclamate de catre oficiul postal de distribuire. Eventual, ei trebuie sa efectueze o plata provizorie.
    3. Administratia de origine percepe de la expeditor o taxa de 0,98 DST maximum, pe care ea o pastreaza ca remuneratie pentru serviciile furnizate in tara de origine.
    4. In caz de cerere formulata ulterior prezentarii, administratia de origine percepe in plus o taxa aditionala de 1,31 DST per cerere. Daca cererea trebuie sa fie transmisa pe calea telecomunicatiilor, expeditorul trebuie sa plateasca si taxa corespunzatoare.
    5. Administratia de destinatie este autorizata sa perceapa, per trimitere, o taxa de comision de 0,98 DST maximum. Aceasta taxa este independenta de taxa de prezentare la vama. Ea este perceputa de la expeditor in profitul administratiei de destinatie.
    6. Orice administratie are dreptul sa limiteze serviciul de trimiteri, scutite de taxe si drepturi, la trimiterile recomandate si la trimiterile cu valoare declarata.
    Art. 23
    Serviciul de corespondenta comerciala-raspuns internationala
    1. Administratiile pot sa convina intre ele sa participe la un serviciu facultativ, denumit in continuare corespondenta comerciala-raspuns internationala (CCRI).
    2. Administratiile care asigura acest serviciu trebuie sa respecte dispozitiile definite in regulament.
    3. Administratiile pot totusi conveni, bilateral, sa stabileasca alt sistem intre ele.
    4. Administratiile pot pune in aplicare un sistem de compensare care sa tina seama de costurile suportate.
    Art. 24
    Materii biologice perisabile. Materii radioactive
    1. Materiile biologice perisabile si materiile radioactive, conditionate si ambalate conform dispozitiilor respective din regulament, sunt supuse tarifului trimiterilor prioritare sau tarifului scrisorilor si recomandarii. Admiterea lor este limitata la relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri fie in relatiile lor reciproce, fie intr-un singur sens. Asemenea materii sunt indrumate pe calea cea mai rapida, sub rezerva achitarii suprataxelor aeriene corespunzatoare.
    2. Materiile biologice perisabile nu pot fi schimbate decat intre laboratoare calificate oficial recunoscute, in timp ce materiile radioactive nu pot fi prezentate decat de catre expeditori clar autorizati.

    CAP. 3
    Dispozitii speciale

    Art. 25
    Prezentarea in strainatate a trimiterilor din posta de scrisori
    1. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie destinatarilor trimiterile postei de scrisori pe care expeditori, rezidand pe teritoriul sau le prezinta sau fac sa fie prezentate intr-o tara straina, pentru a beneficia de conditiile tarifare mai favorabile care sunt acolo aplicabile.
    2. Dispozitiile prevazute in paragraful 1 se aplica fara distinctie fie trimiterilor postei de scrisori pregatite in tara de rezidenta a expeditorului si transportate apoi peste frontiera, fie trimiterilor postei de scrisori confectionate intr-o tara straina.
    3. Administratia de destinatie are dreptul sa solicite expeditorului si, in lipsa acestuia, administratiei de prezentare, plata tarifelor interne. Daca nici expeditorul, nici administratia de prezentare nu accepta sa plateasca aceste tarife intr-un termen fixat de catre administratia de destinatie, aceasta poate fie sa returneze trimiterile administratiei de prezentare avand dreptul sa fie rambursata cu cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform propriei legislatii.
    4. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie destinatarilor trimiterile postei de scrisori, pe care expeditorii le-au prezentat in cantitate mare intr-o alta tara decat aceea in care rezideaza, fara sa perceapa o remuneratie adecvata. Administratiile de destinatie au dreptul sa solicite administratiei de prezentare o remuneratie in raport cu costurile suportate, care nu va fi superioara valorii celei mai ridicate dintre urmatoarele doua formule: fie 80% din tariful intern aplicabil unor trimiteri echivalente, fie 0,14 DST per trimitere plus 1 DST per kilogram. Daca administratia de prezentare nu accepta sa plateasca valoarea reclamata intr-un termen fixat de catre administratia de destinatie, acesta poate fie sa retureze trimiterile administratiei de prezentare, avand dreptul sa fie rambursata cu cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform propriei sale legislatii.
    Art. 26
    Trimiteri neadmise. Interdictii
    1. Trimiterile care nu indeplinesc conditiile cerute prin conventie si regulament nu sunt admise.
    2. Trimiterile, altele decat trimiterile cu valoare declarata, nu pot contine monede, bilete de banca, bancnote sau valori la purtator, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturat sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. Totusi, daca legislatia interna a tarilor de origine si de destinatie o permit, aceste obiecte pot fi expediate in plic inchis, ca trimiteri recomandate.
    3. Scrisorile nu pot contine documente avand caracter de corespondenta actuala si personala, schimbate intre alte persoane decat expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. Daca se constata prezenta acestora, administratia tarii de origine sau de destinatie le trateaza conform legislatiei sale.
    4. In afara exceptiilor prevazute in regulament, imprimatele si cecogramele:
    4.1. nu pot sa comporte nici o adnotare, nici sa contina vreun document care sa aiba caracter de corespondenta actuala si personala;
    4.2. nu pot sa contina nici un timbru postal, nici o formula de francare, obliterata sau nu, nici o hartie reprezentand vreo valoare.
    5. Introducerea in trimiterile postei de scrisori a obiectelor mentionate mai jos este interzisa:
    5.1 stupefiantele si substantele psihotrope;
    5.2. materiile explozibile, inflamabile sau alte materii periculoase; totusi materiile biologice perisabile si materiile radioactive mentionate in art. 24 nu cad sub incidenta acestei interdictii;
    5.3. obiectele obscene sau imorale;
    5.4. obiectele al caror import sau circulatie este interzisa in tara de destinatie;
    6. Introducerea de animale vii in trimiterile postei de scrisori este interzisa.
    6.1. Sunt totusi admise in trimiterile postei de scrisori, altele decat trimiterile cu valoare declarata:
    6.1.1. albinele, lipitorile si viermii de matase;
    6.1.2. parazitii si distrugatorii insectelor nocive, destinati in controlul acestor insecte si schimbati intre institutiile oficial recunoscute.
    7. Tratamentul trimiterilor admise din greseala este prevazut in regulament. Totusi trimiterile care contin obiectele mentionate la pct. 5.1., 5.2. si 5.3 nu sunt in nici un caz indrumate la destinatie, nici distribuite destinatarilor, nici returate la origine.
    Art. 27
    Reexpedierea
    1. In caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile postei de scrisori ii sunt imediat reexpediate in conditiile prevazute in serviciul intern.
    2. Trimiterile nu sunt totusi reexpediate:
    2.1. daca expeditorul le-a interzis reexpedierea printr-o adnotare facuta in adresa, intr-o limba cunoscuta in tara de destinatie;
    2.2. daca ele comporta, deasupra adresei destinatarului, mentiunea sau ocupantului locului.
    3. Administratiile care percep o taxa pentru cererile de reexpediere in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa in serviciul international.
    4. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile postei de scrisori reexpediate dintr-o tara in alta, in afara exceptiilor prevazute de regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de reexpediere in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru trimiterile postei de scrisori reexpediate in propriul lor serviciu.
    5. Conditiile de reexpediere reies din regulament.
    Art. 28
    Trimiteri nedistribuibile
    1. Sunt considerate ca trimiteri nedistribuibile acele trimiteri care nu au putut fi predate destinatarilor dintr-o cauza anume.
    2. Returarea trimiterilor nedistribuibile, precum si termenul lor de pastrare sunt prevazute in regulament.
    3. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile nedistribuibile returate tarii de origine, in afara exceptiilor prevazute in regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de retur in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru trimiterile din regim international care le sunt returate.
    Art. 29
    Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
    1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori poate cere retragerea din serviciu, modificarea sau corectarea adresei, atat timp cat trimiterea:
    1.1. nu a fost predata destinatarului;
    1.2. nu a fost confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta pentru incalcarea art. 26;
    1.3. nu a fost retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
    2. Fiecare administratie este obligata sa accepte cererile de retragere, de modificare sau de corectare a adresei, referitoare la orice trimitere din posta de scrisori, prezentata in serviciile altor administratii, daca legislatia sa permite acest lucru.
    3. Expeditorul trebuie sa plateasca, pentru fiecare cerere, o taxa speciala de 1,31 DST maximum.
    4. Cererea este transmisa pe cale postala sau pe caile telecomunicatiilor pe cheltuiala expeditorului. Conditiile de transmitere si dispozitiile referitoare la utilizarea caii de telecomunicatii sunt prevazute in regulament.
    5. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei referitoare la mai multe trimiteri prezentate simultan la acelasi oficiu postal de catre acelasi expeditor pe adresa aceluiasi destinatar nu se percep decat o singura data taxele prevazute la paragrafele 3 si 4.
    Art. 30
    Reclamatii
    1. Reclamatiile sunt admise in termen de un an, incepand din a doua zi dupa prezentarea trimiterii.
    2. In timpul acestei perioade, reclamatiile sunt acceptate de indata ce problema este semnalata de catre expeditor sau de catre destinatar. Totusi, cand reclamatia unui expeditor se refera la o trimitere nedistribuita si cand termenul de indrumare prevazut nu este inca expirat, se convine a se informa expeditorul asupra acestui termen.
    3. Fiecare administratie este obligata sa accepte reclamatiile referitoare la orice trimitere prezentata in serviciile celorlalte administratii.
    4. Prelucrarea reclamatiilor este gratuita. Totusi, daca utilizarea cailor de telecomunicatii sau a serviciului EMS este solicitata, cheltuielile suplimentare sunt, in principiu, in sarcina solicitantului. Dispozitiile referitoare la acest lucru sunt prevazute in regulament.

    CAP. 4
    Probleme vamale

    Art. 31
    Controlul vamal
    Administratiile postale din tara de origine si din cea de destinatie sunt autorizate sa supuna trimiterile postei de scrisori controlului vamal, conform legislatiei din aceste tari.
    Art. 32
    Taxa de prezentare la vama
    Trimiterile supuse controlului vamal in tara de origine sau de destinatie, dupa caz, pot fi supuse unei taxe postale speciale de 2,61 DST maximum. Pentru fiecare sac M, taxa speciala poate ajunge pana la 3,27 DST maximum. Aceasta taxa nu este perceputa decat pentru prezentarea la vama si vamuirea trimiterilor care au fost supuse drepturilor vamale sau oricarui alt drept de aceeasi natura.
    Art. 33
    Drepturi vamale si alte drepturi
    Administratiile postale sunt autorizate sa perceapa de la expeditorii sau destinatarii trimiterilor, dupa caz, drepturile vamale si orice alte eventuale drepturi.

    CAP. 5
    Responsabilitate

    Art. 34
    Responsabilitatea administratiilor postale. Despagubiri
    1. Generalitati
    1.1. In afara cazurilor prevazute la art. 35, administratiile postale raspund de:
    1.1.1. pierderea, spolierea sau avarierea trimiterilor recomandate si a trimiterilor cu valoare declarata;
    1.1.2. pierderea trimiterilor cu predare atestata.
    1.2. Administratiile postale se pot angaja sa acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forta majora.
    2. Trimiteri recomandate.
    2.1. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire in caz de pierdere a trimiterii sale.
    2.1.1. Despagubirea pentru pierderea unei trimiteri recomandate se ridica la 30 DST, inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii trimiterii;
    2.1.2. Despagubirea pentru un sac M recomandat se ridica la 150 DST, inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii sacului M.
    2.2. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire, daca continutul trimiterii sale este spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totusi sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod eficient continutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
    2.2.1. Despagubirea pentru o trimitere recomandata spoliata sau avariata corespunde, in principiu, valorii reale a pagubei. Ea nu poate totusi, in nici un caz, sa depaseasca valorile fixate la pct. 2.1.1. si 2.1.2. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare.
    3. Trimiteri cu predare atestata
    3.1. In caz de pierdere a unei trimiteri cu predare atestata, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate.
    3.2. Expeditorul are, de asemenea, dreptul la rambursarea taxelor achitate, in cazul in care continutul a fost in intregime spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totusi sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod eficient continutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
    4. Trimiteri cu valoare declarata
    4.1. In caz de pierdere, spoliere sau avariere a unei trimiteri cu valoare declarata, expeditorul are dreptul la o despagubire corespunzand, in principiu, valorii reale a pagubei. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare. Totusi aceasta despagubire nu poate in nici un caz sa depaseasca suma in DST a valorii declarate.
    4.2. Despagubirea este calculata dupa pretul curent, convertit in DST, al obiectelor de valoare de aceeasi natura, in locul si perioada in care ele au fost acceptate la transport. In lipsa unui pret curent, despagubirea este calculata dupa valoarea obisnuita a obiectelor evaluate pe aceeasi baza.
    4.3. Cand o despagubire este datorata pentru pierderea, spolierea totala sau avarierea totala a unei trimiteri cu valoare declarata, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul are dreptul, in plus, la restituirea taxelor si a drepturilor achitate. Totusi taxa de asigurare nu este in nici un caz rambursabila; ea ramane achitata administratiei de origine.
    5. Prin derogare de la dispozitiile prevazute la pct. 2.1. si 4.1., destinatarul are dreptul la despagubire dupa ce va fi fost facuta predarea unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarata, spoliata sau avariata.
    6. Administratia de origine are posibilitatea de a plati expeditorilor din tara sa despagubirile prevazute prin legislatia sa interna pentru trimiterile recomandate, cu conditia ca ele sa nu fie inferioare celor prevazute la pct. 2.1. Acelasi lucru este valabil si pentru administratia de destinatie, atunci cand despagubirea este platita destinatarului. Valorile fixate la pct. 2.1 raman totusi aplicabile:
    6.1. in caz de recurs contra administratiei responsabile;
    6.2. daca expeditorul renunta la drepturile sale in favoarea destinatarului sau invers.
    Art. 35
    Neresponsabilitatea administratiilor postale
    1. Administratiile postale inceteaza sa fie responsabile de trimiterile recomandate, trimiterile cu predare atestata si trimiterile cu valoare declarata, carora le-a fost facuta predarea in conditiile prescrise de reglementarile lor pentru trimiteri de aceeasi natura. Responsabilitatea este totusi mentinuta:
    1.1. cand o spoliere sau avariere a fost constatata inaintea predarii sau cu ocazia predarii trimiterii;
    1.2. cand reglementarea interna permitand, destinatarul, eventual expeditorul, daca este cazul unui retur la origine, formuleaza rezerve la preluarea unei trimiteri spoliate sau avariate;
    1.3. cand reglementarea interna permitand, trimiterea recomandata a fost distribuita intr-o cutie postala si destinatarul declara ca nu a primit-o atunci cand procedeaza la reclamatie;
    1.4. cand destinatarul sau, in caz de retur la origine, expeditorul unei trimiteri cu valoare declarata, in pofida descarcarii date reglementar, declara fara intarziere administratiei care i-a distribuit trimiterea ca a constatat o paguba. El trebuie sa aduca dovada ca spolierea sau avarierea nu s-a produs dupa distribuirea trimiterii.
    2. Administratiile postale nu sunt responsabile:
    2.1. in caz de forta majora, sub rezerva art. 34 pct. 1.2.:
    2.2. cand proba responsabilitatii lor nefiind administrata altfel, ele nu pot raspunde de trimiteri ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forta majora;
    2.3. cand paguba a fost determinata de greseala sau neglijenta expeditorului sau provine de la natura continutului;
    2.4. cand este vorba de trimiteri al caror continut cade sub interdictiile prevazute la art. 26, si aceste trimiteri au fost confiscate sau distruse de catre autoritatea competenta datorita continutului lor;
    2.5. in caz de retinere, in virtutea legislatiei tarii de destinatie, conform notificarii administratiei acestei tari;
    2.6. cand este vorba de trimiteri cu valoare declarata, care fac obiectul unei declarari frauduloase a valorii superioare valorii reale a continutului;
    2.7. cand expeditorul nu a formulat nici o reclamatie in termen de un an, incepand din a doua zi dupa prezentarea trimiterii.
    3. Administratiile postale nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce priveste declaratia vamala, indiferent sub ce forma ar fi aceasta facuta, si deciziile luate de catre serviciile vamale cu ocazia verificarii trimiterilor supuse controlului vamal.
    Art. 36
    Responsabilitatea expeditorului
    1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori este responsabil de toate pagubele cauzate celorlalte trimiteri postale ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la transport sau a nerespectarii conditiilor de admitere.
    2. Expeditorul este responsabil in aceleasi limite ca si administratiile postale.
    3. Expeditorul ramane responsabil, chiar daca oficiul de prezentare a acceptat o astfel de trimitere.
    4. Expeditorul nu este responsabil, daca exista o greseala sau neglijenta a administratiilor sau a transportatorilor.
    Art. 37
    Plata despagubirii
    1. Sub rezerva dreptului de recurs contra administratiei responsabile, obligatia de a plati despagubirea revine, dupa caz, administratiei de origine sau administratiei de destinatie.
    Obligatia de a restitui taxele pentru trimiterile cu predare atestata revine administratiei de origine.
    2. Expeditorul are posibilitatea sa renunte la dreptul sau la despagubire in favoarea destinatarului. Invers, destinatarul are posibilitatea sa renunte la drepturile sale in favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul pot autoriza o terta persoana sa primeasca despagubirea, daca legislatia interna permite acest lucru.
    3. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in contul administratiei care, participand la transport si in mod reglementar atentionata, a lasat sa se scurga doua luni fara sa dea o solutie definitiva problemei sau fara sa fi semnalat:
    3.1. ca paguba pare sa fie datorata unui caz de forta majora;
    3.2. ca trimiterea ar fi fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta, datorita continutul ei, sau retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
    4. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este, de asemenea, autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in cazul in care formularul de reclamatie este insuficient completat si a trebuit sa fie returat pentru completarea informatiei, antrenand astfel depasirea termenului prevazut in paragraful 3.
    Art. 38
    Recuperarea eventuala a despagubirii de la expeditor sau destinatar
    1. Daca, dupa plata despagubirii, o trimitere recomandata sau o trimitere cu valoare declarata sau o parte a continutului considerat anterior ca pierdut a fost regasit, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul este avizat ca trimiterea este tinuta la dispozitia sa o perioada de 3 luni, contra rambursarii valorii despagubirii platite. In acelasi timp el este intrebat cui trebuie sa fie predata trimiterea. In caz de refuz sau de lipsa a raspunsului in termenul prevazut, acelasi demers este efectuat pe langa destinatar sau expeditor, dupa caz.
    2. Daca expeditorul si destinatarul renunta sa preia trimiterea, aceasta devine proprietatea administratiei, sau, daca este cazul, a administratiilor care au suportat paguba.
    3. In caz de descoperire ulterioara a unei trimiteri cu valoare declarata, al carei continut este recunoscut ca fiind de valoare inferioara sumei despagubirii platite, expeditorul trebuie sa ramburseze suma acestei despagubiri contra preluarii trimiterii, fara prejudicierea consecintelor care decurg din declararea frauduloasa a valorii.

    CAP. 6
    Curierul electronic

    Art. 39
    Dispozitii generale
    1. Administratiile postale pot conveni intre ele sa practice serviciile de curier electronic.
    2. Curierul electronic este un serviciu postal care utilizeaza calea telecomunicatiilor pentru a transmite, conform originalului si in cateva secunde, mesaje primite de la expeditor, sub forma fizica sau electronica si care trebuie sa fie predate destinatarului, sub forma fizica sau electronica. In cazul predarii sub forma fizica, informatiile sunt in general transmise, pe calea telecomunicatiilor, la cea mai mare distanta posibila, si reproduse sub forma fizica, cat mai aproape posibil de destinatar. Mesajele sub forma fizica sub predate in plic destinatarului ca trimiteri din posta de scrisori.
    3. Tarifele referitoare la curierul electronic sunt fixate de catre administratii, avandu-se in vedere costurile si exigentele pietei.
    Art. 40
    Servicii de telecopie
    Gama de servicii de tip bureaufax permite sa se transmita texte si ilustratii conform originalului, prin telecopie.
    Art. 41
    Servicii de teleimprimare
    Gama de servicii permite transmiterea de texte si ilustratii generate de instalatii de informatica (PC, ordinator central).

    PARTEA A TREIA
    Dispozitii referitoare la posta de scrisori. Relatii intre administratiile postale

    CAP. 1
    Prelucrarea trimiterilor postei de scrisori

    Art. 42
    Obiective in materie de calitate
    1. Administratiile trebuie sa fixeze un termen pentru prelucrarea trimiterilor prioritare si a trimiterilor-avion si de suprafata cu destinatia sau provenienta tarii lor. Acest termen nu trebuie sa fie mai putin favorabil celui aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern.
    2. Administratia de origine trebuie sa publice directivele in materie de calitate a serviciului pentru trimiterile-avion destinate strainatatii, luand ca punct de reper termenele fixate de catre administratiile de origine si de destinatie si luand in calcul timpul de transport.
    3. Administratiile postale vor intreprinde verificari periodice privind respectarea termenelor stabilite fie in cadrul anchetelor organizate de biroul international sau de uniunile restranse, fie pe baza de acorduri bilaterale.
    4. Este, de asemenea, de dorit ca administratiile postale sa verifice periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de control, in special al controalelor externe.
    5. Pe cat este posibil, administratiile aplica sisteme de control al calitatii serviciului pentru depesele curierului international (atat de sosire, cat si la plecare); este vorba de o evaluare efectuata, in masura posibilului, incepand de la prezentare pana la distribuire (cap la cap).
    6. Toate tarile membre furnizeaza biroului international informatii actualizate asupra ultimelor termene de admitere (orele limite de prezentare), care le servesc drept referinta in exploatarea serviciului lor postal international.
    7. De indata ce este posibil, informatiile trebuie sa fie furnizate separat pentru fluxurile de curier prioritar si neprioritar.
    Art. 43
    Schimbul de trimiteri
    1. Administratiile pot sa isi expedieze reciproc, prin intermediul uneia sau mai multora dintre ele, in aceeasi masura, depese inchise, cat si trimiteri in tranzit deschis, conform nevoilor si convenientelor serviciului.
    2. Cand transportul in tranzit de curier de-a lungul unei tari are loc fara participarea administratiei postale din acea tara, aceasta din urma trebuie sa fie informata dinainte. Aceasta forma de tranzit nu angajeaza responsabilitatea administratiei postale a tarii de tranzit.
    3. Administratiile au posibilitatea sa expedieze, prin avion, cu prioritate redusa, depesele de curier de suprafata, sub rezerva acordului administratiilor care primesc aceste depese in aeroporturile din tarile lor.
    4. Schimburile se deruleaza pe baza dispozitiilor din regulament.
    Art. 44
    Schimbul de depese inchise cu unitatile militare
    1. Depesele inchise pot fi schimbate prin intermediul serviciilor teritoriale, maritime sau aeriene din alte tari:
    1.1. intre birourile postale dintr-una dintre tarile membre si comandamente de unitati militare puse la dispozitia Organizatiei Natiunilor Unite;
    1.2. intre comandantii acestor unitati militare;
    1.3. intre birourile postale dintr-o tara membra si comandamentele de divizii navale sau aeriene, nave de razboi sau avioane militare din aceeasi tara si care stationeaza in strainatate;
    1.4. intre comandantii de divizii navale sau aeriene, de nave de razboi sau avioane militare ale aceleiasi tari.
    2. Trimiterile postei de scrisori, cuprinse in depesele mentionate la paragraful 1, trebuie sa fie exclusiv pe adresa sau sa provina de la membrii unitatilor militare sau ai statelor majore si echipajelor vapoarelor sau avioanelor de destinatie sau expeditoare ale depeselor. Tarifele si conditiile de expediere care le sunt aplicabile sunt determinate, dupa reglementarea sa, de catre administratia postala a tarii care a pus la dispozitie, unitatii militare sau careia ii apartin vapoarele sau avioanele.
    3. In afara unei intelegeri speciale, administratia tarii care a pus la dispozitie unitatea militara sau de care tin vapoarele de razboi sau avioanele militare este datoare, fata de administratiile respective, pentru plata cheltuielilor de tranzit al depeselor, a cheltuielilor terminale si a cheltuielilor de transport aerian.
    Art. 45
    Suspendarea temporara a serviciilor
    Cand imprejurari extraordinare obliga o administratie postala sa suspende temporar si in mod general sau partial executarea serviciilor, ea trebuie sa informeze imediat administratiile interesate.

    CAP. 2
    Tratarea cazurilor de responsabilitate

    Art. 46
    Determinarea responsabilitatii intre administratiile postale
    1. Pana la proba contrara, responsabilitatea revine administratiilor postale care, primind trimiterea fara sa faca vreo observatie si fiind puse in posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu pot stabili nici predarea ei catre destinatar nici, daca este cazul, transmiterea corecta a acesteia catre o alta administratie.
    2. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in cursul transportului, fara a fi posibil sa se stabileasca pe teritoriul sau in serviciul carei tari s-a produs faptul, administratiile in cauza suporta paguba in parti egale.
    3. Responsabilitatea unei administratii fata de celelalte administratii nu este in nici un caz angajata dincolo de maximumul de declarare a valorii pe care ea l-a adoptat.
    4. Administratiile postale care nu asigura serviciul de trimiteri cu valori declarate isi asuma, pentru asemenea trimiteri transportate in depese inchise, responsabilitatea prevazuta pentru trimiterile recomandate. Aceasta dispozitie se aplica si atunci cand administratiile postale nu accepta responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul vapoarelor sau al avioanelor pe care ea le utilizeaza.
    5. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs pe teritoriul sau in serviciul unei administratii intermediare care nu asigura serviciul de trimiteri cu valoare declarata, administratia de origine suporta paguba neacoperita de catre administratia intermediara.
    6. Drepturile vamale si altele, a caror anulare nu a putut fi obtinuta, cad in sarcina administratiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.
    7. Administratia care a efectuat plata despagubirii este inlocuita, pana la concurenta sumei acestei despagubiri, in drepturi, de catre persoana care a primit-o, pentru orice eventual recurs fie impotriva destinatarului, fie impotriva expeditorului, fie impotriva unor terti.

    CAP. 3
    Cheltuieli de tranzit si cheltuieli terminale

    Art. 47
    Cheltuieli de tranzit
    1. Sub rezerva art. 50, depesele inchise schimbate intre doua administratii sau intre doua birouri din aceeasi tara, prin intermediul uneia sau mai multor administratii (servicii terte), sunt supuse platii cheltuielilor de tranzit. Acestea constituie o retributie pentru prestatiile referitoare la tranzitul teritorial sau la tranzitul maritim.
    2. Trimiterile in tranzit deschis pot fi si ele supuse cheltuielilor de tranzit. Modalitatile de aplicare reies din regulament.
    Art. 48
    Baremuri ale cheltuielilor de tranzit
    1. Cheltuielile de tranzit sunt calculate dupa baremurile indicate in tabelul de mai jos:
-----------------------------------------------------
 Parcursul                          Taxa per kg brut
-----------------------------------------------------
    1                                    2
-----------------------------------------------------
 1.1. Parcursuri teritoriale
      exprimate in kilometri                DST
      Pana la  100 km                       0,14
      Peste    100 km pana la    200 km     0,17
      Peste    200 km pana la    300 km     0,20
      Peste    300 km pana la    400 km     0,22
      Peste    400 km pana la    500 km     0,24
      Peste    500 km pana la    600 km     0,26
      Peste    600 km pana la    700 km     0,27
      Peste    700 km pana la    800 km     0,29
      Peste    800 km pana la    900 km     0,31
      Peste    900 km pana la  1.000 km     0,32
      Peste  1.000 km pana la  1.100 km     0,34
      Peste  1.100 km pana la  1.200 km     0,35
      Peste  1.200 km pana la  1.300 km     0,37
      Peste  1.300 km pana la  1.500 km     0,39
      Peste  1.500 km pana la  2.000 km     0,43
      Peste  2.000 km pana la  2.500 km     0,49
      Peste  2.500 km pana la  2.750 km     0,53
      Peste  2.750 km pana la  3.000 km     0,56
      Peste  3.000 km pana la  4.000 km     0,62
      Peste  4.000 km pana la  5.000 km     0,72
      Peste  5.000 km pana la  6.000 km     0,81
      Peste  6.000 km pana la  7.000 km     0,89
      Peste  7.000 km pana la  8.000 km     0,97
      Peste  8.000 km pana la  9.000 km     1,05
      Peste  9.000 km pana la 10.000 km     1,12
      Peste 10.000 km pana la 11.000 km     1,19
      Peste 11.000 km pana la 12.000 km     1,26
      Peste 12.000 km pana la 13.000 km     1,32
      Peste 13.000 km pana la 14.000 km     1,39
      Peste 14.000 km                       1,45
-----------------------------------------------------
                 1.2. Parcursuri maritime
-------------------------------------------------------------------
                              exprimate in kilometri
 exprimate in mile marine     dupa convertirea pe baza:     DST
                              1 mila marina = 1,852 km
-------------------------------------------------------------------
 pana la    100 mile marine      pana la  185 km               0,17
 peste      100 pana la    200   peste    185 pana la    370   0,19
 peste      200 pana la    300   peste    370 pana la    556   0,21
 peste      300 pana la    400   peste    556 pana la    741   0,22
 peste      400 pana la    500   peste    741 pana la    926   0,23
 peste      500 pana la    600   peste    926 pana la  1.111   0,24
 peste      600 pana la    700   peste  1.111 pana la  1.296   0,24
 peste      700 pana la    800   peste  1.296 pana la  1.482   0,25
 peste      800 pana la    900   peste  1.482 pana la  1.667   0,25
 peste      900 pana la  1.000   peste  1.667 pana la  1.852   0,26
 peste    1.000 pana la  1.100   peste  1.852 pana la  2.037   0,26
 peste    1.100 pana la  1.200   peste  2.037 pana la  2.222   0,27
 peste    1.200 pana la  1.300   peste  2.222 pana la  2.408   0,27
 peste    1.300 pana la  1.500   peste  2.408 pana la  2.778   0,28
 peste    1.500 pana la  2.000   peste  2.778 pana la  3.704   0,29
 peste    2.000 pana la  2.500   peste  3.704 pana la  4.630   0,31
 peste    2.500 pana la  2.750   peste  4.630 pana la  5.093   0,32
 peste    2.750 pana la  3.000   peste  5.093 pana la  5.556   0,32
 peste    3.000 pana la  4.000   peste  5.556 pana la  7.408   0,34
 peste    4.000 pana la  5.000   peste  7.408 pana la  9.260   0,36
 peste    5.000 pana la  6.000   peste  9.260 pana la 11.112   0,38
 peste    6.000 pana la  7.000   peste 11.112 pana la 12.964   0,40
 peste    7.000 pana la  8.000   peste 12.964 pana la 14.816   0,41
 peste    8.000 pana la  9.000   peste 14.816 pana la 16.668   0,42
 peste    9.000 pana la 10.000   peste 16.668 pana la 18.520   0,43
 peste   10.000 pana la 11.000   peste 18.520 pana la 20.372   0,45
 peste   11.000 pana la 12.000   peste 20.372 pana la 22.224   0,46
 peste   12.000 pana la 13.000   peste 22.224 pana la 24.076   0,47
 peste   13.000 pana la 14.000   peste 24.076 pana la 25.928   0,48
 peste   14.000                  peste 25.928                  0,49
-------------------------------------------------------------------
    2. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice, intre doua congrese, baremurile mentionate la paragraful 1. Revizuirea care ar putea fi facuta datorita metodologiei care asigura o remuneratie echitabila administratiilor care efectueaza operatiuni de tranzit va trebui sa se sprijine pe datele economice si financiare, fiabile si reprezentative. Modificarea eventuala care va putea fi hotarata va intra in vigoare la o data fixata de catre Consiliul de exploatare postala.
    Art. 49
    Cheltuieli terminale
    1. Sub rezerva art. 50, fiecare administratie, care primeste de la o alta administratie trimiteri din posta de scrisori, are dreptul sa primeasca de la administratia expeditoare o remuneratie pentru cheltuielile ocazionate de catre curierul international primit.
    2. Remuneratia
    2.1. Remuneratia pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor M, este de 3,427 DST per kilogram.
    2.2. Pentru sacii M, taxa de aplicat este de 0,653 DST per kilogram.
    2.2.1. Sacii M mai usori de 5 kg sunt considerati ca avand o greutate de 5 kg, pentru remunerarea cheltuielilor terminale.
    3. Mecanismul de revizuire
    3.1. Cand, intr-o relatie data, o administratie expeditoare sau destinatara a unui flux de curier de peste 150 tone per an (sacii M exclusi) constata ca numarul mediu al trimiterilor continute intr-un kilogram de curier expediat sau primit se indeparteaza de media mondiala de 17,26 trimiteri, ea poate obtine revizuirea taxei daca, prin raportare la aceasta medie:
    3.1.1. numarul de trimiteri este mai mare de 21, sau
    3.1.2. numarul de trimiteri este mai mic de 14.
    3.1.3. In cazul prevazut la pct. 3.1.2, revizuirea nu este aplicabila, daca fluxul respectiv este destinat unei tari in curs de dezvoltare care figureaza in lista retinuta in acest scop de catre congres.
    3.1.4. Cand o administratie solicita aplicarea revizuirii prevazute la pct. 3.1, administratia corespondenta poate sa faca acelasi lucru, daca fluxul in celalalt sens este mai mic de 150 tone per an.
    3.1.4.1. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1.4. nu se aplica tarilor in curs de dezvoltare care figureaza in lista retinuta in acest scop de catre congres.
    3.2. Revizuirea este efectuata conform conditiilor precizate in regulament.
    4. Curierul in numar
    4.1. Pentru curierul in numar, administratia de destinatie poate sa ceara o remuneratie specifica, conform uneia dintre formulele urmatoare:
    4.1.1. aplicarea de taxe medii mondiale de 0,14 DST per trimitere si de 1 DST per kilogram;
    4.1.2. aplicarea de taxe per trimitere si per kilogram, care sa reflecte costurile prelucrarii in tara de destinatie. Aceste costuri trebuie sa fie in concordanta cu tarifele interne, conform conditiilor precizate in regulament.
    4.2. Sub rezerva conditiilor mentionate la pct. 3.1.3, cand o administratie de destinatie solicita remuneratia specifica pentru curierul in numar, administratia expeditoare este abilitata sa solicite ca restul fluxului sa fie supus revizuirii prevazute la pct. 3.1.
    5. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa modifice, in intervalul dintre doua congrese, remuneratiile mentionate la paragraful 2 si la pct. 4.1.1. Revizuirea care ar putea fi facuta va trebui sa se bazeze pe date economice si financiare, fiabile si reprezentative. Modificarea eventuala, care ar putea fi decisa, va intra in vigoare la o data fixata de catre Consiliul de exploatare postala. Acesta din urma este, de asemenea, autorizat sa defineasca modalitatile de punere in aplicare a sistemului de remuneratie prevazut la pct. 4.1.2.
    6. Orice administratie poate renunta, total sau partial, la remuneratia prevazuta la paragraful 1.
    7. Administratiile interesate pot, prin acord bilateral sau multilateral, sa aplice alte sisteme de remuneratie pentru reglarea conturilor referitoare la cheltuieli terminale.
    Art. 50
    Scutirea de cheltuieli de tranzit si de cheltuieli terminale
    Sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim si de cheltuieli terminale trimiterile din posta de scrisori referitoare la serviciul postal, mentionate la art. 7 pct. 2.2, trimiterile postale nedistribuite, returate la origine in depese inchise, precum si sacii postali goi.
    Art. 51
    Decontul cheltuielilor de tranzit si al cheltuielilor terminale
    1. Cheltuieli de tranzit
    1.1. Decontul cheltuielilor de tranzit al curierului de suprafata este stabilit anual de catre administratia de tranzit pentru fiecare administratie de origine. El se bazeaza pe greutatea depeselor primite in tranzit, expediate in timpul anului, luat in considerare. Baremurile fixate in art. 48 sunt aplicabile.
    1.2. Cheltuielile de tranzit sunt in sarcina administratiei de origine a depeselor. Ele sunt platibile, sub rezerva exceptiei prevazute la pct. 1.4, administratiilor tarilor traversate sau ale caror servicii participa la transportul teritorial sau maritim al depeselor.
    1.3. Cand administratia tarii traversate nu participa la transportul teritorial sau maritim al depeselor, cheltuielile de tranzit corespunzatoare revin administratiei de destinatie, daca aceasta suporta costurile aferente acestui tranzit.
    1.4. Cheltuielile de transport maritim al depeselor in tranzit pot fi reglate direct intre administratiile postale de origine a depeselor si companiile de navigatie maritime sau agentii lor. Administratia postala a postului de imbarcare trebuie sa isi dea acordul prealabil.
    1.5. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor de tranzit atunci cand soldul anual nu depaseste 163,35 DST.
    2. Cheltuieli terminale
    2.1. Pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor M, decontul cheltuielilor terminale este intocmit anual, de catre administratia creditoare, dupa greutatea reala a depeselor primite in timpul anului considerat. Taxele fixate in art. 49 sunt aplicabile.
    2.2. Pentru sacii M, decontul cheltuielilor terminale este intocmit anual de catre administratia creditoare dupa greutatea supusa cheltuielilor terminale, conform conditiilor fixate la art. 49.
    2.3. Pentru a determina greutatea anuala, administratiile de origine a depeselor trebuie sa indice in permanenta pentru fiecare depesa:
    - greutatea curierului (sacii M exclusi);
    - greutatea sacilor M care cantaresc peste 5 kg;
    - numarul sacilor M pana la 5 kg.
    2.4. Cand se considera necesar a se determina numarul si greutatea trimiterilor in numar, sunt aplicate modalitatile indicate in regulament pentru aceasta categorie de curier.
    2.5. Administratiile interesate pot sa convina decontarea cheltuielilor terminale in relatiile lor reciproce, prin metode statistice diferite. Ele pot, de asemenea, sa convina o periodicitate, alta decat cele prevazute in regulament pentru perioada statistica.
    2.6. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor terminale atunci cand soldul anual nu depaseste 326,70 DST.
    3. Orice administratie este autorizata sa supuna aprecierii unei comisii de arbitri rezultatele anuale care, dupa parerea ei, difera prea mult fata de realitate. Acest arbitraj este constituit asa cum este el prevazut in art. 128 din regulamentul general. Arbitrii au dreptul sa fixeze valoarea cheltuielilor de tranzit sau terminale de platit.

    CAP. 4
    Cheltuieli de transport aerian

    Art. 52
    Principii generale
    1. Cheltuielile de transport pentru orice parcurs aerian sunt:
    1.1. atunci cand este vorba de depese inchise, in sarcina administratiei tarii de origine;
    1.2. atunci cand este vorba de trimiteri prioritare si de trimiteri-avion in tranzit deschis, inclusiv cele care sunt gresit indrumate, in sarcina administratiei care preda trimiterile unei alte administratii.
    2. Aceleasi reguli sunt aplicabile depeselor-avion, trimiterilor prioritare si trimiterilor-avion in tranzit deschis, scutite de cheltuieli de tranzit.
    3. Fiecare administratie de destinatie care asigura transportul aerian al curierului international in interiorul tarii sale are dreptul la rambursarea costurilor suplimentare ocazionate de acest transport, cu conditia ca distanta medie ponderata a parcursurilor efectuate sa depaseasca 300 km. In afara unui acord prealabil privind gratuitatea, cheltuielile trebuie sa fie uniforme pentru toate depesele prioritare si depesele-avion provenind din strainatate, fie ca acest curier este reindrumat sau nu pe cale aeriana.
    4. Totusi, cand compensarea cheltuielilor percepute de catre administratia de destinatie este bazata, in special, pe costurile sau pe tarifele interne, nu se efectueaza nici o rambursare suplimentara pentru cheltuielile de transport aerian intern.
    5. Administratia de destinatie exclude, in vederea calcularii distantei medii ponderate, greutatea tuturor depeselor pentru care calculul compensatiei cheltuielilor terminale este, in special, bazat pe costurile sau tarifele interne ale administratiei de destinatie.
    6. In afara unei intelegeri speciale intre administratiile interesate, prevederile art. 48 se aplica depeselor-avion pentru eventualele parcursuri teritoriale sau maritime. Totusi, nu determina nici o plata de cheltuieli de tranzit:
    6.1. transbordarea depeselor-avion intre doua aeroporturi care deservesc acelasi oras;
    6.2. transportul acestor depese intre un aeroport care deserveste un oras si un antrepozit situat in acelasi oras si returarea acestor depese in vederea reindrumarii lor.
    Art. 53
    Taxa de baza si calculul cheltuielilor
    1. Taxa de baza de aplicat in reglarea conturilor intre administratii, pentru transporturi aeriene, este stabilita de catre Consiliul de exploatare postala. Ea este calculata de catre Biroul international, conform formulei specificate in regulament.
    2. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeselor inchise, al trimiterilor prioritare si al trimiterilor-avion in tranzit deschis, precum si metodele de decontare aferente sunt prevazute de regulament.

    CAP. 5
    Legaturi telematice

    Art. 54
    Dispozitii generale
    1. Administratiile postale pot conveni sa stabileasca legaturi telematice intre ele si cu alti parteneri.
    2. Administratiile postale respective sunt libere sa aleaga furnizorii si suporturile tehnice (material si aplicatii informatice), care sa serveasca la realizarea schimburilor de date.
    3. De acord cu furnizorul de servicii de retea, administratiile postale convin, bilateral, modul de plata a acestor servicii.
    4. Administratiile postale nu sunt nici financiar, nici juridic responsabile, daca o alta administratie nu isi achita platile datorate pentru serviciile legate de executarea schimburilor telematice.

    CAP. 6
    Dispozitii diverse

    Art. 55
    Reglarea conturilor
    Reglarile, intre administratiile postale, a conturilor internationale care provin din traficul postal pot fi considerate ca tranzactii curente si pot fi efectuate conform obligatiilor internationale uzuale intre tarile membre interesate, atunci cand exista acorduri in aceasta privinta. In absenta unor acorduri de acest gen, aceste reglari de conturi sunt efectuate conform dispozitiilor din regulament.
    Art. 56
    Furnizarea de informatii, publicatii ale Biroului international, pastrarea documentelor
    Dispozitiile referitoare la furnizarea de informatii privind executarea serviciului postal, la publicatiile Biroului international, la pastrarea documentelor si a formularelor de utilizat sunt prevazute in regulament.

    PARTEA A PATRA
    Serviciul EMS
    Art. 57
    Serviciul EMS
    1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile postale prin mijloace fizice. El consta in colectarea, transmiterea si distribuirea in termene foarte scurte a corespondentei, documentelor si a marfurilor.
    2. Serviciul EMS este reglementat pe baza acordurilor bilaterale. Aspectele care nu sunt in mod expres reglementate prin acorduri sunt supuse dispozitiilor corespunzatoare din actele Uniunii.
    3. Acest serviciu este, in masura posibilului, identificat printr-un logotip de tipul modelului de mai jos, compus din urmatoarele elemente:
    - o aripa portocalie;
    - literele EMS in albastru;
    - trei benzi orizontale, portocalii.
    Logotipul poate fi completat cu numele serviciului national.
                 ___________________
             EMS  POSTRAPID ROMANIA

    4. Tarifele corespunzatoare serviciului sunt fixate de catre administratia de origine, tinandu-se seama de costurile si de exigentele pietii.

    PARTEA A CINCEA
    Dispozitii finale
    Art. 58
    Angajamente referitoare la masurile penale
    1. Guvernele tarilor membre se angajeaza sa ia sau sa propuna puterii legislative din tara lor masurile necesare:
    1.1. pentru a pedepsi contrafacerea timbrelor postale, chiar retrase din circulatie, si a cupoanelor-raspuns internationale;
    1.2. pentru a pedepsi utilizarea sau punerea in circulatie:
    1.2.1. a timbrelor postale contrafacute (chiar retrase din circulatie) sau care au servit deja, precum si a amprentelor contrafacute sau care au servit deja la francare sau a preselor de imprimat;
    1.2.2. a cupoanelor-raspuns internationale contrafacute;
    1.3. pentru a interzice si a reprima orice operatiuni frauduloase de fabricare si punere in circulatie de vignete si timbre uzuale in serviciul postal, contrafacute sau imitate in asa fel incat ar putea fi confundate cu vignetele si timbrele emise de catre administratia postala a uneia dintre tarile membre;
    1.4. pentru a impiedica si, eventual, a pedepsi introducerea de stupefiante si substante psihotrope si, de asemenea, de materii explozive, inflamabile sau alte materii periculoase in trimiterile postale, in favoarea carora aceasta introducere nu ar fi in mod expres autorizata de catre conventie si aranjamente.
    Art. 59
    Conditii de aprobare a propunerilor privind conventia si regulamentul ei de aplicare
    1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezenta conventie si la regulamentul ei de aplicare trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea tarilor membre care sunt prezente si voteaza. Cel putin jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres trebuie sa fie prezenta in momentul votului.
    2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost retransmise de catre congres Consiliului de exploatare postala pentru decizie sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala.
    3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezenta conventie trebuie sa reuneasca:
    3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate din numarul tarilor membre ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de modificari ale art. 1-7 (prima parte), 8-11, 13, 16-18, 20, 24-26, 34-38 (partea a doua), art. 43.2, 44-51, 55 (partea a treia) si art. 58-60 (partea a cincea) ale conventiei si tuturor articolelor din protocolul sau final;
    3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate din numarul tarilor membre ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de modificari de fond aduse dispozitiilor, altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
    3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba de:
    3.3.1. modificari de ordin redactional aduse dispozitiilor conventiei, altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
    3.3.2. interpretarea dispozitiilor conventiei si ale protocolului sau final.
    4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 3. 1, orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu modificarea propusa, are posibilitatea sa faca o declaratie scrisa directorului general al Biroului international, indicand ca nu este posibil ca ea sa accepte aceasta modificare, in 48 de zile incepand din ziua notificarii modificarii.
    Art. 60
    Punerea in executie si durata conventiei
    Prezenta conventie va fi pusa in aplicare la 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor urmatorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat prezenta conventie intr-un exemplar, care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe aceasta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmita la Seul la 14 septembrie 1994.

                             PROTOCOLUL FINAL
al Conventiei postale universale*)
----------------
    *) Traducere.

    In momentul semnarii Conventiei postale universale, incheiata astazi, subsemnatii plenipotentiari au convenit cele ce urmeaza:

    Art. 1
    Apartenenta trimiterilor postale
    1. Articolul 2 nu se aplica pentru Antigua si Barbuda, Australia, Bahrain, Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Republica Dominicana, Egipt, Fiji, Gambia, Ghana, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare, dependente de Marea Britanie, Grenada, Guyana, Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaysia, Malavi, Mauritius, Nauru, Nigeria, Noua Zeelanda, Uganda, Papua-Noua Guinee, Sfantul Cristofor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Solomon, Samoa Occidentala, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanzania, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Yemen, Zambia si Zimbabwe.
    2. Art. 2 nu se aplica nici Danemarcei, a carei legislatie nu permite retragerea sau modificarea adresei trimiterilor din posta de scrisori la cererea expeditorului, incepand din momentul in care destinatarul a fost informat de sosirea unei trimiteri pe adresa sa.
    Art. 2
    Taxe
    Prin derogare de la art. 6 paragraful 4, Administratia Canadei este autorizata sa perceapa taxe postale, altele decat cele prevazute in conventie si in aranjamente, atunci cand taxele respective sunt admisibile conform legislatiei tarii sale.
    Art. 3
    Scutire de francare postala in favoarea cecogramelor
    1. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administratiile postale din Sfantul Vicentiu si Grenadine si Turcia, care nu acorda in regimul lor intern scutire de francare a cecogramelor, au posibilitatea sa perceapa taxele de francare si taxele pentru serviciile speciale, care nu pot totusi sa fie superioare celor din serviciul lor intern.
    2. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administratiile din Germania, Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si Japonia au posibilitatea sa perceapa taxele pentru serviciile speciale, care sunt aplicate cecogramelor in serviciul intern.
    Art. 4
    Pachete mici
    Obligatia de a participa la schimbul de pachete mici care depasesc greutatea de 500 g nu se aplica administratiilor din Myanmar si Papua-Noua Guinee, care sunt in imposibilitatea de a asigura acest schimb.
    Art. 5
    Imprimate. Greutate maxima
    Prin derogare de la art. 8 paragraful 3.2 administratiile postale din Canada si Irlanda sunt autorizate sa limiteze la 2 kilograme greutatea maxima a imprimatelor la sosire si la expediere.
    Art. 6
    Saci M recomandati
    Administratiile postale din Statele Unite ale Americii si Canada sunt autorizate sa nu accepte saci M recomandati si sa nu asigure serviciul rezervat trimiterilor recomandate pentru sacii M provenind de la alte tari.
    Art. 7
    Prezentarea in strainatate a trimiterilor postei de scrisori
    1. Administratiile postale din Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si Greciei isi rezerva dreptul de a percepe o taxa, in raport cu costul lucrarilor ocazionate, de la orice administratie postala care, in virtutea art. 25 paragraful 4 ii retureaza obiecte care nu au fost, la origine, expediate ca trimiteri postale de catre serviciile lor.
    2. Prin derogare de la art. 25 paragraful 4 Administratia postala din Canada isi rezerva dreptul de a percepe de la administratia de origine o remuneratie care sa ii permita sa recupereze minimum de costuri ce i-au fost ocazionate prin tratarea unor asemenea trimiteri.
    3. Articolul 25 paragraful 4 autorizeaza administratia de destinatie sa solicite administratiei de prezentare o remuneratie corespunzatoare pentru distribuirea de trimiteri din posta de scrisori prezentate in strainatate in cantitate mare. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord isi rezerva dreptul sa limiteze aceasta plata la suma corespunzatoare din tariful intern al tarii de destinatie, aplicabila trimiterilor echivalente.
    4. Articolul 25 paragraful 4 autorizeaza administratia de destinatie sa solicite administratiei de prezentare o remuneratie corespunzatoare pentru distribuirea de trimiteri din posta de scrisori prezentate in strainatate in cantitate mare. Urmatoarele tari isi rezerva dreptul de a limita aceasta plata la limitele autorizate in conventie si regulament pentru curierul in numar: Statele Unite ale Americii, Australia, Bahamas, Barbados, Brunei Darussalam, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare depinzand de Regatul Unit, Grenada, Guyana, India, Malaysia, Nepal, Noua Zeelanda, Olanda, Antilele Olandeze si Aruba, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Singapore, Sri Lanka, Surinam, Thailanda.
    5. Contrar rezervelor prevazute la pct. 4, urmatoarele tari isi rezerva dreptul de a aplica integral dispozitiile art. 25 al conventiei pentru curierul primit de la tarile membre ale Uniunii: Germania, Argentina, Benin, Brazilia, Burkina Faso, Camerun, Cipru, Coasta de Fildes, Egipt, Franta, Grecia, Guineea, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Liban, Mali, Mauritania, Monaco, Portugalia, Senegal, Siria, Togo.
    Art. 8
    Interdictii
    1. In mod exceptional, administratia postala din Liban nu accepta trimiteri recomandate care contin monede sau bancnote sau orice valoare la purtator sau cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. Ea nu este obligata de catre dispozitiile art. 35 paragraful 1 intr-un mod riguros in ceea ce priveste responsabilitatea sa in caz de spoliere sau de avariere de trimiteri recomandate, la fel si pentru trimiterile care contin obiecte din sticla sau fragile.
    2. in mod exceptional, administratiile postale din Bolivia, China, Irak, Nepal si Vietnam nu accepta trimiteri recomandate continand monede, bancnote sau valori la purtator, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase.
    3. Administratia postala din Myanmar isi rezerva dreptul sa nu accepte trimiterile cu valoare declarata continand obiectele pretioase mentionate in art. 26 paragraful 2, pentru ca legislatia sa interna se opune admiterii acestui gen de trimiteri.
    4. Administratia postala din Nepal nu accepta trimiterile recomandate sau cu valoare declarata care contin monede sau bancnote, in afara unui acord special incheiat in acest scop.
    Art. 9
    Obiecte pasibile de drepturi vamale
    1. Cu referire la art. 26, administratiile postale din urmatoarele tari nu accepta trimiteri cu valoare declarata, continand obiecte pasibile de drepturi vamale: Bangladesh, Salvador.
    2. Cu referire la art. 26, administratiile postale ale urmatoarelor tari nu accepta scrisorile simple si recomandate care contin obiecte pasibile de drepturi vamale: Afganistan, Albania, Arabia Saudita, Azerbaidjan, Belarus, Cambogia, Africa Centrala, Chile, Columbia, Cuba, El Salvador, Estonia, Etiopia, Italia, Nepal, Uzbekistan, Panama, Peru, Republica Populara Democrata Coreeana, Sfanta Maria, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Venezuela.
    3. Cu referire la art. 26, administratiile postale ale urmatoarelor tari nu accepta scrisorile simple care contin obiecte pasibile de drepturi vamale: Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Djibouti, Mali, Mauritania, Niger, Aman, Senegal, Vietnam, Yemen.
    4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 1-3, trimiterile de seruri, vaccinuri, precum si trimiterile de medicamente de urgenta necesitate, care sunt greu de procurat, sunt admise in toate cazurile.
    Art. 10
    Retragere. Modificare sau corectare a adresei
    1. Art. 29 nu se aplica administratiilor din Antigua-Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Dominica, Fiji, Gambia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare dependente de Regatul Unit, Grenada, Guyana, Irak, Irlanda, Jamaica, Kenia, Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaysia, Malawi, Myanmar, Nauru, Nigeria, Noua Zeelanda, Uganda, Papua-Noua Guinee, Republica Populara Democrata Coreeana, Sfantul Cristofor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Solomon, Samoa Occidentala, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanzania, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu si Zambia, a caror legislatie nu permite retragerea sau modificarea de adresa a trimiterilor postei de scrisori la cererea expeditorului.
    2. Art. 29 se aplica Australiei in masura in care el este compatibil cu legislatia interioara a acestei tari.
    Art. 11
    Reclamatii
    1. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administratiile postale din Arabia Saudita, Capul Verde, Gabon, teritoriile de peste mare depinzand de Regatul Unit, Grecia, Iran, Mongolia, Myanmar, Siria, Ciad si Zambia isi rezerva dreptul de a percepe o taxa de reclamatie de la clientii lor.
    2. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administratiile postale din Argentina, Slovacia si Cehia isi rezerva dreptul de a percepe o taxa speciala atunci cand, in urma demersurilor intreprinse ca urmare a reclamatiei, se dovedeste ca aceasta nu este justificata.
    Art. 12
    Taxa de prezentare la vama
    Administratia postala din Gabon isi rezerva dreptul de a percepe o taxa de prezentare la vama de la clientii sai.
    Art. 13
    Responsabilitatea administratiilor postale
    1. Administratiile postale din Bangladesh, Benin, Burkina Faso, Congo, Coasta de Fildes, Djibouti, India, Liban, Madagascar, Mali, Mauritania, Nepal, Niger, Senegal, Togo si Turcia sunt autorizate sa nu aplice art. 34 pct. 1.1.1, in ceea ce priveste responsabilitatea in caz de spoliere sau de avariere a trimiterilor recomandate.
    2. Prin derogare de la art. 34 pct. 1.1.1 si la art. 35 paragraful 1, administratiile postale din Chile, Republica Populara Chineza si Columbia nu raspund de pierderea si spolierea totala sau avarierea totala a continutului trimiterilor recomandate.
    3. Prin derogare de la art. 34, Administratia postala din Arabia Saudita nu isi asuma nici o responsabilitate in caz de pierdere sau avariere a trimiterilor continand obiectele vizate in art. 26 paragraful 2.
    Art. 14
    Neresponsabilitatea administratiilor postale
    Administratia postala din Bolivia nu este obligata sa respecte art. 35 paragraful 1 in ceea ce priveste mentinerea responsabilitatii in caz de spoliere sau de avariere a trimiterilor recomandate.
    Art. 15
    Plata despagubirii
    1. Administratiile postale din Bangladesh, Bolivia, Congo, Guineea, Mexic, Nepal si Nigeria nu sunt obligate sa respecte art. 37 paragraful 3 pentru ceea ce se refera la a da o solutie definitiva in termen de doua luni sau sa aduca la cunostinta administratiei de origine sau de destinatie, dupa caz, ca o trimitere a fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta datorita continutului ei sau a fost retinuta in virtutea legislatiei lor interne.
    2. Administratiile postale din Djibouti, Guineea, Liban, Madagascar si Mauritania nu sunt obligate sa respecte art. 37 paragraful 3 in ceea ce priveste a da o solutie definitiva la o reclamatie in termen de doua luni. Ele nu accepta, in plus, ca sa fie despagubit cel in drept, in contul lor, de catre o alta administratie la expirarea termenului sus-mentionat.
    Art. 16
    Cheltuieli de tranzit speciale
    1. Administratia postala din Grecia isi rezerva dreptul sa majoreze, pe de-o parte, cu 30% cheltuielile de tranzit teritorial si, pe de alta parte, cu 50% cheltuielile de tranzit maritim prevazute in art. 48 paragraful 1.
    2. Administratia postala din Federatia Rusa este autorizata sa perceapa un supliment de 0,65 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in art. 48 pct. 1.1 pentru fiecare kilogram de trimiteri din posta de scrisori, transportat in tranzit prin Transsiberian.
    3. Administratiile postale din Egipt si Sudan sunt autorizate sa perceapa un supliment de 0,16 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in art. 48 paragraful 1 pentru fiecare sac din posta de scrisori in tranzit prin lacul Nasser, intre Shallal (Egipt) si Wadi Halfa (Sudan).
    4. Administratia postala din Panama este autorizata sa perceapa un supliment de taxa de 0,98 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in art. 48 paragraful 1 pentru fiecare sac din posta de scrisori in tranzit prin istmul Panama, intre porturile Balboa in Oceanul Pacific si Cristobal in Oceanul Atlantic.
    5. In mod exceptional, administratia postala din Panama este autorizata sa perceapa o taxa de 0,65 DST per sac pentru toate depesele antredepozitate sau transbordate in portul Balboa sau Cristobal, cu conditia ca aceasta administratie sa nu primeasca nici o remuneratie ca tranzit teritorial sau maritim pentru aceste depese.
    6. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, Administratia postala din Afganistan este autorizata in mod provizoriu, datorita dificultatilor speciale pe care le intampina in materie de mijloace de transport si comunicare, sa efectueze tranzitul depeselor inchise si al corespondentei in tranzit deschis prin tara sa, in conditii special convenite intre ea si administratiile postale interesate.
    7. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, serviciile de auto Siria-Irak sunt considerate ca servicii extraordinare care dau nastere la perceperea de cheltuieli de tranzit speciale.
    Art. 17
    Cheltuieli de transport aerian interior
    1. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, administratiile postale din Arabia Saudita, Bahamas, Capul Verde, Congo, Cuba, Republica Dominicana, Salvador, Ecuador, Gabon, Grecia, Guatemala, Guyana, Honduras, Mongolia, Papua-Noua Guinee, Solomon si Vanuatu isi rezerva dreptul de a percepe plati pentru indrumarea depeselor internationale in interiorul tarii pe cale aeriana.
    2. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, Administratia postala din Myanmar isi rezerva dreptul de a percepe plati pentru indrumarea depeselor internationale in interiorul tarii, fie ca ele sunt reindrumate sau nu cu avionul.
    3. Prin derogare de la art. 52 paragrafele 4 si 5, administratiile postale din Statele Unite ale Americii, Canada, Iran si Turcia sunt autorizate sa isi acopere, sub forma unor taxe unitare, de la administratiile postale in cauza, cheltuielile lor de transport aerian interior, ocazionate de curierul sosit, provenind de la orice administratie pentru care ele aplica compensarea pentru cheltuielile terminale fondate pe costurile sau tarifele interne.
    Drept pentru care plenipotentiarii de mai jos au redactat prezentul protocol, care va avea aceeasi forta si aceeasi valoare ca si cum dispozitiile sale ar fi fost incluse in insusi textul conventiei, si l-au semnat intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.

                           ARANJAMENTUL*)
privind coletele postale
------------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al acestei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:

    PARTEA INTAI
    Dispozitii preliminare
    Art. 1
    Obiectul aranjamentului
    1. Prezentul aranjament reglementeaza serviciul de colete postale intre tarile contractante.
    2. In prezentul aranjament, in protocolul sau final si in regulamentul sau de aplicare, abrevierea "colet" se aplica tuturor coletelor.
    Art. 2
    Exploatarea serviciului prin intreprinderi de transport
    1. Orice tara, a carei administratie postala nu se insarcineaza cu transportul de colete si care adera la aranjament, are posibilitatea de a face sa fie executate clauzele acestuia de catre intreprinderi de transport. Ea poate, in acelasi timp, sa limiteze acest serviciu la coletele provenite sau destinate localitatilor deservite de aceste intreprinderi.
    Administratia postala ramane responsabila de executarea aranjamentului.

    PARTEA A DOUA
    Oferta prestatiilor

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 3
    Principii
    1. Coletele pot fi schimbate fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor tari. Schimbul de colete a caror greutate unitara depaseste 10 kilograme este facultativ, cu un maximum de greutate unitara care sa nu depaseasca 31,5 kilograme.
    2. Coletele transportate pe cale aeriana cu prioritate poarta denumirea "colete-avion".
    3. Particularitatile referitoare la limitele de greutate, limitele de dimensiuni si conditiile de acceptare reies din regulament.
    Art. 4
    Sistem de greutate
    Greutatea coletelor se exprima in kilograme.
    Art. 5
    Taxe principale
    1. Administratiile stabilesc principalele taxe de perceput de la expeditor.
    2. Principalele taxe trebuie sa fie in relatie cu cotele-parti. In general, ele nu trebuie sa depaseasca, pe ansamblu, cotele-parti fixate de catre administratii in virtutea art. 34-36.
    Art. 6
    Suprataxe aeriene
    1. Administratiile stabilesc suprataxele aeriene de perceput pentru coletele-avion.
    2. Suprataxele trebuie sa fie in relatie cu cheltuielile de transport aerian. In general, ele nu trebuie sa depaseasca, pe ansamblu, cheltuielile acestui transport.
    3. Suprataxele trebuie sa fie uniforme pentru intreg teritoriul unei aceleiasi tari de destinatie, indiferent care ar fi indrumarea utilizata.
    Art. 7
    Taxe speciale
    1. Administratiile sunt autorizate sa perceapa, in cazurile mentionate mai jos, aceleasi taxe ca in regimul lor intern:
    1.1. Taxa de prezentare in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor, perceputa de la expeditor.
    1.2. Taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, perceputa de la acesta din urma.
    1.3. Taxa de post-restant, perceputa de catre administratia de destinatie in momentul predarii, pentru orice colet adresat post-restant.
    In caz de retur la expeditor sau de reexpediere, suma pentru preluare nu poate depasi 0,49 DST.
    1.4. Taxa de magazinaj pentru orice colet care nu a fost retras in termenul prescris, fie ca acest colet este adresat post-restant sau la domiciliu. Aceasta taxa este perceputa de catre administratia care efectueaza predarea, in profitul administratiilor in serviciile carora coletul a fost pastrat in termenele admise. In caz de retur la expeditor sau reexpediere, suma pentru preluare nu poate depasi 6,53 DST.
    2. Atunci cand un colet este predat la domiciliul destinatarului, nu se percepe nici o taxa de la acesta din urma. Cand predarea la domiciliul destinatarului nu este asigurata in mod normal, trebuie sa fie remis gratuit un aviz de sosire a coletului. In acest caz, daca predarea la domiciliul destinatarului este oferita facultativ, ca raspuns la avizul de sosire, se percepe de la destinatar o taxa de predare. Aceasta taxa trebuie sa fie aceeasi cu aceea care este aplicata in serviciul intern.
    3. Administratiile care accepta sa acopere riscurile ce pot decurge dintr-un caz de forta majora pot sa perceapa, pentru coletele fara valoare declarata, o taxa pentru risc de forta majora de maximum 0,20 DST per colet. Pentru coletele cu valoare declarata, suma este prevazuta la art. 11.4.
    Art. 8
    Francarea
    Coletele pot fi francate cu ajutorul timbrelor postale sau prin orice procedeu autorizat de catre reglementarea administratiei de origine.
    Art. 9
    Scutirea postala
    1. Colete de serviciu
    1.1. Sunt scutite de orice taxe postale coletele referitoare la serviciul postal, denumite colete de serviciu, si schimbate intre:
    1.1.1. administratiile postale;
    1.1.2. administratiile postale si Biroul international;
    1.1.3. birourile postale ale tarilor membre;
    1.1.4. birourile postale si administratiile postale.
    1.2. Coletele-avion, cu exceptia acelora care sunt expediate de Biroul international, nu fac obiectul achitarii de suprataxe aeriene.
    2. Colete ale prizonierilor de razboi si ale internatilor civili.
    2.1. Sunt denumite colete ale prizonierilor de razboi si internatilor civili coletele destinate prizonierilor si organismelor mentionate in conventie sau expediate de catre ele. Aceste colete sunt scutite de orice taxe, cu exceptia suprataxelor aeriene.

    CAP. 2
    Servicii speciale

    Art. 10
    Colete-expres
    1. La cererea expeditorilor si la destinatia tarilor ale caror administratii se insarcineaza sa execute acest serviciu, coletele sunt predate la domiciliu prin curier special de indata ce este posibil, dupa sosirea lor in oficiul de distribuire. Ele sunt atunci denumite colete expres.
    2. Coletele expres sunt pasibile de o taxa suplimentara de 1,63 DST maximum. Aceasta taxa trebuie sa fie achitata complet dinainte. Ea este datorata, chiar daca coletul nu poate sa fie distribuit prin expres, ci numai cu aviz de sosire.
    3. Cand predarea prin expres antreneaza probleme speciale, o taxa complementara este perceputa de catre administratia de destinatie, conform, dispozitiilor referitoare la trimiterile de aceeasi natura din regimul intern. Aceasta taxa complementara ramane exigibila, chiar daca coletul este returat la expeditor sau reexpediat. In acest caz, suma pentru preluare nu poate totusi depasi 1,63 DST.
    4. Daca reglementarea administratiei de destinatie o permite, destinatarii pot sa solicite oficiului de destinatie predarea prin expres din momentul sosirii coletelor care le sunt destinate. In acest caz, administratia de destinatie poate sa perceapa, in momentul distribuirii, taxa aplicabila in serviciul sau intern.
    Art. 11
    Colete cu valoare declarata
    1. Este denumit colet cu valoare declarata orice colet care comporta o declarare a valorii. Schimbul este limitat la relatia dintre administratiile postale care accepta coletele cu valoare declarata.
    2. Fiecare administratie are posibilitatea de a limita declararea valorii, in ceea ce o priveste, la o suma care nu poate fi inferioara sumei de 4.000 DST. Totusi poate fi aplicata limita valorii declarate, adoptata in serviciul intern, daca ea este inferioara acestei sume.
    3. Taxa coletelor cu valoare declarata trebuie sa fie achitata dinainte. Ea se compune din taxa principala, dintr-o taxa de expediere, perceputa cu titlu facultativ, si dintr-o taxa simpla de asigurare.
    3.1. Suprataxele aeriene si taxele pentru serviciile speciale se adauga eventual la taxa principala.
    3.2. Taxa de expediere nu trebuie sa depaseasca taxa de recomandare prevazuta in conventie. In locul taxei fixe de recomandare, administratiile postale au posibilitatea sa prevada taxa corespondenta din serviciul lor intern sau, in mod exceptional, o taxa de 3,27 DST maximum.
    3.3. Taxa simpla de asigurare este de 0,33 DST maximum, pentru 65,34 DST sau fractiune de 65,34 DST declarati, sau de 0,5% din treapta de valoare declarata.
    4. Administratiile care accepta sa acopere riscurile ce pot decurge dintr-un caz de forta majora sunt autorizate sa perceapa o "taxa pentru riscuri de forta majora". Aceasta va fi fixata in asa fel, incat suma totala formata de aceasta taxa si taxa simpla de asigurare sa nu depaseasca maximul prevazut la pct. 3.3.
    5. In cazurile in care sunt necesare masuri de securitate, administratiile pot sa perceapa in plus, de la expeditori sau de la destinatari, taxele speciale prevazute de legislatia lor interna.
    Art. 12
    Coletele ramburs
    Este denumit colet ramburs orice colet grevat de ramburs si vizat prin aranjamentul privind trimiterile contra ramburs. Schimbul de colete ramburs necesita acordul prealabil al administratiilor de origine si de destinatie.
    Art. 13
    Colete fragile. Colete voluminoase
    1. Orice colet continand obiecte care se pot sparge cu usurinta si a carui manipulare trebuie sa fie efectuata cu o grija speciala este denumit colet fragil.
    2. Este denumit colet voluminos orice colet ale carui dimensiuni depasesc limitele fixate in regulament sau cele pe care administratiile le pot fixa intre ele.
    3. Orice colet care, prin forma sau natura sa, nu se preteaza cu usurinta la incarcarea cu alte colete sau care necesita precautii speciale este si el denumit colet voluminos.
    4. Coletele fragile si coletele voluminoase sunt pasibile de o taxa suplimentara egala cu maximum 50% din taxa principala. Daca coletul este fragil si voluminos, taxa suplimentara este perceputa o singura data. Totusi suprataxele aeriene referitoare la aceste colete nu sufera nici o majorare.
    5. Schimbul de colete fragile si de colete voluminoase este limitat la relatiile dintre administratiile care accepta aceste trimiteri.
    Art. 14
    Serviciul de grupaj Consignment
    1. Administratiile pot conveni intre ele sa participe la un serviciu facultativ de grupaj, denumit Consignment, pentru trimiterile grupate de un singur expeditor, destinate strainatatii.
    2. In masura posibilului, acest serviciu este identificat printr-un logo, compus din urmatoarele elemente:
    - cuvantul Consignment, in albastru;
    - trei benzi orizontale (una rosie, una albastra si una verde).
      -------             -------
      ------- CONSIGNMENT -------
      -------             -------
    3. Detaliile acestui serviciu vor fi fixate pe cale bilaterala intre administratia de origine si cea de destinatie, pe baza dispozitiilor definite de catre Consiliul de exploatare postala.
    Art. 15
    Confirmarea de primire
    1. Expeditorul unui colet poate solicita o confirmare de primire in conditiile fixate in conventie. Totusi administratiile pot limita acest serviciu la coletele cu valoare declarata, daca aceasta limitare este prevazuta in regimul lor intern.
    2. Taxa pentru o confirmare de primire este de maximum 0,98 DST.
    Art. 16
    Colete scutite de taxe si drepturi
    1. In relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord in aceasta privinta, expeditorii pot lua in sarcina lor, prin intermediul unei declaratii facute la oficiul de origine, totalitatea taxelor si drepturilor cu care este grevat un colet la distribuire. Este vorba de un colet scutit de taxe si drepturi.
    2. Expeditorul trebuie sa se angajeze sa plateasca sumele care ar putea fi reclamate de catre oficiul de destinatie. Eventual, el trebuie sa efectueze o plata provizorie.
    3. Administratia de origine percepe de la expeditor o taxa de 0,98 DST maximum per colet, pe care o pastreaza ca remuneratie pentru serviciile furnizate in tara de origine.
    4. Administratia de destinatie este autorizata sa perceapa o taxa de comision de 0,98 DST maximum per colet. Ea este perceputa de la expeditor in profitul administratiei de destinatie.
    Art. 17
    Avizul de imbarcare
    1. In relatiile dintre administratiile care accepta sa asigure acest serviciu, expeditorul poate solicita sa ii fie adresat un aviz de imbarcare.
    2. Taxa pentru avizul de imbarcare este de maximum 0,36 DST per colet.

    CAP. 3
    Dispozitii particulare

    Art. 18
    Interdictii
    1. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete:
    1.1. obiectele care, prin natura lor sau prin ambalajul lor, pot prezenta un pericol pentru agenti, pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul postal;
    1.2. stupefiantele si substantele psihotrope;
    1.3. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala, precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane, altele decat expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei;
    1.4. animalele vii, cu conditia ca transportul lor prin posta sa nu fie autorizat de reglementarea postala a tarilor interesate;
    1.5. materiile explozive, inflamabile sau alte materii periculoase;
    1.6. materiile radioactive;
    1.7. obiectele obscene sau imorale;
    1.8. obiectele a caror importanta sau circulatie este interzisa in tara de destinatie.
    2. Este interzis sa se introduca in colete cu valoare declarata, schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede, bancnote, bilete de banca sau valori la purtator, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. In plus, fiecare administratie are posibilitatea sa interzica introducerea de aur in linguri in trimiterile cu sau fara valoare declarata, cu provenienta sau destinatia teritoriului sau sau transmise in tranzit prin teritoriul sau. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri.
    3. Exceptiile privind interdictiile si prelucrarea coletelor acceptate din greseala reies din regulament. Totusi coletele continand obiectele vizate la pct. 1.2, 1.5 si 1.7 nu sunt in nici un caz indrumate la destinatie, nici predate destinatarilor, nici returate la origine.
    Art. 19
    Reexpediere
    1. Reexpedierea unui colet in caz de schimbare a resedintei destinatarului poate avea loc fie in interiorul tarii de destinatie, fie in afara acestei tari. Acelasi lucru este valabil in caz de reexpediere ca urmare a modificarii sau corectarii adresei prin aplicarea art. 21.
    2. Expeditorul poate interzice orice reexpediere.
    3. Administratiile care percep o taxa pentru cererile de reexpediere in serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa in serviciul international.
    4. Conditiile de reexpediere reies din regulament.
    Art. 20
    Distribuirea. Colete nedistribuibile
    1. In general, coletele sunt predate destinatarilor in cel mai scurt timp si conform dispozitiilor in vigoare in tara de destinatie. Termenele de pastrare sunt fixate in regulament. Cand coletele nu sunt predate la domiciliu, destinatarii trebuie, daca nu este imposibil, sa fie avizati fara intarziere de sosirea acestora.
    2. Orice colet, care nu poate fi predat destinatarului sau care este retinut din oficiu, este tratat conform dispozitiilor date de catre expeditor, in limitele fixate de catre regulament.
    3. In caz de intocmire a unui aviz de nepredare, raspunsul la un asemenea aviz poate ocaziona perceperea unei taxe de maximum 0,65 DST. Cand avizul priveste mai multe colete prezentate simultan la acelasi oficiu de catre acelasi expeditor, pe adresa aceluiasi destinatar, aceasta taxa nu este perceputa decat o singura data. In caz de transmitere pe calea telecomunicatiilor, se adauga taxa corespunzatoare.
    4. Orice colet nedistribuibil este returat in tara de domiciliu a expeditorului. Conditiile de returare reies din regulament.
    5. Daca expeditorul face abandonarea unui colet care nu a putut fi predat destinatarului, acest colet este tratat de catre administratia de destinatie, conform propriei sale legislatii.
    6. Obiectele continute intr-un colet, pasibile de deteriorare sau alterare, pot fi vandute imediat, fara aviz prealabil si fara formalitate judiciara. Vanzarea are loc in profitul celui in drept, chiar pe drum, la dus sau in retur. Daca vanzarea este imposibila, obiectele deteriorate sau alterate sunt distruse.
    Art. 21
    Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
    1. Expeditorul unui colet poate, in conditiile fixate de conventie, sa-i solicite returarea sau modificarea adresei. El trebuie sa garanteze plata sumelor care pot fi cerute pentru noua transmitere.
    2. Totusi administratiile au posibilitatea sa nu admita cererile vizate in paragraful 1, atunci cand ele nu le accepta in regimul lor intern.
    3. Expeditorul trebuie sa plateasca, pentru fiecare cerere, o taxa de cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei, de maximum 1,31 DST. La aceasta taxa se adauga taxa corespunzatoare, daca cererea trebuie sa fie transmisa pe calea telecomunicatiilor.
    Art. 22
    Reclamatii
    1. Reclamatiile sunt admise in termen de un an incepand de a doua zi dupa prezentarea coletului. In timpul acestei perioade, reclamatiile sunt acceptate de indata ce problema este semnalata de catre expeditor sau de catre destinatar. Totusi, cand reclamatia unui expeditor priveste un colet nedistribuit si cand termenul de indrumare prevazut nu este inca expirat, se convine ca expeditorul sa fie informat asupra acestui termen.
    2. Prelucrarea reclamatiilor este gratuita. Totusi, daca la cererea clientului, reclamatiile sunt transmise prin mijloace de telecomunicatii sau prin EMS, ele pot ocaziona perceperea unei taxe de valoare, echivalenta pretului serviciului solicitat.
    3. Fiecare administratie este obligata sa accepte reclamatiile privind orice colet prezentat in serviciile celorlalte administratii.
    4. Coletele simple si coletele cu valoare declarata trebuie sa faca obiectul unor reclamatii distincte. Daca reclamatia priveste mai multe colete de aceeasi categorie, prezentate simultan la acelasi oficiu, de catre acelasi expeditor, pe adresa aceluiasi destinatar si expediate pe aceeasi cale, taxa nu este perceputa decat o singura data.

    CAP. 4
    Probleme vamale

    Art. 23
    Controlul vamal
    Administratia postala a tarii de origine si aceea a tarii de destinatie sunt autorizate sa supuna coletele controlului vamal, conform legislatiei acestor tari.
    Art. 24
    Taxa de prezentare la vama
    1. Coletele supuse controlului vamal in tara de origine pot fi supuse unei taxe de prezentare la vama de maximum 0,65 DST per colet. In general, perceperea taxei se opereaza in momentul prezentarii coletului.
    2. Coletele supuse controlului vamal in tara de destinatie pot fi supuse unei taxe de 3,27 DST maximum per colet. Aceasta taxa nu este perceputa decat pentru prezentarea la vama si vamuirea trimiterilor care sunt supuse drepturilor vamale sau oricarui alt drept de aceeasi natura. In afara unei intelegeri speciale, perceperea se opereaza in momentul predarii coletului catre destinatar. Totusi, cand este vorba de un colet scutit de taxe si drepturi, taxa de prezentare la vama este perceputa de catre administratia de origine in profitul administratiei de destinatie.
    Art. 25
    Drepturi vamale si alte drepturi
    Administratiile de destinatie sunt autorizate sa perceapa de la destinatari toate drepturile, in special cele vamale, cu care trimiterile sunt grevate in tara de destinatie.

    CAP. 5
    Responsabilitate

    Art. 26
    Responsabilitatea administratiilor postale. Despagubiri
    1. In afara cazurilor prevazute in art. 27, administratiile postale raspund de pierderea, spolierea sau avarierea coletelor.
    2. Administratiile postale pot sa se angajeze sa acopere riscurile care decurg dintr-un caz de forta majora.
    3. Expeditorul are dreptul la o despagubire care corespunde, in principiu, valorii reale a pierderii, spolierii sau avarierii. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare. Totusi aceasta despagubire nu poate, in nici un caz, sa depaseasca:
    3.1. pentru un colet cu valoare declarata, suma in DST a valorii declarate;
    3.2. pentru celelalte colete, sumele calculate combinand taxa de 40 DST per colet cu taxa per kilogram de 4,50 DST.
    4. Administratiile pot sa convina sa aplice, in relatiile lor reciproce, suma de 130 DST per colet, indiferent de greutatea acestuia.
    5. Despagubirea este calculata dupa pretul curent, convertit in DST, al marfurilor de aceeasi natura, in locul si perioada in care coletul a fost acceptat la transport. In lipsa pretului curent, despagubirea este calculata dupa valoarea simpla a marfurilor evaluate pe aceleasi baze.
    6. Cand despagubirea este datorata pentru pierderea, spolierea totala sau avarierea totala a unui colet, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul are dreptul, in plus, la restituirea taxelor achitate, cu exceptia taxei de asigurare. Acelasi lucru este valabil pentru trimiterile refuzate de catre destinatari, datorita starii lor proaste, daca acest lucru este imputabil serviciului personal si angajeaza responsabilitatea acestuia.
    7. Cand pierderea, spolierea totala sau avarierea totala a unui colet rezulta dintr-un caz de forta majora si nu determina despagubirea, expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate, cu exceptia taxei de asigurare.
    8. Prin derogare de la dispozitiile prevazute la paragraful 3, destinatarul are dreptul la despagubire dupa ce a luat in primire un colet spoliat sau avariat.
    9. Administratia de origine are posibilitatea sa verse expeditorilor din tara sa despagubirile prevazute de legislatia sa interna pentru coletele fara valoare declarata, cu conditia ca ele sa nu fie inferioare celor care sunt fixate la pct. 3.2. Acelasi lucru este valabil si pentru administratia de destinatie, atunci cand despagubirea este platita destinatarului. Sumele fixate la pct. 3.2 raman totusi aplicabile:
    9.1. in caz de recurs contra administratiei responsabile;
    9.2. daca expeditorul renunta la drepturile sale in favoarea destinatarului sau invers.
    Art. 27
    Neresponsabilitatea administratiilor postale
    1. Administratiile postale inceteaza sa fie responsabile de coletele carora le-a efectuat distribuirea in conditiile prevazute de reglementarile lor pentru trimiteri de aceeasi natura. Responsabilitatea lor este totusi mentinuta:
    1.1. cand o spoliere sau o avariere a fost constatata fie inainte de distribuire, fie cu ocazia distribuirii coletului;
    1.2. cand reglementarea interna o permite, destinatarul, eventual expeditorul, daca este vorba de retur, formuleaza rezerve cand preia un colet spoliat sau avariat;
    1.3. cand destinatarul sau, in caz de retur, expeditorul, in pofida descarcarii date in mod reglementar, declarata, fara intarziere, administratiei care i-a distribuit coletul, ca a constatat o paguba; el trebuie sa dovedeasca faptul ca spolierea sau avarierea nu s-a produs dupa distribuire.
    2. In cazurile enumerate mai jos, administratiile postale nu sunt responsabile:
    2.1. in caz de forta majora, sub rezerva art. 26 paragraful 2;
    2.2. cand dovada responsabilitatii lor nefiind realizata altfel, ele nu pot sa dea detalii asupra coletelor, ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu, datorata unui caz de forta majora;
    2.3. cand paguba a fost determinata de o greseala sau de neglijenta expeditorului sau provine de la natura continutului;
    2.4. cand este vorba de un colet al carui continut cade sub interdictiile prevazute in art. 18 si, ca urmare, aceste colete au fost confiscate sau distruse de catre autoritatea competenta datorita continutului lor;
    2.5. in caz de retinere, in virtutea legislatiei tarii de destinatie, conform notificarii administratiei acestei tari;
    2.6. cand este vorba de un colet cu valoare declarata, care face obiectul unei declaratii frauduloase de valoare, superioara valorii reale a continutului;
    2.7. cand expeditorul nu a formulat nici o reclamatie in termen de un an, incepand de a doua zi dupa ziua prezentarii trimiterii;
    2.8. cand este vorba de colete ale prizonierilor de razboi si internatilor civili.
    3. Administratiile postale nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce priveste declaratiile vamale, indiferent sub ce forma au fost ele realizate, si deciziile luate de catre serviciile vamale cu ocazia verificarii trimiterilor supuse controlului vamal.
    Art. 28
    Responsabilitatea expeditorului
    1. Expeditorul unui colet este responsabil de toate pagubele determinate celorlalte trimiteri postale, ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la transport sau a nerespectarii conditiilor de admitere.
    2. Expeditorul este responsabil in aceleasi limite ca si administratiile postale.
    3. El ramane responsabil, chiar daca oficiul postal de prezentare accepta un asemenea colet.
    4. In schimb, responsabilitatea expeditorului nu este angajata, daca exista o greseala sau o neglijenta a administratiilor sau a transportatorilor.
    Art. 29
    Plata despagubirii
    1. Sub rezerva dreptului de recurs impotriva administratiei responsabile, obligatia de a plati despagubirea si de a restitui taxele si drepturile respective revine, dupa caz, administratiei de origine sau administratiei de destinatie.
    2. Expeditorul are posibilitatea sa renunte la drepturile sale in favoarea destinatarului. In mod similar, destinatarul are posibilitatea sa renunte la drepturile sale in favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul poate autoriza o terta persoana sa primeasca despagubirea, daca legislatia interna permite acest lucru.
    3. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in contul administratiei care, participand la transport si sesizata in mod reglementar, a lasat sa se scurga doua luni fara sa dea o solutie definitiva afacerii sau fara sa fi semnalat:
    3.1. ca paguba pare sa se datoreze unui caz de forta majora;
    3.2. ca trimiterea a fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta, datorita continutului ei, sau retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
    4. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este, de asemenea, autorizata sa despagubeasca pe cel in drept, in cazul in care formularul de reclamatie este insuficient completat sau a trebuit sa fie returat pentru completarea informatiilor, antrenand depasirea termenului prevazut la paragraful 3.
    Art. 30
    Recuperarea eventuala a despagubirii de la expeditor sau de la destinatar
    1. Daca, dupa plata despagubirii, un colet sau o parte dintr-un colet, anterior considerat ca pierdut, este regasit, expeditorul sau destinatarul, dupa caz, este informat ca il poate prelua intr-o perioada de 3 luni, contra rambursarii sumei primite ca despagubire. Daca in acest timp expeditorul sau, eventual, destinatarul nu reclama coletul, acelasi demers este efectuat pe langa cealalta persoana interesata.
    2. Daca expeditorul si destinatarul renunta sa preia coletul, acesta devine proprietatea administratiei sau, daca este cazul, a administratiilor care au suportat despagubirea.
    3. In caz de descoperire ulterioara a unui colet cu valoare declarata, al carui continut este recunoscut ca fiind de valoare inferioara valorii despagubirii platite, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul trebuie sa ramburseze valoarea acestei despagubiri. Coletul cu valoare declarata ii este predat, fara a diminua consecintele care decurg din declararea frauduloasa a valorii.

    PARTEA A TREIA
    Relatii intre administratiile postale

    CAP. 1
    Prelucrarea coletelor

    Art. 31
    Obiective in materie de calitate a serviciului
    1. Administratiile de destinatie trebuie sa fixeze un termen pentru prelucrarea coletelor-avion cu destinatia tarii lor. Acest termen, majorat cu timpul normal solicitat pentru vamuire, nu trebuie sa fie mai putin favorabil decat cel aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern.
    2. Administratiile de destinatie trebuie, de asemenea, pe cat este posibil, sa fixeze un termen pentru prelucrarea coletelor de suprafata cu destinatia tarii lor.
    3. Administratiile de origine fixeaza obiective in materie de calitate a serviciului pentru coletele-avion si coletele de suprafata destinate strainatatii, luand ca punct de reper termenele fixate de catre administratiile de destinatie.
    4. Administratiile verifica rezultatele efective in raport cu obiectivele pe care le-au fixat in materie de calitate a serviciului.
    Art. 32
    Schimbul de colete
    Schimbul de colete se deruleaza pe baza dispozitiilor regulamentului.

    CAP. 2
    Tratarea cazurilor de responsabilitate

    Art. 33
    Determinarea responsabilitatii dintre administratiile postale
    1. Pana la proba contrara, responsabilitatea revine administratiei postale care, primind coletul fara sa faca vreo observatie si fiind pusa in posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu poate stabili nici predarea catre destinatar, nici, daca este cazul, transmiterea corespunzatoare unei alte administratii.
    2. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in timpul transportului, fara sa fie posibil sa se stabileasca pe teritoriul sau in serviciul carei tari s-a produs evenimentul. Administratiile in cauza suporta despagubirea in parti egale. Totusi, atunci cand este vorba de un colet simplu si cand valoarea despagubirii nu depaseste suma calculata in art. 26 pct. 3.2, pentru un colet de 1 kg, aceasta suma este suportata, in parti egale, de catre administratiile de origine si de destinatie, excluzand administratiile intermediare.
    3. In ceea ce priveste coletele cu valoare declarata, responsabilitatea unei administratii, fata de celelalte administratii, nu este in nici un caz angajata peste limita maxima de declarare a valorii pe care ea a adoptat-o.
    4. Daca pierderea, spolierea sau avarierea unui colet cu valoare declarata s-a produs pe teritoriul sau in serviciul unei administratii intermediare care nu admite colete cu valoare declarata sau care a adoptat o limita maxima de declarare a valorii inferioara valorii pierderii, administratia de origine suporta paguba neacoperita de administratia intermediara. Aceeasi regula se aplica, daca valoarea pagubei este superioara limitei maxime de valoare declarata adoptata de catre administratia intermediara.
    5. Regula prevazuta in paragraful 4 se aplica si in caz de transport maritim sau aerian, daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in serviciul administratiei unei tari care nu accepta responsabilitatea prevazuta pentru un colet cu valoare declarata. Aceasta administratie isi asuma totusi, pentru tranzitul coletelor cu valoare declarata in depese inchise, responsabilitatea prevazuta pentru coletele fara valoare declarata.
    6. Drepturile vamale si alte drepturi a caror anulare nu a putut fi obtinuta cad in sarcina administratiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.
    7. Administratia care a efectuat plata despagubirii este substituita, pana la concurenta valorii acestei despagubiri, in drepturile persoanei care a primit-o pentru orice eventual recurs fie impotriva destinatarului, fie impotriva expeditorului sau unor terte persoane.

    CAP. 3
    Cote-parti si cheltuieli pentru transport aerian

    Art. 34
    Cota-parte teritoriala de sosire
    1. Coletele schimbate intre doua administratii sunt supuse cotelor-parti teritoriale de sosire pentru fiecare tara si pentru fiecare colet, calculate combinand taxa indicativa per colet si taxa indicativa per kilogram, dupa cum urmeaza:
    Taxe indicative:
    - per colet: 2,85 DST;
    - per kilogram de greutate bruta a depesei: 0,28 DST.
    2. Tinand seama de taxele indicative de mai sus, administratia isi fixeaza cotele-parti teritoriale de sosire, in asa fel incat acestea sa fie in relatie cu cheltuielile serviciului lor.
    3. Cotele-parti mentionate la paragrafele 1 si 2 sunt in sarcina administratiei tarii de origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu prevada derogari de la acest principiu.
    4. Cotele-parti teritoriale trebuie sa fie uniforme pentru ansamblul teritoriului fiecarei tari.
    Art. 35
    Cota-parte teritoriala de tranzit
    1. Coletele schimbate intre doua administratii sau intre doua birouri ale aceleiasi tari, prin intermediul serviciilor terestre ale uneia sau ale mai multor administratii, sunt supuse, in profitul tarii ale carei servicii participa la indrumarea teritoriala, la cote-parti teritoriale de tranzit, calculate combinand taxa per colet si taxa per kilogram de mai jos, conform treptei de distanta care se aplica:
-----------------------------------------------------------
 Trepte             Taxa          Taxa per kg
 de distanta        per colet     greutate bruta
                                  a depesei
-----------------------------------------------------------
     1               2                  3
-----------------------------------------------------------
                    DST           DST
 Pana la 600 km     0,77          0,10
 Peste 600 pana
 la 1.000 km        0,77          0,19
 Peste 1.000 pana
 la 2.000 km        0,77          0,29
 Peste 2.000 km     0,77          0,29 + 0,8 pentru fiecare
                                             treapta de
                                             1.000 km
                                             suplimentari
-----------------------------------------------------------
    2. Pentru coletele in tranzit deschis, administratiile intermediare sunt autorizate sa solicite o taxa forfetara de 0,40 DST per trimitere.
    3. Cotele-parti mentionate la paragrafele 1 si 2 sunt in sarcina administratiei tarii de origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu prevada derogari de la acest principiu.
    4. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice intre congrese tabelul mentionat la pct. 1 - Revizuirea, care va putea fi realizata printr-o metodologie care sa asigure o remuneratie echitabila administratiilor care efectueaza operatiuni de tranzit, va trebui sa se sprijine pe date economice si financiare fiabile si reprezentative. Eventuala modificare, care va putea fi hotarata, va intra in vigoare la o data fixata de catre consiliul de exploatare postala.
    5. Nici o cota-parte teritoriala de tranzit nu este datorata pentru:
    5.1. transbordarea depeselor-avion intre doua aeroporturi care deservesc acelasi oras;
    5.2. transportul acestor depese intre un aeroport care deserveste un oras si antrepozitul situat in acelasi oras si nici pentru returul acestor depese, in vederea reindrumarilor.
    Art. 36
    Cota-parte maritima
    1. Fiecare dintre tarile ale caror servicii participa la transportul maritim de colete este autorizata sa solicite cotele-parti maritime mentionate in paragraful 2. Aceste cote-parti sunt in sarcina administratiei tarii de origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu prevada derogari de la acest principiu.
    2. Pentru fiecare serviciu maritim imprumutat, cota-parte maritima este calculata combinand taxa per colet cu taxa per kilogram de mai jos, conform treptei de distanta care se aplica:
------------------------------------------------------------------------
           Trepte de distanta                         Taxa
------------------------------------------  Taxa per  per kg
 a) exprimate        b) exprimate           colet     greutate
    in mile marine      in km, dupa         (DST)     bruta
                        transformare,                 depesei
                        conform                       (DST)
                        echivalent
                        1 mila
                        marina = 1.852 km
------------------------------------------------------------------------
 Pana la 500 mile       Pana la 926 km        0,58     0,06
 marine
 Peste 500 pana la      Peste 926 pana la
 1.000 mile marine      1.852 km              0,58     0,09
 Peste 1.000 pana la    Peste 1.852 pana la
 2.000 mile marine      3.704 km              0,58     0,12
 Peste 2.000 pana la    Peste 3.704 pana la
 3.000 mile marine      5.556 km              0,58     0,14
 Peste 3.000 pana la    Peste 5.556 pana la
 4.000 mile marine      7.408 km              0,58     0,16
 Peste 4.000 pana la    Peste 7.408 pana la
 5.000 mile marine      9.260 km              0,58     0,17
 Peste 5.000 pana la    Peste 9.260 pana la
 6.000 mile marine      11.112 km             0,58     0,19
 Peste 6.000 pana la    Peste 11.112 pana la
 7.000 mile marine      12.964 km             0,58     0,20
 Peste 7.000 pana la    Peste 12.964 pana la
 8.000 mile marine      14.816 km             0,58     0,21
 Peste 8.000 mile
 marine                 Peste 14.816 km       0,58     0,21 + 0,01 per
                                                       treapta de
                                                       1.000 mile
                                                       marine (1.852 km)
                                                       suplimentare
------------------------------------------------------------------------
    3. Administratiile au posibilitatea sa majoreze cu maximum 50% cota-parte maritima calculata conform art. 36 paragraful 2. Dimpotriva, ele o pot reduce dupa cum doresc.
    4. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa modifice in intervalul dintre doua congrese tabelul mentionat in paragraful 2. Revizuirea, care va putea fi realizata printr-o metodologie care sa asigure o remuneratie echitabila administratiilor ce efectueaza operatiunile de tranzit, va trebui sa se bazeze pe date economice si financiare fiabile si reprezentative. Eventuala modificare, care va putea fi hotarata, va intra in vigoare la o data fixata de Consiliul de exploatare postala.
    Art. 37
    Atribuirea cotelor-parti
    1. Atribuirea de cote-parti administratiilor interesate este efectuata, in principiu, per colet.
    2. Coletele de serviciu si coletele prizonierilor de razboi si ale internatilor civili nu dau loc la atribuirea vreunei cote-parti, exceptie facand cheltuielile de transport aerian aplicabile coletelor-avion.
    Art. 38
    Cheltuielile de transport aerian
    1. Taxa de baza de aplicat in reglarea conturilor intre administratii pentru transporturi aeriene este aprobata de catre Consiliul de exploatare postala. Ea este calculata de catre Biroul international dupa formula mentionata in regulamentul de aplicare a conventiei.
    2. Transbordarea in cursul rutei, intr-un acelasi aeroport, a coletelor-avion care folosesc succesiv mai multe servicii aeriene distincte se face fara remuneratie.
    3. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeselor inchise si al coletelor-avion in tranzit deschis reiese din regulament.

    CAP. 4
    Dispozitii diverse

    Art. 39
    Furnizarea de informatii, pastrarea documentelor, formulare
    Dispozitiile referitoare la furnizarea de informatii privind executarea serviciului postal, la pastrarea documentelor si la formulare reies din regulament.
    Art. 40
    Colete cu destinatie sau provenind din tarile care nu participa la aranjament
    Administratiile tarilor parti la prezentul aranjament, care intretin un schimb de colete cu administratii din tari care nu sunt participante, admit, exceptie facand vreo opozitie din partea acestora din urma, ca administratiile tuturor tarilor parti la aranjament sa profite de aceste relatii.
    Art. 41
    Aplicarea conventiei
    Conventia este aplicabila, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu este in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.

    PARTEA A PATRA
    Dispozitii finale
    Art. 42
    Conditii de aprobare a propunerilor referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau de aplicare
    1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau de aplicare trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor-membre reprezentate in congres, care trebuie sa fie prezente in momentul votului.
    2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulamentul de aplicare a prezentului aranjament, care au fost returate de catre congres Consiliului de exploatare postala pentru decizie sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala care sunt parti la acest aranjament.
    3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
    3.1. doua treimi din sufragii, jumatate, cel putin dintre tarile membre care sunt parti la aranjament si au raspuns consultarii, daca propunerile au ca obiect fie adaugarea de noi dispozitii, fie modificarea de fond a articolelor prezentului aranjament si ale protocolului sau final;
    3.2. majoritatea sufragiilor, daca ele au ca obiect:
    3.2.1. interpretarea dispozitiilor prezentului aranjament si ale protocolului sau final;
    3.2.2. modificari de ordin redactional de adus actelor enumerate la pct.    3.2.1.
    4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 3.1, orice tara membra a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu modificarea sau adaugarea propusa are posibilitatea sa faca o declaratie scrisa catre directorul general al Biroului international, indicand ca nu ii este posibil sa accepte aceasta modificare sau adaugare, in termen de 90 de zile incepand de la data notificarii respectivei modificari sau adaugari.
    Art. 43
    Punerea in aplicare si durata aranjamentului
    Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.

                           PROTOCOLUL FINAL
al Aranjamentului privind coletele postale*)
----------------
    *) Traducere.

    In momentul semnarii aranjamentului privind coletele postale, incheiat la aceasta data, plenipotentiarii mai jos semnati au convenit ceea ce urmeaza:

    Art. 1
    Principii
    Prin derogare de la prevederile art. 3 paragraful 1, administratia postala din Canada este autorizata sa limiteze la 30 kilograme greutatea maxima a coletelor la sosire si la expediere.
    Art. 2
    Colete cu valoare declarata
    Administratia postala din Suedia isi rezerva dreptul de a furniza clientilor serviciul de colete cu valoare declarata descris la art. 11, conform altor specificatii decat cele descrise in acest articol si in articolele pertinente ale regulamentului.
    Art. 3
    Confirmarea de primire
    Administratia postala din Canada este autorizata sa nu aplice art. 15, dat fiind ca ea nu ofera serviciul de confirmare de primire pentru coletele din serviciul sau intern.
    Art. 4
    Interdictii
    1. Administratiile postale din Canada, Myanmar si Zambia sunt autorizate sa nu accepte coletele cu valoare declarata continand obiectele pretioase mentionate in art. 18.2, dat fiind ca reglementarea lor interna se opune acestui lucru.
    2. In mod exceptional, Administratia postala din Liban nu accepta colete continand monede, bancnote sau orice valori la purtator, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre pretioase si alte obiecte pretioase sau care contin lichide si elemente usor inflamabile, sau obiecte din sticla ori similare, sau fragile. Ea nu este obligata, prin dispozitiile art. 26, inclusiv in cazurile mentionate la art. 27 si 33.
    3. Administratia postala din Brazilia este autorizata sa nu accepte colete cu valoare declarata continand monede si bancnote in circulatie, precum si orice valori la purtator, dat fiind ca reglementarea sa interna se opune acestui lucru.
    4. Administratia postala din Ghana este autorizata sa nu accepte colete cu valoare declarata continand monede si bancnote in circulatie, dat fiind ca reglementarea sa interna se opune acestui lucru.
    5. In afara obiectelor citate in art. 18, Administratia postala din Arabia Saudita nu accepta coletele continand:
    5.1. medicamente de orice fel, exceptie facand cazul in care ele sunt insotite de o reteta medicala emisa de o autoritate oficiala competenta;
    5.2. produsele destinate stingerii focului si lichidele chimice;
    5.3. obiecte contrare principiilor religiei islamice.
    Art. 5
    Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
    Prin derogare de la art. 21, Salvador, Panama si Venezuela sunt autorizate sa nu retureze coletele dupa ce destinatarul le-a solicitat vamuirea, dat fiind ca legislatia lor vamala se opune acestui lucru.
    Art. 6
    Reclamatii
    1. Administratiile postale din Afganistan, Arabia Saudita, Insulele Capului Verde, Congo, Gabon, Iran, Mongolia, Myanmar, Surinam, Siria si Zambia isi rezerva dreptul de a percepe o taxa de reclamatie de la clientii lor.
    2. Administratiile postale din Argentina, Slovacia si Cehia isi rezerva dreptul de a percepe o taxa speciala atunci cand, dupa o ancheta efectuata ca urmare a unei reclamatii, se constata ca reclamatia nu este justificata.
    Art. 7
    Taxa de prezentare la vama
    Administratiile postale din Congo, Gabon si Zambia isi rezerva dreptul de a percepe de la clientii lor o taxa de prezentare la vama.
    Art. 8
    Despagubire
    1. Prin derogare de la art. 26, administratiile de mai jos au posibilitatea de a nu plati despagubire pentru coletele fara valoare declarata, pierdute, spoliate sau avariate in serviciul lor; Statele Unite ale Americii, Angola, Antigua-Barbuda, Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Botswana, Brunei, Darussalam, Canada, Republica Dominicana, Dominica, El Salvador, Fiji, Gambia, teritoriile de peste mare dependente de Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, a caror reglementare interna se opune acestui lucru, Grenada, Guatemala, Guyana, Kiribati, Lesotho, Malawi, Malta, Mauritius, Nauru, Nigeria, Uganda, Papua-Noua Guinee, Sfantul Cristophor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Solomon, Seychelles, Sierra Leone, Swaziland, Trinidad-Tobago, Zambia, Zimbabwe.
    2. Prin derogare de la prevederile art. 26, administratiile din Argentina si Grecia au posibilitatea de a nu plati despagubire pentru coletele fara valoare declarata, pierdute, spoliate sau avariate in serviciile tarilor care nu platesc o astfel de despagubire conform paragrafului 1 al prezentului articol.
    3. Prin derogare de la prevederile art. 26 paragraful 8, Statele Unite ale Americii sunt autorizate sa mentina dreptul expeditorului la o despagubire pentru coletele cu valoare declarata dupa predarea catre destinatar, cu exceptia cazului in care expeditorul renunta la dreptul sau in favoarea destinatarului.
    4. Cand se actioneaza ca o administratie intermediara, Statele Unite ale Americii sunt autorizate sa nu plateasca despagubire celorlalte administratii in caz de pierdere, spoliere sau avariere de colete cu valoare declarata transmise in tranzit deschis sau expediate in depese inchise.
    Art. 9
    Exceptii de la principiul responsabilitatii
    1. Prin derogare de la prevederile art. 26, Arabia Saudita, Bolivia, Irak, Sudan, Yemen si Zair sunt autorizate sa nu plateasca nici o despagubire pentru avarierea coletelor originare din toate tarile si care le sunt destinate si contin lichide si corpuri usor inflamabile, obiecte din sticla si articole de aceeasi natura, fragile sau perisabile.
    2. Prin derogare de la prevederile art. 26, Arabia Saudita are posibilitatea de a nu plati o despagubire pentru coletele continand obiectele interzise, mentionate in art. 18 al Aranjamentului privind coletele postale.
    Art. 11
    Plata despagubirii
    1. Administratiile postale din Angola, Guineea, Liban si Mauritania nu sunt obligate sa respecte prevederile art. 29 paragraful 3 in ceea ce priveste a da o solutie definitiva la o reclamatie in timp de doua luni. Ele nu accepta, in plus, ca persoana in drept sa fie despagubita, in contul lor, de catre o alta administratie la expirarea termenului sus-citat.
    Art. 13
    Cote-parti teritoriale de tranzit, exceptionale
    1. In mod provizoriu, administratiile care figureaza in tabelul urmator sunt autorizate sa perceapa cotele-parti teritoriale de tranzit exceptionale, indicate in acest tabel, si care se adauga la cotele-parti de tranzit mentionate la pct. 35.1:
-------------------------------------------------------------------
                                   Valoarea cotei-parti
                                   teritoriale exceptionale:
                           ----------------------------------------
                           Taxa per                      Taxa per
 Nr.     Administratiile   colet                         kilogram
 ordine  autorizate        (DST)                         greutate
                                                         bruta a
                                                         depesei
                                                         (DST)
------------------------------------------------------------------
  1           2               3                             4
------------------------------------------------------------------
 1. Afganistan             0,48    0,45
 2. S.U.A.                         Conform treptei
                                   de distanta:
                                   Pana la 600 km         0,10
                                   Peste 600 pana la
                                   1.000 km               0,18
                                   Peste 1.000 pana la
                                   2.000 km               0,25
                                   Peste 2.000 per
                                   treapta de 1.000 km
                                   in sus                 0,10
 3. Bahrain                0,85    0,55
 4. Chile                          0,21
 5. Egipt                  1,00    0,25
 6. Franta                 1,00    0,20
 7. Grecia                 1,16    0,29
 8. India                  0,40    0,51
 9. Malaysia               0,39    0,05
 10. Federatia Rusa        0,77    De doua ori suma
                                   per kg, mentionata
                                   in coloana 3 a
                                   tabelului prezentat
                                   la pct. 35.1 pentru
                                   distanta respectiva
 11. Singapore             0,39    0,05
 12. Sudan                 1,61    0,65
 13. Siria                         0,65
 14. Thailanda             0,58    0,14
------------------------------------------------------------------
    Art. 14
    Cote-parti maritime
    Administratiile mentionate mai jos isi rezerva dreptul de a majora cu maximum 50% cotele-parti maritime prevazute in art. 36: Germania, S.U.A., Argentina, Antigua-Barbuda, Bahamas, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Brazilia, Brunei Darussalam, Canada, Chile, Cipru, Comore, Congo, Djibouti, Dominic, Emiratele Arabe Unite, Spania, Finlanda, Franta, Gabon, Gambia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare dependente de Regatul Unit, Grecia, Grenada, Guyana, India, Italia, Jamaica, Japonia, Kenya, Kiribati, Madagascar, Malaysia, Malta, Mauritius, Nigeria, Norvegia, Oman, Uganda, Pakistan, Papua-Noua Guinee, Portugalia, Qatar, Sfantul Cristophor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Solomon, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Suedia, Tanzania, Thailanda, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Yemen, Zambia.
    Art. 15
    Cote-parti suplimentare
    1. Orice colet indrumat pe cale de suprafata sau pe cale aeriana, cu destinatia departamentelor franceze de peste mare, a teritoriilor franceze de peste mare si colectivitatilor din Mayotte si St. Pierre-Miquelon, este supus unei cote-parti teritoriale de sosire egale, maximum cu cota-parte franceza corespunzatoare. Cand un colet este indrumat in tranzit prin Franta continentala el este, in plus, supus perceperii urmatoarelor cote-parti si cheltuieli:
    1.1. colet "cale de suprafata":
    1.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit a Frantei;
    1.1.2. cota-parte maritima a Frantei, corespunzatoare treptei de distanta care separa Franta continentala de fiecare dintre departamentele, teritoriile sau colectivitatile in cauza;
    1.2. colete-avion:
    1.2.1. cota-parte teritoriala de tranzit franceza, pentru coletele in tranzit deschis;
    1.2.2. cheltuielile de transport aerian care corespund distantei aeropostale ce separa Franta continentala de fiecare dintre departamentele, teritoriile sau colectivitatile in cauza.
    2. Administratiile postale din Egipt si Sudan sunt autorizate sa perceapa o cota-parte suplimentara de 1 DST peste cotele-parti teritoriale de tranzit, prevazute in art. 35.1 pentru orice colet in tranzit pe lacul Nasser intre Shallal (Egipt) si Wadi Halfa (Sudan).
    3. Orice colet postal indrumat in tranzit intre Danemarca si Insulele Feroe sau intre Danemarca si Groenlanda este supus perceperii urmatoarele cote-parti suplimentare:
    3.1. colet "cale de suprafata":
    3.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit daneza;
    3.1.2. cota-parte maritima daneza, care corespunde treptei de distanta ce separa Danemarca de Insulele Feroe sau, respectiv de Groenlanda;
    3.2. colete-avion:
    3.2.1. cheltuieli de transport aerian care corespund distantei aeropostale, ce separa Danemarca de Insulele Feroe sau, respectiv, de Groenlanda.
    4. Administratia postala din Chile este autorizata sa perceapa o cota-parte suplimentara de maximum 2,61 DST per kilogram, pentru transportul coletelor destinate Insulei Pastelui.
    5. Orice colet indrumat pe cale de suprafata sau pe cale aeriana, in tranzit intre Portugalia continentala si regiunile autonome Madera si Azore, este supus perceperii urmatoarelor cote-parti si cheltuieli suplimentare:
    5.1. colet "cale de suprafata":
    5.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit portugheza;
    5.1.2. cota-parte maritima portugheza, care corespunde treptei de distanta ce separa Portugalia continentala de fiecare dintre regiunile autonome in cauza;
    5.2. colete-avion:
    5.2.1. cota-parte teritoriala de tranzit portugheza;
    5.2.2. cheltuielile de transport aerian, care corespund distantei aeropostale dintre Portugalia continentala si fiecare dintre regiunile autonome in cauza.
    6. Coletele adresate provinciilor insulare din Grande Canarie si Tenerife, indrumate in tranzit prin Spania continentala, sunt supuse perceperii, in afara de cota-parte teritoriala de sosire corespunzatoare, urmatoarelor cote-parti suplimentare:
    6.1. colete "cale de suprafata":
    6.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit spaniola;
    6.1.2. cota-parte maritima spaniola, care corespunde distantei de la 1.000 la 2.000 mile marine;
    6.2. colete-avion:
    6.2.1. cheltuielile de transport aerian, care corespund distantei aeropostale dintre Spania continentala si fiecare dintre provinciile insulare considerate.
    Art. 16
    Cheltuielile de transport aerian
    1. Afganistan, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Bahamas, Brazilia, Bolivia, Canada, Insulele Capului Verde, Chile, Republica Populara Chineza, Columbia, Congo, Cuba, Salvador, Ecuador, Gabon, Guyana, Honduras, India, Indonezia, Iran, Kazakhstan, Mexic, Mongolia, Myanmar, Noua Zeelanda, Pakistan, Paraguay, Peru, Federatia Rusa, Sudan, Ciad, Turcia, Venezuela, Vietnam, Yemen si Zambia au dreptul la rambursarea costurilor suplimentare determinate de transportul aerian al coletelor-avion care provin din strainatate in interiorul tarii lor. Aceste cheltuieli de transport aerian vor fi uniforme pentru toate depesele care provin din strainatate, fie ca aceste colete-avion se indruma sau nu pe cale aeriana.
    2. Cu titlu de reciprocitate, Spania are dreptul la rambursarea costurilor suplimentare determinate de transportul aerian al coletelor-avion in interiorul tarii sale, care au fost primite de la administratia ce figureaza in paragraful 1 al prezentului articol. Aceste cheltuieli de transport aerian vor fi uniforme pentru toate depesele primite, fie ca acestea sunt indrumate sau nu pe cale aeriana.
    Art. 17
    Tarife speciale
    1. Administratiile Statelor Unite ale Americii, Belgiei, Frantei si Norvegiei au posibilitatea sa perceapa, pentru coletele-avion, cote-parti teritoriale mai mari decat pentru coletele de suprafata.
    2. Administratia din Liban este autorizata sa perceapa, pentru coletele pana la 1 kilogram, taxa aplicabila coletelor peste 1 kilogram pana la 3 kilograme.
    3. Administratia din Panama este autorizata sa perceapa 0,20 DST per kilogram pentru coletele de suprafata transportate pe cale aeriana (S.A.L.), in tranzit.
    Drept pentru care, plenipotentiarii de mai jos au redactat prezentul protocol, care va avea aceeasi forta si aceeasi valoare ca si cand dispozitiile sale ar fi cuprinse in insusi textul aranjamentului la care el se raporteaza, si ei l-au semnat intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.

                           ARANJAMENTUL
privind mandatele postale*)
--------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in baza art. 22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:

    Art. 1
    1. Prezentul aranjament reglementeaza schimbul de mandate postale, pe care tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
    2. Organismele nepostale pot participa, prin intermediul administratiei postale, in schimbul reglementat prin dispozitiile prezentului aranjament. Acestor organisme le revine sarcina de a se intelege cu administratii postala a tarii lor, pentru a asigura completa executare a tuturor clauzelor aranjamentului, si, in cadrul acestei intelegeri sa isi poata exersa drepturile lor si sa isi indeplineasca obligatiile lor ca organizatii postale definite prin prezentul aranjament; administratia lor postala le serveste ca intermediar in relatiile lor cu administratiile postale ale celorlalte tari contractante si cu Biroul international.
    Art. 2
    Diferitele categorii de mandate postale
    1. Mandatul simplu
    Expeditorul depune fonduri la ghiseul unui oficiu postal sau ordona debitarea din contul sau curent postal si solicita plata sumei in numerar catre beneficiari. Mandatul simplu este transmis pe cale postala. Mandatul simplu telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
    2. Mandatul de varsamant
    Expeditorul depune fondul la ghiseul unui oficiu postal si solicita inscrierea sumei in creditul contului beneficiarului, girat de catre posta. Mandatul de varsamant este transmis pe cale postala. Mandatul de varsamant telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
    3. Alte servicii
    Administratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau multilaterale, sa introduca alte servicii ale caror conditii sunt de definit intre administratiile respective.
    Art. 3
    Emisiunea de mandate (moneda, convertire, valoare)
    1. In afara unei intelegeri speciale, valoarea unui mandat este exprimata in moneda tarii de plata.
    2. Administratia de emitere fixeaza taxa de convertire din moneda sa in aceea a tarii de plata.
    3. Valoarea maxima a unui mandat simplu este fixata de comun acord intre administratiile in cauza.
    4. Valoarea unui mandat de varsamant este nelimitata. Totusi fiecare administratie are posibilitatea de a limita valoarea mandatelor de varsamant pe care orice depozant le poate ordona fie intr-o zi, fie in cursul unei perioade determinate.
    5. Mandatele telegrafice sunt supuse dispozitiilor regulamentului de telecomunicatii internationale.
    Art. 4
    Taxe
    1. Administratia de emitere determina, in mod liber, sub rezerva dispozitiilor paragrafelor 2 si 3 de mai jos, taxa de perceput in momentul emiterii. La aceasta taxa principala ea adauga, eventual, taxele aferente serviciilor speciale (cerere de confirmare de plata sau de inscriere, predare prin expres etc.).
    2. Valoarea taxei principale a unui mandat simplu nu poate depasi 22,86 DST.
    3. Taxa unui mandat de varsamant trebuie sa fie inferioara taxei unui mandat simplu de aceeasi valoare.
    4. Mandatele schimbate, prin intermediul unei tari care este parte la prezentul aranjament, intre o tara contractanta si o tara necontractanta, pot fi supuse, de catre administratia intermediara, la o taxa suplimentara, determinata de catre aceasta din urma in functie de costurile generate de operatiunile pe care ea le efectueaza; aceasta taxa poate totusi sa fie perceputa de la expeditor si atribuita administratiei tarii intermediare, daca administratiile interesate s-au pus de acord in acest sens.
    5. De la beneficiar pot fi percepute urmatoarele taxe facultative:
    a) o taxa de predare, atunci cand plata este efectuata la domiciliu;
    b) o taxa, atunci cand suma este inscrisa in creditul unui cont curent postal;
    c) eventual, taxa de viza pentru data prevazuta la art. 6 paragraful 4;
    d) taxa mentionata in art. 12 pct. 3.5 din conventie, atunci cand mandatul este adresat "post restant";
    e) eventual, taxa complementara de expres.
    6. Daca sunt solicitate autorizatii de plata in virtutea dispozitiilor regulamentului de aplicare a prezentului aranjament si daca nu a fost comisa nici o greseala de serviciu, o taxa de "autorizatie de plata", de maximum 0,65 DST, poate fi perceputa de la expeditor sau de la beneficiar, exceptie facand cazul in care aceasta taxa a fost deja perceputa pentru confirmarea platii.
    7. Mandatele, atat la emitere cat si la plata, nu pot fi supuse nici unei taxe sau nici unui drept, altul decat cel care este prevazut in prezentul aranjament.
    8. Sunt scutite de orice taxa mandatele postale schimbate in conditiile prevazute la art. 7 (paragraful 2 si pct. 3.1 - 3.3) din Constitutia Uniunii Postale Universale.
    Art. 5
    Modalitati de schimb
    1. Schimbul pe cale postala se opereaza, la alegerea administratiilor, fie prin mandate simple sau de varsamant, direct intre biroul postal de emitere si biroul de plata, fie prin liste, prin intermediul birourilor, denumite birouri de schimb, desemnate de catre administratia fiecareia dintre tarile contractante.
    2. Schimbul pe cale telegrafica se opereaza prin telegrame-mandat, adresate direct biroului de plata. Totusi administratiile respective se pot intelege sa utilizeze si un mijloc de telecomunicatii, altul decat telegrama, pentru transmiterea mandatelor telegrafice.
    3. Administratiile pot, de asemenea, sa convina un sistem de schimb mixt, daca organizarea interna a serviciilor lor respective o cere. In acest caz, schimbul se opereaza prin mandate-carte, intre birourile postale ale unei administratii si biroul de schimb al administratiei corespondente.
    4. Mandatele prevazute in paragrafele 1 si 3 pot fi prezentate in tara de destinatie pe banda magnetica sau pe orice alt suport convenit intre administratii. Administratiile de destinatie pot utiliza formularele din regim intern, ca reprezentare a mandatelor emise. Conditiile schimbului sunt, in acest caz, fixate prin conventii speciale, adoptate de administratiile in cauza.
    5. Administratiile pot conveni sa utilizeze mijloace de schimb, altele decat cele prevazute la paragrafele 1-4.
    Art. 6
    Plata mandatelor
    1. Validitatea mandatelor se intinde:
    a) in general, pana la expirarea primei luni care urmeaza celei de emitere;
    b) conform unui acord intre administratiile interesate, pana la expirarea celei de-a treia luni care urmeaza celei de emitere.
    2. Dupa acest termen, mandatele care parvin direct birourilor de plata nu sunt platite, decat daca sunt prevazute cu o viza pentru data, acordata de catre serviciul desemnat de catre administratia de emitere, la cererea biroului de plata. Mandatele parvenite administratiilor de destinatie, conform art. 5 paragraful 4, nu pot beneficia de viza pentru data.
    3. Viza pentru data confera mandatului, incepand din ziua in care este acordata, o noua validitate, a carei durata este aceea pe care ar avea-o un mandat emis in aceeasi zi.
    4. Daca neplata inainte de expirarea termenului de validitate nu rezulta dintr-o greseala de serviciu, se poate percepe o taxa, numita taxa de viza pentru data, de maximum 0,65 DST.
    5. Cand un acelasi expeditor a facut sa se emita, in aceeasi zi, in profitul aceluiasi beneficiar, mai multe mandate a caror valoare totala depaseste maximul adoptat de catre administratia de plata, aceasta este autorizata sa esaloneze plata titlurilor, in asa fel incat suma platita beneficiarului, in aceeasi zi, sa nu depaseasca aceasta valoare maxima.
    6. Plata mandatelor este efectuata conform reglementarii tarii de plata.
    Art. 7
    Reexpedierea
    1. In caz de schimbare a resedintei beneficiarului si in limitele in care functioneaza un serviciu de mandate intre tara reexpeditoare si tara noii destinatii, orice mandat poate fi reexpediat, pe cale postala sau telegrafica, fie la cererea expeditorului, fie la cererea beneficiarului. In acest caz, art. 27 paragrafele 1 - 3 din conventie sunt aplicate prin analogie.
    2. In caz de reexpediere, taxa de "post restant" si taxa complementara de "expres" sunt anulate.
    3. Reexpedierea unui mandat cu varsamant catre o alta tara de destinatie nu este admisa.
    Art. 8
    Reclamatii
    Dispozitiile art. 30 al conventiei sunt aplicabile.
    Art. 9
    Responsabilitatea
    1. Principiul
    Administratiile postale sunt responsabile de sumele varsate, pana in momentul in care mandatele au fost reglementar platite.
    2. Exceptii
    Administratiile postale sunt absolvite de orice responsabilitate:
    a) in caz de intarziere in transmiterea si plata mandatelor;
    b) cand, ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu, ca rezultat al unui caz de forta majora, ele nu pot dovedi plata unui mandat, cu conditia ca proba responsabilitatii lor sa nu fi fost altfel administrata;
    c) la expirarea termenului de prescriptie, mentionat in art. RE 612;
    d) daca este vorba de contestarea conformitatii platii, la expirarea termenului prevazut la art. 30 paragraful 1 al conventiei.
    3. Determinarea responsabilitatii
    3.1. Sub rezerva pct. 3.2 - 3.5 de mai jos, responsabilitatea revine administratiei de emitere.
    3.2. Responsabilitatea revine administratiei de plata, daca ea nu este in masura sa stabileasca faptul ca plata a avut loc in conditiile prescrise de reglementarea ei.
    3.3. Responsabilitatea revine administratiei postale a tarii in care s-a produs eroarea:
    a) daca este vorba de o eroare de serviciu, inclusiv o eroare de convertire;
    b) daca este vorba de o eroare de transmitere telegrafica, comisa in interiorul tarii de emitere sau al tarii de plata.
    3.4. Responsabilitatea revine administratiei de emitere si administratiei de plata in parti egale:
    a) daca eroarea este imputabila celor doua administratii sau daca nu este posibil sa se stabileasca in care tara s-a produs eroarea;
    b) daca o eroare de transmitere telegrafica s-a produs intr-o tara intermediara;
    c) daca nu este posibil sa se stabileasca tara in care s-a produs aceasta eroare de transmitere.
    3.5. Sub rezerva pct. 3.2, responsabilitatea revine:
    a) in caz de plata a unui mandat fals, administratiei tarii pe teritoriul careia mandatul a fost introdus in serviciu;
    b) in caz de plata a unui mandat a carui valoare a fost majorata in mod fraudulos, administratiei tarii in care mandatul a fost falsificat; totusi paguba este suportata, in parti egale, de catre administratiile de emitere si de plata, atunci cand nu este posibil de determinat tara in care a intervenit falsificarea sau atunci cand nu se poate obtine repararea unei falsificari comise intr-o tara intermediara care nu participa la serviciul de mandate pe baza prezentului aranjament.
    4. Plata sumelor datorate. Recursul
    4.1. Obligatia de a despagubi reclamantul revine administratiei de plata, daca fondurile trebuie predate beneficiarului; ea revine administratiei de emitere, daca restituirea lor trebuie facuta catre expeditor.
    4.2. Oricare ar fi cauza rambursarii, suma de rambursat nu poate depasi suma care a fost varsata.
    4.3. Administratia care a despagubit pe reclamant are dreptul sa faca recurs catre administratia responsabila de neregula platii.
    4.4. Administratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are drept de recurs, pana la concurenta sumei platite, catre expeditor, catre beneficiar sau catre terti.
    5. Termene de plata
    5.1. Varsarea sumelor datorate reclamantilor trebuie sa aiba loc cat mai curand posibil, in limita unei perioade de 3 luni incepand de a doua zi dupa ziua reclamatiei.
    5.2. Administratia care, conform art. 9 pct. 4.1., trebuie sa-l despagubeasca pe reclamant poate, in mod exceptional, sa prelungeasca varsamantul dincolo de acest termen, daca, contrar efortului depus pentru reglementarea situatiei, termenul mentionat nu a fost suficient ca sa permita determinarea responsabilitatii.
    5.3. Administratia pe langa care a fost prezentata reclamatia este autorizata sa despagubeasca pe reclamant, in contul administratiei responsabile, atunci cand aceasta, reglementar sesizata, a lasat sa se scurga doua luni fara a da o solutie definitiva reclamatiei.
    6. Rambursarea catre administratia care intervine
    6.1. Administratia in contul careia a fost despagubit reclamantul este obligata sa ramburseze administratiei care a intervenit suma platita de catre aceasta, in termen de 4 luni incepand de la trimiterea notificarii de plata.
    6.2. Aceasta rambursare se efectueaza fara cheltuieli pentru administratia creditoare:
    a) printr-unul dintre procedeele de plata prevazute in regulamentul de aplicare a conventiei (Reguli de plata);
    b) sub rezerva unui acord, prin inscrierea in creditul administratiei acestei tari in contul de mandate. Aceasta inscriere se face din oficiu, daca cererea de acord nu a primit raspuns in termenul prevazut la pct. 6.1.
    6.3. O data depasit termenul de 4 luni, suma datorata administratiei creditoare este producatoare de dobanda, respectiv 6% pe an, incepand din ziua in care expira acest termen.
    Art. 10
    Remunerarea administratiei de plata
    1. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru fiecare mandat simplu platit o remuneratie a carei valoare este fixata, in functie de valoarea medie a mandatelor cuprinse in acelasi cont lunar, la:
    - 0,82 DST - pana la 65,34 DST;
    - 0,98 DST - peste 65,34 DST pana la 130,68 DST;
    - 1,21 DST - peste 130,68 DST pana la 196,01 DST;
    - 1,47 DST - peste 196,01 DST pana la 261,35 DST;
    - 1,73 DST - peste 261,35 DST pana la 326,69 DST;
    - 2,09 DST - peste 326,69 DST pana la 392,02 DST;
    - 2,52 DST - peste 392,02 DST.
    2. Totusi administratiile in cauza pot, la cererea administratiei de plata, sa convina o remuneratie superioara celei fixate la paragraful 1, atunci cand taxa perceputa la emitere este mai mare de 8,17 DST.
    3. Mandatele de varsamant si mandatele emise in scutire nu sunt supuse nici unei remuneratii.
    4. Pentru mandatele schimbate prin intermediul listelor, peste remuneratia prevazuta la paragraful 1, o remuneratie suplimentara, de 0,16 DST, este atribuita administratiei de plata. Paragraful 2 se aplica, prin analogie mandatelor schimbate prin liste.
    5. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata o remuneratie de 0,13 DST pentru fiecare mandat platit personal.
    Art. 11
    Intocmirea conturilor
    1. Fiecare administratie de plata intocmeste, pentru fiecare administratie de emitere, un cont lunar cu sumele platite pentru mandate simple sau un cont lunar cu valoarea listelor primite intr-o luna pentru mandatele schimbate prin intermediul listelor. Aceste conturi lunare sunt conform modelelor anexate regulamentului; ele sunt incorporate, periodic, intr-un cont general, care face posibila determinarea unui sold.
    2. In cazul in care se aplica sistemul de schimb mixt, prevazut in art. RE 503, fiecare administratie de plata intocmeste un cont lunar pentru sumele platite, daca mandatele parvin de la administratia de emitere, direct catre birourile sale de plata, sau un cont lunar cu suma mandatelor primite intr-o luna, daca mandatele parvin de la birourile postale ale administratiei de emitere la biroul sau de schimb.
    3. Cand mandatele au fost platite in monede diferite, creanta cea mai slaba este convertita in moneda creantei mai puternice, luand ca baza pentru convertire cursul mediu oficial de schimb in tara administratiei debitoare, in timpul perioadei la care se reporteaza contul; acest curs mediu de schimb trebuie sa fie calculat, in mod uniform, cu patru zecimale.
    4. Reglarea conturilor poate, de asemenea, sa aiba loc pe baza unor conturi lunare, fara compensatie, sau prin intermediul unui cont postal de legatura.
    Art. 12
    Reglarea conturilor
    1. In afara unei intelegeri speciale, plata soldului unui cont general sau a sumei conturilor lunare are loc in moneda pe care administratia creditoare o aplica la plata mandatelor.
    2. Orice administratie poate intretine pe langa administratia tarii corespondente un disponibil din care sunt retrase sumele datorate sau un cont curent de legatura din care sunt debitate creantele pentru serviciul de mandate postale.
    3. Orice administratie care se gaseste descoperita fata de o alta administratie cu o suma care depaseste limitele fixate de regulament este in drept sa solicite varsarea unui avans.
    4. In caz de neplata la termenele fixate de regulament, sumele datorate sunt producatoare de dobanda de 6% pe an, din ziua in care expira termenul respectiv pana in ziua platii.
    5. Dispozitiile prezentului aranjament si ale regulamentului sau, referitoare la intocmirea si reglarea conturilor, nu pot fi prejudiciate prin nici o masura unilaterala, cum ar fi: moratoriu, interdictie de transfer etc.
    Art. 13
    Dispozitii finale
    1. Conventia este aplicabila, eventual, prin analogie, la tot ceea ce nu este in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
    2. Art. 4 al conventiei nu este aplicabil prezentului aranjament.
    3. Conditiile de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament.
    3.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor membre prezente, care voteaza si sunt parti la aranjament. Cel putin jumatate dintre tarile membre, reprezentate in congres, trebuie sa fie prezente in momentul votului.
    3.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost returnate de catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru decizie, sau care au fost introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala, care sunt parti la aranjament.
    3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
    3.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns la consultare, daca este vorba despre adaugarea unor dispozitii noi;
    3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre modificarea dispozitiilor prezentului aranjament.
    3.4. In pofida dispozitiilor prevazute la pct. 3.3.1, orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea de a face o declaratie scrisa catre directorul general al Biroului international, indicand faptul ca nu este posibil sa accepte aceasta adaugare in termen de 90 de zile incepand de la data notificarii acesteia.
    4. Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.

                             ARANJAMENTUL
privind cecurile postale*)
--------------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in baza prevederilor art. 22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:

    CAP. 1
    Dispozitii preliminare

    Art. 1
    Obiectul aranjamentului
    1. Prezentul aranjament reglementeaza ansamblul prestatiilor pe care serviciul de cecuri postale este in masura sa il ofere utilizatorilor de conturi curente postale si pe care tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
    2. Organismele nonpostale pot sa participe, prin intermediul serviciului de cecuri postale, la schimbul reglementat prin dispozitiile prezentului aranjament. Acestor organisme le revine sarcina de a se intelege cu administratia postala a tarii lor pentru a asigura executarea completa a tuturor clauzelor aranjamentului si, in cadrul acestei intelegeri, sa-si exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile, ca organisme postale definite prin prezentul aranjament. Administratia postala le serveste ca intermediar in relatiile lor cu administratiile postale ale celorlalte tari contractante si cu Biroul international.
    Art. 2
    Diferite categorii de prestatii oferite prin serviciul de cecuri postale
    1. Viramentul
    1.1. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea din contul sau, inscrierea unei sume in creditul contului curent postal al beneficiarului sau, conform unui acord incheiat intre administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi.
    1.2. Viramentul simplu este transmis pe cale postala.
    1.3. Viramentul telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
    2. Varsamantul intr-un cont curent postal
    2.1. Expeditorul depune fonduri la ghiseul unui birou postal si solicita inscrierea sumei in creditul contului curent postal al beneficiarului sau, conform unui acord incheiat intre administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi.
    2.2 Varsamantul simplu este transmis pe cale postala;
    2.3. Varsamantul telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
    3. Plata prin mandat sau prin cec de asignare
    3.1. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea contului sau, plata unui mandat in numerar catre beneficiar.
    3.2. Plata simpla utilizeaza calea postala.
    3.3. Plata telegrafica utilizeaza sistemul de telecomunicatii.
    4. Postcecul
    4.1. Postcecul este un titlu international, care poate fi livrat titularilor de conturi curente postale si platibil la vedere in birourile postale ale tarilor participante la serviciu.
    4.2. Postcecul poate, de asemenea, fi remis cu plata la terti, dupa o intelegere intre administratiile contractante.
    5. Retragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote POSTNET.
    5.1. Institutiile financiare postale, care adera prin conventie la reteaua POSTNET, pot oferi detinatorilor lor de carti posibilitatea de a retrage banii de la distribuitorii automati de bancnote din reteaua POSTNET.
    6. Alte prestatii
    Administratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau multilaterale, sa instituie alte prestatii, ale caror modalitati urmeaza sa fie stabilite intre administratiile interesate.

    CAP. 2
    Viramentul

    Art. 3
    Conditii de admitere si executare a ordinelor de virament
    1. In afara unei intelegeri speciale, suma viramentelor este exprimata in moneda tarii de destinatie.
    2. Administratia de origine fixeaza taxa de convertire din moneda sa in aceea a tarii de destinatie.
    3. Administratia de emitere determina taxa pe care ea o cere de la solicitantul unui virament postal si pe care ea o pastreaza in intregime.
    4. Administratia de destinatie are posibilitatea de a determina taxa pe care o percepe pentru inscrierea unui virament postal in creditul unui cont curent postal.
    5. Sunt scutite de orice taxe viramentele referitoare la serviciul postal, schimbate in conditiile prevazute la art. 7 (paragraful 2 si pct. 3.1 - 3.3) din conventie.
    6. Avizele de virament simplu sunt trimise fara cheltuieli beneficiarilor, dupa inscrierea sumelor virate, in creditul conturilor lor. Cand ele nu comporta nici o comunicare speciala, ele pot fi inlocuite printr-o mentiune pe releveul de cont, care sa permita beneficiarului sa-l identifice pe ordonator.
    7. Viramentele telegrafice sunt supuse dispozitiilor regulamentului telecomunicatiilor. In plus fata de taxa prevazuta la paragraful 3 de mai sus, ordonatorul unui virament telegrafic plateste taxa prevazuta pentru transmitere prin sistem de telecomunicatii, inclusiv, eventual, taxa unei comunicari speciale destinate beneficiarului. Pentru fiecare virament telegrafic, biroul de cecuri postale destinatar intocmeste un aviz de sosire sau un aviz de virament din serviciul intern sau international si il adreseaza fara cheltuieli beneficiarului. Cand viramentul telegrafic nu comporta nici o comunicare speciala, avizul de sosire sau avizul de virament poate fi inlocuit cu o mentiune pe releveul de cont, care permite beneficiarului sa il identifice pe ordonator.
    Art. 4
    Responsabilitatea
    1. Principiul si intinderea responsabilitatii
    1.1. Administratiile sunt responsabile de sumele operate in debitul contului ordonatorului, pana in momentul in care viramentul a fost reglementar executat.
    1.2. Administratiile sunt responsabile de indicatiile eronate furnizate de catre serviciul lor pe listele de viramente simple sau pe viramentele telegrafice. Responsabilitatea se refera la erori de convertire si la erori de transmitere.
    1.3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intarzierile care pot sa se produca in transmiterea si executarea viramentelor.
    1.4. Administratiile pot, de asemenea, sa convina intre ele ca sa fie aplicate conditii mai extinse de responsabilitate, adaptate necesitatilor din serviciile lor interne.
    1.5. Administratiile sunt absolvite de orice responsabilitate:
    a) cand, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forta majora, ele nu pot sa dea detalii despre executarea unui virament, cel putin daca proba responsabilitatii lor nu a fost administrata;
    b) cand ordonatorul nu a formulat nici o reclamatie in termenul prevazut la art. 30 paragraful 1 al conventiei.
    2. Determinarea responsabilitatii
    Sub rezerva prevederilor art. 9 pct. 3.2 - 3.5 din Aranjamentul privind mandatele postale, responsabilitatea revine administratiei tarii in care s-a produs eroarea.
    3. Plata sumelor datorate. Recursul
    3.1. Obligatia de a il despagubi pe reclamant revine administratiei sesizate prin reclamatie.
    3.2. Indiferent care ar fi cauza rambursarii, suma de rambursat ordonatorului unui virament nu poate depasi suma inscrisa in debitul contului sau.
    3.3. Administratia care a despagubit pe reclamant are dreptul la recurs impotriva administratiei responsabile.
    3.4. Administratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are un drept de recurs, pana la concurenta sumei platite, impotriva persoanei care a beneficiat de aceasta eroare.
    4. Termenul de plata
    4.1. Varsarea sumelor datorate reclamantului trebuie sa aiba loc de indata ce responsabilitatea serviciului a fost stabilita, intr-un termen limita de 6 luni incepand cu a doua zi dupa reclamatie.
    4.2. Daca administratia presupusa ca responsabila, sesizata in mod reglementar, a lasat sa se scurga 5 luni fara sa dea o solutie definitiva unei reclamatii, administratia pe langa care a fost prezentata reclamatia este autorizata sa despagubeasca reclamantul in contul celeilalte administratii.
    5. Rambursarea catre administratia care intervine
    5.1. Administratia responsabila este obligata sa despagubeasca administratia care a restituit suma reclamantului, intr-un termen de 4 luni incepand din ziua notificarii rambursarii.
    5.2. La expirarea acestui termen, suma datorata administratiei care a despagubit reclamantul devine producatoare de dobanzi moratorii, respectiv 6% pe an.

    CAP. 3
    Varsamantul

    Art. 5
    Varsamantul
    1. Administratiile convin sa adopte pentru schimbul de varsamant pe cale postala tipul de formular si reglementarea care se adapteaza cel mai bine organizarii serviciului lor.
    2. Varsamantul prin mandate de varsamant
    Sub rezerva dispozitiilor speciale ale art. RE 501 si RE 502, varsamantul prin mandate de varsamant se efectueaza conform dispozitiilor Aranjamentului privind mandatele postale.
    4. Varsamantul prin aviz de varsamant
    3.1. Sub rezerva dispozitiilor speciale de mai jos, tot ceea ce este in mod expres prevazut pentru viramente se aplica si varsamintelor.
    3.2. Administratia de emitere determina taxa pe care o solicita de la expeditorul unui varsamant si pe care o pastreaza in intregime. Aceasta taxa nu poate fi superioara aceleia care este perceputa pentru emiterea unui mandat simplu.
    3.3. In mod gratuit, se elibereaza o recipisa deponentului, in momentul varsamantului de fonduri.

    CAP. 4
    Plata prin mandat

    Art. 6
    Modalitati de executare a platilor prin mandat
    1. Platile internationale, efectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot fi efectuate prin intermediul mandatelor simple.
    2. Mandatele simple, emise ca reprezentare a sumelor debitate din conturile curente postale, sunt supuse dispozitiilor Aranjamentului privind mandatele postale.

    CAP. 5
    Plata prin cec de asignare

    Art. 7
    Emiterea cecurilor de asignare
    1. Platile internationale, efectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot fi efectuate prin intermediul unui cec de asignare.
    2. Paragrafele 1 si 2 ale art. 3 se aplica cecurilor de asignare.
    3. Administratia de origine determina taxa pe care ea o solicita tragatorului unui cec de asignare.
    4. Cecurile de asignare pot fi transmise pe cale de telecomunicatii, fie intre biroul de schimb al administratiei de origine si biroul de schimb al administratiei de plata, fie intre biroul de schimb al administratiei de origine si biroul postal insarcinat cu plata, atunci cand administratiile convin sa utilizeze acest mod de transmitere.
    5. Art. 3 din aranjament si art. RE 402 din Regulamentul privind mandatele postale se aplica cecurilor de asignare telegrafice.
    Art. 8
    Plata cecurilor de asignare
    1. Administratiile convin sa adopte pentru serviciul platilor reglementarea care se adapteaza cel mai bine organizarii serviciului lor. Ele pot utiliza formulare din serviciul lor intern ca reprezentare a cecurilor de asignare care le sunt adresate.
    2. Administratia de plata nu este obligata sa asigure plata la domiciliu a cecurilor de asignare a caror valoare depaseste valoarea mandatelor simple platite in mod obisnuit la domiciliu.
    3. In ceea ce priveste durata validitatii, viza pentru data, regulile generale de plata, predarea prin extras, taxele percepute, eventual, de la beneficiar, dispozitiile speciale ale platii telegrafice, cecurilor de asignare li se aplica art. 4 paragrafele 5 si 6 din aranjament, art. RE 604 paragrafele 2-4 si art. RE 606 din Regulamentul privind mandatele postale, cu conditia ca regulile serviciului intern sa nu se opuna acestui lucru.
    Art. 9
    Responsabilitatea
    1. Administratiile sunt raspunzatoare de sumele inscrise in debitul contului tragatorului, pana in momentul in care cecul de asignare a fost in mod reglementar platit.
    2. Administratiile sunt responsabile de indicatiile eronate, furnizate de catre serviciul lor pe listele de cecuri de asignare sau pe cecurile de asignare telegrafice. Responsabilitatea se intinde asupra erorilor de convertire si erorilor de transmitere.
    3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intarzierile care se pot produce in transmiterea sau plata cecurilor de asignare.
    4. Administratiile pot conveni intre ele sa aplice si conditii de responsabilitate mai extinse, adaptate nevoilor in serviciile lor interne.
    5. Art. 9 al Aranjamentului privind mandatele postale se aplica si cecurilor de asignare.
    Art. 10
    Remuneratia administratiei de plata
    1. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru fiecare cec de asignare o remuneratie a carei valoare este fixata, in functie de valoarea medie a cecurilor de asignare cuprinse in scrisorile de inaintare adresate in cursul fiecarei luni, la:
    - 0,59 DST - pana la 65,34 DST;
    - 0,72 DST - peste 65,34 DST pana la 130,68 DST;
    - 0,88 DST - peste 130,68 DST pana la 196,01 DST;
    - 1,08 DST - peste 196,01 DST pana la 261,35 DST;
    - 1,31 DST - peste 261,35 DST pana la 326,69 DST;
    - 1,57 DST - peste 326,69 DST.
    2. In locul taxelor prevazute in paragraful 1, administratiile pot totusi sa convina atribuirea unei remuneratii uniforme, in DST sau in moneda tarii de plata, independenta de valoarea cecurilor de asignare.
    3. Remuneratia datorata administratiei de plata este stabilita in fiecare luna in modul urmator:
    a) taxa de remuneratie in DST de aplicat pentru fiecare cec de asignare este determinata dupa convertirea in DST a valorii medii a cecurilor de asignare, pe baza valorii medii a DST in moneda tarii de plata, asa cum este ea definitiva in regulamentul de aplicare a conventiei (Echivalenti);
    b) suma totala in DST, obtinuta pentru remunerarea referitoare la fiecare cec, este convertita la fiecare cec, este convertita in moneda tarii de plata, pe baza valorii reale a DST, in vigoare in ultima zi a lunii la care se raporteaza contul;
    c) cand remuneratia uniforma, prevazuta la paragraful 2, este fixata in DST, convertirea sa in moneda tarii de plata este efectuata asa cum se mentioneaza la alin. b).

    CAP. 6
    Alte moduri de schimb al platilor

    Art. 11
    Alte moduri de schimb al platilor
    1. Platile internationale de asigurat prin debitarea conturilor curente postale pot fi efectuate si cu ajutorul benzilor magnetice sau prin oricare alt suport convenit intre administratii.
    2. Administratiile de destinatie pot sa utilizeze formularele din regimul lor intern pentru reprezentarea ordinelor de plata care le sunt astfel adresate. Conditiile schimbului sunt, in acest caz, fixate prin conventii speciale, adoptate de catre administratiile respective.

    CAP. 10
    Postcecul

    Art. 12
    Eliberarea postcecurilor
    1. Fiecare administratie poate elibera postcecul titularilor sai de conturi curente postale.
    2. Titularilor de conturi curente postale, carora li se elibereaza postcecuri, li se elibereaza si o carte de garantie postcec, care trebuie sa fie prezentata in momentul platii.
    3. Valoarea maxima garantata este imprimata pe versoul fiecarui cec postal sau pe o anexa, in moneda convenita intre tarile contractante.
    4. In afara unui acord special cu administratia de plata, administratia de emitere fixeaza taxa de convertire a monedei sale in moneda tarii de plata.
    5. Administratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec postal.
    6. Eventual, durata de validitate a cecurilor postale este fixata de catre administratia de emitere. Ea este indicata pe postcec prin imprimarea ultimei date de validitate.
    In absenta unei astfel de indicatii, validitatea postcecului este nelimitata.
    Art. 13
    Plata
    1. Valoarea postcecului este varsata beneficiarului in moneda legala a tarii de plata, la ghiseele birourilor de posta.
    2. Valoarea maxima care poate fi platita prin intermediul unui postcec este fixata de comun acord de catre tarile contractante.
    Art. 14
    Responsabilitatea
    1. Administratia de plata este descarcata de orice responsabilitate, atunci cand ea poate stabili ca plata a fost efectuata in conditiile fixate la art. RE 1301 si RE 1302.
    2. Administratia emitenta nu este obligata sa onoreze postcecurile falsificate sau contrafacute, care ii sunt returate dupa termenul prevazut la art. RE 1.303 paragraful 4.
    Art. 15
    Remunerarea administratiei de plata
    Administratiile care convin sa participe la serviciul de postcecuri fixeaza de comun acord valoarea remuneratiei care este atribuita administratiei de plata.

    CAP. 8
    Reteaua POSTNET

    Art. 16
    Conditii de aderare si participare
    1. Aderarea necesita semnarea Conventiei POSTNET si achitarea dreptului de intrare.
    2. Conditiile de aderare si de participare la serviciu sunt definite in Conventia POSTNET.

    CAP. 9
    Dispozitii diverse

    Art. 17
    Dispozitii diverse
    1. Cererea de deschidere a unui cont curent postal in strainatate
    1.1 In caz de cerere de deschidere a unui cont curent postal intr-o tara cu care tara de rezidenta a solicitantului schimba viramente postale, administratia acestei tari este obligata, pentru verificarea solicitarii, sa dea tot concursul administratiei insarcinate cu tinerea contului.
    1.2 Administratiile se angajeaza sa efectueze aceasta verificare cu toata grija si cu toata atentia necesare, fara ca totusi sa isi asume vreo responsabilitate in acest sens.
    1.3 La cererea administratiei care tine contul, administratia tarii de rezidenta intervine, de asemenea, pe cat este posibil, in verificarea informatiilor privind orice modificare a capacitatii juridice a afiliatului.
    2. Francarea postala
    2.1 Plicurile continand extrase de cont, adresate birourilor de cecuri postale ale titularilor de conturi, sunt expediate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata) si sunt predate, cu scutire de taxa, in orice tara a Uniunii.
    2.2 Reexpedierea acestor plicuri in orice tara a Uniunii nu le ridica, in nici un caz, beneficiul scutirii de francare.

    CAP. 10
    Dispozitii finale

    Art. 18
    Dispozitii finale
    1. Conventia, Aranjamentul privind mandatele postale precum si regulamentul sau de aplicare sunt aplicabile, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu este in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
    2. Art. 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale nu este aplicabil prezentului aranjament.
    3. Conditii de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament.
    3.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie aprobat de catre majoritatea tarilor membre prezente si care voteaza si care sunt parti la aranjament. Cel putin jumatate din numarul acestor tari membre reprezentate in congres trebuie sa fie prezente in momentul votului.
    3.2. Pentru a deveni executori, propunerile referitoare la regulament, care au fost trimise de catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru decizie, sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala care sunt parti la aranjament.
    3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
    3.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre dispozitii noi;
    3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre modificari la dispozitiile prezentului aranjament;
    3.3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba despre interpretarea dispozitiilor prezentului aranjament.
    3.4. In pofida dispozitiilor prevazute la pct. 3.3.1, orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea sa faca o declaratie catre directorul general al Biroului international, in care se indica ca nu este posibil sa accepte aceasta adaugare, in termen de 90 de zile incepand de la data notificarii acesteia.
    4. Prezentul aranjament va intra in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe aranjament va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.

                          ARANJAMENTUL
privind trimiterile contra ramburs*)
------------------
    *) Traducere.

    Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 4 din Constitutia Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:

    Art. 1
    Obiectul aranjamentului
    Prezentul aranjament reglementeaza schimbul de trimiteri contra ramburs, pe care tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
    Art. 2
    Definirea serviciului
    1. Anumite trimiteri din posta de scrisori si dintre coletele postale pot fi expediate contra ramburs.
    2. Fondurile destinate expeditorului trimiterilor ii pot fi trimise:
    a) prin mandat de ramburs, a carui valoare este platita cash in tara de origine a trimiterii; aceasta valoare poate, totusi, atunci cand reglementarea administratiei de plata o permite, sa fie varsata in contul curent postal, tinut in aceasta tara;
    b) prin mandat de varsamant-ramburs, a carui valoare trebuie sa fie inscrisa in creditul unui cont curent postal tinut in tara de origine a trimiterii, atunci cand reglementarea administratiei acestei tari o permite;
    c) prin virament sau varsamant intr-un cont curent postal, tinut fie in tara de incasare, fie in tara de origine a trimiterii, in cazurile in care administratiile interesate admit aceste procedee.
    Art. 3
    Rolul biroului de prezentare a trimiterilor
    1. In afara unei intelegeri speciale, valoarea rambursului este exprimata in moneda tarii de origine a trimiterii; totusi, in caz de varsamant sau de virament al rambursului intr-un cont curent postal, tinut in tara de destinatie, aceasta valoare este exprimata in moneda acestei tari.
    2. Cand lichidarea rambursului este efectuata printr-un mandat de ramburs, valoarea acestuia nu poate depasi maximul adoptat in tara de destinatie pentru emiterea de mandate cu destinatia tarii de origine a trimiterii. Dimpotriva, atunci cand reglarea catre expeditor este efectuata printr-un mandat de varsamant-ramburs sau prin virament, valoarea maxima poate sa se adapteze aceleia care este fixata pentru mandatele de varsamant sau pentru viramente. In cele doua cazuri, poate fi convenita de comun acord o valoare maxima mai ridicata.
    3. Administratia de origine a trimiterii determina in mod liber taxa ce trebuie varsata de catre expeditor, peste taxele postale aplicabile categoriei careia ii apartine trimiterea, atunci cand reglarea este executata prin intermediul unui mandat de ramburs sau al unui mandat de varsamant-ramburs. Taxa aplicata unei trimiteri contra ramburs, lichidata prin intermediul unui mandat de varsamant-ramburs, trebuie sa fie inferioara aceleia care ar fi aplicata unei trimiteri de aceeasi valoare, lichidata prin intermediul unui mandat de ramburs.
    4. Expeditorul unei trimiteri contra ramburs poate, in conditiile fixate la art. 29 din conventie, sa solicite fie degrevarea totala sau partiala, fie cresterea valorii sumei rambursului. In caz de crestere a valorii rambursului, expeditorul trebuie sa plateasca, pentru majorare, taxa mentionata la paragraful 3 de mai sus; aceasta taxa nu este propusa atunci cand suma este inscrisa in creditul unui cont curent postal printr-un buletin de varsamant sau printr-un aviz de varsamant.
    5. Daca valoarea rambursului trebuie sa fie reglata prin intermediul unui buletin de varsamant sau de virament, destinat a fi inscris in creditul unui cont curent postal, fie in tara de destinatie, fie in tara de origine a trimiterii, se percepe de la expeditor o taxa fixa de maximum 0,16 DST.
    Art. 4
    Rolul biroului de destinatie a trimiterilor
    1. Sub rezervele prevazute in regulament, mandatele de ramburs si mandatele de varsamant-ramburs sunt supuse dispozitiilor fixate prin Aranjamentul privind mandatele postale.
    2. Mandatele de ramburs si mandatele de varsamant-ramburs sunt expediate din oficiu, pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata), biroului de plata sau biroului de cecuri postale insarcinat cu inscrierea in cont.
    3. In plus, pentru viramentele sau varsamintele mentionate la art. 3 paragraful 5, administratia tarii de destinatie percepe din suma rambursului urmatoarele taxe:
    a) o taxa de maximum 0,65 DST;
    b) daca este cazul, in taxa interna, aplicabila viramentelor, atunci cand acestea sunt efectuate in profitul unui cont curent postal, tinut in tara de destinatie;
    c) taxa aplicabila viramentelor sau varsamintelor internationale, atunci cand acestea sunt efectuate in profitul unui cont curent postal tinut in tara de origine a trimiterii.
    Art. 5
    Transmiterea mandatelor de ramburs
    Transmiterea mandatelor de ramburs poate, la alegerea administratiilor, sa fie operata fie direct intre biroul de emitere si biroul de plata, fie prin intermediul listelor.
    Art. 6
    Reglarea cu expeditorii trimiterilor
    1. Mandatele de ramburs aferente trimiterilor contra ramburs sunt platite expeditorilor in conditiile determinate de catre administratia de origine a trimiterii.
    2. Valoarea unui mandat de ramburs, care, pentru un motiv oarecare, nu a fost platita beneficiarului, este tinuta la dispozitia acestuia de catre administratia tarii de origine a trimiterii; el este definitiv achizitionat de aceasta administratie la expirarea termenului legal de prescriptie in vigoare in respectiva tara. Atunci cand, dintr-o cauza oarecare, varsamantul sau viramentul intr-un cont curent postal, solicitat in conformitate cu art. 2 lit. b), nu poate fi efectuat, administratia care a incasat fondurile intocmeste un mandat de ramburs, de o valoare corespunzatoare, in beneficiul expeditorului trimiterii.
    Art. 7
    Remunerarea. Intocmirea si reglarea conturilor
    1. Administratia de origine a trimiterii atribuie administratiei de destinatie, din valoarea taxelor pe care ea le-a incasat prin aplicarea art. 3 paragrafele 3, 4 si 5, o remuneratie a carei valoare este fixata la 0,98 DST.
    2. Trimiterile contra ramburs lichidate prin intermediul unui mandat de varsamant-ramburs conduc la atribuirea aceleiasi remuneratii ca aceea care este atribuita atunci cand lichidarea a fost efectuata prin intermediul unui mandat de ramburs.
    Art. 8
    Responsabilitatea
    1. Administratiile sunt responsabile de fondurile incasate, pana cand mandatul de ramburs este in mod reglementar platit sau pana la inscrierea reglementara in creditul contului curent postal al beneficiarului. In plus, administratiile sunt responsabile, pana la concurenta valorii rambursului, de predarea trimiterilor, fara incasare de fonduri sau contra perceperii unei sume inferioare valorii rambursului. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate fata de intarzierile care se pot produce in incasarea si trimiterea fondurilor.
    2. Nici o despagubire nu este datorata pentru valoarea rambursului:
    a) daca greseala de incasare rezulta dintr-o greseala sau o neglijenta a expeditorului;
    b) daca trimiterea nu a fost predata pentru ca ea cade sub incidenta interdictiilor mentionate fie de catre conventie (art. 26 paragrafele 1, 2 si pct. 4.2), fie de catre Aranjamentul privind coletele postale (art. 18 pct. 1.2, 1.4, 1.5, 1.6, 1.7 si art. 18 paragraful 2), precum si de catre dispozitiile regulamentului sau de aplicare, referitoare la declararea valorii;
    c) daca nici o reclamatie nu a fost prezentata in termenul prevazut in art. 30 paragraful 1 din conventie.
    3. Obligatia de a plati despagubirea revine administratiei de origine a trimiterii; aceasta poate sa-si exercite dreptul de recurs impotriva administratiei responsabile, care este obligata sa ii ramburseze, in conditiile fixate in regulamentul de aplicare a conventiei (rambursarea despagubirii administratiei platitoare; lichidarea despagubirilor intre administratiile postale), sumele care au fost avansate in contul sau. Administratia care a suportat, in ultima instanta, plata despagubirii are drept de recurs, pana la concurenta valorii acestei despagubiri, impotriva destinatarului, impotriva expeditorului sau impotriva unor terti. Art. 37 din Constitutia Uniunii Postale Universale si articolele corespunzatoare din regulamentul sau de aplicare, referitoare la termenele de plata a despagubirii pentru pierderea unei trimiteri recomandate, se aplica, pentru toate categoriile de trimiteri contra ramburs, la plata sumelor incasate sau a despagubirii.
    4. Administratia de destinatie nu este responsabila de neregulile comise, atunci cand ea poate:
    a) sa probeze ca greseala este datorata nerespectarii unei dispozitii reglementare de catre administratia tarii de origine;
    b) sa stabileasca, atunci cand s-a facut transmiterea in serviciul sau, ca trimiterea si, daca este vorba de un colet postal, buletinul de expeditie aferent nu purtau desemnarile reglementare. Cand responsabilitatea nu poate fi in mod clar imputata uneia dintre cele dupa administratii, acestea suporta paguba in parti egale.
    5. Cand destinatarul a restituit o trimitere care i-a fost predata fara perceperea sumei rambursului, expeditorul este avizat ca o poate lua in posesie, intr-un termen de 3 luni, cu conditia sa renunte la plata sumei rambursului sau sa restituie suma primita, in virtutea paragrafului 1 de mai sus. Daca expeditorul preia trimiterea, valoarea rambursului este restituita administratiei sau administratiilor care au suportat paguba. Daca expeditorul renunta sa preia trimiterea, aceasta devine proprietatea administratiei sau a administratiilor care au suportat paguba.
    Art. 9
    Dispozitii finale
    1. Conventia, Aranjamentul privind mandatele postale si Aranjamentul privind cecurile postale, precum si Aranjamentul privind coletele postale sunt aplicabile, eventual, in tot ceea ce nu este contrar prezentului aranjament.
    2. Conditii de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament si regulamentul sau de aplicare:
    2.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor membre prezente si care voteaza si sunt parti la aranjament. Jumatate cel putin dintre aceste tari membre, reprezentate in congres, trebuie sa fie prezente in momentul votului.
    2.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost trimise de catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru decizie, sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala, care sunt parti la aranjament.
    2.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
    2.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba de adaugarea unor noi dispozitii;
    2.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba de modificari ale dispozitiilor prezentului aranjament;
    2.3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba de interpretarea dispozitiilor prezentului aranjament.
    2.4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 2.3.1, orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea sa faca o declaratie scrisa pe langa directorul general al Biroului international, in care sa indice ca nu ii este posibil sa accepte aceasta adaugare, in termen de 90 de zile de la data notificarii acesteia.
    3. Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramane in vigoare pana la aplicarea actelor viitorului congres.
    Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat prezentul aranjament intr un exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
    Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.



SmartCity5

COMENTARII la Legea 182/1997

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 182 din 1997
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    GET YOUR EX LOVER BACK.VIA: dromokpo@gmail.com This is my testimony of life that I will tell everyone. I have been married for 25 years Another woman had a spell to get me away from my lover, My husband left me and the children and we suffered for 2 years until I saw post about where this man Dr Omokpo has helped so many people recover their broken marriages and relationships   to get their ex lovers back. I decided to send him a message about my broken marriage and family  about how my husband left me and  for him to help me bring back my loving husband home, This great man told me what to do and I followed him as he instructed. After 48 hours, as he told me, I saw a car enter the compound. I was shocked when I saw my husband. As I share my testimony with you my husband came back to me and the kids and that's why I'm happy to put all of you to meet this man for solutions to your problem and bring your lover back to you and mend your broken marriage or your relationship restored back to happiness as you wished. Contact this great man via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Decizia 2 2007
    GET YOUR EX LOVER BACK.VIA: dromokpo@gmail.com This is my testimony of life that I will tell everyone. I have been married for 25 years Another woman had a spell to get me away from my lover, My husband left me and the children and we suffered for 2 years until I saw post about where this man Dr Omokpo has helped so many people recover their broken marriages and relationships   to get their ex lovers back. I decided to send him a message about my broken marriage and family  about how my husband left me and  for him to help me bring back my loving husband home, This great man told me what to do and I followed him as he instructed. After 48 hours, as he told me, I saw a car enter the compound. I was shocked when I saw my husband. As I share my testimony with you my husband came back to me and the kids and that's why I'm happy to put all of you to meet this man for solutions to your problem and bring your lover back to you and mend your broken marriage or your relationship restored back to happiness as you wished. Contact this great man via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Legea 158 2004
     Ai nevoie de împrumut ?? Oferim împrumuturi cu 3%, oferim împrumuturi de consolidare a datoriilor, împrumut de afaceri, împrumut privat, împrumuturi auto, împrumuturi hoteliere, împrumut studențesc, împrumut personal Împrumuturi de refinanțare a locuințelor, pentru mai multe detalii Email: (tinvestor53@gmail.com) WhatsApp “: + 16892107004
ANONIM a comentat OUG 96 2021
    GET YOUR EX LOVER BACK. This is my testimony of life that I will tell everyone. I have been married for 25 years Another woman had a spell to get me away from my lover, My husband left me and the children and we suffered for 2 years until I saw post about where this man Dr Omokpo has helped so many people recover their broken marriages and relationships   to get their ex lovers back. I decided to send him a message about my broken marriage and family  about how my husband left me and  for him to help me bring back my loving husband home, This great man told me what to do and I followed him as he instructed. After 48 hours, as he told me, I saw a car enter the compound. I was shocked when I saw my husband. As I share my testimony with you my husband came back to me and the kids and that's why I'm happy to put all of you to meet this man for solutions to your problem and bring your lover back to you and mend your broken marriage or your relationship restored back to happiness as you wished. Contact this great man via: dromokpo@gmail.com
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Ești bărbat sau femeie de afaceri? Sunt CEO-ul companiei de împrumut Thomas și vreau să știți cu toții că suntem instruiți să împrumutăm împrumuturi numai celor care au nevoie de împrumut pentru a-și sărbători Ajunul de Crăciun într-un mod mai bun ca niciodată și, de asemenea, celor care au nevoie pentru sprijin financiar, așa că, așa că, dacă aveți nevoie de un împrumut sau un împrumut de Crăciun pentru a vă îndepărta datoriile sau facturile, atunci ne puteți contacta prin e-mailul nostru din VIA (tinvestor53@gmail.com) pentru mai multe detalii despre această tranzacție împrumută fonduriWhatsApp “: +16892107004
ANONIM a comentat Decretul 244 1978
    De ce apare decretul asta in 2021, mai exista RSR? As vrea sa stiu care este legislatia actuala, nu date istorice.
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    Save Your Relationship and Get Your Ex Boyfriend/Girlfriend Back! contact: +1(662)-493-2087 is certainly the best spell caster online and his result is 100% guarantee… I don't know how to really thank Dr. PATRICK for what he did for me. My Name is Libby Eva from the UK, i have been dating this man who I loved very much for over four years now without any problem in our relationship. so at a point he changed so suddenly after returning from the office and started behaving so strangely. it even got to the extent that he told me it was over and i should never call him again. This was a person that loved me with everything that he had. When I told my friend Jenny what happened, she introduced me to a great spell caster called DR PATRICK, the chief priest of all spell caster. At first sight this man told me all my problems. It was his secretary that used a charm on him. Dr PATRICK told me not to worry that he will help me solve the problem. The following day, I was in the house in a sober mood when I first received a message from my boyfriend that he was very sorry and before I dropped the phone, he called me again to say he was on his way home and that he was truly sorry for everything. To my greatest surprise, one week later he engaged me and we got married. All Thanks to DR PATRICK. You can contact him through the following means Email: drpatrickspellcaster@gmail.com Mobile Number: +1 662 493 2087 Blog: https://drpatrickspellcast.blogspot.com Facebook pages https://www.facebook.com/Drpatrickspellcaster11
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    Save Your Relationship and Get Your Ex Boyfriend/Girlfriend Back! contact: +1(662)-493-2087 is certainly the best spell caster online and his result is 100% guarantee… I don't know how to really thank Dr. PATRICK for what he did for me. My Name is Libby Eva from the UK, i have been dating this man who I loved very much for over four years now without any problem in our relationship. so at a point he changed so suddenly after returning from the office and started behaving so strangely. it even got to the extent that he told me it was over and i should never call him again. This was a person that loved me with everything that he had. When I told my friend Jenny what happened, she introduced me to a great spell caster called DR PATRICK, the chief priest of all spell caster. At first sight this man told me all my problems. It was his secretary that used a charm on him. Dr PATRICK told me not to worry that he will help me solve the problem. The following day, I was in the house in a sober mood when I first received a message from my boyfriend that he was very sorry and before I dropped the phone, he called me again to say he was on his way home and that he was truly sorry for everything. To my greatest surprise, one week later he engaged me and we got married. All Thanks to DR PATRICK. You can contact him through the following means Email: drpatrickspellcaster@gmail.com Mobile Number: +1 662 493 2087 Blog: https://drpatrickspellcast.blogspot.com Facebook pages https://www.facebook.com/Drpatrickspellcaster11
ANONIM a comentat Legea 144 2008
    I feel so blessed again in my marriage after Prof Remmy(+27660670249) brought back my husband that separated with me for good 3 months. AM NATALIE KEYMAN from MEMPHIS,USA . i really ain't know what would be enough to thank Prof Remmy for his powerful helping hand in my life. My husband separated with me for 3 years hence being in pain & agony without him. I searched for help everywhere but nothing worked out not until I met Prof Remmy who I contacted online through his website (https://www.psychicremmy.com/). I explained my situation to him and he promised that my husband will get back to me within 48 hours. I believed in him and as he prepared a powerful love spell to bring back my husband permanently. Thomas called me exactly within 48 hours as Prof Remmy had said initially before performing the rituals. He pleaded and said he needs me back and now we are living happily again for the past 9 months. Everyone out there reading my article that needs help should contact him... Email: psychicremmy@gmail.com or Visit: (https://www.psychicremmy.com/).
ANONIM a comentat Hotărârea 5 2019
    Life has not been easy with me after my marriage was broken when my husband filled for a divorced but I thank God for using LORD ZAKUZA who's like a God on Earth to get my broken marriage restored with his powerful spell. I suffered for depression for 6 months but today, I am so happy for getting to know LORD ZAKUZA for his spell has really made me to believe that of a truth spells are real and they work. I adhered to every bit of instructions given to me by LORD ZAKUZA for he promised me that he will make me happy and proud and really, all that happened and my husband came back to me with his knees on the ground begging me for forgiveness within 48 hours after I got in touch with him and now we are perfectly bonded again for life. I can boldly say to everyone out there that LORD ZAKUZA spells is really the best and most powerful. I'm forever grateful to him till the end of time. So, you can get connected with him on Email via: Lordzakuza7@gmail.com or WhatsApp with this number +1 (740) 573-9483.
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu