LEGE
Nr. 182 din 12 noiembrie 1997
pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de
la Seul (1994)
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 329 din 26 noiembrie 1997
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica actele adoptate de Congresul Uniunii Postale Universale de la
Seul (1994):
- Regulamentul general al Uniunii Postale Universale;
- Regulamentul interior al congreselor;
- Conventia postala universala si protocolul final;
- Aranjamentul privind coletele postale si protocolul final;
- Aranjamentul privind mandatele postale;
- Aranjamentul privind cecurile postale;
- Aranjamentul privind trimiterile contra ramburs.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 4 septembrie 1997, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI
OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 20
octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN
REGULAMENTUL GENERAL
al Uniunii Postale Universale*)
------------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii
Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 2 din Constitutia
Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat de
comun acord si sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 din sus-numita
constitutie, in prezentul regulament general, urmatoarele dispozitii care
asigura aplicarea constitutiei si functionarea Uniunii Postale Universale.
CAP. 1
Functionarea si organele Uniunii
Art. 101
Organizarea si reuniunea congreselor si congreselor extraordinare
1. Reprezentantii tarilor membre se reunesc in congres cel mai tarziu la 5
ani de la data punerii in aplicare a actelor congresului precedent.
2. Fiecare tara membra se face reprezentata la congres de catre unul sau
mai multi plenipotentiari imputerniciti de catre guvernul lor cu puterile
necesare. Ea poate, la nevoie, sa se faca reprezentata de catre delegatia unei
alte tari membre. Totusi se intelege ca o delegatie nu poate reprezenta decat o
singura tara membra, alta decat a sa.
3. In deliberari fiecare tara membra dispune de un vot.
4. In principiu, fiecare congres desemneaza tara in care va avea loc
congresul urmator. Daca aceasta desemnare este inaplicabila, Consiliul de
administratie este autorizat sa desemneze tara in care va avea loc congresul,
dupa o intelegere cu aceasta ultima tara.
5. Dupa o intelegere cu Biroul international, guvernul care invita fixeaza
data definitiva si locul exact ale congresului. In principiu, cu un an inaintea
acestei date, guvernul care invita trimite o invitatie guvernului fiecarei tari
membre. Aceasta invitatie poate fi adresata fie direct, fie prin intermediul
unui alt guvern, ori prin intermediul directorului general al Biroului
international. Guvernul care invita este insarcinat cu notificarea catre toate
guvernele tarilor membre a deciziilor luate de catre congres.
6. Cand un congres trebuie sa fie reunit fara sa existe un guvern care sa
invite, Biroul international, cu acordul Consiliului de administratie si dupa o
intelegere cu Guvernul Confederatiei Elvetiene, ia masurile necesare pentru a
convoca si a organiza congresul in tara in care isi are sediul Uniunea. In
acest caz, Biroul international exercita functiile guvernului care invita.
7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, dupa o intelegere
cu Biroul international, de catre tarile membre care au luat initiativa acestui
congres.
8. Paragrafele 2 si 6 sunt aplicabile prin analogie congreselor
extraordinare.
Art. 102
Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de administratie
1. Consiliul de administratie se compune din 41 (patruzeci si unu) de
membri, care isi exercita functiile in timpul perioadei care separa doua
congrese succesive.
2. Presedintia este acordata de drept tarii gazda a congresului. Daca
aceasta tara nu accepta, ea devine membru de drept si, datorita acestui fapt,
grupul geografic caruia ii apartine dispune de un loc suplimentar, pentru care
nu sunt aplicabile restrictiile din paragraful 3. In acest caz, Consiliul de
administratie alege la presedintie pe unul dintre membrii grupului geografic
din care face parte tara gazda.
3. Cei 40 de membri ai Consiliului de administratie sunt alesi de catre
congres pe baza unei repartitii geografice echitabile. Cel putin jumatate din
numarul membrilor este reinnoita cu ocazia fiecarui congres; nici o tara membra
nu poate fi aleasa succesiv de catre trei congrese.
4. Fiecare membru al Consiliului de administratie isi desemneaza
reprezentantul, care trebuie sa fie competent in domeniul postal.
5. Functiile de membru al Consiliului de administratie sunt gratuite.
Cheltuielile de functionare a acestui consiliu sunt in sarcina Uniunii.
6. Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:
6.1. - sa supervizeze toate activitatile Uniunii in intervalul dintre
congrese, tinand seama de deciziile congresului, studiind problemele
referitoare la politicile guvernamentale in materie postala si tinand seama de
politicile reglementare internationale, cum ar fi cele referitoare la comertul
serviciilor si la concurenta;
6.2. - sa examineze si sa aprobe, in cadrul competentelor sale, orice
actiune considerata ca necesara pentru salvarea si intarirea calitatii
serviciului postal international si pentru modernizarea lui;
6.3. - sa favorizeze, sa coordoneze si sa supervizeze toate formele de asistenta
tehnica postala in cadrul cooperarii tehnice, internationale;
6.4. - sa examineze si sa aprobe bugetul si conturile anuale ale Uniunii;
6.5. - sa autorizeze, daca imprejurarile o solicita, depasirea plafonului
de cheltuieli, conform art. 125 paragrafele 2 bis, 3, 4 si 5;
6.6. - sa stabileasca regulamentul financiar al Uniunii;
6.7. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul de rezerva;
6.8. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul special;
6.9. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul activitatilor
speciale;
6.10. - sa stabileasca regulile care guverneaza Fondul voluntar;
6.11. - sa asigure controlul activitatii Biroului international;
6.12. - sa autorizeze, daca se solicita, alegerea unei clase de contributie
inferioare, conform conditiilor prevazute la art. 126 paragraful 6;
6.13. - sa hotarasca statutul personalului si conditiile de desfasurare a
serviciului functionarilor alesi;
6.14. - sa creeze sau sa suprime posturi in cadrul Biroului international,
tinand seama de restrictiile legate de plafonul de cheltuieli fixate;
6.15. - sa numeasca sau sa promoveze functionari la gradul de subdirector
general (D2);
6.16. - sa stabileasca regulamentul Fondului social;
6.17. - sa aprobe raportul anual, stabilit de catre Biroul international
asupra activitatilor Uniunii, si sa prezinte, daca este cazul, comentarii
asupra acestui subiect;
6.18. - sa hotarasca contactele de stabilit cu administratiile postale
pentru indeplinirea functiilor sale;
6.19. - dupa consultarea cu Consiliul de exploatare postala, sa decida
asupra contactelor ce trebuie realizate cu organismele care nu sunt observatori
de drept, sa examineze si sa aprobe rapoartele Biroului international asupra
relatiilor Uniunii cu celelalte organisme internationale, sa ia deciziile pe
care le considera oportune in conduita ce trebuie acordata fata de aceste
relatii si de urmarile ce decurg din aceasta, sa desemneze, in timp util,
organizatiile internationale guvernamentale si neguvernamentale care trebuie sa
fie invitate, pentru a fi reprezentate la un congres, si sa insarcineze pe
directorul general al Biroului international sa trimita invitatiile necesare;
6.20. - sa hotarasca, in cazul in care considera util, principiile de care
Consiliul de exploatare postala trebuie sa tina seama cand va studia problemele
care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale,
cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul aerian al curierului si
pentru prezentarea in strainatate a trimiterilor de corespondenta), sa
urmareasca indeaproape studiul acestor probleme, sa le examineze si sa le
aprobe, pentru a le asigura conformitatea cu principiile sus-citate, cu
propunerile Consiliului de exploatare postala referitoare la aceste subiecte;
6.21. - sa studieze, la cererea congresului, a Consiliului de exploatare
postala sau a administratiilor postale, problemele de ordin administrativ,
legislativ si juridic, care intereseaza Uniunea sau serviciul postal international.
Consiliului de administratie ii apartine decizia in domeniile sus-mentionate
privind oportunitatea intreprinderii de studii solicitate de catre
administratiile postale in intervalul dintre congrese;
6.22. - sa aprobe recomandarile Consiliului de exploatare postala privind
modificarea, in intervalul dintre doua congrese si conform procedurii prescrise
in Conventia postala universala, a taxelor de francare a trimiterilor postei de
scrisori;
6.23. - sa formuleze propuneri care sa fie supuse aprobarii fie
congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122;
6.24. - sa aprobe, in cadrul competentelor sale, recomandarile Consiliului
de exploatare postala privind adoptarea, daca este necesar, a unei reglementari
sau a unei practici asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
6.25. - sa examineze raportul anual stabilit de catre Consiliul de
exploatare postala si, eventual, propunerile supuse de catre acesta din urma;
6.26. - sa supuna examinarii, Consiliului de exploatare postala, subiecte
de studiu, conform art. 104 paragraful 9.17.;
6.27. - sa desemneze tara gazda a viitorului congres, in cazul prevazut de
art. 101 paragraful 4;
6.28. - sa determine, in timp util si dupa consultarea Consiliului de
exploatare postala, numarul de comisii necesare pentru buna conducere a
lucrarilor congresului si sa le fixeze atributiile;
6.29. - sa desemneze, dupa consultarea Consiliului de exploatare postala si
sub rezerva aprobarii congresului, tarile membre susceptibile:
- sa isi asume vicepresedintia congresului, precum si presedintiile si
vicepresedintiile comisiilor, tinand seama, pe cat este posibil, de repartitia
geografica echitabila a tarilor membre;
- sa faca parte din comisiile restranse ale congresului;
6.30. - sa decida daca este cazul sau nu sa se inlocuiasca
procesele-verbale ale sedintelor unei comisii a congresului cu rapoarte;
6.31. - sa examineze si sa aprobe proiectul planului strategic ce urmeaza
sa fie prezentat in congres si elaborat de catre Consiliul de exploatare
postala cu ajutorul Biroului international, sa examineze si sa aprobe
revizuirile anuale ale planului hotarat de catre congres pe baza recomandarilor
Consiliului de exploatare postala si sa lucreze impreuna cu Consiliul de exploatare
postala la elaborarea si actualizarea anuala a planului.
7. Pentru numirea functionarilor de gradul SD, Consiliul de administratie
examineaza titlurile de competenta profesionala ale candidatilor recomandati de
catre administratiile postale ale tarilor membre ai caror nationali sunt, avand
grija ca posturile de subdirector general sa fie, in masura posibilului,
ocupate de catre candidati provenind din regiuni diferite si, respectiv, din
alte regiuni decat cele din care sunt originari directorul general si
vicedirectorul general, avand in vedere considerentul dominant al eficacitatii
Biroului international si respectand regimul interior de promovare din cadrul
biroului.
8. La prima sa reuniune, care este convocata de catre presedintele
congresului, Consiliul de administratie alege, dintre membrii sai, patru
vicepresedinti si isi hotaraste regulamentul interior.
9. La convocarea presedintelui sau, Consiliul de administratie se reuneste,
in principiu, o data pe an, la sediul Uniunii.
10. Presedintele, vicepresedintii, presedintii comisiilor si presedintele
Grupului de planificare al Consiliului de administratie formeaza comitetul de
gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile fiecarei sesiuni a
Consiliului de administratie si isi asuma toate sarcinile pe care acesta din
urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror necesitate apare in timpul
procesului de planificare strategica.
11. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de administratie,
care participa la sesiunile acestui organ, cu exceptia reuniunilor care au loc
in timpul congresului, are dreptul la rambursarea fie a pretului unui bilet de
avion dus-intors, clasa economica, ori a unui bilet de cale ferata, clasa I,
fie a costului calatoriei prin orice alt mijloc de transport, cu conditia ca
aceasta valoare sa nu depaseasca pretul biletului de avion dus-intors, clasa
economica. Acelasi drept este acordat reprezentantului fiecarui membru al
comisiilor sale, al grupelor sale de lucru sau al altor organe ale sale, atunci
cand acestea se reunesc in afara congresului si sesiunilor consiliului.
12. Presedintele Consiliului de exploatare postala reprezinta acest
consiliu la sedintele Consiliului de administratie, pe a caror ordine de zi
figureaza probleme legate de organul pe care ii conduce.
13. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe,
Consiliul de exploatare postala poate desemna reprezentanti pentru a asista, la
reuniunile Consiliului de administratie, in calitate de observatori.
14. Administratia postala a tarii in care se reuneste consiliul de
administratie este invitata sa participe la reuniuni, in calitate observator,
daca aceasta tara nu este membra in consiliului de administratie.
15. Consiliul de administratie poate sa invite la reuniunile sale, fara
drept de vot, orice organism international, orice reprezentant de asociatie ori
de intreprindere sau orice persoana calificata care doreste sa se asocieze
lucrarilor sale. De asemenea, el poate sa invite in aceleasi conditii una sau
mai multe administratii postale ale tarilor interesate in problemele prevazute
pe ordinea sa de zi.
16. Membrii Consiliului de administratie participa efectiv la activitatile
sale. Tarile membre care nu apartin Consiliului de administratie pot, la
cererea lor, sa colaboreze la studiile intreprinse, respectand conditiile pe
care consiliul poate sa le stabileasca pentru a asigura randamentul si
eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida
grupe de lucru, atunci cand cunostintele sau experienta lor justifica acest
lucru. Participarea tarilor membre care nu apartin Consiliului de administratie
se efectueaza fara cheltuieli suplimentare pentru Uniune.
Art. 103
Documentatia asupra activitatilor Consiliului de administratie
1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de administratie informeaza tarile
membre ale Uniunii si uniunile restranse asupra activitatilor sale,
adresandu-le in special o dare de seama analitica, precum si rezolutiile si
deciziile sale.
2. Consiliul de administratie intocmeste un raport congresului asupra
ansamblului activitatii sale si il transmite administratiilor postale cu cel
putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
Art. 104
Compozitia, functionarea si reuniunile Consiliului de exploatare postala
1. Consiliul de exploatare postala se compune din patruzeci de membri, care
isi exercita functiile pe timpul perioadei care separa doua congrese succesive.
2. Membrii Consiliului de exploatare postala sunt alesi de catre congres,
in functie de o repartitie geografica specifica. Douazeci si patru de locuri
sunt rezervate tarilor in curs de dezvoltare si saisprezece, tarilor
dezvoltate. Cel putin jumatate din numarul membrilor este reinnoita cu ocazia
fiecarui congres.
3. Reprezentantul fiecaruia dintre membrii Consiliului de exploatare
postala este desemnat de catre administratia postala a tarii sale. Acest
reprezentant trebuie sa fie un functionar calificat al administratiei postale.
4. Cheltuielile de functionare ale Consiliului de exploatare sunt in
sarcina Uniunii. Membrii sai nu primesc nici o remuneratie. Cheltuielile de
voiaj si de sejur ale reprezentantilor administratiilor care participa la
Consiliul de exploatare postala sunt in sarcina acestora. Totusi reprezentantul
fiecaruia dintre tarile considerate ca defavorizate, conform listelor stabilite
de Organizatia Natiunilor Unite, are dreptul, in afara reuniunilor care au loc
in timpul congresului, la rambursarea fie a pretului unui bilet de avion dus-intors,
clasa economica, sau al unui bilet de cale ferata, clasa I, fie a costului
calatoriei prin orice alt mijloc de transport, cu conditia ca aceasta valoare
sa nu depaseasca pretul unui bilet de avion dus-intors, clasa economica.
5. In prima sa reuniune, care este convocata si deschisa de catre
presedintele congresului, Consiliul de exploatare postala alege, dintre membrii
sai, un presedinte, un vicepresedinte, presedintii comisiilor si pe
presedintele Grupului de planificare strategica.
6. Consiliul de exploatare postala isi stabileste regulamentul sau
interior.
7. In principiu, Consiliul de exploatare postala se reuneste in toti anii
la sediul Uniunii. Data si locul reuniunii sunt fixate de catre presedintele
sau dupa un acord cu presedintele Consiliului de administratie si directorul
general al Biroului international.
8. Presedintele, vicepresedintele, presedintii comisiilor si presedintele
Grupului de planificare strategica al Consiliului de exploatare postala
formeaza Comitetul de gestiune. Acest comitet pregateste si conduce lucrarile
fiecarei sesiuni a Consiliului de exploatare postala si isi asuma toate
sarcinile pe care acesta din urma hotaraste sa i le incredinteze sau a caror
necesitate apare in timpul procesului de planificare strategica.
9. Atributiile Consiliului de exploatare postala sunt urmatoarele:
9.1. - sa conduca studiul celor mai importante probleme de exploatare,
comerciale, tehnice, economice si de cooperare tehnica, care reprezinta interes
pentru administratiile postale ale tuturor tarilor membre ale Uniunii, in
special al problemelor care au repercusiuni financiare importante (taxe,
cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de baza pentru transportul
aerian al curierului, cote-parti ale coletelor postale si prezentarea in
strainatate a trimiterilor de corespondenta), sa elaboreze informatii si avize
asupra lor si sa recomande masurile de luat in privinta lor;
9.2. - sa procedeze la revizuirea regulamentelor de aplicare ale Uniunii in
urmatoarele 6 luni dupa inchiderea congresului, cel putin daca acesta nu
hotaraste altfel. In caz de urgenta necesitate, Consiliul de exploatare postala
poate sa modifice respectivele regulamente si in alte sesiuni. In ambele
cazuri, Consiliul de exploatare ramane subordonat directivelor Consiliului de
administratie in ceea ce priveste politicile si principiile fundamentale;
9.3. - sa coordoneze masurile practice pentru dezvoltarea si ameliorarea
serviciilor postale internationale;
9.4. - sa intreprinda, sub rezerva aprobarii Consiliului de administratie,
in cadrul competentelor acestuia din urma, orice actiune considerata necesara
pentru salvarea si intarirea calitatii serviciului postal international si
pentru modernizarea lui;
9.5. - sa revizuiasca si sa modifice, in intervalul dintre doua congrese si
conform procedurii prescrise in Conventia postala universala, sub rezerva
aprobarii Consiliului de administratie, taxele de francare a trimiterilor
postei de scrisori;
9.6. - sa formuleze propuneri, care vor fi supuse spre aprobare fie
congresului, fie administratiilor postale, conform art. 122; aprobarea
Consiliului de administratie este solicitata atunci cand propunerile se refera
la probleme aflate in competenta acestuia din urma;
9.7. - sa examineze, la cererea administratiei postale a unei tari membre,
orice propunere pe care aceasta administratie o transmite Biroului
international, conform art. 121, sa pregateasca comentariile aferente si sa
insarcineze Biroul international sa le anexeze la respectiva propunere, inainte
de a o supune aprobarii administratiilor postale ale tarilor membre;
9.8. - sa recomande, daca este necesar, si, eventual, dupa aprobarea de
catre Consiliul de administratie si dupa consultarea ansamblului
administratiilor postale, adoptarea unei reglementari sau a unei noi practici,
asteptand ca in aceasta materie sa decida congresul;
9.9. - sa elaboreze si sa prezinte, sub forma de recomandari,
administratiilor postale, norme in materie tehnica, de exploatare si in alte
domenii de competenta sa, in care o practica uniforma este indispensabila. La
fel procedeaza, in caz de nevoie, si pentru normele pe care deja le-a stabilit;
9.10. - sa elaboreze, cu ajutorul Biroului international, precum si in
consultarea cu Consiliul de administratie si cu aprobarea acestuia, proiectul
de plan strategic, care urmeaza sa fie supus congresului; sa revizuiasca planul
aprobat de catre congres, in fiecare an, de asemenea cu ajutorul Biroului
international si cu aprobarea Consiliului de administratie;
9.11. - sa aprobe raportul anual, stabilit de Biroul international asupra
activitatilor Uniunii, in partile sale care au tratat responsabilitatile si
functiile Consiliului de exploatare postala;
9.12. - sa decida asupra contactelor ce urmeaza a fi luate cu
administratiile postale, in vederea indeplinirii functiilor sale;
9. 13. - sa procedeze la studierea problemelor de invatamant si de formare
profesionala, care intereseaza tarile noi si tarile in curs de dezvoltare;
9.14. - sa ia masurile necesare in vederea studierii si difuzarii
experientelor si progreselor realizate de anumite tari in domeniul tehnicii,
exploatarii, economiei si formarii profesionale, care intereseaza serviciile
postale;
9.15. - sa studieze situatia actuala si necesitatile serviciilor postale in
tarile noi si in tarile in curs de dezvoltare si sa elaboreze recomandarile
convenabile asupra cailor si mijloacelor de ameliorare a serviciilor postale in
aceste tari;
9.16. - sa ia, dupa intelegerea cu Consiliul de administratie, masurile
corespunzatoare in domeniul cooperarii tehnice cu toate tarile membre ale
Uniunii, in special cu tarile noi si cu tarile in curs de dezvoltare;
9.17. - sa examineze toate celelalte probleme care ii sunt supuse de catre
un membru al Consiliului de exploatare postala, de catre Consiliul de
administratie sau de catre oricare administratie a unei tari membre.
10. Membrii Consiliului de exploatare postala participa efectiv la
activitatile acestuia. Administratiile postale ale tarilor membre, care nu
apartin Consiliului de exploatare postala, pot, la cererea lor, sa colaboreze
la studiile intreprinse, respectand conditiile pe care acesta le poate stabili
pentru a asigura randamentul si eficacitatea muncii sale. Ele pot fi, de asemenea,
solicitate pentru a prezida grupuri de lucru, atunci cand cunostintele sau
experienta lor justifica acest lucru.
11. Consiliul de exploatare postala stabileste, in sesiunea sa, care
precede congresul, proiectul de program de lucru de baza al viitorului
consiliu, ce urmeaza a fi supus congresului, tinand seama de proiectul planului
strategic, precum si de solicitarile tarilor membre ale Uniunii, ale
Consiliului de administratie si ale Biroului international. Acest program de
baza, cuprinzand un numar limitat de studii asupra subiectelor de actualitate
si de interes comun, este revizuibil in fiecare an, in functie de noile
realitati si de prioritati.
12. Pentru a asigura o legatura eficace intre lucrarile celor doua organe,
Consiliul de administratie poate desemna reprezentanti pentru a asista in
calitate de observatori la reuniunile Consiliului de exploatare postala.
13. Consiliul de exploatare postala poate invita la reuniunile sale, fara
drept de vot:
13.1. - orice organism international sau orice persoana calificata, pe care
el doreste sa o asocieze la lucrarile sale;
13.2. - administratiile postale ale tarilor membre care nu apartin
Consiliului de exploatare postala;
13.3. - orice asociatie sau intreprindere, pe care el doreste sa o consulte
asupra problemelor privind activitatile sale.
Art. 105
Documentatia asupra activitatilor Consiliului de exploatare postala
1. Dupa fiecare sesiune, Consiliul de exploatare postala informeaza
administratiile postale ale tarilor membre si uniunile restranse asupra
activitatilor sale, prezentandu-le o dare de seama analitica, precum si
rezolutiile si hotararile sale.
2. Consiliul de exploatare postala intocmeste, pentru Consiliul de
administratie, un raport anual asupra activitatilor sale.
3. Consiliul de exploatare intocmeste, in atentia congresului, un raport
asupra ansamblului activitatii sale si il transmite administratiilor postale
ale tarilor membre, cu cel putin doua luni inainte de deschiderea congresului.
Art. 106
Regulamentul interior al congreselor
1. Pentru organizarea lucrarilor sale si a conducerii deliberarilor sale,
congresul aplica regulamentul interior al congreselor, care este anexat
prezentului regulament general.
2. Fiecare congres poate modifica acest regulament in conditiile fixate in
regulamentul sau interior.
Art. 107
Limbile de lucru ale Biroului international
Limbile de lucru ale Biroului international sunt limbile franceza si
engleza.
Art. 108
Limbile utilizate pentru documentatia, deliberarile si corespondenta de
serviciu
1. Pentru documentatia Uniunii sunt utilizate limbile franceza, engleza,
araba si spaniola. Sunt, de asemenea, utilizate limbile germana, chineza,
portugheza si rusa, cu conditia ca utilizarea acestor ultime limbi sa se
limiteze la documentatia de baza cea mai importanta.
Sunt utilizate, de asemenea, si alte limbi, cu conditia ca tarile membre
care solicita acest lucru sa suporte toate costurile aferente.
2. Tara sau tarile membre care solicita utilizarea unei alte limbi decat
limba oficiala constituie un grup lingvistic. Tarile membre care utilizeaza
limba oficiala constituie grupul lingvistic francez.
3. Documentatia este publicata de catre Biroul international in limba
oficiala si in limbile celorlalte grupuri lingvistice constituite, fie direct,
fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, conform
modalitatilor convenite cu Biroul international. Publicarea in diferite limbi
este realizata conform aceluiasi model.
4. Documentatia publicata direct de catre Biroul international este, in
masura posibilului, distribuita simultan in diferitele limbi solicitate.
5. Corespondenta dintre administratiile postale si Biroul international si
dintre acesta din urma si terti poate fi schimbata in oricare limba pentru care
Biroul international dispune de un serviciu de traduceri.
6. Cheltuielile de traducere intr-o limba, indiferent care ar fi ea,
inclusiv cele care rezulta din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate de catre
grupul lingvistic care a solicitat aceasta limba. Sunt suportate de catre
grupul lingvistic francez cheltuielile de traducere in limba oficiala a
documentelor si corespondentei primite in limbile engleza, araba si spaniola.
Toate celelalte cheltuieli aferente furnizarii documentelor sunt suportate
de catre Uniune. Plafonul cheltuielilor de suportat de catre Uniune pentru
producerea documentelor in germana, chineza, portugheza si rusa este fixat
printr-o rezolutie a congresului.
7. Cheltuielile de suportat de catre un grup lingvistic sunt repartizate
intre membrii acestui grup in mod proportional cu contributia lor la
cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate intre membrii
grupului lingvistic, conform unei chei de repartitie, cu conditia ca cei
interesati sa se inteleaga asupra acestui subiect si sa isi notifice hotararea
lor catre Biroul international prin intermediul unui purtator de cuvant al
grupului.
8. Biroul international da curs oricarei schimbari in alegerea limbii solicitate
de catre o tara membra, dupa o perioada care nu trebuie sa depaseasca 2 ani.
9. Pentru deliberarile reuniunilor organelor Uniunii, limbile franceza,
engleza, spaniola si rusa sunt admise prin intermediul unui sistem de
interpretare - cu sau fara echipament electronic -, a caror alegere este lasata
la aprecierea organizatorilor reuniunii, dupa consultarea directorului general
al Biroului international si a tarilor membre interesate.
10. Celelalte limbi sunt in general autorizate pentru deliberarile si
reuniunile indicate la paragraful 9.
11. Delegatiile care utilizeaza alte limbi isi asigura interpretarea
simultana intr-una dintre limbile mentionate la paragraful 9 fie prin sistemul
indicat in acelasi paragraf, cand modificari de ordin tehnic necesar pot fi
aduse, fie prin interpreti particulari.
12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate intre
tarile membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la
cheltuielile Uniunii. Totusi cheltuielile de instalare si intretinere a
echipamentului tehnic sunt suportate de catre Uniune.
13. Administratiile postale pot sa se inteleaga asupra limbii care se
utilizeaza in corespondenta de serviciu in relatiile lor reciproce. In lipsa
unei asemenea intelegeri, limba care se utilizeaza este limba franceza.
CAP. 2
Biroul international
Art. 109
Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului
international
1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international
sunt alesi de catre congres pentru perioada care separa doua congrese
succesive, durata minima a mandatului lor fiind de 5 ani. Mandatul lor poate fi
reinnoit o singura data. Cu exceptia unei decizii contrare a congresului, data
intrarii lor in functii este fixata pentru 1 ianuarie a anului care urmeaza
congresului.
2. Cu cel putin 7 luni inainte de deschiderea congresului, directorul
general al Biroului international adreseaza o nota guvernelor tarilor membre,
invitandu-le sa prezinte eventuale candidaturi pentru posturile de director
general si vicedirector general si sa indice, in acelasi timp, daca directorul
general sau vicedirectorul general in functii sunt interesati intr-o eventuala
reinnoire a mandatului lor initial. Candidaturile, insotite de un curriculum
vitae, trebuie sa ajunga la Biroul international cu cel putin doua luni inainte
de deschiderea congresului. Candidatii trebuie sa apartina tarilor membre care
ii prezinta. Biroul international elaboreaza documentatia necesara pentru
congres. Alegerea directorului general si aceea a vicedirectorului general au
loc pe baza de scrutin secret, prima alegere fiind realizata pentru postul de
director general.
3. In caz de eliberare a postului de director general, vicedirectorul general
isi asuma functiile directorului general pana la sfarsitul mandatului prevazut
pentru acesta; el este ales in acest post si admis din oficiu drept candidat,
sub rezerva ca mandatul sau initial ca vicedirector general sa nu fi fost deja
reinnoit o data de catre congresul precedent si ca el sa isi manifeste
interesul de a fi considerat drept candidat la postul de director general.
4. In caz de eliberare simultana a posturilor de director general si de
vicedirector general, Consiliul de administratie alege, dintre candidatii
acceptati in urma unui concurs, un vicedirector general pentru perioada care
urmeaza pana la viitorul congres. Pentru prezentarea candidaturilor, se aplica,
prin analogie, paragraful 2.
5. In cazul eliberarii postului de vicedirector general, Consiliul de
administratie insarcineaza, la propunerea directorului general, pe unul dintre
subdirectorii generali ai Biroului international sa isi asume, pana la viitorul
congres, functiile vicedirectorului general.
Art. 110
Functiile directorului general
1. Directorul general organizeaza, administreaza si conduce Biroul
international, al carui reprezentant legal este. El este competent pentru a
clasa posturile de gradele G1 la D1 si pentru a numi si promova functionari in
aceste grade. Pentru numirile in gradele P1 la D1, el trebuie sa ia in
considerare calificarile profesionale ale candidatilor recomandati de catre
administratiile postale din tarile membre, de a caror nationalitate sunt sau in
care, isi exercita activitatea lor profesionala, tinand seama de o echitabila
repartitie geografica continentala, de limbile utilizate, precum si de toate
celelalte considerente aferente, respectand in intregime regimul interior de
promovare al Biroului international.
Totusi, in cazul posturilor care solicita calificari speciale, directorul
general poate sa se adreseze in exterior. El tine, de asemenea, seama, cu
ocazia numirii unui nou functionar, de faptul ca, in principiu, persoanele care
ocupa posturile gradelor D2, D1 si P5 trebuie sa provina din diferite tari
membre ale Uniunii. Cu ocazia promovarii unui functionar al Biroului
international in gradele D1 si P5, nu este obligatoriu sa se aplice acelasi
principiu. In plus, exigentele unei repartitii geografice echitabile si de limba
trec, dupa merit, in procesul de recrutare. Directorul general informeaza
Consiliul de administratie o data pe an, in raportul asupra activitatilor
Uniunii, despre numirile si promovarile in gradele P4 la D1.
2. Directorul general are urmatoarele atributii:
2.1. - sa asigure functiile de depozitar al actelor Uniunii Postale
Universale si de intermediar in procedura de adeziune de admitere in Uniune,
precum si de iesire din aceasta;
2.2. - sa notifice ansamblului administratiilor regulamentele de aplicare
hotarate sau revizuite de catre Consiliul de exploatare postala;
2.3. - sa pregateasca proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cat
mai scazut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, si sa il supuna, in timp
oportun, examinarii Consiliului de administratie; sa comunice bugetul tarilor
membre ale Uniunii, dupa aprobarea acestuia de catre Consiliul de
administratie, si sa il execute;
2.4. - sa execute activitatile specifice solicitate de catre organele
Uniunii si pe cele care ii sunt atribuite prin acte;
2.5. - sa ia initiative care sa vizeze realizarea obiectivelor fixate de
catre organele Uniunii, in cadrul politicii stabilite si al fondurilor
disponibile;
2.6. - sa supuna sugestii si propuneri Consiliului de administratie sau
Consiliului de exploatare postala;
2.7. - sa pregateasca, pentru Consiliul de exploatare postala si pe baza
directivelor date de catre acesta din urma, proiectul planului strategic de
supus congresului si proiectul de revizuire anuala a planului;
2.8. - sa asigure reprezentarea Uniunii;
2.9. - sa serveasca drept intermediar in relatiile dintre:
- Uniunea Postala Universala si uniunile restranse;
- Uniunea Postala Universala si Organizatia Natiunilor Unite;
- Uniunea Postala Universala si organizatiile internationale a caror
activitate prezinta un interes pentru Uniune;
- Uniunea Postala Universala si organismele internationale, asociatiile sau
intreprinderile pe care organele Uniunii doresc sa le consulte sau sa le
asocieze la lucrarile lor;
2.10. - sa isi asume functia de secretar general al organelor Uniunii si sa
supravegheze, cu acest titlu, tinand seama de dispozitiile speciale ale
prezentului regulament, in special:
- pregatirea si organizarea lucrarilor organelor Uniunii;
- elaborarea, producerea si distribuirea documentelor, rapoartelor si
proceselor-verbale;
- functionarea secretariatului in timpul reuniunilor organelor Uniunii;
2.11. - sa asiste la sedintele organelor Uniunii si sa ia parte la deliberari,
fara drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.
Art. 111
Functiile vicedirectorului general
1. Vicedirectorul general asista pe directorul general si este responsabil
fata de el.
2. In caz de absenta sau indisponibilitate a directorului general,
vicedirectorul general exercita puterile acestuia. Acelasi lucru se intampla si
in caz de eliberare a postului de director general prevazut in art. 109
paragraful 3.
Art. 112
Secretariatul organelor Uniunii Postale Universale
Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de catre Biroul
international, sub responsabilitatea directorului general. El adreseaza toate
documentele publicate cu ocazia fiecarei sesiuni administratiilor postale
membre ale organului, administratiilor postale ale tarilor care, fara sa fie
membre ale organului, colaboreaza la studiile intreprinse, uniunilor restranse,
precum si celorlalte administratii postale ale tarilor membre care le-au
solicitat.
Art. 113
Lista tarilor membre
Biroul international stabileste si tine la zi lista tarilor membre ale
Uniunii, indicand in ea clasa lor de contributie, grupul lor geografic si
situatia lor in raport cu actele Uniunii.
Art. 114
Informatii, avize, cereri de interpretare si modificare a actelor. Anchete.
Interventie in lichidarea conturilor
1. Biroul international este tot timpul la dispozitia Consiliului de
administratie, a Consiliului de exploatare postala si a administratiilor
postale, pentru a le furniza toate informatiile utile asupra problemelor
referitoare la serviciu.
2. El este insarcinat, in special, sa reuneasca, sa coordoneze, sa publice
si sa distribuie informatii de orice natura, care intereseaza serviciul postal
international; sa emita, la cererea partilor in cauza, un aviz asupra
problemelor litigioase; sa dea urmare cererilor de interpretare si de
modificare a actelor Uniunii si, in general, sa realizeze studii si lucrari de
redactare sau de documentare pe care respectivele acte i le atribuie sau care
ar fi in interesul Uniunii.
3. Ei realizeaza si anchetele care sunt solicitate de catre administratiile
postale, in vederea cunoasterii opiniei celorlalte administratii asupra unei
probleme determinate. Rezultatul unei anchete nu reprezinta caracterul unui vot
si nu se leaga formal de aceasta.
4. El intervine, cu titlul de oficiu de compensare, in lichidarea
conturilor de orice natura, referitoare la serviciul postal international,
intre administratiile postale care solicita aceasta interventie.
Art. 115
Cooperare tehnica
Biroul international este insarcinat, in cadrul cooperarii tehnice
internationale, sa dezvolte asistenta tehnica postala sub toate formele ei.
Art. 116
Formulare furnizate de catre Biroul international
Biroul international este insarcinat sa faca si sa confectioneze
cupoanele-raspuns internationale si sa aprovizioneze cu ale, la pretul de
revenire, administratiile postale care solicita acest lucru.
Art. 117
Actele uniunilor restranse si aranjamentele speciale
1. Doua exemplare din actele uniunilor restranse si din aranjamentele
speciale incheiate prin aplicarea art. 8 din Constitutia Uniunii Postale
Universale trebuie sa fie transmise Biroului international de catre lucrarile
acestor uniuni sau, in lipsa, de catre una dintre partile contractante.
2. Biroul international are grija ca actele uniunilor restranse si
aranjamentele speciale sa nu prevada conditii mai putin favorabile pentru
public decat cele care sunt prevazute in actele Uniunii si sa informeze administratiile
postale de existenta uniunilor si a aranjamentelor sus-mentionate. El
semnaleaza Consiliului de administratie orice neregula constatata in virtutea
prezentei dispozitii.
Art. 118
Revista Uniunii Postale Universale
Biroul international redacteaza, cu ajutorul documentelor care ii sunt puse
la dispozitie, o revista in limbile germana, engleza, araba, chineza, spaniola,
franceza si rusa.
Art. 119
Raportul anual asupra activitatilor Uniunii Postale Universale
Biroul international intocmeste, asupra activitatilor Uniunii, un raport
anual, care este comunicat, dupa aprobarea lui de catre Consiliul de
administratie, administratiilor postale, uniunilor restranse si Organizatiei
Natiunilor Unite.
CAP. 3
Procedura de introducere si examinare a propunerilor
Art. 120
Procedura de prezentare a propunerilor in congres
1. Sub rezerva exceptiilor prevazute la paragrafele 2 si 5, procedura
urmatoare regleaza introducerea propunerilor, de orice natura, ce urmeaza a fi
supuse congresului de catre administratiile postale ale tarilor membre:
a) sunt admise propunerile care parvin Biroului international cu cel putin
6 luni inainte de data fixata pentru congres;
b) nici o propunere de ordin redactional nu este admisa in timpul perioadei
de 6 luni care precede data fixata pentru congres;
c) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul
cuprins intre 6 si 4 luni inainte de data fixata pentru congres, nu sunt admise
decat daca ele sunt sprijinite de cel putin doua administratii;
d) propunerile de fond, care parvin Biroului international in intervalul
cuprins intre 4 si 2 luni, care precede data fixata pentru congres, nu sunt
admise decat daca ele sunt sprijinite de cel putin opt administratii.
Propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;
e) declaratiile de sprijin trebuie sa parvina Biroului international in
acelasi timp cu propunerile la care se refera.
2. Propunerile privind Constitutia Uniunii Postale Universale sau regulamentul
general trebuie sa parvina Biroului international cu cel putin 6 luni inainte
de deschiderea congresului; acelea care parvin ulterior acestei date, dar
inainte de deschiderea congresului, nu pot fi luate in considerare decat daca
congresul decide astfel cu majoritate de doua treimi din numarul tarilor
reprezentate in congres si daca sunt respectate conditiile prevazute la
paragraful 1.
3. Fiecare propunere nu trebuie sa aiba, in principiu, decat un obiectiv si
sa nu contina decat modificari referitoare la acest obiectiv.
4. Propunerile de ordin redactional sunt prevazute, in antet, de catre
administratiile care le prezinta, cu mentiunea "Propunere de ordin
redactional" si publicate de catre Biroul international sub un numar urmat
de litera "R". Propunerile neprevazute cu aceasta mentiune, dar care,
dupa parerea Biroului international, nu sunt decat redactionale, sunt publicate
cu o mentiune corespunzatoare; Biroul international intocmeste pentru congres o
lista a acestor propuneri.
5. Procedura descrisa la paragrafele 1 si 4 nu se aplica nici propunerilor
privind regulamentul interior al congreselor si nici amendamentelor la
propunerile deja facute.
Art. 121
Procedura de prezentare a propunerilor intre doua congrese
1. Pentru a fi luate in considerare, fiecare propunere privind conventia
sau aranjamentele si introduse de catre o administratie postala intre doua
congrese trebuie sa fie sprijinita de catre cel putin alte doua administratii.
Aceste propuneri raman fara urmare atunci cand Biroul international nu
primeste, in acelasi timp, declaratiile de sprijin necesare.
2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administratii postale prin
intermediul Biroului international.
3. Propunerile privind regulamentele de aplicare nu au nevoie de sprijin,
dar nu sunt luate in considerare de catre Consiliul de exploatare postala,
decat daca acesta le aproba in regim de urgenta necesitate.
Art. 122
Examinarea propunerilor intre doua congrese
1. Orice propunere referitoare la conventie, aranjamente si protocoalele
lor finale este supusa urmatoarei proceduri: un termen de doua luni este lasat
administratiilor postale ale tarilor membre pentru examinarea propunerii
notificate prin circulara de catre Biroul international si, eventual, pentru a
face sa parvina Biroului international observatiile lor. Nu sunt admise
amendamente. Raspunsurile sunt reunite prin grija Biroului international si
comunicate administratiilor postale, cu invitatia de a se pronunta
"pro" sau "contra" propunerii. Acelea care nu au facut sa
parvina votul lor in termen de doua luni sunt considerate ca absente. Termenul
citat incepe de la data circularelor Biroului international.
2. Propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare sunt tratate de
catre Consiliul de exploatare postala.
3. Daca propunerea priveste un aranjament sau protocolul sau final, numai
administratiile postale ale tarilor membre care sunt parte la acest aranjament
pot lua parte la operatiunile descrise in paragraful 1.
Art. 123
Notificarea deciziilor adoptate intre doua congrese
1. Modificarile aduse conventiei, aranjamentelor si protocoalelor finale la
aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului general al
Biroului international catre guvernele tarilor membre.
2. Modificarile aduse de catre Consiliul de exploatare postala
regulamentelor de aplicare si protocoalelor lor finale sunt notificate
administratiilor postale de catre Biroul international. Acelasi lucru este
valabil pentru interpretarile vizate la art. 59.3.3.2. al conventiei si ale
dispozitiilor corespunzatoare din aranjamente.
Art. 124
Punerea in vigoare a regulamentelor de aplicare si a celorlalte decizii
adoptate intre doua congrese
1. Regulamentele de aplicare intra in vigoare la aceeasi data si au aceeasi
durata ca si actele provenite de la congres.
2. Sub rezerva paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor Uniunii,
care sunt adoptate intre doua congrese, nu sunt executorii decat la cel putin 3
luni dupa notificarea lor.
CAP. 4
Finante
Art. 125
Fixarea si reglarea cheltuielilor Uniunii Postale Universale
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 6, cheltuielile anuale aferente
activitatilor organelor Uniunii nu trebuie sa depaseasca sumele de mai jos, pentru
anii 1996 si urmatorii:
- 35.278.600 franci elvetieni, pentru anul 1996;
- 35.126.900 franci elvetieni, pentru anul 1997;
- 35.242.900 franci elvetieni, pentru anul 1998;
- 35.451.300 franci elvetieni, pentru anul 1999;
- 35.640.700 franci elvetieni, pentru anul 2000.
Limita de baza pentru anul 2000 se aplica si anilor ulteriori, in caz de
amanare a congresului prevazut pentru anul 1999.
2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea
secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare tehnica a
interpretarii simultane, cheltuieli de reproducere a documentelor in timpul
congresului etc.) nu trebuie sa depaseasca limita de 3.599.300 franci
elvetieni.
2 bis. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele
fixate la paragraful 1 pentru a tine seama de reeditarea Nomenclaturii
internationale a birourilor de posta. Valoarea totala a depasirii autorizate in
acest scop nu trebuie sa depaseasca 900.000 franci elvetieni.
3. Consiliul de administratie este autorizat sa depaseasca limitele fixate
la paragrafele 1 si 2 pentru a tine seama de majorarile treptelor de
prelucrare, de contributii cu titlul de pensii sau indemnizatii, inclusiv de
indemnizatii de post, admise de Organizatia Natiunilor Unite pentru a fi
aplicate personalului lor in functie la Geneva.
4. Consiliul de administratie este, de asemenea, autorizat sa ajusteze, in
fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decat cele referitoare la personal,
in functie de indicele elvetian al pretului de consum.
5. Prin derogare de la paragraful 1, consiliul de administratie sau, in caz
de extrema urgenta, directorul general poate autoriza depasirea limitelor
fixate pentru a face fata reparatiilor importante si neprevazute ale cladirii
Biroului international, fara ca valoarea acestora sa depaseasca 125.000 de
franci elvetieni pe an.
6. Daca apar ca insuficiente creditele prevazute la paragrafele 1 si 2,
pentru a asigura buna functionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi depasite
decat cu aprobarea majoritatii tarilor membre ale acesteia. Orice consultatie
trebuie sa comporte o expunere completa a faptelor care justifica o asemenea
cerere.
7. Tarile care adera la Uniune sau care sunt admise in calitate de membre
ale acesteia, precum si cele care ies din Uniune trebuie sa-si achite cotizatia
pentru intregul an in cursul caruia admiterea sau iesirea lor trebuie
efectuata.
8. Tarile membre platesc in avans partea lor de contributie la cheltuielile
anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de catre Consiliul de
administratie. Aceste parti de contributie trebuie sa fie platite cel mai
tarziu in prima zi a exercitiului financiar la care se raporteaza bugetul. Daca
acest termen este depasit, sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in
profitul Uniunii, respectiv 3% pe an, in timpul primelor sase luni, si 6% pe an
incepand cu a saptea luna.
9. In imprejurari exceptionale, Consiliul de administratie poate absolvi o
tara membra de toate dobanzile datorate sau de o parte din ele, daca aceasta
s-a achitat, in capital, de toate datoriile restante.
10. O tara membra poate, de asemenea, sa fie absolvita, in cadrul unui plan
de amortizare a conturilor sale intarziate, aprobat de catre Consiliul de
administratie, de toate dobanzile acumulate sau de o parte dintre ele ori
invers; absolvirea este totusi conditionata de executarea completa si punctuala
a planului de amortizare, intr-un termen convenit la maximum 5 ani.
11. Pentru a acoperi insuficientele de trezorerie ale Uniunii, s-a
constituit un fond de rezerva, a carui valoare este fixata de catre Consiliul
de administratie. Acest fond este alimentat in primul rand prin excedente
bugetare. El poate servi si pentru echilibrarea bugetului sau pentru reducerea
valorii contributiilor tarilor membre.
12. In ceea ce priveste insuficientele trecatoare ale trezoreriei, Guvernul
Confederatiei Elvetiene face, pe termen scurt, avansurile necesare, conform
conditiilor care sunt fixate de comun acord. Acest guvern supravegheaza fara
remuneratie tinerea conturilor financiare, precum si contabilitatea Biroului
international, in limitele conditiilor fixate de catre congres.
Art. 126
Clasele de contributie
1. Tarile membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform
clasei de contributie la care apartin. Aceste clase sunt urmatoarele:
- clasa de 50 de unitati;
- clasa de 40 de unitati;
- clasa de 35 de unitati;
- clasa de 25 de unitati;
- clasa de 20 de unitati;
- clasa de 15 unitati;
- clasa de 10 unitati;
- clasa de 5 unitati;
- clasa de 3 unitati;
- clasa de 1 unitati.
Clasa de 0,5 unitati este rezervata tarilor mai putin avansate, enumerate
de catre Organizatia Natiunilor Unite, si altor tari desemnate de catre
Consiliul de administratie.
2. In afara claselor de contributie enumerate la paragraful 1, orice tara
membra poate sa aleaga plata unui numar de unitati de contributie mai mari de
50 de unitati.
3. Tarile membre sunt inscrise intr-una dintre clasele de contributie de
mai sus, in momentul admiterii lor sau al aderarii lor la Uniune, conform
procedurii vizate la art. 21 paragraful 4 din Constitutia Uniunii Postale
Universale.
4. Tarile membre pot schimba ulterior clasa de contributie, cu conditia ca
aceasta schimbare sa fie notificata Biroului international inainte de
deschiderea congresului. Aceasta notificare, care este adusa la cunostinta
congresului, are efect la data intrarii in vigoare a dispozitiilor financiare,
hotarata de catre congres.
5. Tarile membre nu pot sa solicite a fi declasate mai mult cu o clasa in
acelasi timp. Tarile membre care nu isi fac cunoscuta dorinta de a schimba
clasa de contributie inainte de deschiderea congresului sunt mentinute in clasa
la care au apartinut pana atunci.
6. Totusi, in imprejurari exceptionale, cum ar fi catastrofe naturale care
necesita programe de ajutor international, Consiliul de administratie poate
autoriza declasarea cu o clasa de contributie, la cererea unei tari membre,
daca aceasta dovedeste ca nu isi mai poate mentine contributia conform clasei
alese initial.
7. Prin derogarea de la paragrafele 4 si 5, surclasarile nu sunt supuse
nici unei restrictii.
Art. 127
Plata furniturilor Biroului international
Furniturile pe care Biroul international le ofera contra plata
administratiilor postale trebuie sa fie platite in cel mai scurt timp posibil
si cel mai tarziu in termen de 6 luni, incepand din prima zi care urmeaza celei
de transmitere a contului de catre aceasta. Daca acest termen este depasit,
sumele datorate sunt producatoare de dobanzi in folosul Uniunii, respectiv 5%
pe an, incepand din ziua expirarii termenului sus-mentionat.
CAP. 5
Arbitraje
Art. 128
Procedura de arbitraj
1. In caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre
administratiile postale in cauza alege o administratie postala a unei tari
membre, care nu este direct interesata in litigiu. Cand mai multe administratii
fac cauza comuna, ele nu conteaza, pentru aplicarea acestor dispozitii, decat
ca o singura administratie.
2. In cazul in care una dintre administratiile in cauza nu da urmare unei
propuneri de arbitraj in termen de 6 luni, Biroul international, daca cererea
i-a fost adresata lui, provoaca la randul sau desemnarea unui arbitru prin
administratia absenta sau ii desemneaza el insusi unul din oficiu.
3. Partile in cauza pot conveni, de comun acord, desemnarea unui arbitru
unic, care poate fi Biroul international.
4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.
5. In cazul unor pareri impartite, arbitrii aleg, pentru a transa
diferendul, o alta administratie postala, si ea dezinteresata in litigiu. In
lipsa unei intelegeri asupra alegerii, aceasta administratie este desemnata de
catre Biroul international dintre administratiile nepropuse de catre arbitri.
6. Daca este vorba de un diferend privind unul dintre aranjamente, arbitrii
nu pot fi desemnati in afara administratiilor care participa la acest
aranjament.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 129
Conditii de aprobare a propunerilor privind regulamentul general
Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si referitoare
la prezentul regulament general trebuie sa fie aprobate de majoritatea tarilor
membre reprezentate la congres. Cel putin doua treimi din numarul tarilor
membre trebuie sa fie prezente in momentul votului.
Art. 130
Propuneri privind acordurile cu Organizatia Natiunilor Unite
Conditiile de aprobare vizate la art. 129 se aplica si propunerilor de
modificare a acordurilor incheiate intre Uniunea Postala Universala si
Organizatia Natiunilor Unite, in masura in care aceste acorduri nu prevad
conditiile de modificare a dispozitiilor pe care le contin.
Art. 131
Punerea in aplicare si durata regulamentului general
Prezentul regulament general va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie
1996 si va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului
congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat
prezentul regulament general intr-un exemplar, care este depus pe langa
directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi remisa
fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 13 septembrie 1994.
REGULAMENTUL INTERIOR
al congreselor*)
--------------
*) Traducere.
Art. 1
Dispozitii generale
Prezentul regulament interior, denumit in continuare regulament, este
stabilit prin aplicarea actelor Uniunii si le este subordonat. In caz de
divergente intre una dintre dispozitiile sale si o dispozitie a actelor,
aceasta din urma are autoritate.
Art. 2
Delegatii
1. Prin termenul delegatie se intelege persoana sau ansamblul de persoane
desemnate de catre o tara membra pentru a participa la congres. Delegatia este
compusa dintr-un sef de delegatie, precum si, eventual, dintr-un supleant al
sefului de delegatie, dintr-unul sau mai multi delegati si, eventual,
dintr-unul sau mai multi functionari detasati (inclusiv experti, secretari
etc.).
2. Sefii de delegatie, adjunctii lor, precum si delegatii sunt
reprezentanti ai tarilor membre in sensul art. 14 paragraful 2 din Constitutia
Uniunii Postale Universale, daca ei sunt prevazuti cu puteri care sa raspunda
conditiilor stabilite la art. 3 din prezentul regulament.
3. Functionarii atasati sunt admisi la sedinte si au dreptul de a participa
la deliberari, dar ei nu au, in principiu, drept de vot. Totusi ei pot sa fie
autorizati de catre seful lor de delegatie sa voteze in numele tarii lor in
sedintele comisiilor. Asemenea autorizatii trebuie sa fie remise, in scris,
inainte de inceperea sedintei, presedintelui comisiei interesate.
Art. 3
Puterile delegatilor
1. Puterile delegatilor trebuie sa fie semnate de catre seful statului sau
de catre seful guvernului sau de ministerul afacerilor externe din tara
interesata. Ele trebuie sa fie redactate in forma corecta. Puterile delegatilor
abilitati sa semneze actele (plenipotentiarii) trebuie sa indice forta acestei
semnaturi (semnatura sub rezerva ratificarii sau aprobarii, semnatura ad
referendum, semnatura definitiva). In absenta unei astfel de precizari,
semnatura este considerata ca fiind supusa ratificarii sau aprobarii. Puterile
care autorizeaza semnarea actelor cuprind implicit dreptul de deliberare si
vot. Delegatii carora autoritatile competente le-au incredintat deplinele
puteri, fara sa precizeze forta acestor puteri, sunt autorizati sa delibereze,
sa voteze si sa semneze acte, cu conditia de a nu reiesi, in mod explicit, ceva
contrar din textul puterilor.
2. Puterile trebuie sa fie depuse de la deschiderea congresului pe langa
autoritatea desemnata in acest scop.
3. Delegatii neprevazuti cu puteri sau care nu vor fi depus puterile lor
pot, daca ei au fost anuntati de catre guvernul lor guvernului tarii gazda, sa
ia parte la deliberari si sa voteze in momentul in care incep sa participe la
lucrarile congresului. Acelasi lucru este valabil pentru cei ale caror puteri
sunt recunoscute ca prezentand nereguli. Acesti delegati nu vor mai fi
autorizati sa voteze incepand din momentul in care congresul a aprobat ultimul
raport al comisiei de verificare a puterilor, care constata ca puterile lor
sunt gresite sau prezinta nereguli, si atat timp cat situatia nu este
regularizata. Ultimul raport trebuie sa fie aprobat de catre congres inainte de
alegeri, altele decat cea a presedintelui congresului si inainte de aprobarea
proiectelor de acte.
4. Puterile unei tari membre, care este reprezentata la congres de catre
delegatia unei alte tari membre (procura), trebuie sa comporte aceeasi forma cu
cele mentionate in paragraful 1.
5. Puterile si procurile adresate prin telegrama nu sunt admise. In schimb
sunt acceptate telegramele care raspund unei cereri de informare referitoare la
o problema de puteri.
6. O delegatie care, dupa ce si-a depus puterile, este impiedicata sa
asiste la una sau mai multe sedinte are posibilitatea sa fie reprezentata de
catre delegatia unei alte tari, cu conditia sa informeze in scris pe
presedintele reuniunii interesate. Totusi o delegatie poate reprezenta o
singura tara, alta decat a sa.
7. Delegatii tarilor membre care nu fac parte la un aranjament pot lua
parte, fara drept de vot, la deliberarile congresului referitoare la acel
aranjament.
Art. 4
Ordinea locurilor
1. La sedintele congresului si ale comisiilor, delegatiile sunt aranjate in
ordinea alfabetica franceza a tarilor membre reprezentate.
2. Presedintele Consiliului de administratie trage la sorti, la momentul
oportun, numele tarii care va ocupa primul loc in fata tribunei prezidentiale,
cu ocazia sedintelor congresului si ale comisiilor.
Art. 5
Observatori
1. Reprezentanti ai Organizatiei Natiunilor Unite pot sa participe la
deliberarile congresului.
2. Observatorii organizatiilor interguvernamentale sunt admisi la sedintele
congresului si ale comisiilor sale atunci cand sunt discutate probleme care
intereseaza aceste organizatii. In aceleasi scopuri observatorii organizatiilor
internationale neguvernamentale pot fi admisi la sedintele comisiilor, daca
comisia respectiva consimte acest lucru.
3. Sunt admisi ca observatori si reprezentantii calificati ai uniunilor
restranse stabilite conform art. 8 paragraful 1 din Constitutia Uniunii Postale
Universale, atunci cand ele isi exprima dorinta.
4. Observatorii mentionati in paragrafele 1-3 iau parte la deliberari fara
drept de vot.
Art. 6
Decanul congresului
1. Administratia postala a tarii gazda a congresului propune desemnarea
decanului congresului in acord cu biroul international. Consiliul de
administratie procedeaza, in timp oportun, la adoptarea acestei desemnari.
2. La deschiderea primei sedinte plenare a fiecarui congres, decanul isi
asuma presedintia congresului pana cand acesta isi alege presedintele. In plus,
el exercita functiile care ii sunt atribuite de prezentul regulament.
Art. 7
Presedintii si vicepresedintii congresului si ai comisiilor
1. In prima sa adunare plenara, congresul alege, la propunerea decanului,
pe presedintele congresului, apoi aproba, la propunerea Consiliului de
administratie, desemnarea tarilor membre care isi vor asuma vicepresedintia
congresului, precum si presedintia si vicepresedintia comisiilor. Aceste
functii sunt atribuite, tinandu-se seama, pe cat este posibil, de repartitia
geografica, echitabila a tarilor membre.
2. Presedintii deschid si inchid sedintele pe care le prezideaza, conduc
discutiile, dau cuvantul oratorilor, supun la vot propunerile si indica
majoritatea necesara votarii, proclama deciziile si, sub rezerva aprobarii
congresului, dau, eventual, o interpretare a acestor decizii.
3. Presedintii vegheaza la respectarea prezentului regulament si la
mentinerea ordinii in timpul sedintelor.
4. Orice delegatie poate sa aminteasca, in fata congresului sau a comisiei,
despre o decizie luata de catre presedintele acestora pe baza unei dispozitii
din regulament sau a unei interpretari a acestuia; decizia presedintelui ramane
totusi valabila, daca ea nu este anulata de majoritatea membrilor prezenti si
care voteaza.
5. Daca o tara membra, insarcinata cu presedintia, nu mai este in masura sa
isi asume aceasta functie, unul dintre vicepresedinti este desemnat, de catre
congres sau de catre comisie, sa il inlocuiasca.
Art. 8
Biroul congresului
1. Biroul este organul central insarcinat sa conduca lucrarile congresului.
El este compus din presedintele si vicepresedintii congresului, precum si din
presedintii comisiilor. El se reuneste, periodic, pentru a examina derularea
lucrarilor congresului si a comisiilor acestuia si pentru a formula recomandari
care sa favorizeze aceasta derulare. El ajuta pe presedinte sa elaboreze
ordinea de zi a fiecarei sedinte plenare si sa coordoneze lucrarile comisiilor.
El face recomandari referitoare la inchiderea congresului.
2. Secretarul general al congresului si secretarul general adjunct,
mentionati la art. 11 paragraful 1 asista la reuniunile biroului.
Art. 9
Membrii comisiilor
1. Tarile membre reprezentate in congres sunt de drept membre in comisiile
insarcinate cu examinarea propunerilor referitoare la Constitutia Uniunii
Postale Universale, la regulamentul general, la conventie si la regulamentul de
aplicare a acesteia.
2. Tarile membre reprezentate in congres, care sunt parte la unul sau la
mai multe aranjamente facultative, sunt de drept membre ale comisiei sau ale
comisiilor insarcinate cu revizuirea acestor aranjamente. Dreptul de vot al
membrilor acestor comisii este limitat la aranjamentul sau la aranjamentele la
care sunt parte.
3. Delegatiile care nu sunt membre ale comisiilor care trateaza
aranjamentele si regulamentele lor de aplicare au posibilitatea sa asiste la
sedintele acestora si sa ia parte la deliberari, fara drept de vot.
Art. 10
Grupele de lucru
Congresul si fiecare comisie pot constitui grupe de lucru pentru studiul
problemelor speciale.
Art. 11
Secretariatul congresului si al comisiilor
1. Directorul general si vicedirectorul general al Biroului international
isi asuma functiile de secretar general si, respectiv, de secretar general
adjunct al congresului.
2. Secretarul general si secretarul general adjunct asista la sedintele
congresului si ale biroului congresului, luand parte la deliberari, fara drept
de vot. De asemenea, ei pot, in aceleasi conditii, sa asiste la sedintele
comisiilor sau sa fie reprezentati la ele de catre un functionar superior a
Biroului international.
3. Lucrarile secretariatului congresului, ale biroului congresului si ale
comisiilor sunt asigurate de catre personalul Biroului international, in
colaborare cu administratia tarii gazda.
4. Functionarii superiori ai Biroului international isi asuma functiile de
secretari ai congresului, ai biroului congresului si ai comisiilor. Ei asista
pe presedinte in timpul sedintelor si sunt responsabili cu redactarea
proceselor-verbale sau a rapoartelor.
5. Secretarii congresului si ai comisiilor sunt asistati de catre secretari
adjuncti.
6. Raportorii care cunosc limba franceza sunt insarcinati cu redactarea
proceselor-verbale ale congresului si ale comisiilor.
Art. 12
Limbi de deliberare
1. Sub rezerva paragrafului 2, limbile franceza, engleza, spaniola si rusa
sunt admise pentru deliberari, prin intermediul unui sistem de interpretare
simultana sau consecutiva.
2. Deliberarile comisiei de redactare se desfasoara in limba franceza.
3. Sunt autorizate si celelalte limbi pentru deliberarile indicate in
paragraful 1. Limba tarii gazda se bucura in aceasta privinta de un drept de
prioritate. Delegatiile care utilizeaza alte limbi asigura interpretarea
simultana in una dintre limbile mentionate in paragraful 1 fie prin sistemul de
interpretare simultana, cand pot fi aduse modificari de ordin tehnic, fie prin
interpreti particulari.
4. Cheltuielile de instalare si de intretinere a echipamentului tehnic sunt
in sarcina uniunii.
5. Cheltuielile serviciilor de interpretare sunt repartizate intre tarile
membre care utilizeaza aceeasi limba, proportional cu contributia lor la
cheltuielile uniunii.
Art. 13
Limbile de redactare a documentelor congresului
1. Documentele elaborate in timpul congresului, inclusiv proiectele de
hotarari supuse aprobarii congresului sunt publicate in limba franceza de catre
secretariatul congresului.
2. In acest scop, documentele care provin de la delegatiile tarilor membre
trebuie sa fie prezentate in aceasta limba fie direct, fie prin intermediul
serviciilor de traducere anexate secretariatului congresului.
3. Aceste servicii, organizate pe cheltuiala lor de catre grupurile
lingvistice, constituite conform dispozitiilor corespunzatoare din regulamentul
general, pot, de asemenea, sa traduca documente ale congresului in limbile lor
respective.
Art. 14
Propuneri
1. Toate problemele aduse in fata congresului fac obiectul unor propuneri.
2. Toate propunerile publicate de catre Biroul international, inainte de
deschiderea congresului, sunt considerate ca fiind supuse congresului.
3. Cu doua luni inainte de deschiderea congresului, nici o propunere nu va
fi luata in considerare, in afara acelora care sunt amendamente ale
propunerilor anterioare.
4. Se considera amendament orice propunere de modificare, care, fara sa
altereze fondul propunerii, comporta o suprimare, o adaugare la o parte a
propunerii originale sau revizuirea unei parti a acestei propuneri. Nici o
propunere de modificare nu va fi considerata ca amendament, daca ea este
incompatibila cu sensul sau intentia propunerii originale. In cazuri
indoielnice, transarea problemei ii revine congresului sau comisiei.
5. Amendamentele prezentate in congres, referitoare la propuneri deja
facute, trebuie sa fie remise in scris, in limba franceza, la secretariat,
inainte de ora 12,00 a zilei anterioare celei de punere a lor in discutie,
pentru a fi distribuite in aceeasi zi delegatilor. Acest termen nu se aplica
amendamentelor care rezulta direct din discutii in congres sau in comisie. In
acest ultim caz, daca se solicita, autorul amendamentului trebuie sa prezinte
textul in scris, in limba franceza sau, daca nu se poate, in orice limba in
care se desfasoara dezbaterile. Presedintele interesat va citi sau va face sa
fie citit textul.
6. Procedura prevazuta in paragraful 5 se aplica si in prezentarea
propunerilor care nu vizeaza modificarea textului actelor (proiecte de
rezolutie, de recomandari etc.).
7. Orice propunere sau amendament trebuie sa primeasca forma definitiva a
textului de introdus in actele Uniunii, sub rezerva, bineinteles, a punerii la
punct de catre comisia de redactare.
Art. 15
Examinarea propunerilor in congres si in comisii
1. Propunerile de ordin redactional (al caror numar este urmat de litera R)
sunt atribuite comisiei de redactare fie direct, daca din partea Biroului
international nu exista nici o indoiala privind natura lor (o lista a lor este
redactata de Biroul international in atentia comisiei de redactare), fie daca,
conform avizului Biroului international, exista indoieli privind natura lor
dupa ce celelalte comisii au confirmat natura lor pur redactionala (o lista a
lor este, de asemenea, redactata in atentia comisiilor interesate). Totusi,
daca asemenea propuneri sunt legate de alte propuneri de fond ce urmeaza a fi
tratate de catre congres sau de catre celelalte comisii, comisia de redactare
nu le abordeaza studierea decat dupa ce congresul sau celelalte comisii s-au
pronuntat fata de propunerile de fond corespunzatoare. Propunerile al caror
numar nu este urmat de litera R, dar care, dupa parerea Biroului international,
sunt propuneri de ordin redactional, sunt repartizate direct comisiilor care se
ocupa de propunerile de fond corespunzatoare. Aceste comisii decid, inca de la
inceperea lucrarilor lor, care dintre aceste propuneri vor fi atribuite direct
comisiei de redactare. O lista a acestor propuneri este redactata de catre
Biroul international in atentia comisiilor in cauza.
2. In principiu, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare,
care sunt considerate propuneri de modificare a conventiei si aranjamentelor,
sunt tratate de catre comisia respectiva, cu conditia ca aceasta sa nu decida
returnarea lor catre Consiliul de exploatare postala, la propunerea
presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca aceasta returare ridica obiectii,
presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
3. In schimb, propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare, care
nu sunt consecinta propunerilor de modificare a conventiei si a aranjamentelor,
sunt returate Consiliului de exploatare postala, cu conditia sa nu fie propuse
de catre comisie pentru tratarea lor in congres, ca urmare a propunerii
presedintelui ei sau a unei delegatii. Daca o asemenea propunere face obiectul
unei obiectii, presedintele supune imediat problema unui vot de procedura.
4. Daca o aceeasi problema face obiectul mai multor propuneri, presedintele
hotaraste ordinea lor in discutie, incepand, in principiu, cu propunerea care
se indeparteaza cel mai mult de textul de baza si care comporta schimbarea cea
mai profunda fata de statu quo.
5. Daca o propunere poate fi subdivizata in mai multe parti, fiecare dintre
ele poate, cu acordul autorului propunerii sau al adunarii, sa fie examinata si
supusa separat la vot.
6. Orice propunere retrasa in congres sau comisie de catre autorul ei poate
fi reluata de catre delegatia altei tari membre. De asemenea, daca un
amendament la o propunere este acceptat de catre autorul acesteia, o alta
delegatie poate relua propunerea originala neamendata.
7. Orice amendament la o propunere, acceptat de catre delegatia care
prezinta aceasta propunere, este imediat inclus in textul propunerii. Daca
autorul propunerii originale nu accepta un amendament, presedintele hotaraste
daca trebuie sa se voteze mai intai asupra amendamentului sau asupra
propunerii, plecand de la redactarea care se indeparteaza cel mai mult de
sensul sau intentia textului de baza si care antreneaza schimbarea cea mai
profunda fata de statu quo.
8. Procedura descrisa in paragraful 7 se aplica si atunci cand sunt
prezentate mai multe amendamente pentru aceeasi propunere.
9. Presedintele congresului si presedintii comisiilor fac sa fie remis
Comisiei de redactare, dupa fiecare sedinta, textul scris al propunerilor, al
amendamentelor sau al hotararilor adoptate.
10. La sfarsitul lucrarilor lor, comisiile redacteaza, referitor la
regulamentele de aplicare care le privesc, o rezolutie in doua parti, care
cuprinde:
a) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala spre
examinare;
b) numerele propunerilor returate Consiliului de exploatare postala, pentru
examinare cu directive ale congresului.
In ceea ce priveste propunerile de modificare a regulamentelor de executie,
care au fost adoptate de catre o comisie si transmise apoi Comisiei de
redactare, ele fac obiectul unei rezolutii cuprinzand in anexa textul definitiv
al propunerilor retinute.
Art. 16
Deliberari
1. Delegatii nu pot lua cuvantul decat dupa ce au fost autorizati de
presedintele reuniunii. El le recomanda sa vorbeasca rar si clar. Presedintele
trebuie sa lase delegatilor posibilitatea de a-si exprima liber si in intregime
parerea asupra subiectului in discutie, atat timp cat exprimarea este
compatibila cu derularea normala a deliberarilor.
2. In afara unei decizii contrare luate de majoritatea membrilor prezenti
si votanti, discursurile nu pot sa depaseasca 5 minute. Presedintele este
autorizat sa intrerupa oricare orator care depaseste timpul de vorbit. De
asemenea, el poate sa invite delegatul sa nu se indeparteze de subiect.
3. In cursul unei dezbateri, presedintele poate, cu acordul majoritatii
membrilor prezenti si votanti, sa declare inchisa lista oratorilor, dupa ce i-a
dat citire. Cand lista este epuizata, el declara inchise dezbaterile, sub
rezerva de a acorda autorului propunerii in discutie, chiar dupa inchiderea
listei, dreptul de a raspunde oricarui discurs pronuntat.
4. De asemenea, presedintele poate, cu acordul majoritatii membrilor
prezenti si votanti, sa limiteze numarul de interventii al uneia si aceleiasi
delegatii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri determinat, trebuind
totusi sa fie acordata autorului propunerii posibilitatea de a o prezenta si de
a interveni ulterior, daca solicita, pentru a aduce elemente noi ca raspuns la
interventiile altor delegatii, in asa fel incat el sa poata avea ultimul
cuvant, daca solicita.
5. Cu acordul majoritatii membrilor prezenti si votanti, presedintele poate
limita numarul de interventii asupra unei propuneri sau unui grup de propuneri
determinat; aceasta limitare nu poate fi inferioara unui numar de cinci voturi
"pentru" si cinci voturi "contra" propunerii in discutie.
Art. 17
Motiuni de ordine si motiuni de procedura
1. In cursul discutarii oricarei probleme si chiar, eventual, dupa
incheierea dezbaterilor, o delegatie poate sa ridice o motiune de ordine pentru
a cere:
- lamuriri asupra derularii dezbaterilor;
- respectarea regulamentului interior;
- modificarea ordinii sugerate de presedinte pentru discutarea
propunerilor.
Motiunea de ordine are prioritate asupra tuturor problemelor, inclusiv a
motiunilor de procedura mentionate in paragraful 3.
2. Presedintele face imediat precizarile dorite sau ia decizia pe care o
considera oportuna, referitoare la motiunea de ordine. In caz de obiectii,
hotararea presedintelui este imediat supusa la vot.
3. In plus, in cursul discutarii unei probleme, o delegatie poate introduce
o motiune de procedura care are ca obiect propunerea:
a) suspendarii sedintei;
b) ridicarii sedintei;
c) amanarii dezbaterilor asupra problemei in discutie;
d) inchiderii dezbaterilor asupra problemei in discutie.
Motiunile de procedura au prioritate, in ordinea stabilita mai sus, fata de
toate celelalte propuneri, in afara de motiunile de ordine mentionate in
paragraful 1.
4. Motiunile referitoare la suspendarea sau la ridicarea sedintei nu sunt
discutate, ci sunt supuse imediat la vot.
5. Cand o delegatie propune amanarea dezbaterilor asupra unei probleme in
discutie, cuvantul nu este acordat decat noilor oratori care se opun amanarii
sau inchiderii dezbaterii, dupa care motiunea este supusa la vot.
6. Delegatia care prezinta motiunea de ordine sau de procedura nu poate, in
interventia sa, sa trateze fondul problemei in discutie. Autorul unei motiuni
de procedura poate sa o retraga inainte ca ea sa fie supusa la vot si orice
motiune asemanatoare, amendata sau nu, care ar fi retrasa, poate fi reluata de
catre o alta delegatie.
Art. 18
Cvorum
1. Sub rezerva paragrafelor 2 si 3, cvorumul necesar pentru deschiderea
sedintelor si pentru votare este constituit din jumatate din numarul tarilor
membre reprezentate in congres si care au drept de vot.
2. In momentul votarii modificarii Constitutiei Uniunii Postale Universale
si a regulamentului general, cvorumul necesar este constituit din doua treimi
din numarul tarilor membre ale uniunii.
3. In ceea ce priveste aranjamentele si regulamentele lor de aplicare,
cvorumul necesar pentru deschiderea sedintelor si pentru votare este constituit
din jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres, care sunt
parti la aranjament si care au drept de vot.
4. Delegatiile prezente, care nu participa la un vot determinat sau care
declara ca nu vor sa participe la el, nu sunt considerate ca absente in vederea
determinarii cvorumului prevazut in paragrafele 1, 2 si 3.
Art. 19
Principiul si procedura de vot
1. Problemele care nu pot fi reglate de comun acord sunt transate prin vot.
2. Votul se desfasoara prin sistemul traditional sau prin intermediul
dispozitivului electronic de votare. In principiu, votul se desfasoara prin
intermediul dispozitivului electronic, atunci cand acesta este la dispozitia
adunarii. Totusi, pentru votul secret, recurgerea la sistemul traditional poate
avea loc, daca cererea prezentata in acest sens de catre o delegatie este
sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si cu drept de vot.
3. Pentru sistemul traditional, procedura de votare este urmatoarea:
a) prin ridicarea mainii: daca rezultatul unei astfel de votari produce
indoieli, presedintele poate, de la sine sau la cererea unei delegatii, sa
ceara procedarea imediat la votarea prin apel nominal;
b) prin apel nominal: la cererea unei delegatii sau la dorinta
presedintelui. Apelul se face in ordinea alfabetica franceza a tarilor membre
reprezentate, incepand cu tara al carei nume a fost tras la sorti de catre
presedinte. Rezultatul votului, cu lista tarilor in functie de natura votului,
este consemnat in procesul-verbal al sedintei;
c) prin scrutin secret: prin buletin de vot, la cererea a doua delegatii.
Presedintele reuniunii desemneaza in acest caz trei scrutatori si ia masurile
necesare pentru a asigura secretul votului.
4. Prin intermediul dispozitivului electronic, procedura de votare este
urmatoarea:
a) vot neinregistrat: inlocuieste un vot prin ridicarea mainii;
b) vot inregistrat: inlocuieste un vot prin apel nominal; totusi nu se procedeaza
la apelul nominal al tarilor, decat daca o delegatie solicita acest lucru si
daca propunerea este sprijinita de catre majoritatea delegatiilor prezente si
cu drept de vot.
5. Oricare ar fi sistemul utilizat, votarea prin scrutin secret are prioritate
fata de oricare alta procedura de votare.
6. Cand incepe votarea, nici o delegatie nu poate sa il intrerupa, decat
daca este vorba de o motiune de ordine referitoare la modalitatea conform
careia se efectueaza votarea.
7. Dupa votare, presedintele poate autoriza delegatiile sa-si explice votul
lor.
Art. 20
Conditii de aprobare a propunerilor
1. Pentru a fi adoptate, propunerile referitoare la modificarea actelor
trebuie sa fie aprobate:
a) pentru Constitutia Uniunii Postale Universale, de catre cel putin doua
treimi din numarul tarilor membre ale uniunii;
b) pentru regulamentul general, de catre majoritatea tarilor membre
reprezentate in congres;
c) pentru conventie si regulamentul ei de aplicare, de catre majoritatea tarilor
membre prezente si cu drept de vot;
d) pentru aranjamente si regulamentele lor de aplicare, de catre
majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot, care sunt parti la
aranjamente.
2. Problemele de procedura, care nu pot fi rezolvate de comun acord, sunt
hotarate de catre majoritatea tarilor membre prezente si cu drept de vot.
Acelasi lucru este valabil si pentru deciziile care nu privesc modificarea
actelor, cu conditia ca in congres majoritatea tarilor membre prezente si cu
drept de vot sa nu decida altfel.
3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 5, prin tari membre prezente si cu
drept de vot trebuie sa se inteleaga tarile membre care voteaza
"pentru" sau "contra", abtinerile nefiind luate in
considerare in calculul voturilor necesare pentru constituirea majoritatii, la
fel si buletinele albe sau nule, in caz de vot prin scrutin secret.
4. In caz de egalitate de sufragii, propunerea este considerata ca
respinsa.
5. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate
din numarul sufragiilor exprimate (pentru, contra, abtineri), examinarea
problemei este amanata pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia
abtinerile, precum si buletinele albe sau nule nu vor mai fi luate in
considerare.
Art. 21
Alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de
exploatare postala
Pentru departajarea tarilor care au obtinut acelasi numar de voturi in
alegerea membrilor Consiliului de administratie si ai Consiliului de exploatare
postala, presedintele procedeaza prin tragere la sorti.
Art. 22
Alegerea directorului general si a vicedirectorului general al Biroului
international
1. Alegerile directorului general si vicedirectorului general al Biroului
international au loc prin scrutin secret, succesiv, in una sau mai multe
sedinte tinute in aceeasi zi. Este ales candidatul care obtine majoritatea
sufragiilor exprimate de catre tarile membre prezente si cu drept de vot. Se
organizeaza atatea scrutinuri cate sunt necesare pentru ca un candidat sa
obtina aceasta majoritate.
2. Sunt considerate tari membre prezente si cu drept de vot cele care
voteaza pentru unul dintre candidatii reglementar anuntati, abtinerile nefiind
luate in considerare la calculul voturilor necesare pentru constituirea
majoritatii, la fel si buletinele albe sau nule.
3. Cand numarul de abtineri si de buletine albe sau nule depaseste jumatate
din numarul de sufragii exprimate conform paragrafului 2, alegerea este amanata
pentru o sedinta ulterioara, in cursul careia abtinerile si buletinele albe sau
nule nu mai sunt luate in considerare.
4. Candidatul care, la un tur de scrutin, a obtinut cele mai putine voturi
este eliminat.
5. In caz de egalitate de voturi se realizeaza un prim ori un al doilea
scrutin suplimentar, pentru a se departaja candidatii, votarea executandu-se
doar pentru acesti candidati. Daca rezultatul este negativ, se decide prin
tragere la sorti. Tragerea la sorti este efectuata de catre presedinte.
Art. 23
Procese-verbale
1. Procesele-verbale ale sedintelor congresului si ale comisiilor reproduc
desfasurarea sedintelor, rezuma pe scurt interventiile, mentioneaza propunerile
si rezultatul deliberarilor. Procesele-verbale sunt redactate pentru sedintele
plenare, iar procesele-verbale sumare, pentru sedintele comisiilor.
2. Procesele-verbale ale sedintelor unei comisii pot fi inlocuite prin
rapoarte adresate congresului, daca Consiliul de administratie decide astfel.
In general, grupurile de lucru redacteaza un raport in atentia organelor care
le-a creat.
3. Totusi fiecare delegat are dreptul sa solicite insertia analitica sau in
extenso, in procesul-verbal sau in raport, a oricarei declaratii facute de el,
cu conditia sa depuna textul francez al acesteia la secretariat, in cel tarziu
2 ore de la sfarsitul sedintei.
4. Din momentul in care a fost distribuit proiectul de proces-verbal sau de
raport, delegatii dispun de un termen de 24 de ore pentru a prezenta
observatiile lor secretariatului care, eventual, serveste de intermediar intre
cel interesat si presedintele sedintei in cauza.
5. In general si sub rezerva paragrafului 4, la inceputul sedintelor
congresului, presedintele supune aprobarii procesul-verbal al unei sedinte
precedente. Acelasi lucru este valabil si pentru comisiile ale caror deliberari
fac obiectul unui proces-verbal sau al unui raport. Procesele-verbale sau
rapoartele ultimelor sedinte, care nu ar putea fi aprobate in congres sau in
comisie, sunt aprobate de catre presedintii respectivi ai acestor reuniuni.
Biroul international va tine seama si de eventualele observatii pe care
delegatii tarilor membre le comunica in termen de 40 de zile de la trimiterea
respectivelor procese-verbale.
6. Biroul international este autorizat sa rectifice in procesele-verbale
sau in rapoartele sedintelor congresului si ale comisiilor erorile materiale
care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia aprobarii lor conform paragrafului
5.
Art. 24
Aprobarea de catre congres a proiectelor de hotarari (acte, rezolutii etc.)
1. In general, fiecare proiect de acte, prezentat de catre Comisia de
redactare, este examinat articol cu articol. El nu poate fi considerat ca
adoptat decat dupa un vot de ansamblu favorabil. Art. 20 paragraful 1 este
aplicabil acestui vot.
2. In cursul acestei examinari, fiecare delegatie poate relua o propunere
care a fost adoptata sau respinsa de catre comisie. Apelul privind asemenea
propuneri este subordonat conditiei ca delegatia sa fi informat in scris pe
presedintele congresului cu cel putin o zi inainte de sedinta in care
dispozitia mentionata in proiectul de acte va fi supusa aprobarii congresului.
3. Totusi este intotdeauna posibil, daca presedintele considera oportun
pentru derularea lucrarilor congresului, sa se procedeze la examinarea
apelurilor inainte de examinarea proiectului de acte prezentat de catre Comisia
de redactare.
4. Cand o propunere a fost adoptata sau respinsa de catre congres, ea nu
poate fi examinata din nou de catre acelasi congres, decat daca apelul a fost
sprijinit de cel putin zece delegatii si aprobat cu o majoritate de doua treimi
din numarul membrilor prezenti si cu drept de vot.
Aceasta posibilitate se limiteaza la propunerile supuse direct in sedintele
plenare, fiind cunoscut ca o aceeasi problema nu poate determina mai mult de un
apel.
5. Biroul international este autorizat sa rectifice in actele definitive
erorile materiale care n-ar fi putut fi evidentiate cu ocazia examinarii
proiectelor de acte, numerotarea articolelor si a paragrafelor, precum si
referintele.
6. Proiectele de decizii, altele decat acelea care modifica actele,
prezentate de catre Comisia de redactare, sunt in general examinate global.
Prevederile paragrafelor 2-5 sunt aplicabile si proiectelor acestor decizii.
Art. 25
Atribuirea de studii Consiliului de administratie si Consiliului de
exploatare postala
La recomandarea biroului sau, congresul atribuie studii Consiliului de
administratie si Consiliului de exploatare postala, conform compozitiei si
competentelor respective ale acestor doua organe, asa cum sunt ele descrise in
art. 102 si 104 din regulamentul general.
Art. 26
Rezerve la acte
Rezervele trebuie sa fie prezentate in scris, in limba franceza (propuneri
referitoare la protocolul final), pentru a putea fi examinate de catre congres
inainte de semnarea actelor.
Art. 27
Semnarea actelor
Actele aprobate definitiv de catre congres sunt supuse spre semnare
plenipotentiarilor.
Art. 28
Modificarile regulamentului
1. Fiecare congres poate modifica regulamentul interior. Pentru a fi supuse
deliberarilor, propunerile de modificare a prezentului regulament, trebuie sa
fie sprijinite in congres de cel putin zece delegatii, cu conditia ca ele sa nu
fie prezentate de catre un organ al Uniunii abilitat sa introduca propuneri.
2. Pentru a fi adoptate, propunerile de modificare a prezentului regulament
trebuie sa fie aprobate de cel putin doua treimi din numarul tarilor membre
reprezentate in congres.
CONVENTIA POSTALA UNIVERSALA*)
----------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in
baza prevederilor art. 22 paragraful 3 al Constitutiei Uniunii Postale
Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, au hotarat, de comun acord si
sub rezerva prevederilor art. 25 paragraful 4 al sus-mentionatei constitutii,
in prezenta conventie, regulile comune aplicabile serviciului postal
international si dispozitiile privind serviciile postei de scrisori.
PARTEA INTAI
Regulile comune aplicabile serviciului postal international
CAP. UNIC
Dispozitii generale
Art. 1
Libertatea de tranzit
1. Principiul libertatii de tranzit este enuntat in primul articol al
Constitutiei Uniunii Postale Universale. El antreneaza obligatia, pentru
fiecare administratie postala, de a indruma mereu pe caile cele mai rapide si
prin mijloacele cele mai sigure, pe care ea le utilizeaza pentru propriile
trimiteri, depesele inchise si trimiterile postei de scrisori in tranzit
deschis, care ii sunt predate de catre o alta administratie.
1 bis. Tarile membre care nu participa la schimbul de scrisori continand
materii biologice perisabile sau materii radioactive au posibilitatea sa nu
admita aceste trimiteri in tranzit deschis pe teritoriul lor. Acelasi lucru
este valabil si pentru trimiterile postei de scrisori, altele decat scrisorile,
cartile postale si cecogramele, fata de care nu au fost respectate dispozitiile
legale care regleaza conditiile publicarii lor sau ale circulatiei lor in tara
traversata.
2. Libertatea de tranzit a coletelor postale de indrumat pe cai terestre si
maritime este limitata la teritoriul tarilor care participa la acest serviciu.
3. Libertatea de tranzit a coletelor-avion este garantata pe intreg
teritoriul Uniunii; totusi tarile membre care nu sunt parti la aranjamentul
privind coletele postale nu pot fi obligate sa participe la indrumarea, pe cale
de suprafata, a coletelor-avion.
4. Daca o tara membra nu respecta dispozitiile referitoare la libertatea de
tranzit, celelalte tari membre au dreptul sa suprime serviciul postal cu
aceasta tara.
Art. 2
Apartenenta trimiterilor postale
Orice trimitere postala apartine expeditorului atat timp cat nu a fost
distribuita celui in drept, cu exceptia cazului in care trimiterea a fost
retinuta prin aplicarea legislatiei tarii de destinatie.
Art. 3
Crearea unui nou serviciu
Administratiile pot, de comun acord, sa creeze un serviciu nou, neprevazut
in mod expres prin actele Uniunii. Taxele referitoare la noul serviciu sunt
fixate de catre fiecare administratie interesata, tinandu-se seama de
cheltuielile de exploatare a serviciului.
Art. 4
Unitatea monetara
Unitatea monetara prevazuta in art. 7 al Constitutiei Uniunii Postale
Universale si utilizata in conventie si in aranjamente, precum si in
regulamentele lor de aplicare este dreptul special de tragere (DST).
Art. 5
Timbre postale
Numai administratiile postale emit timbre postale care atesta plata francarii
conform actelor Uniunii. Marcile de francare postala, amprentele masinilor de
francat si amprentele imprimate sau alte procedee de imprimare sau timbrare
conforme dispozitiilor regulamentului nu pot fi utilizate decat cu autorizatia
administratiei postale.
2. Subiectele si motivele timbrelor postale trebuie sa fie conforme
spiritului din preambulul Constitutiei Uniunii Postale Universale si deciziilor
luate de catre organele Uniunii.
Art. 6
Taxe
1. Taxele referitoare la diferitele servicii postale internationale sunt
fixate in conventie si aranjamente. Aceasta fixare a taxelor trebuie sa se
faca, in principiu, in relatie cu costurile aferente furnizarii acestor
prestatii.
2. Taxele aplicate, inclusiv cele fixate cu titlu indicativ in acte,
trebuie sa fie cel putin egale cu cele aplicate trimiterilor din regim
interior, care prezinta aceleasi caracteristici (categorie, cantitate, termen
de prelucrare etc.).
3. Administratiile postale sunt autorizate sa depaseasca toate taxele care
figureaza in conventie si in aranjamente, inclusiv cele care nu sunt fixate cu
titlu indicativ:
3.1. daca taxele pe care ele le aplica pentru acelasi serviciu in regimul
lor interior sunt mai ridicate decat cele fixate;
3.2. daca acest lucru este necesar pentru acoperirea costurilor de
exploatare a serviciilor lor sau pentru oricare alt motiv rezonabil.
4. Este interzis sa se perceapa de la clienti taxe postale, indiferent de
natura lor, altele decat cele care sunt prevazute in conventie si in
aranjamente.
5. In afara cazurilor prevazute prin conventie si aranjamente, fiecare
administratie postala pastreaza taxele pe care le-a perceput.
Art. 7
Francare postala
1. Principiu.
1.1. Cazurile de francare postala sunt in mod expres prevazute prin
conventie si prin aranjamente.
2. Serviciul postal.
2.1. Trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal,
expediate de catre administratiile postale sau birourile lor, sunt scutite de
orice taxa postala.
2.2. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor
aeriene, trimiterile postei de scrisori referitoare la serviciul postal:
2.2.1. schimbate intre organele Uniunii Postale Universale si organele
uniunilor restranse;
2.2.2. schimbate intre organele acestor uniuni;
2.2.3. expediate de catre sus-mentionatele organe administratiilor postale
sau birourilor lor.
3. Prizonieri de razboi si internati civili.
3.1. Sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia suprataxelor
aeriene, trimiterile postei de scrisori, coletele postale si trimiterile
serviciilor financiare postale adresate prizonierilor de razboi sau expediate
de catre ei fie direct, fie prin intermediul birourilor mentionate in
regulament. Beligerantii primiti sau internati intr-o tara neutra sunt
asimilati prizonierilor de razboi propriu-zisi in ceea ce priveste aplicarea
dispozitiilor precedente.
3.2. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1. se aplica si trimiterilor postei
de scrisori, coletelor postale si trimiterilor din serviciile financiare
provenind din alte tari, adresate persoanelor civile internate conform
Conventiei de la Geneva din 12 august 1949, referitoare la protectia
persoanelor civile in timp de razboi, sau expediate de catre ele fie direct,
fie prin intermediul birourilor mentionate in regulament.
3.3. Birourile mentionate in regulament beneficiaza si ele de scutire
postala pentru posta de scrisori, coletele postale si trimiterile din
serviciile financiare postale privind persoanele vizate la pct. 3.1. si 3.2.,
pe care ele le expediaza sau le primesc fie direct, fie cu titlu de
intermediari.
3.4. Coletele sunt admise in cutie postala pana la greutatea de 5
kilograme. Limita de greutate este extinsa la 10 kilograme pentru trimiterile
al caror continut este indivizibil si pentru cele care sunt adresate unui camp
sau oamenilor sai de incredere pentru a fi distribuite prizonierilor.
4. Cecograme
4.1. Cecogramele sunt scutite de toate taxele postale, cu exceptia
suprataxelor aeriene.
PARTEA A DOUA
Dispozitii referitoare la posta de scrisori: oferta de prestatii
CAP. 1
Servicii de baza
Art. 8
Trimiterile postei de scrisori
1. Trimiterile postei de scrisori sunt clasificate conform urmatoarelor
doua sisteme. Fiecare administratie postala este libera sa aleaga sistemul pe
care ea il aplica traficului sau de plecare.
2. Primul sistem este bazat pe viteza de prelucrare a trimiterilor. Acestea
din urma sunt repartizate in:
2.1. trimiteri prioritare: trimiteri transportate pe calea cea mai rapida
(aeriana sau de suprafata) cu prioritate; limita de greutate: 2 kg in general,
5 kg pentru trimiteri carti si brosuri (serviciu facultativ); 7 kg pentru
cecograme;
2.2. trimiteri neprioritare: trimiteri pentru care expeditorul a ales un
tarif mai putin ridicat, care implica un termen de distribuire mai lung; limite
de greutate: identice cu cele de la pct. 2.1.
3. Al doilea sistem este bazat pe continutul trimiterilor. Acestea din urma
sunt repartizate in:
3.1. scrisori si carti postale, denumite colectiv LC; limita de greutate 2
kilograme;
3.2. imprimate, cecograme si pachete mici, denumite colectiv AO; limite de
greutate: 2 kilograme pentru pachetele mici, 5 kilograme pentru imprimate, 7
kilograme pentru cecograme.
4. In sistemul de clasificare bazat pe continut:
4.1. trimiterile postei de scrisori, transportate pe cale aeriana cu
prioritate, sunt denumite trimiteri-avion;
4.2. trimiterile de suprafata, transportate pe cale aeriana cu prioritate
redusa, sunt denumite trimiteri S.A.L.
5. Fiecare administratie are posibilitatea de a admite ca trimiterile
prioritare si scrisorile-avion sa fie constituite dintr-o foaie de hartie,
indoita in mod convenabil si lipita pe toate laturile. Asemenea trimiteri sunt
denumite aerograme.
6. Curierul constituit din trimiteri ale postei din scrisori depuse in
numar de catre un acelasi expeditor, primit in aceeasi depesa sau in depese
separate, conform conditiilor precizate in regulament, este denumit curier in numar.
7. Sacii speciali continand ziare, scrieri periodice, carti si alte obiecte
imprimate, pe adresa aceluiasi destinatar si pentru aceeasi adresa, sunt, in
ambele sisteme, denumiti saci M; in limita de greutate: 30 kilograme.
8. Limitele de dimensiuni si conditiile de acceptare, precum si
particularitatile referitoare la limitele de greutate sunt prezentate in
regulament.
Art. 9
Taxa de francare
1. Administratia de origine fixeaza taxele de francare pentru transportul
trimiterilor postei de scrisori pe toata intinderea Uniunii. Taxele de francare
cuprind distribuirea trimiterilor la domiciliul destinatarilor, atunci cand
serviciul de distribuire este organizat in tarile de destinatie pentru
trimiterile despre care este vorba. Conditiile de aplicare sunt prezentate in
regulament.
2. Taxele de francare indicative sunt mentionate in tabloul de mai jos:
----------------------------------------------------------
Felul Treptele de greutate Taxele de
trimiterii francare
indicative
(DST)
----------------------------------------------------------
1 2 3
----------------------------------------------------------
2.1. Taxele in sistemul bazat pe viteza:
Trimiteri
prioritare pana la 20 g 0,37
peste 20 g pana la 100 g 0,88
peste 100 g pana la 250 g 1,76
peste 250 g pana la 500 g 3,38
peste 500 g pana la 1000 g 5,88
peste 1000 g pana la 2000 g 9,56
pe treapta suplimentara de
1000 g 4,78
(facultativ)
Trimiteri
neprioritare pana la 20 g 0,18
peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
pe treapta suplimentara de
1000 g 1,54
(facultativ)
2.2. Taxe in sistemul pe continut:
Scrisori pana la 20 g 0,37
peste 20 g pana la 100 g 0,88
peste 100 g pana la 250 g 1,76
peste 250 g pana la 500 g 3,38
peste 500 g pana la 1000 g 5,88
peste 1000 g pana la 2000 g 9,56
Carti postale 0,26
Imprimate pana la 20 g 0,18
peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
pe treapta suplimentara de
1000 g 1,54
Pachete mici peste 20 g pana la 100 g 0,40
peste 100 g pana la 250 g 0,74
peste 250 g pana la 500 g 1,32
peste 500 g pana la 1000 g 2,21
peste 1000 g pana la 2000 g 3,09
----------------------------------------------------------
3. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa
modifice in intervalul dintre doua congrese, sub rezerva aprobarii consiliului
de administratie, taxele indicative mentionate la paragraful 2. Taxele
revizuite vor avea ca baza media taxelor fixate de catre membrii uniunii pentru
trimiterile internationale prezentate in tara lor.
4. Administratia de origine are posibilitatea de a acorda, pentru trimiterile
postei de scrisori care contin:
4.1. ziare si scrieri periodice publicate in tara sa, o reducere care nu
poate depasi 50% din tariful aplicabil categoriei de trimiteri utilizate;
4.2. carti si brosuri, partituri muzicale si harti geografice care nu
contin nici o publicitate sau reclama, alta decat aceea care figureaza pe
coperta sau pe paginile de garda ale acestor obiecte, aceeasi reducere cu cea
prevazuta la pct. 4.1.
5. Taxa aplicabila sacilor M este calculata pe trepte de 1 kilogram pana la
concurenta greutatii totale a fiecarui sac. Administratia de origine are
posibilitatea sa acorde pentru acesti saci o reducere de taxa care poate ajunge
pana la 20% din taxa aplicabila pentru categoria de trimiteri utilizata.
Aceasta reducere poate fi independenta de reducerile prevazute la paragraful 4.
6. Administratia de origine are posibilitatea de a aplica trimiterilor
nenominalizate taxe diferite de cele aplicate trimiterilor normalizate.
Trimiterile normalizate sunt definite in regulament.
7. In sistemul bazat pe continut, reunirea, intr-o singura trimitere, de
obiecte pasibile de taxe diferite este autorizata cu conditia ca greutatea
totala sa nu fie superioara greutatii maxime prevazute pentru categoria a carei
limita de greutate este cea mai ridicata. Taxa aplicabila unei astfel de
trimiteri este, dupa cum doreste administratia de origine, aceea a categoriei
al carei tarif este cel mai ridicat sau suma diferitelor taxe aplicabile
fiecarui element al trimiterii. Aceste trimiteri poarta mentiunea trimiteri
mixte.
Art. 10
Tarifarea conform modului de indrumare sau vitezei
1. Taxele aplicabile trimiterilor prioritare, care sunt intotdeauna
transportate pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata), cuprind
eventualele costuri suplimentare ale transmiterii rapide.
2. Administratiile care aplica sistemul bazat pe continut sunt autorizate:
2.1. sa perceapa suprataxe pentru trimiterile-avion.
Suprataxele trebuie sa fie in relatie cu cheltuielile de transport aerian
si sa fie uniforme pentru cel putin ansamblul teritoriului fiecarei tari de
destinatie, indiferent care ar fi indrumarea utilizata. Pentru calculul
suprataxei aplicabile unei trimiteri-avion, administratiile sunt autorizate sa
tina seama de greutatea formularelor utilizate de public, eventual anexate;
2.2. sa perceapa, pentru trimiterile S.A.L., suprataxe inferioare acelora
pe care ele le percep pentru trimiterile-avion;
2.3. sa fixeze taxe combinate pentru formarea trimiterilor-avion si a
trimiterilor S.A.L., tinand seama de costul prestatiilor lor postale si de
sumele de platit pentru transport aerian.
3. Reducerile de taxe conform art. 9 paragrafele 4 si 5 se aplica si
trimiterilor transportate prin avion, dar nici o reducere nu este acordata
partii din taxa destinata sa acopere cheltuielile acestui transport.
Art. 11
Tarife preferentiale
Dincolo de limita minima a taxelor fixate la art. 6 paragraful 2,
administratiile postale au posibilitatea de a acorda taxe reduse, bazate pe legislatia
lor interna, pentru trimiterile postei de scrisori prezentate in tara lor. Ele
au, in special, posibilitatea de a acorda tarife preferentiale clientilor lor
care au trafic postal important.
Art. 12
Taxe speciale
1. Nici o taxa de distribuire nu poate fi perceputa de la destinatar pentru
pachetele mici cu o greutate mai mica de 500 g.
2. Cand pachetele mici cu o greutate de peste 500 g sunt supuse unei taxe
de distribuire in regimul intern, aceeasi taxa putand fi perceputa pentru pachetele
mici care provin din strainatate.
3. Administratiile sunt autorizate sa perceapa, in cazurile mentionate mai
jos, aceleasi taxe ca in regimul intern:
3.1. taxa de prezentare in ultima limita de ora, perceputa de la expeditor;
3.2. taxa de prezentare in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor,
perceputa de la expeditor;
3.3. taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, perceputa de la
acesta din urma;
3.4. taxa de retragere in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor,
perceputa de la destinatar;
3.5. taxa de post-restant, perceputa de la destinatar;
3.6. taxa de magazinaj pentru orice trimitere din posta de scrisori care
depaseste 500 g si pe care destinatarul acesteia nu a preluat-o in termenul in
care trimiterea a fost tinuta la dispozitia lui fara cheltuieli. Aceasta taxa
nu se aplica cecogramelor.
Art. 13
Francarea
1. In general trimiterile postei de scrisori trebuie sa fie complet
francate de catre expeditor. Modalitatile de francare sunt definite in
regulament.
2. Administratia de origine are posibilitatea sa predea expeditorilor
trimiterile postei de scrisori nefrancate sau insuficient francate, pentru ca
acestia sa le completeze ei insusi francarea.
3. Administratia de origine poate, de asemenea, sa francheze trimiterile
postei de scrisori nefrancate sau sa completeze francarea trimiterilor
insuficient francate si sa incaseze valoarea lipsa de la expeditor. In acest
caz ea este autorizata sa perceapa si o taxa de prelucrare de 0,33 DST maximum.
Lipsa francarii este reprezentata printr-una dintre modalitatile definite in
regulament.
4. In cazurile in care posibilitatile descrise la paragrafele 2 si 3 nu
sunt aplicate, trimiterile nefrancate sau insuficient francate sunt pasibile, in
sarcina destinatarului, sau a expeditorului cand este vorba de trimiteri
returate, de o taxa speciala, al carei calcul este definit in regulament.
Art. 14
Francarea trimiterilor postei de scrisori la bordul vapoarelor
1. Trimiterile prezentate la bordul unui vapor in timpul stationarii in
doua puncte extreme ale parcursului sau intr-una dintre escalele intermediare
trebuie sa fie francate cu timbre postale si conform tarifului din tara in
apele careia se gaseste nava.
2. Daca prezentarea trimiterilor la bordul vaporului are loc in plina mare,
trimiterile pot fi francate, in afara unei intelegeri speciale intre
administratiile interesate, cu timbre postale si conform tarifului tarii careia
ii apartine sau de care depinde vaporul. Trimiterile francate in aceste
conditii trebuie sa fie predate oficiului postal din escala, de indata ce este
posibil dupa sosirea vaporului.
Art. 15
Cupoane-raspuns internationale
1. Administratiile postale au posibilitatea sa vanda cupoane-raspuns internationale,
emise de biroul international, si sa le limiteze vanzarea conform legislatiei
lor interne.
2. Valoarea cuponului-raspuns este de 0,74 DST. Pretul de vanzare fixat de
catre administratiile interesate nu poate fi inferior acestei valori.
3. Cupoanele-raspuns sunt schimbabile in orice tara membra contra unui sau
mai multor timbre postale reprezentand francarea minima a unei trimiteri
prioritare simple sau a unei scrisori-avion simple, expediate in strainatate.
Daca legislatia interna a tarii de schimb nu interzice, cupoanele-raspuns sunt
schimbabile si contra intreguri postale sau contra altor marci sau amprente de
francare postala.
4. Administratia unei tari membre are, in plus, posibilitatea de a solicita
prezentarea simultana a cupoanelor-raspuns si a trimiterilor de francat in
schimbul cupoanelor-raspuns.
CAP. 2
Servicii speciale
Art. 16
Trimiteri recomandate
1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate recomandat.
2. Taxa trimiterilor recomandate trebuie sa fie achitate dinainte. Ea se
compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de
clasificare si categoriei sale, si dintr-o taxa fixa de recomandare de 0,31 DST
maximum. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe
unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara.
3. In cazurile in care sunt necesare masuri exceptionale de securitate,
administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus
fata de taxa mentionata la pct. 2, taxele speciale prevazute prin legislatia
interna.
4. Administratiile postale dispuse sa isi asume riscurile care rezulta
dintr-un caz de forta majora sunt autorizate sa perceapa o taxa speciala de
0,13 DST maximum pentru fiecare trimitere recomandata.
Art. 17
Trimiteri cu predare atestata
1. Trimiterile postei de scrisori pot fi expediate prin serviciul
trimiterilor cu predare atestata, in relatiile dintre administratiile care se
insarcineaza cu acest serviciu.
2. Taxa trimiterilor cu predare atestata este achitata dinainte. Ea se
compune din taxa de francare a trimiterii, conform sistemului sau de
clasificare si categoriei sale, si din taxa de predare atestata, fixata de
catre administratia de origine. Aceasta taxa trebuie sa fie inferioara taxei de
recomandare.
Art. 18
Trimiteri cu valoare declarata
1. Trimiterile prioritare si neprioritare si scrisorile care contin
hartii-valoare, documente sau obiecte de valoare sunt denumite trimiteri cu
valoare declarata si pot fi schimbate cu asigurarea continutului pentru
valoarea declarata de expeditor. Acest schimb este limitat la relatiile dintre
administratiile postale care s-au declarat de acord pentru acceptarea acestor
trimiteri, fie in relatiile lor reciproce, fie intr-un singur sens.
2. Suma valorii declarate este, in principiu, nelimitata. Fiecare
administratie are posibilitatea sa limiteze declararea valorii, in ceea ce o
priveste, la o suma care nu poate fi mai mica de 4000 DST. Totusi limita
valorii declarate, adoptata in serviciul intern, este aplicabila, daca ea este
inferioara acestei sume.
3. Taxa trimiterilor cu valoare declarata trebuie sa fie achitata dinainte.
Ea se compune din taxa de francare simpla, taxa fixa de recomandare, prevazuta
la art. 16 paragraful 2 si dintr-o taxa de asigurare.
4. In locul taxei fixe de recomandare, administratiile postale au
posibilitatea sa perceapa taxa corespunzatoare din serviciul lor intern sau, in
mod exceptional, o taxa de maximum 3,27 DST.
5. Taxa de asigurare este de 0,33 DST maximum pentru 65,34 sau fractiune de
65,34 DST declarati, sau de 0,5% din treapta de valoare declarata. Aceasta taxa
este aplicabila indiferent care ar fi tara de destinatie, chiar in tarile care
isi asuma riscurile ce ar putea rezulta in caz de forta majora.
6. In cazurile in care sunt necesare masuri de securitate, exceptionale,
administratiile pot sa perceapa de la expeditori sau de la destinatari, in plus
fata de taxele mentionate la paragrafele 3, 4 si 5, taxele speciale prevazute
in legislatia lor interna.
Art. 19
Trimiteri expres
1. La cererea expeditorilor si pentru destinatia tarilor ale caror
administratii se insarcineaza cu acest serviciu, trimiterile postei de scrisori
sunt distribuite prin curier special, de indata ce este posibil, dupa sosirea
lor in oficiul de distribuire. Orice administratie are dreptul sa limiteze
acest serviciu la trimiterile prioritare, trimiterile-avion sau, daca este
vorba de singura cale utilizata intre doua administratii, la trimiterile LC de
suprafata. Trimiterile expres pot fi tratate si in alt fel, atat timp cat
nivelul de calitate general al serviciului oferit destinatarului este cel putin
la fel de ridicat ca acela obtinut atunci cand se apeleaza la curier special.
2. Daca trimiterile care sosesc la oficiul de distribuire dupa ultima
distribuire obisnuita a zilei, ele sunt distribuite prin curier special in
aceeasi zi si in aceleasi conditii ca acelea aplicate in regimul intern in
tarile care ofera aceasta prestatie.
3. Administratiile care au mai multe filiere de transmitere a curierului
postei de scrisori trebuie sa inlesneasca trecerea trimiterilor expres prin
filiera de transmitere interna cea mai rapida, la sosirea acestora in biroul de
schimb al curierului de sosire, si sa trateze apoi aceste trimiteri cat mai
rapid posibil.
4. Trimiterile expres sunt supuse, in afara taxei de francare, la o taxa
care se ridica cel putin la nivelul sumei de francare a unei trimiteri simple
prioritare/neprioritare, dupa caz, sau al unei scrisori simple si la maximum
1,63 DST. Pentru fiecare sac M, administratiile percep, in locul unei taxe
unitare, o taxa globala care nu depaseste de cinci ori taxa unitara. Aceasta
taxa trebuie sa fie achitata complet dinainte.
5. Cand predarea prin expres antreneaza constrangeri speciale, o taxa
complementara poate fi perceputa conform dispozitiilor referitoare la
trimiterile de aceeasi natura din regimul intern.
6. Daca reglementarea administratiei de destinatie o permite, destinatarii
pot solicita oficiului de distribuire predarea prin expres la sosirea
trimiterilor care le sunt destinate. In acest caz, administratia de destinatie
este autorizata sa perceapa, in momentul distribuirii, taxa aplicabila in
serviciul sau intern.
Art. 20
Confirmarea de primire
1. Expeditorul unei trimiteri recomandate, al unei trimiteri cu predare
atestata sau al unei trimiteri cu valoare declarata poate solicita, in momentul
prezentarii, o confirmare de primire, platind taxa de maximum 0,98 DST. Confirmarea
de primire este returata expeditorului pe calea cea mai rapida (aeriana sau de
suprafata).
2. Cand expeditorul reclama o confirmare de primire care nu i-a parvenit in
termenul normal, nu i se mai percepe o a doua taxa.
Art. 21
Predare in mana proprie
1. La cererea expeditorului si in relatiile dintre administratiile care
si-au dat consimtamantul, trimiterile recomandate, trimiterile cu predare
atestata si trimiterile cu valoare declarata sunt predate in mana proprie.
Administratiile pot sa se puna de acord sa nu admita acest lucru decat pentru
trimiterile respective, insotite de o confirmare de primire. In toate cazurile,
expeditorul plateste o taxa de predare in mana proprie de 0,16 DST maximum.
Art. 22
Trimiteri scutite de taxe si drepturi
1. In relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord
in aceasta privinta, expeditorii pot sa ia in sarcina lor, prin intermediul
unei declaratii prealabile la oficiul postal de origine, totalitatea taxelor si
a drepturilor cu care sunt grevate trimiterile la distribuire. Atat timp cat o
trimitere nu a fost predata destinatarului, expeditorul poate, ulterior
prezentarii, sa solicite ca trimiterea sa fie predata cu scutire de taxe si
drepturi.
2. In cazurile prevazute in paragraful 1, expeditorii se angajeaza sa
plateasca sumele care ar putea fi reclamate de catre oficiul postal de
distribuire. Eventual, ei trebuie sa efectueze o plata provizorie.
3. Administratia de origine percepe de la expeditor o taxa de 0,98 DST
maximum, pe care ea o pastreaza ca remuneratie pentru serviciile furnizate in
tara de origine.
4. In caz de cerere formulata ulterior prezentarii, administratia de
origine percepe in plus o taxa aditionala de 1,31 DST per cerere. Daca cererea
trebuie sa fie transmisa pe calea telecomunicatiilor, expeditorul trebuie sa
plateasca si taxa corespunzatoare.
5. Administratia de destinatie este autorizata sa perceapa, per trimitere,
o taxa de comision de 0,98 DST maximum. Aceasta taxa este independenta de taxa
de prezentare la vama. Ea este perceputa de la expeditor in profitul
administratiei de destinatie.
6. Orice administratie are dreptul sa limiteze serviciul de trimiteri,
scutite de taxe si drepturi, la trimiterile recomandate si la trimiterile cu
valoare declarata.
Art. 23
Serviciul de corespondenta comerciala-raspuns internationala
1. Administratiile pot sa convina intre ele sa participe la un serviciu
facultativ, denumit in continuare corespondenta comerciala-raspuns internationala
(CCRI).
2. Administratiile care asigura acest serviciu trebuie sa respecte
dispozitiile definite in regulament.
3. Administratiile pot totusi conveni, bilateral, sa stabileasca alt sistem
intre ele.
4. Administratiile pot pune in aplicare un sistem de compensare care sa
tina seama de costurile suportate.
Art. 24
Materii biologice perisabile. Materii radioactive
1. Materiile biologice perisabile si materiile radioactive, conditionate si
ambalate conform dispozitiilor respective din regulament, sunt supuse tarifului
trimiterilor prioritare sau tarifului scrisorilor si recomandarii. Admiterea
lor este limitata la relatiile dintre administratiile postale care s-au
declarat de acord pentru acceptarea acestor trimiteri fie in relatiile lor
reciproce, fie intr-un singur sens. Asemenea materii sunt indrumate pe calea
cea mai rapida, sub rezerva achitarii suprataxelor aeriene corespunzatoare.
2. Materiile biologice perisabile nu pot fi schimbate decat intre
laboratoare calificate oficial recunoscute, in timp ce materiile radioactive nu
pot fi prezentate decat de catre expeditori clar autorizati.
CAP. 3
Dispozitii speciale
Art. 25
Prezentarea in strainatate a trimiterilor din posta de scrisori
1. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie
destinatarilor trimiterile postei de scrisori pe care expeditori, rezidand pe
teritoriul sau le prezinta sau fac sa fie prezentate intr-o tara straina,
pentru a beneficia de conditiile tarifare mai favorabile care sunt acolo
aplicabile.
2. Dispozitiile prevazute in paragraful 1 se aplica fara distinctie fie
trimiterilor postei de scrisori pregatite in tara de rezidenta a expeditorului
si transportate apoi peste frontiera, fie trimiterilor postei de scrisori confectionate
intr-o tara straina.
3. Administratia de destinatie are dreptul sa solicite expeditorului si, in
lipsa acestuia, administratiei de prezentare, plata tarifelor interne. Daca
nici expeditorul, nici administratia de prezentare nu accepta sa plateasca
aceste tarife intr-un termen fixat de catre administratia de destinatie,
aceasta poate fie sa returneze trimiterile administratiei de prezentare avand
dreptul sa fie rambursata cu cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform
propriei legislatii.
4. Nici o tara membra nu este obligata sa indrume nici sa distribuie
destinatarilor trimiterile postei de scrisori, pe care expeditorii le-au
prezentat in cantitate mare intr-o alta tara decat aceea in care rezideaza,
fara sa perceapa o remuneratie adecvata. Administratiile de destinatie au
dreptul sa solicite administratiei de prezentare o remuneratie in raport cu
costurile suportate, care nu va fi superioara valorii celei mai ridicate dintre
urmatoarele doua formule: fie 80% din tariful intern aplicabil unor trimiteri
echivalente, fie 0,14 DST per trimitere plus 1 DST per kilogram. Daca
administratia de prezentare nu accepta sa plateasca valoarea reclamata intr-un
termen fixat de catre administratia de destinatie, acesta poate fie sa retureze
trimiterile administratiei de prezentare, avand dreptul sa fie rambursata cu
cheltuielile de retur, fie sa le trateze conform propriei sale legislatii.
Art. 26
Trimiteri neadmise. Interdictii
1. Trimiterile care nu indeplinesc conditiile cerute prin conventie si
regulament nu sunt admise.
2. Trimiterile, altele decat trimiterile cu valoare declarata, nu pot
contine monede, bilete de banca, bancnote sau valori la purtator, cecuri de
calatorie, platina, aur sau argint, manufacturat sau nu, pietre pretioase,
bijuterii si alte obiecte pretioase. Totusi, daca legislatia interna a tarilor
de origine si de destinatie o permit, aceste obiecte pot fi expediate in plic
inchis, ca trimiteri recomandate.
3. Scrisorile nu pot contine documente avand caracter de corespondenta
actuala si personala, schimbate intre alte persoane decat expeditorul si
destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. Daca se constata prezenta
acestora, administratia tarii de origine sau de destinatie le trateaza conform
legislatiei sale.
4. In afara exceptiilor prevazute in regulament, imprimatele si
cecogramele:
4.1. nu pot sa comporte nici o adnotare, nici sa contina vreun document
care sa aiba caracter de corespondenta actuala si personala;
4.2. nu pot sa contina nici un timbru postal, nici o formula de francare,
obliterata sau nu, nici o hartie reprezentand vreo valoare.
5. Introducerea in trimiterile postei de scrisori a obiectelor mentionate
mai jos este interzisa:
5.1 stupefiantele si substantele psihotrope;
5.2. materiile explozibile, inflamabile sau alte materii periculoase;
totusi materiile biologice perisabile si materiile radioactive mentionate in
art. 24 nu cad sub incidenta acestei interdictii;
5.3. obiectele obscene sau imorale;
5.4. obiectele al caror import sau circulatie este interzisa in tara de
destinatie;
6. Introducerea de animale vii in trimiterile postei de scrisori este
interzisa.
6.1. Sunt totusi admise in trimiterile postei de scrisori, altele decat
trimiterile cu valoare declarata:
6.1.1. albinele, lipitorile si viermii de matase;
6.1.2. parazitii si distrugatorii insectelor nocive, destinati in controlul
acestor insecte si schimbati intre institutiile oficial recunoscute.
7. Tratamentul trimiterilor admise din greseala este prevazut in
regulament. Totusi trimiterile care contin obiectele mentionate la pct. 5.1.,
5.2. si 5.3 nu sunt in nici un caz indrumate la destinatie, nici distribuite
destinatarilor, nici returate la origine.
Art. 27
Reexpedierea
1. In caz de schimbare a adresei destinatarului, trimiterile postei de
scrisori ii sunt imediat reexpediate in conditiile prevazute in serviciul
intern.
2. Trimiterile nu sunt totusi reexpediate:
2.1. daca expeditorul le-a interzis reexpedierea printr-o adnotare facuta
in adresa, intr-o limba cunoscuta in tara de destinatie;
2.2. daca ele comporta, deasupra adresei destinatarului, mentiunea sau
ocupantului locului.
3. Administratiile care percep o taxa pentru cererile de reexpediere in serviciul
lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa in serviciul international.
4. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile postei de
scrisori reexpediate dintr-o tara in alta, in afara exceptiilor prevazute de
regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de reexpediere in
serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru
trimiterile postei de scrisori reexpediate in propriul lor serviciu.
5. Conditiile de reexpediere reies din regulament.
Art. 28
Trimiteri nedistribuibile
1. Sunt considerate ca trimiteri nedistribuibile acele trimiteri care nu au
putut fi predate destinatarilor dintr-o cauza anume.
2. Returarea trimiterilor nedistribuibile, precum si termenul lor de
pastrare sunt prevazute in regulament.
3. Nici un supliment de taxa nu este perceput pentru trimiterile
nedistribuibile returate tarii de origine, in afara exceptiilor prevazute in
regulament. Totusi administratiile care percep o taxa de retur in serviciul lor
intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa pentru trimiterile din regim
international care le sunt returate.
Art. 29
Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori poate cere retragerea
din serviciu, modificarea sau corectarea adresei, atat timp cat trimiterea:
1.1. nu a fost predata destinatarului;
1.2. nu a fost confiscata sau distrusa de catre autoritatea competenta
pentru incalcarea art. 26;
1.3. nu a fost retinuta in virtutea legislatiei tarii de destinatie.
2. Fiecare administratie este obligata sa accepte cererile de retragere, de
modificare sau de corectare a adresei, referitoare la orice trimitere din posta
de scrisori, prezentata in serviciile altor administratii, daca legislatia sa
permite acest lucru.
3. Expeditorul trebuie sa plateasca, pentru fiecare cerere, o taxa speciala
de 1,31 DST maximum.
4. Cererea este transmisa pe cale postala sau pe caile telecomunicatiilor
pe cheltuiala expeditorului. Conditiile de transmitere si dispozitiile
referitoare la utilizarea caii de telecomunicatii sunt prevazute in regulament.
5. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a
adresei referitoare la mai multe trimiteri prezentate simultan la acelasi
oficiu postal de catre acelasi expeditor pe adresa aceluiasi destinatar nu se
percep decat o singura data taxele prevazute la paragrafele 3 si 4.
Art. 30
Reclamatii
1. Reclamatiile sunt admise in termen de un an, incepand din a doua zi dupa
prezentarea trimiterii.
2. In timpul acestei perioade, reclamatiile sunt acceptate de indata ce
problema este semnalata de catre expeditor sau de catre destinatar. Totusi,
cand reclamatia unui expeditor se refera la o trimitere nedistribuita si cand
termenul de indrumare prevazut nu este inca expirat, se convine a se informa
expeditorul asupra acestui termen.
3. Fiecare administratie este obligata sa accepte reclamatiile referitoare
la orice trimitere prezentata in serviciile celorlalte administratii.
4. Prelucrarea reclamatiilor este gratuita. Totusi, daca utilizarea cailor
de telecomunicatii sau a serviciului EMS este solicitata, cheltuielile
suplimentare sunt, in principiu, in sarcina solicitantului. Dispozitiile referitoare
la acest lucru sunt prevazute in regulament.
CAP. 4
Probleme vamale
Art. 31
Controlul vamal
Administratiile postale din tara de origine si din cea de destinatie sunt
autorizate sa supuna trimiterile postei de scrisori controlului vamal, conform
legislatiei din aceste tari.
Art. 32
Taxa de prezentare la vama
Trimiterile supuse controlului vamal in tara de origine sau de destinatie,
dupa caz, pot fi supuse unei taxe postale speciale de 2,61 DST maximum. Pentru
fiecare sac M, taxa speciala poate ajunge pana la 3,27 DST maximum. Aceasta
taxa nu este perceputa decat pentru prezentarea la vama si vamuirea
trimiterilor care au fost supuse drepturilor vamale sau oricarui alt drept de
aceeasi natura.
Art. 33
Drepturi vamale si alte drepturi
Administratiile postale sunt autorizate sa perceapa de la expeditorii sau
destinatarii trimiterilor, dupa caz, drepturile vamale si orice alte eventuale
drepturi.
CAP. 5
Responsabilitate
Art. 34
Responsabilitatea administratiilor postale. Despagubiri
1. Generalitati
1.1. In afara cazurilor prevazute la art. 35, administratiile postale
raspund de:
1.1.1. pierderea, spolierea sau avarierea trimiterilor recomandate si a
trimiterilor cu valoare declarata;
1.1.2. pierderea trimiterilor cu predare atestata.
1.2. Administratiile postale se pot angaja sa acopere riscurile care decurg
dintr-un caz de forta majora.
2. Trimiteri recomandate.
2.1. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire in
caz de pierdere a trimiterii sale.
2.1.1. Despagubirea pentru pierderea unei trimiteri recomandate se ridica
la 30 DST, inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii trimiterii;
2.1.2. Despagubirea pentru un sac M recomandat se ridica la 150 DST,
inclusiv valoarea taxelor platite cu ocazia prezentarii sacului M.
2.2. Expeditorul unei trimiteri recomandate are dreptul la o despagubire,
daca continutul trimiterii sale este spoliat sau avariat. Ambalajul trebuie totusi
sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod eficient continutul
contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
2.2.1. Despagubirea pentru o trimitere recomandata spoliata sau avariata
corespunde, in principiu, valorii reale a pagubei. Ea nu poate totusi, in nici
un caz, sa depaseasca valorile fixate la pct. 2.1.1. si 2.1.2. Pagubele
indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare.
3. Trimiteri cu predare atestata
3.1. In caz de pierdere a unei trimiteri cu predare atestata, expeditorul
are dreptul la restituirea taxelor achitate.
3.2. Expeditorul are, de asemenea, dreptul la rambursarea taxelor achitate,
in cazul in care continutul a fost in intregime spoliat sau avariat. Ambalajul
trebuie totusi sa fi fost recunoscut ca suficient pentru a garanta in mod
eficient continutul contra riscurilor accidentale de spoliere sau avariere.
4. Trimiteri cu valoare declarata
4.1. In caz de pierdere, spoliere sau avariere a unei trimiteri cu valoare
declarata, expeditorul are dreptul la o despagubire corespunzand, in principiu,
valorii reale a pagubei. Pagubele indirecte sau beneficiile nerealizate nu sunt
luate in considerare. Totusi aceasta despagubire nu poate in nici un caz sa
depaseasca suma in DST a valorii declarate.
4.2. Despagubirea este calculata dupa pretul curent, convertit in DST, al
obiectelor de valoare de aceeasi natura, in locul si perioada in care ele au
fost acceptate la transport. In lipsa unui pret curent, despagubirea este calculata
dupa valoarea obisnuita a obiectelor evaluate pe aceeasi baza.
4.3. Cand o despagubire este datorata pentru pierderea, spolierea totala
sau avarierea totala a unei trimiteri cu valoare declarata, expeditorul sau,
dupa caz, destinatarul are dreptul, in plus, la restituirea taxelor si a
drepturilor achitate. Totusi taxa de asigurare nu este in nici un caz
rambursabila; ea ramane achitata administratiei de origine.
5. Prin derogare de la dispozitiile prevazute la pct. 2.1. si 4.1.,
destinatarul are dreptul la despagubire dupa ce va fi fost facuta predarea unei
trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarata, spoliata sau
avariata.
6. Administratia de origine are posibilitatea de a plati expeditorilor din
tara sa despagubirile prevazute prin legislatia sa interna pentru trimiterile
recomandate, cu conditia ca ele sa nu fie inferioare celor prevazute la pct.
2.1. Acelasi lucru este valabil si pentru administratia de destinatie, atunci
cand despagubirea este platita destinatarului. Valorile fixate la pct. 2.1
raman totusi aplicabile:
6.1. in caz de recurs contra administratiei responsabile;
6.2. daca expeditorul renunta la drepturile sale in favoarea destinatarului
sau invers.
Art. 35
Neresponsabilitatea administratiilor postale
1. Administratiile postale inceteaza sa fie responsabile de trimiterile
recomandate, trimiterile cu predare atestata si trimiterile cu valoare
declarata, carora le-a fost facuta predarea in conditiile prescrise de
reglementarile lor pentru trimiteri de aceeasi natura. Responsabilitatea este
totusi mentinuta:
1.1. cand o spoliere sau avariere a fost constatata inaintea predarii sau
cu ocazia predarii trimiterii;
1.2. cand reglementarea interna permitand, destinatarul, eventual expeditorul,
daca este cazul unui retur la origine, formuleaza rezerve la preluarea unei
trimiteri spoliate sau avariate;
1.3. cand reglementarea interna permitand, trimiterea recomandata a fost
distribuita intr-o cutie postala si destinatarul declara ca nu a primit-o
atunci cand procedeaza la reclamatie;
1.4. cand destinatarul sau, in caz de retur la origine, expeditorul unei
trimiteri cu valoare declarata, in pofida descarcarii date reglementar, declara
fara intarziere administratiei care i-a distribuit trimiterea ca a constatat o
paguba. El trebuie sa aduca dovada ca spolierea sau avarierea nu s-a produs
dupa distribuirea trimiterii.
2. Administratiile postale nu sunt responsabile:
2.1. in caz de forta majora, sub rezerva art. 34 pct. 1.2.:
2.2. cand proba responsabilitatii lor nefiind administrata altfel, ele nu
pot raspunde de trimiteri ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca
rezultat al unui caz de forta majora;
2.3. cand paguba a fost determinata de greseala sau neglijenta expeditorului
sau provine de la natura continutului;
2.4. cand este vorba de trimiteri al caror continut cade sub interdictiile
prevazute la art. 26, si aceste trimiteri au fost confiscate sau distruse de
catre autoritatea competenta datorita continutului lor;
2.5. in caz de retinere, in virtutea legislatiei tarii de destinatie,
conform notificarii administratiei acestei tari;
2.6. cand este vorba de trimiteri cu valoare declarata, care fac obiectul
unei declarari frauduloase a valorii superioare valorii reale a continutului;
2.7. cand expeditorul nu a formulat nici o reclamatie in termen de un an,
incepand din a doua zi dupa prezentarea trimiterii.
3. Administratiile postale nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce
priveste declaratia vamala, indiferent sub ce forma ar fi aceasta facuta, si
deciziile luate de catre serviciile vamale cu ocazia verificarii trimiterilor
supuse controlului vamal.
Art. 36
Responsabilitatea expeditorului
1. Expeditorul unei trimiteri din posta de scrisori este responsabil de
toate pagubele cauzate celorlalte trimiteri postale ca urmare a expedierii de
obiecte neadmise la transport sau a nerespectarii conditiilor de admitere.
2. Expeditorul este responsabil in aceleasi limite ca si administratiile
postale.
3. Expeditorul ramane responsabil, chiar daca oficiul de prezentare a
acceptat o astfel de trimitere.
4. Expeditorul nu este responsabil, daca exista o greseala sau neglijenta a
administratiilor sau a transportatorilor.
Art. 37
Plata despagubirii
1. Sub rezerva dreptului de recurs contra administratiei responsabile,
obligatia de a plati despagubirea revine, dupa caz, administratiei de origine
sau administratiei de destinatie.
Obligatia de a restitui taxele pentru trimiterile cu predare atestata
revine administratiei de origine.
2. Expeditorul are posibilitatea sa renunte la dreptul sau la despagubire
in favoarea destinatarului. Invers, destinatarul are posibilitatea sa renunte
la drepturile sale in favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul pot
autoriza o terta persoana sa primeasca despagubirea, daca legislatia interna
permite acest lucru.
3. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este autorizata sa
despagubeasca pe cel in drept in contul administratiei care, participand la
transport si in mod reglementar atentionata, a lasat sa se scurga doua luni
fara sa dea o solutie definitiva problemei sau fara sa fi semnalat:
3.1. ca paguba pare sa fie datorata unui caz de forta majora;
3.2. ca trimiterea ar fi fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre
autoritatea competenta, datorita continutul ei, sau retinuta in virtutea
legislatiei tarii de destinatie.
4. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este, de asemenea,
autorizata sa despagubeasca pe cel in drept in cazul in care formularul de
reclamatie este insuficient completat si a trebuit sa fie returat pentru
completarea informatiei, antrenand astfel depasirea termenului prevazut in
paragraful 3.
Art. 38
Recuperarea eventuala a despagubirii de la expeditor sau destinatar
1. Daca, dupa plata despagubirii, o trimitere recomandata sau o trimitere
cu valoare declarata sau o parte a continutului considerat anterior ca pierdut
a fost regasit, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul este avizat ca
trimiterea este tinuta la dispozitia sa o perioada de 3 luni, contra
rambursarii valorii despagubirii platite. In acelasi timp el este intrebat cui
trebuie sa fie predata trimiterea. In caz de refuz sau de lipsa a raspunsului
in termenul prevazut, acelasi demers este efectuat pe langa destinatar sau
expeditor, dupa caz.
2. Daca expeditorul si destinatarul renunta sa preia trimiterea, aceasta
devine proprietatea administratiei, sau, daca este cazul, a administratiilor
care au suportat paguba.
3. In caz de descoperire ulterioara a unei trimiteri cu valoare declarata,
al carei continut este recunoscut ca fiind de valoare inferioara sumei
despagubirii platite, expeditorul trebuie sa ramburseze suma acestei despagubiri
contra preluarii trimiterii, fara prejudicierea consecintelor care decurg din
declararea frauduloasa a valorii.
CAP. 6
Curierul electronic
Art. 39
Dispozitii generale
1. Administratiile postale pot conveni intre ele sa practice serviciile de
curier electronic.
2. Curierul electronic este un serviciu postal care utilizeaza calea
telecomunicatiilor pentru a transmite, conform originalului si in cateva
secunde, mesaje primite de la expeditor, sub forma fizica sau electronica si
care trebuie sa fie predate destinatarului, sub forma fizica sau electronica.
In cazul predarii sub forma fizica, informatiile sunt in general transmise, pe
calea telecomunicatiilor, la cea mai mare distanta posibila, si reproduse sub
forma fizica, cat mai aproape posibil de destinatar. Mesajele sub forma fizica
sub predate in plic destinatarului ca trimiteri din posta de scrisori.
3. Tarifele referitoare la curierul electronic sunt fixate de catre
administratii, avandu-se in vedere costurile si exigentele pietei.
Art. 40
Servicii de telecopie
Gama de servicii de tip bureaufax permite sa se transmita texte si
ilustratii conform originalului, prin telecopie.
Art. 41
Servicii de teleimprimare
Gama de servicii permite transmiterea de texte si ilustratii generate de
instalatii de informatica (PC, ordinator central).
PARTEA A TREIA
Dispozitii referitoare la posta de scrisori. Relatii intre administratiile
postale
CAP. 1
Prelucrarea trimiterilor postei de scrisori
Art. 42
Obiective in materie de calitate
1. Administratiile trebuie sa fixeze un termen pentru prelucrarea
trimiterilor prioritare si a trimiterilor-avion si de suprafata cu destinatia
sau provenienta tarii lor. Acest termen nu trebuie sa fie mai putin favorabil
celui aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern.
2. Administratia de origine trebuie sa publice directivele in materie de
calitate a serviciului pentru trimiterile-avion destinate strainatatii, luand
ca punct de reper termenele fixate de catre administratiile de origine si de
destinatie si luand in calcul timpul de transport.
3. Administratiile postale vor intreprinde verificari periodice privind
respectarea termenelor stabilite fie in cadrul anchetelor organizate de biroul
international sau de uniunile restranse, fie pe baza de acorduri bilaterale.
4. Este, de asemenea, de dorit ca administratiile postale sa verifice
periodic respectarea termenelor stabilite prin intermediul altor sisteme de
control, in special al controalelor externe.
5. Pe cat este posibil, administratiile aplica sisteme de control al
calitatii serviciului pentru depesele curierului international (atat de sosire,
cat si la plecare); este vorba de o evaluare efectuata, in masura posibilului,
incepand de la prezentare pana la distribuire (cap la cap).
6. Toate tarile membre furnizeaza biroului international informatii
actualizate asupra ultimelor termene de admitere (orele limite de prezentare),
care le servesc drept referinta in exploatarea serviciului lor postal
international.
7. De indata ce este posibil, informatiile trebuie sa fie furnizate separat
pentru fluxurile de curier prioritar si neprioritar.
Art. 43
Schimbul de trimiteri
1. Administratiile pot sa isi expedieze reciproc, prin intermediul uneia
sau mai multora dintre ele, in aceeasi masura, depese inchise, cat si trimiteri
in tranzit deschis, conform nevoilor si convenientelor serviciului.
2. Cand transportul in tranzit de curier de-a lungul unei tari are loc fara
participarea administratiei postale din acea tara, aceasta din urma trebuie sa
fie informata dinainte. Aceasta forma de tranzit nu angajeaza responsabilitatea
administratiei postale a tarii de tranzit.
3. Administratiile au posibilitatea sa expedieze, prin avion, cu prioritate
redusa, depesele de curier de suprafata, sub rezerva acordului administratiilor
care primesc aceste depese in aeroporturile din tarile lor.
4. Schimburile se deruleaza pe baza dispozitiilor din regulament.
Art. 44
Schimbul de depese inchise cu unitatile militare
1. Depesele inchise pot fi schimbate prin intermediul serviciilor
teritoriale, maritime sau aeriene din alte tari:
1.1. intre birourile postale dintr-una dintre tarile membre si comandamente
de unitati militare puse la dispozitia Organizatiei Natiunilor Unite;
1.2. intre comandantii acestor unitati militare;
1.3. intre birourile postale dintr-o tara membra si comandamentele de
divizii navale sau aeriene, nave de razboi sau avioane militare din aceeasi
tara si care stationeaza in strainatate;
1.4. intre comandantii de divizii navale sau aeriene, de nave de razboi sau
avioane militare ale aceleiasi tari.
2. Trimiterile postei de scrisori, cuprinse in depesele mentionate la
paragraful 1, trebuie sa fie exclusiv pe adresa sau sa provina de la membrii
unitatilor militare sau ai statelor majore si echipajelor vapoarelor sau
avioanelor de destinatie sau expeditoare ale depeselor. Tarifele si conditiile
de expediere care le sunt aplicabile sunt determinate, dupa reglementarea sa,
de catre administratia postala a tarii care a pus la dispozitie, unitatii
militare sau careia ii apartin vapoarele sau avioanele.
3. In afara unei intelegeri speciale, administratia tarii care a pus la
dispozitie unitatea militara sau de care tin vapoarele de razboi sau avioanele
militare este datoare, fata de administratiile respective, pentru plata
cheltuielilor de tranzit al depeselor, a cheltuielilor terminale si a
cheltuielilor de transport aerian.
Art. 45
Suspendarea temporara a serviciilor
Cand imprejurari extraordinare obliga o administratie postala sa suspende
temporar si in mod general sau partial executarea serviciilor, ea trebuie sa
informeze imediat administratiile interesate.
CAP. 2
Tratarea cazurilor de responsabilitate
Art. 46
Determinarea responsabilitatii intre administratiile postale
1. Pana la proba contrara, responsabilitatea revine administratiilor
postale care, primind trimiterea fara sa faca vreo observatie si fiind puse in
posesia tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu pot stabili nici
predarea ei catre destinatar nici, daca este cazul, transmiterea corecta a
acesteia catre o alta administratie.
2. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in cursul
transportului, fara a fi posibil sa se stabileasca pe teritoriul sau in
serviciul carei tari s-a produs faptul, administratiile in cauza suporta paguba
in parti egale.
3. Responsabilitatea unei administratii fata de celelalte administratii nu
este in nici un caz angajata dincolo de maximumul de declarare a valorii pe
care ea l-a adoptat.
4. Administratiile postale care nu asigura serviciul de trimiteri cu valori
declarate isi asuma, pentru asemenea trimiteri transportate in depese inchise,
responsabilitatea prevazuta pentru trimiterile recomandate. Aceasta dispozitie
se aplica si atunci cand administratiile postale nu accepta responsabilitatea
valorilor pentru transporturile efectuate la bordul vapoarelor sau al
avioanelor pe care ea le utilizeaza.
5. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs pe teritoriul sau in
serviciul unei administratii intermediare care nu asigura serviciul de
trimiteri cu valoare declarata, administratia de origine suporta paguba
neacoperita de catre administratia intermediara.
6. Drepturile vamale si altele, a caror anulare nu a putut fi obtinuta, cad
in sarcina administratiilor responsabile de pierdere, spoliere sau avariere.
7. Administratia care a efectuat plata despagubirii este inlocuita, pana la
concurenta sumei acestei despagubiri, in drepturi, de catre persoana care a
primit-o, pentru orice eventual recurs fie impotriva destinatarului, fie
impotriva expeditorului, fie impotriva unor terti.
CAP. 3
Cheltuieli de tranzit si cheltuieli terminale
Art. 47
Cheltuieli de tranzit
1. Sub rezerva art. 50, depesele inchise schimbate intre doua administratii
sau intre doua birouri din aceeasi tara, prin intermediul uneia sau mai multor
administratii (servicii terte), sunt supuse platii cheltuielilor de tranzit.
Acestea constituie o retributie pentru prestatiile referitoare la tranzitul
teritorial sau la tranzitul maritim.
2. Trimiterile in tranzit deschis pot fi si ele supuse cheltuielilor de
tranzit. Modalitatile de aplicare reies din regulament.
Art. 48
Baremuri ale cheltuielilor de tranzit
1. Cheltuielile de tranzit sunt calculate dupa baremurile indicate in
tabelul de mai jos:
-----------------------------------------------------
Parcursul Taxa per kg brut
-----------------------------------------------------
1 2
-----------------------------------------------------
1.1. Parcursuri teritoriale
exprimate in kilometri DST
Pana la 100 km 0,14
Peste 100 km pana la 200 km 0,17
Peste 200 km pana la 300 km 0,20
Peste 300 km pana la 400 km 0,22
Peste 400 km pana la 500 km 0,24
Peste 500 km pana la 600 km 0,26
Peste 600 km pana la 700 km 0,27
Peste 700 km pana la 800 km 0,29
Peste 800 km pana la 900 km 0,31
Peste 900 km pana la 1.000 km 0,32
Peste 1.000 km pana la 1.100 km 0,34
Peste 1.100 km pana la 1.200 km 0,35
Peste 1.200 km pana la 1.300 km 0,37
Peste 1.300 km pana la 1.500 km 0,39
Peste 1.500 km pana la 2.000 km 0,43
Peste 2.000 km pana la 2.500 km 0,49
Peste 2.500 km pana la 2.750 km 0,53
Peste 2.750 km pana la 3.000 km 0,56
Peste 3.000 km pana la 4.000 km 0,62
Peste 4.000 km pana la 5.000 km 0,72
Peste 5.000 km pana la 6.000 km 0,81
Peste 6.000 km pana la 7.000 km 0,89
Peste 7.000 km pana la 8.000 km 0,97
Peste 8.000 km pana la 9.000 km 1,05
Peste 9.000 km pana la 10.000 km 1,12
Peste 10.000 km pana la 11.000 km 1,19
Peste 11.000 km pana la 12.000 km 1,26
Peste 12.000 km pana la 13.000 km 1,32
Peste 13.000 km pana la 14.000 km 1,39
Peste 14.000 km 1,45
-----------------------------------------------------
1.2. Parcursuri maritime
-------------------------------------------------------------------
exprimate in kilometri
exprimate in mile marine dupa convertirea pe baza: DST
1 mila marina = 1,852 km
-------------------------------------------------------------------
pana la 100 mile marine pana la 185 km 0,17
peste 100 pana la 200 peste 185 pana la 370 0,19
peste 200 pana la 300 peste 370 pana la 556 0,21
peste 300 pana la 400 peste 556 pana la 741 0,22
peste 400 pana la 500 peste 741 pana la 926 0,23
peste 500 pana la 600 peste 926 pana la 1.111 0,24
peste 600 pana la 700 peste 1.111 pana la 1.296 0,24
peste 700 pana la 800 peste 1.296 pana la 1.482 0,25
peste 800 pana la 900 peste 1.482 pana la 1.667 0,25
peste 900 pana la 1.000 peste 1.667 pana la 1.852 0,26
peste 1.000 pana la 1.100 peste 1.852 pana la 2.037 0,26
peste 1.100 pana la 1.200 peste 2.037 pana la 2.222 0,27
peste 1.200 pana la 1.300 peste 2.222 pana la 2.408 0,27
peste 1.300 pana la 1.500 peste 2.408 pana la 2.778 0,28
peste 1.500 pana la 2.000 peste 2.778 pana la 3.704 0,29
peste 2.000 pana la 2.500 peste 3.704 pana la 4.630 0,31
peste 2.500 pana la 2.750 peste 4.630 pana la 5.093 0,32
peste 2.750 pana la 3.000 peste 5.093 pana la 5.556 0,32
peste 3.000 pana la 4.000 peste 5.556 pana la 7.408 0,34
peste 4.000 pana la 5.000 peste 7.408 pana la 9.260 0,36
peste 5.000 pana la 6.000 peste 9.260 pana la 11.112 0,38
peste 6.000 pana la 7.000 peste 11.112 pana la 12.964 0,40
peste 7.000 pana la 8.000 peste 12.964 pana la 14.816 0,41
peste 8.000 pana la 9.000 peste 14.816 pana la 16.668 0,42
peste 9.000 pana la 10.000 peste 16.668 pana la 18.520 0,43
peste 10.000 pana la 11.000 peste 18.520 pana la 20.372 0,45
peste 11.000 pana la 12.000 peste 20.372 pana la 22.224 0,46
peste 12.000 pana la 13.000 peste 22.224 pana la 24.076 0,47
peste 13.000 pana la 14.000 peste 24.076 pana la 25.928 0,48
peste 14.000 peste 25.928 0,49
-------------------------------------------------------------------
2. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa
modifice, intre doua congrese, baremurile mentionate la paragraful 1.
Revizuirea care ar putea fi facuta datorita metodologiei care asigura o
remuneratie echitabila administratiilor care efectueaza operatiuni de tranzit
va trebui sa se sprijine pe datele economice si financiare, fiabile si
reprezentative. Modificarea eventuala care va putea fi hotarata va intra in
vigoare la o data fixata de catre Consiliul de exploatare postala.
Art. 49
Cheltuieli terminale
1. Sub rezerva art. 50, fiecare administratie, care primeste de la o alta
administratie trimiteri din posta de scrisori, are dreptul sa primeasca de la
administratia expeditoare o remuneratie pentru cheltuielile ocazionate de catre
curierul international primit.
2. Remuneratia
2.1. Remuneratia pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor
M, este de 3,427 DST per kilogram.
2.2. Pentru sacii M, taxa de aplicat este de 0,653 DST per kilogram.
2.2.1. Sacii M mai usori de 5 kg sunt considerati ca avand o greutate de 5
kg, pentru remunerarea cheltuielilor terminale.
3. Mecanismul de revizuire
3.1. Cand, intr-o relatie data, o administratie expeditoare sau destinatara
a unui flux de curier de peste 150 tone per an (sacii M exclusi) constata ca
numarul mediu al trimiterilor continute intr-un kilogram de curier expediat sau
primit se indeparteaza de media mondiala de 17,26 trimiteri, ea poate obtine
revizuirea taxei daca, prin raportare la aceasta medie:
3.1.1. numarul de trimiteri este mai mare de 21, sau
3.1.2. numarul de trimiteri este mai mic de 14.
3.1.3. In cazul prevazut la pct. 3.1.2, revizuirea nu este aplicabila, daca
fluxul respectiv este destinat unei tari in curs de dezvoltare care figureaza
in lista retinuta in acest scop de catre congres.
3.1.4. Cand o administratie solicita aplicarea revizuirii prevazute la pct.
3.1, administratia corespondenta poate sa faca acelasi lucru, daca fluxul in
celalalt sens este mai mic de 150 tone per an.
3.1.4.1. Dispozitiile prevazute la pct. 3.1.4. nu se aplica tarilor in curs
de dezvoltare care figureaza in lista retinuta in acest scop de catre congres.
3.2. Revizuirea este efectuata conform conditiilor precizate in regulament.
4. Curierul in numar
4.1. Pentru curierul in numar, administratia de destinatie poate sa ceara o
remuneratie specifica, conform uneia dintre formulele urmatoare:
4.1.1. aplicarea de taxe medii mondiale de 0,14 DST per trimitere si de 1
DST per kilogram;
4.1.2. aplicarea de taxe per trimitere si per kilogram, care sa reflecte
costurile prelucrarii in tara de destinatie. Aceste costuri trebuie sa fie in
concordanta cu tarifele interne, conform conditiilor precizate in regulament.
4.2. Sub rezerva conditiilor mentionate la pct. 3.1.3, cand o administratie
de destinatie solicita remuneratia specifica pentru curierul in numar,
administratia expeditoare este abilitata sa solicite ca restul fluxului sa fie
supus revizuirii prevazute la pct. 3.1.
5. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa modifice, in
intervalul dintre doua congrese, remuneratiile mentionate la paragraful 2 si la
pct. 4.1.1. Revizuirea care ar putea fi facuta va trebui sa se bazeze pe date
economice si financiare, fiabile si reprezentative. Modificarea eventuala, care
ar putea fi decisa, va intra in vigoare la o data fixata de catre Consiliul de
exploatare postala. Acesta din urma este, de asemenea, autorizat sa defineasca
modalitatile de punere in aplicare a sistemului de remuneratie prevazut la pct.
4.1.2.
6. Orice administratie poate renunta, total sau partial, la remuneratia
prevazuta la paragraful 1.
7. Administratiile interesate pot, prin acord bilateral sau multilateral,
sa aplice alte sisteme de remuneratie pentru reglarea conturilor referitoare la
cheltuieli terminale.
Art. 50
Scutirea de cheltuieli de tranzit si de cheltuieli terminale
Sunt scutite de cheltuieli de tranzit teritorial sau maritim si de
cheltuieli terminale trimiterile din posta de scrisori referitoare la serviciul
postal, mentionate la art. 7 pct. 2.2, trimiterile postale nedistribuite,
returate la origine in depese inchise, precum si sacii postali goi.
Art. 51
Decontul cheltuielilor de tranzit si al cheltuielilor terminale
1. Cheltuieli de tranzit
1.1. Decontul cheltuielilor de tranzit al curierului de suprafata este
stabilit anual de catre administratia de tranzit pentru fiecare administratie
de origine. El se bazeaza pe greutatea depeselor primite in tranzit, expediate
in timpul anului, luat in considerare. Baremurile fixate in art. 48 sunt
aplicabile.
1.2. Cheltuielile de tranzit sunt in sarcina administratiei de origine a
depeselor. Ele sunt platibile, sub rezerva exceptiei prevazute la pct. 1.4,
administratiilor tarilor traversate sau ale caror servicii participa la
transportul teritorial sau maritim al depeselor.
1.3. Cand administratia tarii traversate nu participa la transportul
teritorial sau maritim al depeselor, cheltuielile de tranzit corespunzatoare
revin administratiei de destinatie, daca aceasta suporta costurile aferente
acestui tranzit.
1.4. Cheltuielile de transport maritim al depeselor in tranzit pot fi
reglate direct intre administratiile postale de origine a depeselor si
companiile de navigatie maritime sau agentii lor. Administratia postala a
postului de imbarcare trebuie sa isi dea acordul prealabil.
1.5. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor de tranzit
atunci cand soldul anual nu depaseste 163,35 DST.
2. Cheltuieli terminale
2.1. Pentru trimiterile postei de scrisori, cu exceptia sacilor M, decontul
cheltuielilor terminale este intocmit anual, de catre administratia creditoare,
dupa greutatea reala a depeselor primite in timpul anului considerat. Taxele
fixate in art. 49 sunt aplicabile.
2.2. Pentru sacii M, decontul cheltuielilor terminale este intocmit anual
de catre administratia creditoare dupa greutatea supusa cheltuielilor
terminale, conform conditiilor fixate la art. 49.
2.3. Pentru a determina greutatea anuala, administratiile de origine a
depeselor trebuie sa indice in permanenta pentru fiecare depesa:
- greutatea curierului (sacii M exclusi);
- greutatea sacilor M care cantaresc peste 5 kg;
- numarul sacilor M pana la 5 kg.
2.4. Cand se considera necesar a se determina numarul si greutatea
trimiterilor in numar, sunt aplicate modalitatile indicate in regulament pentru
aceasta categorie de curier.
2.5. Administratiile interesate pot sa convina decontarea cheltuielilor
terminale in relatiile lor reciproce, prin metode statistice diferite. Ele pot,
de asemenea, sa convina o periodicitate, alta decat cele prevazute in
regulament pentru perioada statistica.
2.6. Administratia debitoare este scutita de plata cheltuielilor terminale
atunci cand soldul anual nu depaseste 326,70 DST.
3. Orice administratie este autorizata sa supuna aprecierii unei comisii de
arbitri rezultatele anuale care, dupa parerea ei, difera prea mult fata de
realitate. Acest arbitraj este constituit asa cum este el prevazut in art. 128
din regulamentul general. Arbitrii au dreptul sa fixeze valoarea cheltuielilor
de tranzit sau terminale de platit.
CAP. 4
Cheltuieli de transport aerian
Art. 52
Principii generale
1. Cheltuielile de transport pentru orice parcurs aerian sunt:
1.1. atunci cand este vorba de depese inchise, in sarcina administratiei
tarii de origine;
1.2. atunci cand este vorba de trimiteri prioritare si de trimiteri-avion
in tranzit deschis, inclusiv cele care sunt gresit indrumate, in sarcina
administratiei care preda trimiterile unei alte administratii.
2. Aceleasi reguli sunt aplicabile depeselor-avion, trimiterilor prioritare
si trimiterilor-avion in tranzit deschis, scutite de cheltuieli de tranzit.
3. Fiecare administratie de destinatie care asigura transportul aerian al
curierului international in interiorul tarii sale are dreptul la rambursarea
costurilor suplimentare ocazionate de acest transport, cu conditia ca distanta
medie ponderata a parcursurilor efectuate sa depaseasca 300 km. In afara unui
acord prealabil privind gratuitatea, cheltuielile trebuie sa fie uniforme
pentru toate depesele prioritare si depesele-avion provenind din strainatate,
fie ca acest curier este reindrumat sau nu pe cale aeriana.
4. Totusi, cand compensarea cheltuielilor percepute de catre administratia
de destinatie este bazata, in special, pe costurile sau pe tarifele interne, nu
se efectueaza nici o rambursare suplimentara pentru cheltuielile de transport
aerian intern.
5. Administratia de destinatie exclude, in vederea calcularii distantei
medii ponderate, greutatea tuturor depeselor pentru care calculul compensatiei
cheltuielilor terminale este, in special, bazat pe costurile sau tarifele
interne ale administratiei de destinatie.
6. In afara unei intelegeri speciale intre administratiile interesate,
prevederile art. 48 se aplica depeselor-avion pentru eventualele parcursuri
teritoriale sau maritime. Totusi, nu determina nici o plata de cheltuieli de
tranzit:
6.1. transbordarea depeselor-avion intre doua aeroporturi care deservesc
acelasi oras;
6.2. transportul acestor depese intre un aeroport care deserveste un oras
si un antrepozit situat in acelasi oras si returarea acestor depese in vederea
reindrumarii lor.
Art. 53
Taxa de baza si calculul cheltuielilor
1. Taxa de baza de aplicat in reglarea conturilor intre administratii,
pentru transporturi aeriene, este stabilita de catre Consiliul de exploatare
postala. Ea este calculata de catre Biroul international, conform formulei
specificate in regulament.
2. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeselor inchise, al
trimiterilor prioritare si al trimiterilor-avion in tranzit deschis, precum si
metodele de decontare aferente sunt prevazute de regulament.
CAP. 5
Legaturi telematice
Art. 54
Dispozitii generale
1. Administratiile postale pot conveni sa stabileasca legaturi telematice
intre ele si cu alti parteneri.
2. Administratiile postale respective sunt libere sa aleaga furnizorii si
suporturile tehnice (material si aplicatii informatice), care sa serveasca la
realizarea schimburilor de date.
3. De acord cu furnizorul de servicii de retea, administratiile postale
convin, bilateral, modul de plata a acestor servicii.
4. Administratiile postale nu sunt nici financiar, nici juridic
responsabile, daca o alta administratie nu isi achita platile datorate pentru
serviciile legate de executarea schimburilor telematice.
CAP. 6
Dispozitii diverse
Art. 55
Reglarea conturilor
Reglarile, intre administratiile postale, a conturilor internationale care
provin din traficul postal pot fi considerate ca tranzactii curente si pot fi
efectuate conform obligatiilor internationale uzuale intre tarile membre
interesate, atunci cand exista acorduri in aceasta privinta. In absenta unor
acorduri de acest gen, aceste reglari de conturi sunt efectuate conform
dispozitiilor din regulament.
Art. 56
Furnizarea de informatii, publicatii ale Biroului international, pastrarea
documentelor
Dispozitiile referitoare la furnizarea de informatii privind executarea serviciului
postal, la publicatiile Biroului international, la pastrarea documentelor si a
formularelor de utilizat sunt prevazute in regulament.
PARTEA A PATRA
Serviciul EMS
Art. 57
Serviciul EMS
1. Serviciul EMS constituie cel mai rapid dintre serviciile postale prin
mijloace fizice. El consta in colectarea, transmiterea si distribuirea in
termene foarte scurte a corespondentei, documentelor si a marfurilor.
2. Serviciul EMS este reglementat pe baza acordurilor bilaterale. Aspectele
care nu sunt in mod expres reglementate prin acorduri sunt supuse dispozitiilor
corespunzatoare din actele Uniunii.
3. Acest serviciu este, in masura posibilului, identificat printr-un
logotip de tipul modelului de mai jos, compus din urmatoarele elemente:
- o aripa portocalie;
- literele EMS in albastru;
- trei benzi orizontale, portocalii.
Logotipul poate fi completat cu numele serviciului national.
___________________
EMS POSTRAPID ROMANIA
4. Tarifele corespunzatoare serviciului sunt fixate de catre administratia
de origine, tinandu-se seama de costurile si de exigentele pietii.
PARTEA A CINCEA
Dispozitii finale
Art. 58
Angajamente referitoare la masurile penale
1. Guvernele tarilor membre se angajeaza sa ia sau sa propuna puterii
legislative din tara lor masurile necesare:
1.1. pentru a pedepsi contrafacerea timbrelor postale, chiar retrase din
circulatie, si a cupoanelor-raspuns internationale;
1.2. pentru a pedepsi utilizarea sau punerea in circulatie:
1.2.1. a timbrelor postale contrafacute (chiar retrase din circulatie) sau
care au servit deja, precum si a amprentelor contrafacute sau care au servit
deja la francare sau a preselor de imprimat;
1.2.2. a cupoanelor-raspuns internationale contrafacute;
1.3. pentru a interzice si a reprima orice operatiuni frauduloase de
fabricare si punere in circulatie de vignete si timbre uzuale in serviciul
postal, contrafacute sau imitate in asa fel incat ar putea fi confundate cu
vignetele si timbrele emise de catre administratia postala a uneia dintre
tarile membre;
1.4. pentru a impiedica si, eventual, a pedepsi introducerea de stupefiante
si substante psihotrope si, de asemenea, de materii explozive, inflamabile sau alte
materii periculoase in trimiterile postale, in favoarea carora aceasta
introducere nu ar fi in mod expres autorizata de catre conventie si
aranjamente.
Art. 59
Conditii de aprobare a propunerilor privind conventia si regulamentul ei de
aplicare
1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si
referitoare la prezenta conventie si la regulamentul ei de aplicare trebuie sa
fie aprobate de catre majoritatea tarilor membre care sunt prezente si voteaza.
Cel putin jumatate din numarul tarilor membre reprezentate in congres trebuie
sa fie prezenta in momentul votului.
2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care
au fost retransmise de catre congres Consiliului de exploatare postala pentru
decizie sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate de
catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala.
3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si
referitoare la prezenta conventie trebuie sa reuneasca:
3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate din numarul tarilor
membre ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de
modificari ale art. 1-7 (prima parte), 8-11, 13, 16-18, 20, 24-26, 34-38
(partea a doua), art. 43.2, 44-51, 55 (partea a treia) si art. 58-60 (partea a
cincea) ale conventiei si tuturor articolelor din protocolul sau final;
3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate din numarul tarilor membre
ale Uniunii, care au raspuns la consultatie, daca este vorba de modificari de
fond aduse dispozitiilor, altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba de:
3.3.1. modificari de ordin redactional aduse dispozitiilor conventiei,
altele decat cele mentionate la pct. 3.1;
3.3.2. interpretarea dispozitiilor conventiei si ale protocolului sau
final.
4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 3. 1, orice tara membra, a carei
legislatie nationala este inca incompatibila cu modificarea propusa, are
posibilitatea sa faca o declaratie scrisa directorului general al Biroului
international, indicand ca nu este posibil ca ea sa accepte aceasta modificare,
in 48 de zile incepand din ziua notificarii modificarii.
Art. 60
Punerea in executie si durata conventiei
Prezenta conventie va fi pusa in aplicare la 1 ianuarie 1996 si va ramane
in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor urmatorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor membre au semnat
prezenta conventie intr-un exemplar, care este depus pe langa directorul
general al Biroului international. O copie de pe aceasta va fi predata fiecarei
parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmita la Seul la 14 septembrie 1994.
PROTOCOLUL FINAL
al Conventiei postale universale*)
----------------
*) Traducere.
In momentul semnarii Conventiei postale universale, incheiata astazi,
subsemnatii plenipotentiari au convenit cele ce urmeaza:
Art. 1
Apartenenta trimiterilor postale
1. Articolul 2 nu se aplica pentru Antigua si Barbuda, Australia, Bahrain,
Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Republica Dominicana,
Egipt, Fiji, Gambia, Ghana, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
teritoriile de peste mare, dependente de Marea Britanie, Grenada, Guyana,
Irlanda, Jamaica, Kenya, Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaysia, Malavi,
Mauritius, Nauru, Nigeria, Noua Zeelanda, Uganda, Papua-Noua Guinee, Sfantul
Cristofor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Solomon,
Samoa Occidentala, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland, Tanzania,
Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Yemen, Zambia si Zimbabwe.
2. Art. 2 nu se aplica nici Danemarcei, a carei legislatie nu permite
retragerea sau modificarea adresei trimiterilor din posta de scrisori la
cererea expeditorului, incepand din momentul in care destinatarul a fost
informat de sosirea unei trimiteri pe adresa sa.
Art. 2
Taxe
Prin derogare de la art. 6 paragraful 4, Administratia Canadei este
autorizata sa perceapa taxe postale, altele decat cele prevazute in conventie
si in aranjamente, atunci cand taxele respective sunt admisibile conform
legislatiei tarii sale.
Art. 3
Scutire de francare postala in favoarea cecogramelor
1. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administratiile postale din
Sfantul Vicentiu si Grenadine si Turcia, care nu acorda in regimul lor intern
scutire de francare a cecogramelor, au posibilitatea sa perceapa taxele de
francare si taxele pentru serviciile speciale, care nu pot totusi sa fie
superioare celor din serviciul lor intern.
2. Prin derogare de la art. 7 paragraful 4, administratiile din Germania,
Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei
de Nord si Japonia au posibilitatea sa perceapa taxele pentru serviciile
speciale, care sunt aplicate cecogramelor in serviciul intern.
Art. 4
Pachete mici
Obligatia de a participa la schimbul de pachete mici care depasesc
greutatea de 500 g nu se aplica administratiilor din Myanmar si Papua-Noua
Guinee, care sunt in imposibilitatea de a asigura acest schimb.
Art. 5
Imprimate. Greutate maxima
Prin derogare de la art. 8 paragraful 3.2 administratiile postale din
Canada si Irlanda sunt autorizate sa limiteze la 2 kilograme greutatea maxima a
imprimatelor la sosire si la expediere.
Art. 6
Saci M recomandati
Administratiile postale din Statele Unite ale Americii si Canada sunt
autorizate sa nu accepte saci M recomandati si sa nu asigure serviciul rezervat
trimiterilor recomandate pentru sacii M provenind de la alte tari.
Art. 7
Prezentarea in strainatate a trimiterilor postei de scrisori
1. Administratiile postale din Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al
Marii Britanii si Irlandei de Nord si Greciei isi rezerva dreptul de a percepe
o taxa, in raport cu costul lucrarilor ocazionate, de la orice administratie
postala care, in virtutea art. 25 paragraful 4 ii retureaza obiecte care nu au
fost, la origine, expediate ca trimiteri postale de catre serviciile lor.
2. Prin derogare de la art. 25 paragraful 4 Administratia postala din
Canada isi rezerva dreptul de a percepe de la administratia de origine o
remuneratie care sa ii permita sa recupereze minimum de costuri ce i-au fost
ocazionate prin tratarea unor asemenea trimiteri.
3. Articolul 25 paragraful 4 autorizeaza administratia de destinatie sa
solicite administratiei de prezentare o remuneratie corespunzatoare pentru
distribuirea de trimiteri din posta de scrisori prezentate in strainatate in
cantitate mare. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord isi rezerva
dreptul sa limiteze aceasta plata la suma corespunzatoare din tariful intern al
tarii de destinatie, aplicabila trimiterilor echivalente.
4. Articolul 25 paragraful 4 autorizeaza administratia de destinatie sa
solicite administratiei de prezentare o remuneratie corespunzatoare pentru
distribuirea de trimiteri din posta de scrisori prezentate in strainatate in
cantitate mare. Urmatoarele tari isi rezerva dreptul de a limita aceasta plata
la limitele autorizate in conventie si regulament pentru curierul in numar:
Statele Unite ale Americii, Australia, Bahamas, Barbados, Brunei Darussalam,
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare
depinzand de Regatul Unit, Grenada, Guyana, India, Malaysia, Nepal, Noua
Zeelanda, Olanda, Antilele Olandeze si Aruba, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu
si Grenadine, Singapore, Sri Lanka, Surinam, Thailanda.
5. Contrar rezervelor prevazute la pct. 4, urmatoarele tari isi rezerva
dreptul de a aplica integral dispozitiile art. 25 al conventiei pentru curierul
primit de la tarile membre ale Uniunii: Germania, Argentina, Benin, Brazilia,
Burkina Faso, Camerun, Cipru, Coasta de Fildes, Egipt, Franta, Grecia, Guineea,
Israel, Italia, Japonia, Iordania, Liban, Mali, Mauritania, Monaco, Portugalia,
Senegal, Siria, Togo.
Art. 8
Interdictii
1. In mod exceptional, administratia postala din Liban nu accepta trimiteri
recomandate care contin monede sau bancnote sau orice valoare la purtator sau
cecuri de calatorie, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre
pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. Ea nu este obligata de catre
dispozitiile art. 35 paragraful 1 intr-un mod riguros in ceea ce priveste
responsabilitatea sa in caz de spoliere sau de avariere de trimiteri
recomandate, la fel si pentru trimiterile care contin obiecte din sticla sau
fragile.
2. in mod exceptional, administratiile postale din Bolivia, China, Irak,
Nepal si Vietnam nu accepta trimiteri recomandate continand monede, bancnote
sau valori la purtator, cecuri de calatorie, platina, aur sau argint,
manufacturate sau nu, pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase.
3. Administratia postala din Myanmar isi rezerva dreptul sa nu accepte
trimiterile cu valoare declarata continand obiectele pretioase mentionate in
art. 26 paragraful 2, pentru ca legislatia sa interna se opune admiterii
acestui gen de trimiteri.
4. Administratia postala din Nepal nu accepta trimiterile recomandate sau
cu valoare declarata care contin monede sau bancnote, in afara unui acord
special incheiat in acest scop.
Art. 9
Obiecte pasibile de drepturi vamale
1. Cu referire la art. 26, administratiile postale din urmatoarele tari nu
accepta trimiteri cu valoare declarata, continand obiecte pasibile de drepturi
vamale: Bangladesh, Salvador.
2. Cu referire la art. 26, administratiile postale ale urmatoarelor tari nu
accepta scrisorile simple si recomandate care contin obiecte pasibile de
drepturi vamale: Afganistan, Albania, Arabia Saudita, Azerbaidjan, Belarus,
Cambogia, Africa Centrala, Chile, Columbia, Cuba, El Salvador, Estonia,
Etiopia, Italia, Nepal, Uzbekistan, Panama, Peru, Republica Populara Democrata
Coreeana, Sfanta Maria, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Venezuela.
3. Cu referire la art. 26, administratiile postale ale urmatoarelor tari nu
accepta scrisorile simple care contin obiecte pasibile de drepturi vamale:
Benin, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Djibouti, Mali, Mauritania, Niger, Aman,
Senegal, Vietnam, Yemen.
4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 1-3, trimiterile de seruri,
vaccinuri, precum si trimiterile de medicamente de urgenta necesitate, care
sunt greu de procurat, sunt admise in toate cazurile.
Art. 10
Retragere. Modificare sau corectare a adresei
1. Art. 29 nu se aplica administratiilor din Antigua-Barbuda, Bahamas,
Barbados, Belize, Botswana, Brunei Darussalam, Canada, Dominica, Fiji, Gambia,
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de peste mare
dependente de Regatul Unit, Grenada, Guyana, Irak, Irlanda, Jamaica, Kenia,
Kiribati, Kuwait, Lesotho, Malaysia, Malawi, Myanmar, Nauru, Nigeria, Noua
Zeelanda, Uganda, Papua-Noua Guinee, Republica Populara Democrata Coreeana,
Sfantul Cristofor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si Grenadine,
Solomon, Samoa Occidentala, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Swaziland,
Tanzania, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu si Zambia, a caror legislatie nu
permite retragerea sau modificarea de adresa a trimiterilor postei de scrisori
la cererea expeditorului.
2. Art. 29 se aplica Australiei in masura in care el este compatibil cu
legislatia interioara a acestei tari.
Art. 11
Reclamatii
1. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administratiile postale din
Arabia Saudita, Capul Verde, Gabon, teritoriile de peste mare depinzand de
Regatul Unit, Grecia, Iran, Mongolia, Myanmar, Siria, Ciad si Zambia isi
rezerva dreptul de a percepe o taxa de reclamatie de la clientii lor.
2. Prin derogare de la art. 30 paragraful 4, administratiile postale din
Argentina, Slovacia si Cehia isi rezerva dreptul de a percepe o taxa speciala
atunci cand, in urma demersurilor intreprinse ca urmare a reclamatiei, se
dovedeste ca aceasta nu este justificata.
Art. 12
Taxa de prezentare la vama
Administratia postala din Gabon isi rezerva dreptul de a percepe o taxa de
prezentare la vama de la clientii sai.
Art. 13
Responsabilitatea administratiilor postale
1. Administratiile postale din Bangladesh, Benin, Burkina Faso, Congo,
Coasta de Fildes, Djibouti, India, Liban, Madagascar, Mali, Mauritania, Nepal,
Niger, Senegal, Togo si Turcia sunt autorizate sa nu aplice art. 34 pct. 1.1.1,
in ceea ce priveste responsabilitatea in caz de spoliere sau de avariere a
trimiterilor recomandate.
2. Prin derogare de la art. 34 pct. 1.1.1 si la art. 35 paragraful 1,
administratiile postale din Chile, Republica Populara Chineza si Columbia nu
raspund de pierderea si spolierea totala sau avarierea totala a continutului
trimiterilor recomandate.
3. Prin derogare de la art. 34, Administratia postala din Arabia Saudita nu
isi asuma nici o responsabilitate in caz de pierdere sau avariere a
trimiterilor continand obiectele vizate in art. 26 paragraful 2.
Art. 14
Neresponsabilitatea administratiilor postale
Administratia postala din Bolivia nu este obligata sa respecte art. 35
paragraful 1 in ceea ce priveste mentinerea responsabilitatii in caz de spoliere
sau de avariere a trimiterilor recomandate.
Art. 15
Plata despagubirii
1. Administratiile postale din Bangladesh, Bolivia, Congo, Guineea, Mexic,
Nepal si Nigeria nu sunt obligate sa respecte art. 37 paragraful 3 pentru ceea
ce se refera la a da o solutie definitiva in termen de doua luni sau sa aduca
la cunostinta administratiei de origine sau de destinatie, dupa caz, ca o
trimitere a fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre autoritatea
competenta datorita continutului ei sau a fost retinuta in virtutea legislatiei
lor interne.
2. Administratiile postale din Djibouti, Guineea, Liban, Madagascar si
Mauritania nu sunt obligate sa respecte art. 37 paragraful 3 in ceea ce
priveste a da o solutie definitiva la o reclamatie in termen de doua luni. Ele
nu accepta, in plus, ca sa fie despagubit cel in drept, in contul lor, de catre
o alta administratie la expirarea termenului sus-mentionat.
Art. 16
Cheltuieli de tranzit speciale
1. Administratia postala din Grecia isi rezerva dreptul sa majoreze, pe
de-o parte, cu 30% cheltuielile de tranzit teritorial si, pe de alta parte, cu
50% cheltuielile de tranzit maritim prevazute in art. 48 paragraful 1.
2. Administratia postala din Federatia Rusa este autorizata sa perceapa un
supliment de 0,65 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in art. 48
pct. 1.1 pentru fiecare kilogram de trimiteri din posta de scrisori,
transportat in tranzit prin Transsiberian.
3. Administratiile postale din Egipt si Sudan sunt autorizate sa perceapa
un supliment de 0,16 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in art. 48
paragraful 1 pentru fiecare sac din posta de scrisori in tranzit prin lacul
Nasser, intre Shallal (Egipt) si Wadi Halfa (Sudan).
4. Administratia postala din Panama este autorizata sa perceapa un
supliment de taxa de 0,98 DST fata de cheltuielile de tranzit mentionate in
art. 48 paragraful 1 pentru fiecare sac din posta de scrisori in tranzit prin
istmul Panama, intre porturile Balboa in Oceanul Pacific si Cristobal in
Oceanul Atlantic.
5. In mod exceptional, administratia postala din Panama este autorizata sa
perceapa o taxa de 0,65 DST per sac pentru toate depesele antredepozitate sau
transbordate in portul Balboa sau Cristobal, cu conditia ca aceasta
administratie sa nu primeasca nici o remuneratie ca tranzit teritorial sau
maritim pentru aceste depese.
6. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, Administratia postala din
Afganistan este autorizata in mod provizoriu, datorita dificultatilor speciale
pe care le intampina in materie de mijloace de transport si comunicare, sa
efectueze tranzitul depeselor inchise si al corespondentei in tranzit deschis
prin tara sa, in conditii special convenite intre ea si administratiile postale
interesate.
7. Prin derogare de la art. 48 paragraful 1, serviciile de auto Siria-Irak
sunt considerate ca servicii extraordinare care dau nastere la perceperea de
cheltuieli de tranzit speciale.
Art. 17
Cheltuieli de transport aerian interior
1. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, administratiile postale din
Arabia Saudita, Bahamas, Capul Verde, Congo, Cuba, Republica Dominicana,
Salvador, Ecuador, Gabon, Grecia, Guatemala, Guyana, Honduras, Mongolia,
Papua-Noua Guinee, Solomon si Vanuatu isi rezerva dreptul de a percepe plati
pentru indrumarea depeselor internationale in interiorul tarii pe cale aeriana.
2. Prin derogare de la art. 52 paragraful 3, Administratia postala din
Myanmar isi rezerva dreptul de a percepe plati pentru indrumarea depeselor
internationale in interiorul tarii, fie ca ele sunt reindrumate sau nu cu
avionul.
3. Prin derogare de la art. 52 paragrafele 4 si 5, administratiile postale
din Statele Unite ale Americii, Canada, Iran si Turcia sunt autorizate sa isi
acopere, sub forma unor taxe unitare, de la administratiile postale in cauza,
cheltuielile lor de transport aerian interior, ocazionate de curierul sosit,
provenind de la orice administratie pentru care ele aplica compensarea pentru
cheltuielile terminale fondate pe costurile sau tarifele interne.
Drept pentru care plenipotentiarii de mai jos au redactat prezentul
protocol, care va avea aceeasi forta si aceeasi valoare ca si cum dispozitiile
sale ar fi fost incluse in insusi textul conventiei, si l-au semnat intr-un
exemplar care este depus pe langa directorul general al Biroului international.
O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda
a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.
ARANJAMENTUL*)
privind coletele postale
------------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii
Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 4 al Constitutiei
Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord
si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al acestei constitutii, au hotarat
urmatorul aranjament:
PARTEA INTAI
Dispozitii preliminare
Art. 1
Obiectul aranjamentului
1. Prezentul aranjament reglementeaza serviciul de colete postale intre
tarile contractante.
2. In prezentul aranjament, in protocolul sau final si in regulamentul sau
de aplicare, abrevierea "colet" se aplica tuturor coletelor.
Art. 2
Exploatarea serviciului prin intreprinderi de transport
1. Orice tara, a carei administratie postala nu se insarcineaza cu
transportul de colete si care adera la aranjament, are posibilitatea de a face
sa fie executate clauzele acestuia de catre intreprinderi de transport. Ea
poate, in acelasi timp, sa limiteze acest serviciu la coletele provenite sau
destinate localitatilor deservite de aceste intreprinderi.
Administratia postala ramane responsabila de executarea aranjamentului.
PARTEA A DOUA
Oferta prestatiilor
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 3
Principii
1. Coletele pot fi schimbate fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai
multor tari. Schimbul de colete a caror greutate unitara depaseste 10 kilograme
este facultativ, cu un maximum de greutate unitara care sa nu depaseasca 31,5
kilograme.
2. Coletele transportate pe cale aeriana cu prioritate poarta denumirea
"colete-avion".
3. Particularitatile referitoare la limitele de greutate, limitele de
dimensiuni si conditiile de acceptare reies din regulament.
Art. 4
Sistem de greutate
Greutatea coletelor se exprima in kilograme.
Art. 5
Taxe principale
1. Administratiile stabilesc principalele taxe de perceput de la expeditor.
2. Principalele taxe trebuie sa fie in relatie cu cotele-parti. In general,
ele nu trebuie sa depaseasca, pe ansamblu, cotele-parti fixate de catre
administratii in virtutea art. 34-36.
Art. 6
Suprataxe aeriene
1. Administratiile stabilesc suprataxele aeriene de perceput pentru
coletele-avion.
2. Suprataxele trebuie sa fie in relatie cu cheltuielile de transport
aerian. In general, ele nu trebuie sa depaseasca, pe ansamblu, cheltuielile
acestui transport.
3. Suprataxele trebuie sa fie uniforme pentru intreg teritoriul unei
aceleiasi tari de destinatie, indiferent care ar fi indrumarea utilizata.
Art. 7
Taxe speciale
1. Administratiile sunt autorizate sa perceapa, in cazurile mentionate mai
jos, aceleasi taxe ca in regimul lor intern:
1.1. Taxa de prezentare in afara orelor normale de deschidere a ghiseelor,
perceputa de la expeditor.
1.2. Taxa de colectare de la domiciliul expeditorului, perceputa de la
acesta din urma.
1.3. Taxa de post-restant, perceputa de catre administratia de destinatie
in momentul predarii, pentru orice colet adresat post-restant.
In caz de retur la expeditor sau de reexpediere, suma pentru preluare nu
poate depasi 0,49 DST.
1.4. Taxa de magazinaj pentru orice colet care nu a fost retras in termenul
prescris, fie ca acest colet este adresat post-restant sau la domiciliu.
Aceasta taxa este perceputa de catre administratia care efectueaza predarea, in
profitul administratiilor in serviciile carora coletul a fost pastrat in
termenele admise. In caz de retur la expeditor sau reexpediere, suma pentru preluare
nu poate depasi 6,53 DST.
2. Atunci cand un colet este predat la domiciliul destinatarului, nu se
percepe nici o taxa de la acesta din urma. Cand predarea la domiciliul
destinatarului nu este asigurata in mod normal, trebuie sa fie remis gratuit un
aviz de sosire a coletului. In acest caz, daca predarea la domiciliul
destinatarului este oferita facultativ, ca raspuns la avizul de sosire, se
percepe de la destinatar o taxa de predare. Aceasta taxa trebuie sa fie aceeasi
cu aceea care este aplicata in serviciul intern.
3. Administratiile care accepta sa acopere riscurile ce pot decurge
dintr-un caz de forta majora pot sa perceapa, pentru coletele fara valoare
declarata, o taxa pentru risc de forta majora de maximum 0,20 DST per colet.
Pentru coletele cu valoare declarata, suma este prevazuta la art. 11.4.
Art. 8
Francarea
Coletele pot fi francate cu ajutorul timbrelor postale sau prin orice
procedeu autorizat de catre reglementarea administratiei de origine.
Art. 9
Scutirea postala
1. Colete de serviciu
1.1. Sunt scutite de orice taxe postale coletele referitoare la serviciul
postal, denumite colete de serviciu, si schimbate intre:
1.1.1. administratiile postale;
1.1.2. administratiile postale si Biroul international;
1.1.3. birourile postale ale tarilor membre;
1.1.4. birourile postale si administratiile postale.
1.2. Coletele-avion, cu exceptia acelora care sunt expediate de Biroul
international, nu fac obiectul achitarii de suprataxe aeriene.
2. Colete ale prizonierilor de razboi si ale internatilor civili.
2.1. Sunt denumite colete ale prizonierilor de razboi si internatilor
civili coletele destinate prizonierilor si organismelor mentionate in conventie
sau expediate de catre ele. Aceste colete sunt scutite de orice taxe, cu
exceptia suprataxelor aeriene.
CAP. 2
Servicii speciale
Art. 10
Colete-expres
1. La cererea expeditorilor si la destinatia tarilor ale caror
administratii se insarcineaza sa execute acest serviciu, coletele sunt predate
la domiciliu prin curier special de indata ce este posibil, dupa sosirea lor in
oficiul de distribuire. Ele sunt atunci denumite colete expres.
2. Coletele expres sunt pasibile de o taxa suplimentara de 1,63 DST
maximum. Aceasta taxa trebuie sa fie achitata complet dinainte. Ea este
datorata, chiar daca coletul nu poate sa fie distribuit prin expres, ci numai
cu aviz de sosire.
3. Cand predarea prin expres antreneaza probleme speciale, o taxa
complementara este perceputa de catre administratia de destinatie, conform,
dispozitiilor referitoare la trimiterile de aceeasi natura din regimul intern.
Aceasta taxa complementara ramane exigibila, chiar daca coletul este returat la
expeditor sau reexpediat. In acest caz, suma pentru preluare nu poate totusi
depasi 1,63 DST.
4. Daca reglementarea administratiei de destinatie o permite, destinatarii
pot sa solicite oficiului de destinatie predarea prin expres din momentul
sosirii coletelor care le sunt destinate. In acest caz, administratia de
destinatie poate sa perceapa, in momentul distribuirii, taxa aplicabila in
serviciul sau intern.
Art. 11
Colete cu valoare declarata
1. Este denumit colet cu valoare declarata orice colet care comporta o
declarare a valorii. Schimbul este limitat la relatia dintre administratiile
postale care accepta coletele cu valoare declarata.
2. Fiecare administratie are posibilitatea de a limita declararea valorii,
in ceea ce o priveste, la o suma care nu poate fi inferioara sumei de 4.000
DST. Totusi poate fi aplicata limita valorii declarate, adoptata in serviciul
intern, daca ea este inferioara acestei sume.
3. Taxa coletelor cu valoare declarata trebuie sa fie achitata dinainte. Ea
se compune din taxa principala, dintr-o taxa de expediere, perceputa cu titlu
facultativ, si dintr-o taxa simpla de asigurare.
3.1. Suprataxele aeriene si taxele pentru serviciile speciale se adauga
eventual la taxa principala.
3.2. Taxa de expediere nu trebuie sa depaseasca taxa de recomandare
prevazuta in conventie. In locul taxei fixe de recomandare, administratiile
postale au posibilitatea sa prevada taxa corespondenta din serviciul lor intern
sau, in mod exceptional, o taxa de 3,27 DST maximum.
3.3. Taxa simpla de asigurare este de 0,33 DST maximum, pentru 65,34 DST
sau fractiune de 65,34 DST declarati, sau de 0,5% din treapta de valoare
declarata.
4. Administratiile care accepta sa acopere riscurile ce pot decurge
dintr-un caz de forta majora sunt autorizate sa perceapa o "taxa pentru
riscuri de forta majora". Aceasta va fi fixata in asa fel, incat suma
totala formata de aceasta taxa si taxa simpla de asigurare sa nu depaseasca
maximul prevazut la pct. 3.3.
5. In cazurile in care sunt necesare masuri de securitate, administratiile
pot sa perceapa in plus, de la expeditori sau de la destinatari, taxele
speciale prevazute de legislatia lor interna.
Art. 12
Coletele ramburs
Este denumit colet ramburs orice colet grevat de ramburs si vizat prin
aranjamentul privind trimiterile contra ramburs. Schimbul de colete ramburs
necesita acordul prealabil al administratiilor de origine si de destinatie.
Art. 13
Colete fragile. Colete voluminoase
1. Orice colet continand obiecte care se pot sparge cu usurinta si a carui
manipulare trebuie sa fie efectuata cu o grija speciala este denumit colet
fragil.
2. Este denumit colet voluminos orice colet ale carui dimensiuni depasesc
limitele fixate in regulament sau cele pe care administratiile le pot fixa
intre ele.
3. Orice colet care, prin forma sau natura sa, nu se preteaza cu usurinta
la incarcarea cu alte colete sau care necesita precautii speciale este si el
denumit colet voluminos.
4. Coletele fragile si coletele voluminoase sunt pasibile de o taxa
suplimentara egala cu maximum 50% din taxa principala. Daca coletul este fragil
si voluminos, taxa suplimentara este perceputa o singura data. Totusi
suprataxele aeriene referitoare la aceste colete nu sufera nici o majorare.
5. Schimbul de colete fragile si de colete voluminoase este limitat la
relatiile dintre administratiile care accepta aceste trimiteri.
Art. 14
Serviciul de grupaj Consignment
1. Administratiile pot conveni intre ele sa participe la un serviciu
facultativ de grupaj, denumit Consignment, pentru trimiterile grupate de un
singur expeditor, destinate strainatatii.
2. In masura posibilului, acest serviciu este identificat printr-un logo,
compus din urmatoarele elemente:
- cuvantul Consignment, in albastru;
- trei benzi orizontale (una rosie, una albastra si una verde).
------- -------
------- CONSIGNMENT -------
------- -------
3. Detaliile acestui serviciu vor fi fixate pe cale bilaterala intre
administratia de origine si cea de destinatie, pe baza dispozitiilor definite
de catre Consiliul de exploatare postala.
Art. 15
Confirmarea de primire
1. Expeditorul unui colet poate solicita o confirmare de primire in
conditiile fixate in conventie. Totusi administratiile pot limita acest serviciu
la coletele cu valoare declarata, daca aceasta limitare este prevazuta in
regimul lor intern.
2. Taxa pentru o confirmare de primire este de maximum 0,98 DST.
Art. 16
Colete scutite de taxe si drepturi
1. In relatiile dintre administratiile postale care s-au declarat de acord
in aceasta privinta, expeditorii pot lua in sarcina lor, prin intermediul unei
declaratii facute la oficiul de origine, totalitatea taxelor si drepturilor cu
care este grevat un colet la distribuire. Este vorba de un colet scutit de taxe
si drepturi.
2. Expeditorul trebuie sa se angajeze sa plateasca sumele care ar putea fi
reclamate de catre oficiul de destinatie. Eventual, el trebuie sa efectueze o
plata provizorie.
3. Administratia de origine percepe de la expeditor o taxa de 0,98 DST
maximum per colet, pe care o pastreaza ca remuneratie pentru serviciile
furnizate in tara de origine.
4. Administratia de destinatie este autorizata sa perceapa o taxa de
comision de 0,98 DST maximum per colet. Ea este perceputa de la expeditor in
profitul administratiei de destinatie.
Art. 17
Avizul de imbarcare
1. In relatiile dintre administratiile care accepta sa asigure acest
serviciu, expeditorul poate solicita sa ii fie adresat un aviz de imbarcare.
2. Taxa pentru avizul de imbarcare este de maximum 0,36 DST per colet.
CAP. 3
Dispozitii particulare
Art. 18
Interdictii
1. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile
de colete:
1.1. obiectele care, prin natura lor sau prin ambalajul lor, pot prezenta
un pericol pentru agenti, pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul
postal;
1.2. stupefiantele si substantele psihotrope;
1.3. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala,
precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane, altele decat
expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei;
1.4. animalele vii, cu conditia ca transportul lor prin posta sa nu fie
autorizat de reglementarea postala a tarilor interesate;
1.5. materiile explozive, inflamabile sau alte materii periculoase;
1.6. materiile radioactive;
1.7. obiectele obscene sau imorale;
1.8. obiectele a caror importanta sau circulatie este interzisa in tara de
destinatie.
2. Este interzis sa se introduca in colete cu valoare declarata, schimbate
intre doua tari care admit declararea valorii: monede, bancnote, bilete de
banca sau valori la purtator, platina, aur sau argint, manufacturate sau nu,
pietre pretioase, bijuterii si alte obiecte pretioase. In plus, fiecare
administratie are posibilitatea sa interzica introducerea de aur in linguri in
trimiterile cu sau fara valoare declarata, cu provenienta sau destinatia
teritoriului sau sau transmise in tranzit prin teritoriul sau. Ea poate limita
valoarea reala a acestor trimiteri.
3. Exceptiile privind interdictiile si prelucrarea coletelor acceptate din
greseala reies din regulament. Totusi coletele continand obiectele vizate la
pct. 1.2, 1.5 si 1.7 nu sunt in nici un caz indrumate la destinatie, nici
predate destinatarilor, nici returate la origine.
Art. 19
Reexpediere
1. Reexpedierea unui colet in caz de schimbare a resedintei destinatarului
poate avea loc fie in interiorul tarii de destinatie, fie in afara acestei
tari. Acelasi lucru este valabil in caz de reexpediere ca urmare a modificarii
sau corectarii adresei prin aplicarea art. 21.
2. Expeditorul poate interzice orice reexpediere.
3. Administratiile care percep o taxa pentru cererile de reexpediere in
serviciul lor intern sunt autorizate sa perceapa aceeasi taxa in serviciul
international.
4. Conditiile de reexpediere reies din regulament.
Art. 20
Distribuirea. Colete nedistribuibile
1. In general, coletele sunt predate destinatarilor in cel mai scurt timp
si conform dispozitiilor in vigoare in tara de destinatie. Termenele de
pastrare sunt fixate in regulament. Cand coletele nu sunt predate la domiciliu,
destinatarii trebuie, daca nu este imposibil, sa fie avizati fara intarziere de
sosirea acestora.
2. Orice colet, care nu poate fi predat destinatarului sau care este
retinut din oficiu, este tratat conform dispozitiilor date de catre expeditor,
in limitele fixate de catre regulament.
3. In caz de intocmire a unui aviz de nepredare, raspunsul la un asemenea
aviz poate ocaziona perceperea unei taxe de maximum 0,65 DST. Cand avizul
priveste mai multe colete prezentate simultan la acelasi oficiu de catre
acelasi expeditor, pe adresa aceluiasi destinatar, aceasta taxa nu este
perceputa decat o singura data. In caz de transmitere pe calea
telecomunicatiilor, se adauga taxa corespunzatoare.
4. Orice colet nedistribuibil este returat in tara de domiciliu a
expeditorului. Conditiile de returare reies din regulament.
5. Daca expeditorul face abandonarea unui colet care nu a putut fi predat
destinatarului, acest colet este tratat de catre administratia de destinatie,
conform propriei sale legislatii.
6. Obiectele continute intr-un colet, pasibile de deteriorare sau alterare,
pot fi vandute imediat, fara aviz prealabil si fara formalitate judiciara.
Vanzarea are loc in profitul celui in drept, chiar pe drum, la dus sau in
retur. Daca vanzarea este imposibila, obiectele deteriorate sau alterate sunt
distruse.
Art. 21
Retragerea. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
1. Expeditorul unui colet poate, in conditiile fixate de conventie, sa-i
solicite returarea sau modificarea adresei. El trebuie sa garanteze plata
sumelor care pot fi cerute pentru noua transmitere.
2. Totusi administratiile au posibilitatea sa nu admita cererile vizate in
paragraful 1, atunci cand ele nu le accepta in regimul lor intern.
3. Expeditorul trebuie sa plateasca, pentru fiecare cerere, o taxa de
cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei, de maximum 1,31
DST. La aceasta taxa se adauga taxa corespunzatoare, daca cererea trebuie sa
fie transmisa pe calea telecomunicatiilor.
Art. 22
Reclamatii
1. Reclamatiile sunt admise in termen de un an incepand de a doua zi dupa
prezentarea coletului. In timpul acestei perioade, reclamatiile sunt acceptate
de indata ce problema este semnalata de catre expeditor sau de catre
destinatar. Totusi, cand reclamatia unui expeditor priveste un colet nedistribuit
si cand termenul de indrumare prevazut nu este inca expirat, se convine ca
expeditorul sa fie informat asupra acestui termen.
2. Prelucrarea reclamatiilor este gratuita. Totusi, daca la cererea
clientului, reclamatiile sunt transmise prin mijloace de telecomunicatii sau
prin EMS, ele pot ocaziona perceperea unei taxe de valoare, echivalenta
pretului serviciului solicitat.
3. Fiecare administratie este obligata sa accepte reclamatiile privind
orice colet prezentat in serviciile celorlalte administratii.
4. Coletele simple si coletele cu valoare declarata trebuie sa faca
obiectul unor reclamatii distincte. Daca reclamatia priveste mai multe colete
de aceeasi categorie, prezentate simultan la acelasi oficiu, de catre acelasi
expeditor, pe adresa aceluiasi destinatar si expediate pe aceeasi cale, taxa nu
este perceputa decat o singura data.
CAP. 4
Probleme vamale
Art. 23
Controlul vamal
Administratia postala a tarii de origine si aceea a tarii de destinatie
sunt autorizate sa supuna coletele controlului vamal, conform legislatiei
acestor tari.
Art. 24
Taxa de prezentare la vama
1. Coletele supuse controlului vamal in tara de origine pot fi supuse unei
taxe de prezentare la vama de maximum 0,65 DST per colet. In general,
perceperea taxei se opereaza in momentul prezentarii coletului.
2. Coletele supuse controlului vamal in tara de destinatie pot fi supuse
unei taxe de 3,27 DST maximum per colet. Aceasta taxa nu este perceputa decat
pentru prezentarea la vama si vamuirea trimiterilor care sunt supuse
drepturilor vamale sau oricarui alt drept de aceeasi natura. In afara unei
intelegeri speciale, perceperea se opereaza in momentul predarii coletului
catre destinatar. Totusi, cand este vorba de un colet scutit de taxe si
drepturi, taxa de prezentare la vama este perceputa de catre administratia de
origine in profitul administratiei de destinatie.
Art. 25
Drepturi vamale si alte drepturi
Administratiile de destinatie sunt autorizate sa perceapa de la destinatari
toate drepturile, in special cele vamale, cu care trimiterile sunt grevate in
tara de destinatie.
CAP. 5
Responsabilitate
Art. 26
Responsabilitatea administratiilor postale. Despagubiri
1. In afara cazurilor prevazute in art. 27, administratiile postale raspund
de pierderea, spolierea sau avarierea coletelor.
2. Administratiile postale pot sa se angajeze sa acopere riscurile care
decurg dintr-un caz de forta majora.
3. Expeditorul are dreptul la o despagubire care corespunde, in principiu,
valorii reale a pierderii, spolierii sau avarierii. Pagubele indirecte sau
beneficiile nerealizate nu sunt luate in considerare. Totusi aceasta
despagubire nu poate, in nici un caz, sa depaseasca:
3.1. pentru un colet cu valoare declarata, suma in DST a valorii declarate;
3.2. pentru celelalte colete, sumele calculate combinand taxa de 40 DST per
colet cu taxa per kilogram de 4,50 DST.
4. Administratiile pot sa convina sa aplice, in relatiile lor reciproce,
suma de 130 DST per colet, indiferent de greutatea acestuia.
5. Despagubirea este calculata dupa pretul curent, convertit in DST, al
marfurilor de aceeasi natura, in locul si perioada in care coletul a fost
acceptat la transport. In lipsa pretului curent, despagubirea este calculata
dupa valoarea simpla a marfurilor evaluate pe aceleasi baze.
6. Cand despagubirea este datorata pentru pierderea, spolierea totala sau
avarierea totala a unui colet, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul are
dreptul, in plus, la restituirea taxelor achitate, cu exceptia taxei de
asigurare. Acelasi lucru este valabil pentru trimiterile refuzate de catre
destinatari, datorita starii lor proaste, daca acest lucru este imputabil
serviciului personal si angajeaza responsabilitatea acestuia.
7. Cand pierderea, spolierea totala sau avarierea totala a unui colet
rezulta dintr-un caz de forta majora si nu determina despagubirea, expeditorul
are dreptul la restituirea taxelor achitate, cu exceptia taxei de asigurare.
8. Prin derogare de la dispozitiile prevazute la paragraful 3, destinatarul
are dreptul la despagubire dupa ce a luat in primire un colet spoliat sau
avariat.
9. Administratia de origine are posibilitatea sa verse expeditorilor din
tara sa despagubirile prevazute de legislatia sa interna pentru coletele fara
valoare declarata, cu conditia ca ele sa nu fie inferioare celor care sunt
fixate la pct. 3.2. Acelasi lucru este valabil si pentru administratia de
destinatie, atunci cand despagubirea este platita destinatarului. Sumele fixate
la pct. 3.2 raman totusi aplicabile:
9.1. in caz de recurs contra administratiei responsabile;
9.2. daca expeditorul renunta la drepturile sale in favoarea destinatarului
sau invers.
Art. 27
Neresponsabilitatea administratiilor postale
1. Administratiile postale inceteaza sa fie responsabile de coletele carora
le-a efectuat distribuirea in conditiile prevazute de reglementarile lor pentru
trimiteri de aceeasi natura. Responsabilitatea lor este totusi mentinuta:
1.1. cand o spoliere sau o avariere a fost constatata fie inainte de
distribuire, fie cu ocazia distribuirii coletului;
1.2. cand reglementarea interna o permite, destinatarul, eventual
expeditorul, daca este vorba de retur, formuleaza rezerve cand preia un colet
spoliat sau avariat;
1.3. cand destinatarul sau, in caz de retur, expeditorul, in pofida
descarcarii date in mod reglementar, declarata, fara intarziere, administratiei
care i-a distribuit coletul, ca a constatat o paguba; el trebuie sa dovedeasca
faptul ca spolierea sau avarierea nu s-a produs dupa distribuire.
2. In cazurile enumerate mai jos, administratiile postale nu sunt
responsabile:
2.1. in caz de forta majora, sub rezerva art. 26 paragraful 2;
2.2. cand dovada responsabilitatii lor nefiind realizata altfel, ele nu pot
sa dea detalii asupra coletelor, ca urmare a distrugerii documentelor de
serviciu, datorata unui caz de forta majora;
2.3. cand paguba a fost determinata de o greseala sau de neglijenta
expeditorului sau provine de la natura continutului;
2.4. cand este vorba de un colet al carui continut cade sub interdictiile
prevazute in art. 18 si, ca urmare, aceste colete au fost confiscate sau
distruse de catre autoritatea competenta datorita continutului lor;
2.5. in caz de retinere, in virtutea legislatiei tarii de destinatie,
conform notificarii administratiei acestei tari;
2.6. cand este vorba de un colet cu valoare declarata, care face obiectul
unei declaratii frauduloase de valoare, superioara valorii reale a
continutului;
2.7. cand expeditorul nu a formulat nici o reclamatie in termen de un an,
incepand de a doua zi dupa ziua prezentarii trimiterii;
2.8. cand este vorba de colete ale prizonierilor de razboi si internatilor
civili.
3. Administratiile postale nu isi asuma nici o responsabilitate in ceea ce
priveste declaratiile vamale, indiferent sub ce forma au fost ele realizate, si
deciziile luate de catre serviciile vamale cu ocazia verificarii trimiterilor
supuse controlului vamal.
Art. 28
Responsabilitatea expeditorului
1. Expeditorul unui colet este responsabil de toate pagubele determinate
celorlalte trimiteri postale, ca urmare a expedierii de obiecte neadmise la
transport sau a nerespectarii conditiilor de admitere.
2. Expeditorul este responsabil in aceleasi limite ca si administratiile
postale.
3. El ramane responsabil, chiar daca oficiul postal de prezentare accepta
un asemenea colet.
4. In schimb, responsabilitatea expeditorului nu este angajata, daca exista
o greseala sau o neglijenta a administratiilor sau a transportatorilor.
Art. 29
Plata despagubirii
1. Sub rezerva dreptului de recurs impotriva administratiei responsabile,
obligatia de a plati despagubirea si de a restitui taxele si drepturile respective
revine, dupa caz, administratiei de origine sau administratiei de destinatie.
2. Expeditorul are posibilitatea sa renunte la drepturile sale in favoarea
destinatarului. In mod similar, destinatarul are posibilitatea sa renunte la
drepturile sale in favoarea expeditorului. Expeditorul sau destinatarul poate
autoriza o terta persoana sa primeasca despagubirea, daca legislatia interna
permite acest lucru.
3. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este autorizata sa
despagubeasca pe cel in drept in contul administratiei care, participand la
transport si sesizata in mod reglementar, a lasat sa se scurga doua luni fara
sa dea o solutie definitiva afacerii sau fara sa fi semnalat:
3.1. ca paguba pare sa se datoreze unui caz de forta majora;
3.2. ca trimiterea a fost retinuta, confiscata sau distrusa de catre
autoritatea competenta, datorita continutului ei, sau retinuta in virtutea
legislatiei tarii de destinatie.
4. Administratia de origine sau de destinatie, dupa caz, este, de asemenea,
autorizata sa despagubeasca pe cel in drept, in cazul in care formularul de
reclamatie este insuficient completat sau a trebuit sa fie returat pentru
completarea informatiilor, antrenand depasirea termenului prevazut la
paragraful 3.
Art. 30
Recuperarea eventuala a despagubirii de la expeditor sau de la destinatar
1. Daca, dupa plata despagubirii, un colet sau o parte dintr-un colet,
anterior considerat ca pierdut, este regasit, expeditorul sau destinatarul,
dupa caz, este informat ca il poate prelua intr-o perioada de 3 luni, contra
rambursarii sumei primite ca despagubire. Daca in acest timp expeditorul sau,
eventual, destinatarul nu reclama coletul, acelasi demers este efectuat pe
langa cealalta persoana interesata.
2. Daca expeditorul si destinatarul renunta sa preia coletul, acesta devine
proprietatea administratiei sau, daca este cazul, a administratiilor care au
suportat despagubirea.
3. In caz de descoperire ulterioara a unui colet cu valoare declarata, al
carui continut este recunoscut ca fiind de valoare inferioara valorii
despagubirii platite, expeditorul sau, dupa caz, destinatarul trebuie sa
ramburseze valoarea acestei despagubiri. Coletul cu valoare declarata ii este
predat, fara a diminua consecintele care decurg din declararea frauduloasa a
valorii.
PARTEA A TREIA
Relatii intre administratiile postale
CAP. 1
Prelucrarea coletelor
Art. 31
Obiective in materie de calitate a serviciului
1. Administratiile de destinatie trebuie sa fixeze un termen pentru
prelucrarea coletelor-avion cu destinatia tarii lor. Acest termen, majorat cu
timpul normal solicitat pentru vamuire, nu trebuie sa fie mai putin favorabil
decat cel aplicat trimiterilor comparabile din serviciul lor intern.
2. Administratiile de destinatie trebuie, de asemenea, pe cat este posibil,
sa fixeze un termen pentru prelucrarea coletelor de suprafata cu destinatia
tarii lor.
3. Administratiile de origine fixeaza obiective in materie de calitate a
serviciului pentru coletele-avion si coletele de suprafata destinate
strainatatii, luand ca punct de reper termenele fixate de catre administratiile
de destinatie.
4. Administratiile verifica rezultatele efective in raport cu obiectivele
pe care le-au fixat in materie de calitate a serviciului.
Art. 32
Schimbul de colete
Schimbul de colete se deruleaza pe baza dispozitiilor regulamentului.
CAP. 2
Tratarea cazurilor de responsabilitate
Art. 33
Determinarea responsabilitatii dintre administratiile postale
1. Pana la proba contrara, responsabilitatea revine administratiei postale
care, primind coletul fara sa faca vreo observatie si fiind pusa in posesia
tuturor mijloacelor reglementare de investigare, nu poate stabili nici predarea
catre destinatar, nici, daca este cazul, transmiterea corespunzatoare unei alte
administratii.
2. Daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in timpul
transportului, fara sa fie posibil sa se stabileasca pe teritoriul sau in
serviciul carei tari s-a produs evenimentul. Administratiile in cauza suporta
despagubirea in parti egale. Totusi, atunci cand este vorba de un colet simplu
si cand valoarea despagubirii nu depaseste suma calculata in art. 26 pct. 3.2,
pentru un colet de 1 kg, aceasta suma este suportata, in parti egale, de catre
administratiile de origine si de destinatie, excluzand administratiile
intermediare.
3. In ceea ce priveste coletele cu valoare declarata, responsabilitatea
unei administratii, fata de celelalte administratii, nu este in nici un caz
angajata peste limita maxima de declarare a valorii pe care ea a adoptat-o.
4. Daca pierderea, spolierea sau avarierea unui colet cu valoare declarata
s-a produs pe teritoriul sau in serviciul unei administratii intermediare care
nu admite colete cu valoare declarata sau care a adoptat o limita maxima de
declarare a valorii inferioara valorii pierderii, administratia de origine
suporta paguba neacoperita de administratia intermediara. Aceeasi regula se
aplica, daca valoarea pagubei este superioara limitei maxime de valoare
declarata adoptata de catre administratia intermediara.
5. Regula prevazuta in paragraful 4 se aplica si in caz de transport
maritim sau aerian, daca pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs in
serviciul administratiei unei tari care nu accepta responsabilitatea prevazuta
pentru un colet cu valoare declarata. Aceasta administratie isi asuma totusi,
pentru tranzitul coletelor cu valoare declarata in depese inchise,
responsabilitatea prevazuta pentru coletele fara valoare declarata.
6. Drepturile vamale si alte drepturi a caror anulare nu a putut fi
obtinuta cad in sarcina administratiilor responsabile de pierdere, spoliere sau
avariere.
7. Administratia care a efectuat plata despagubirii este substituita, pana
la concurenta valorii acestei despagubiri, in drepturile persoanei care a
primit-o pentru orice eventual recurs fie impotriva destinatarului, fie
impotriva expeditorului sau unor terte persoane.
CAP. 3
Cote-parti si cheltuieli pentru transport aerian
Art. 34
Cota-parte teritoriala de sosire
1. Coletele schimbate intre doua administratii sunt supuse cotelor-parti
teritoriale de sosire pentru fiecare tara si pentru fiecare colet, calculate
combinand taxa indicativa per colet si taxa indicativa per kilogram, dupa cum
urmeaza:
Taxe indicative:
- per colet: 2,85 DST;
- per kilogram de greutate bruta a depesei: 0,28 DST.
2. Tinand seama de taxele indicative de mai sus, administratia isi fixeaza
cotele-parti teritoriale de sosire, in asa fel incat acestea sa fie in relatie
cu cheltuielile serviciului lor.
3. Cotele-parti mentionate la paragrafele 1 si 2 sunt in sarcina
administratiei tarii de origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu
prevada derogari de la acest principiu.
4. Cotele-parti teritoriale trebuie sa fie uniforme pentru ansamblul
teritoriului fiecarei tari.
Art. 35
Cota-parte teritoriala de tranzit
1. Coletele schimbate intre doua administratii sau intre doua birouri ale
aceleiasi tari, prin intermediul serviciilor terestre ale uneia sau ale mai
multor administratii, sunt supuse, in profitul tarii ale carei servicii
participa la indrumarea teritoriala, la cote-parti teritoriale de tranzit,
calculate combinand taxa per colet si taxa per kilogram de mai jos, conform
treptei de distanta care se aplica:
-----------------------------------------------------------
Trepte Taxa Taxa per kg
de distanta per colet greutate bruta
a depesei
-----------------------------------------------------------
1 2 3
-----------------------------------------------------------
DST DST
Pana la 600 km 0,77 0,10
Peste 600 pana
la 1.000 km 0,77 0,19
Peste 1.000 pana
la 2.000 km 0,77 0,29
Peste 2.000 km 0,77 0,29 + 0,8 pentru fiecare
treapta de
1.000 km
suplimentari
-----------------------------------------------------------
2. Pentru coletele in tranzit deschis, administratiile intermediare sunt
autorizate sa solicite o taxa forfetara de 0,40 DST per trimitere.
3. Cotele-parti mentionate la paragrafele 1 si 2 sunt in sarcina
administratiei tarii de origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu
prevada derogari de la acest principiu.
4. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa
modifice intre congrese tabelul mentionat la pct. 1 - Revizuirea, care va putea
fi realizata printr-o metodologie care sa asigure o remuneratie echitabila
administratiilor care efectueaza operatiuni de tranzit, va trebui sa se
sprijine pe date economice si financiare fiabile si reprezentative. Eventuala
modificare, care va putea fi hotarata, va intra in vigoare la o data fixata de
catre consiliul de exploatare postala.
5. Nici o cota-parte teritoriala de tranzit nu este datorata pentru:
5.1. transbordarea depeselor-avion intre doua aeroporturi care deservesc
acelasi oras;
5.2. transportul acestor depese intre un aeroport care deserveste un oras
si antrepozitul situat in acelasi oras si nici pentru returul acestor depese,
in vederea reindrumarilor.
Art. 36
Cota-parte maritima
1. Fiecare dintre tarile ale caror servicii participa la transportul
maritim de colete este autorizata sa solicite cotele-parti maritime mentionate
in paragraful 2. Aceste cote-parti sunt in sarcina administratiei tarii de
origine, cu conditia ca prezentul aranjament sa nu prevada derogari de la acest
principiu.
2. Pentru fiecare serviciu maritim imprumutat, cota-parte maritima este
calculata combinand taxa per colet cu taxa per kilogram de mai jos, conform
treptei de distanta care se aplica:
------------------------------------------------------------------------
Trepte de distanta Taxa
------------------------------------------ Taxa per per kg
a) exprimate b) exprimate colet greutate
in mile marine in km, dupa (DST) bruta
transformare, depesei
conform (DST)
echivalent
1 mila
marina = 1.852 km
------------------------------------------------------------------------
Pana la 500 mile Pana la 926 km 0,58 0,06
marine
Peste 500 pana la Peste 926 pana la
1.000 mile marine 1.852 km 0,58 0,09
Peste 1.000 pana la Peste 1.852 pana la
2.000 mile marine 3.704 km 0,58 0,12
Peste 2.000 pana la Peste 3.704 pana la
3.000 mile marine 5.556 km 0,58 0,14
Peste 3.000 pana la Peste 5.556 pana la
4.000 mile marine 7.408 km 0,58 0,16
Peste 4.000 pana la Peste 7.408 pana la
5.000 mile marine 9.260 km 0,58 0,17
Peste 5.000 pana la Peste 9.260 pana la
6.000 mile marine 11.112 km 0,58 0,19
Peste 6.000 pana la Peste 11.112 pana la
7.000 mile marine 12.964 km 0,58 0,20
Peste 7.000 pana la Peste 12.964 pana la
8.000 mile marine 14.816 km 0,58 0,21
Peste 8.000 mile
marine Peste 14.816 km 0,58 0,21 + 0,01 per
treapta de
1.000 mile
marine (1.852 km)
suplimentare
------------------------------------------------------------------------
3. Administratiile au posibilitatea sa majoreze cu maximum 50% cota-parte
maritima calculata conform art. 36 paragraful 2. Dimpotriva, ele o pot reduce
dupa cum doresc.
4. Consiliul de exploatare postala este autorizat sa revizuiasca si sa
modifice in intervalul dintre doua congrese tabelul mentionat in paragraful 2.
Revizuirea, care va putea fi realizata printr-o metodologie care sa asigure o
remuneratie echitabila administratiilor ce efectueaza operatiunile de tranzit,
va trebui sa se bazeze pe date economice si financiare fiabile si reprezentative.
Eventuala modificare, care va putea fi hotarata, va intra in vigoare la o data
fixata de Consiliul de exploatare postala.
Art. 37
Atribuirea cotelor-parti
1. Atribuirea de cote-parti administratiilor interesate este efectuata, in
principiu, per colet.
2. Coletele de serviciu si coletele prizonierilor de razboi si ale
internatilor civili nu dau loc la atribuirea vreunei cote-parti, exceptie
facand cheltuielile de transport aerian aplicabile coletelor-avion.
Art. 38
Cheltuielile de transport aerian
1. Taxa de baza de aplicat in reglarea conturilor intre administratii
pentru transporturi aeriene este aprobata de catre Consiliul de exploatare
postala. Ea este calculata de catre Biroul international dupa formula
mentionata in regulamentul de aplicare a conventiei.
2. Transbordarea in cursul rutei, intr-un acelasi aeroport, a
coletelor-avion care folosesc succesiv mai multe servicii aeriene distincte se
face fara remuneratie.
3. Calculul cheltuielilor de transport aerian al depeselor inchise si al
coletelor-avion in tranzit deschis reiese din regulament.
CAP. 4
Dispozitii diverse
Art. 39
Furnizarea de informatii, pastrarea documentelor, formulare
Dispozitiile referitoare la furnizarea de informatii privind executarea
serviciului postal, la pastrarea documentelor si la formulare reies din
regulament.
Art. 40
Colete cu destinatie sau provenind din tarile care nu participa la
aranjament
Administratiile tarilor parti la prezentul aranjament, care intretin un
schimb de colete cu administratii din tari care nu sunt participante, admit,
exceptie facand vreo opozitie din partea acestora din urma, ca administratiile
tuturor tarilor parti la aranjament sa profite de aceste relatii.
Art. 41
Aplicarea conventiei
Conventia este aplicabila, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu este
in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
PARTEA A PATRA
Dispozitii finale
Art. 42
Conditii de aprobare a propunerilor referitoare la prezentul aranjament si
la regulamentul sau de aplicare
1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si
referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau de aplicare trebuie
sa fie aprobate de majoritatea tarilor-membre reprezentate in congres, care
trebuie sa fie prezente in momentul votului.
2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulamentul de
aplicare a prezentului aranjament, care au fost returate de catre congres
Consiliului de exploatare postala pentru decizie sau care sunt introduse intre
doua congrese, trebuie sa fie aprobate de majoritatea membrilor Consiliului de
exploatare postala care sunt parti la acest aranjament.
3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si
referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
3.1. doua treimi din sufragii, jumatate, cel putin dintre tarile membre
care sunt parti la aranjament si au raspuns consultarii, daca propunerile au ca
obiect fie adaugarea de noi dispozitii, fie modificarea de fond a articolelor
prezentului aranjament si ale protocolului sau final;
3.2. majoritatea sufragiilor, daca ele au ca obiect:
3.2.1. interpretarea dispozitiilor prezentului aranjament si ale
protocolului sau final;
3.2.2. modificari de ordin redactional de adus actelor enumerate la pct.
3.2.1.
4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 3.1, orice tara membra a carei
legislatie nationala este inca incompatibila cu modificarea sau adaugarea
propusa are posibilitatea sa faca o declaratie scrisa catre directorul general
al Biroului international, indicand ca nu ii este posibil sa accepte aceasta
modificare sau adaugare, in termen de 90 de zile incepand de la data
notificarii respectivei modificari sau adaugari.
Art. 43
Punerea in aplicare si durata aranjamentului
Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la 1 ianuarie 1996 si va ramane
in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au
semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa
directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi
predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.
PROTOCOLUL FINAL
al Aranjamentului privind coletele postale*)
----------------
*) Traducere.
In momentul semnarii aranjamentului privind coletele postale, incheiat la
aceasta data, plenipotentiarii mai jos semnati au convenit ceea ce urmeaza:
Art. 1
Principii
Prin derogare de la prevederile art. 3 paragraful 1, administratia postala
din Canada este autorizata sa limiteze la 30 kilograme greutatea maxima a
coletelor la sosire si la expediere.
Art. 2
Colete cu valoare declarata
Administratia postala din Suedia isi rezerva dreptul de a furniza
clientilor serviciul de colete cu valoare declarata descris la art. 11, conform
altor specificatii decat cele descrise in acest articol si in articolele
pertinente ale regulamentului.
Art. 3
Confirmarea de primire
Administratia postala din Canada este autorizata sa nu aplice art. 15, dat
fiind ca ea nu ofera serviciul de confirmare de primire pentru coletele din
serviciul sau intern.
Art. 4
Interdictii
1. Administratiile postale din Canada, Myanmar si Zambia sunt autorizate sa
nu accepte coletele cu valoare declarata continand obiectele pretioase
mentionate in art. 18.2, dat fiind ca reglementarea lor interna se opune acestui
lucru.
2. In mod exceptional, Administratia postala din Liban nu accepta colete
continand monede, bancnote sau orice valori la purtator, cecuri de calatorie,
platina, aur sau argint, manufacturate sau nu, pietre pretioase si alte obiecte
pretioase sau care contin lichide si elemente usor inflamabile, sau obiecte din
sticla ori similare, sau fragile. Ea nu este obligata, prin dispozitiile art.
26, inclusiv in cazurile mentionate la art. 27 si 33.
3. Administratia postala din Brazilia este autorizata sa nu accepte colete
cu valoare declarata continand monede si bancnote in circulatie, precum si
orice valori la purtator, dat fiind ca reglementarea sa interna se opune
acestui lucru.
4. Administratia postala din Ghana este autorizata sa nu accepte colete cu
valoare declarata continand monede si bancnote in circulatie, dat fiind ca
reglementarea sa interna se opune acestui lucru.
5. In afara obiectelor citate in art. 18, Administratia postala din Arabia
Saudita nu accepta coletele continand:
5.1. medicamente de orice fel, exceptie facand cazul in care ele sunt
insotite de o reteta medicala emisa de o autoritate oficiala competenta;
5.2. produsele destinate stingerii focului si lichidele chimice;
5.3. obiecte contrare principiilor religiei islamice.
Art. 5
Retragere. Modificarea sau corectarea adresei la cererea expeditorului
Prin derogare de la art. 21, Salvador, Panama si Venezuela sunt autorizate
sa nu retureze coletele dupa ce destinatarul le-a solicitat vamuirea, dat fiind
ca legislatia lor vamala se opune acestui lucru.
Art. 6
Reclamatii
1. Administratiile postale din Afganistan, Arabia Saudita, Insulele Capului
Verde, Congo, Gabon, Iran, Mongolia, Myanmar, Surinam, Siria si Zambia isi
rezerva dreptul de a percepe o taxa de reclamatie de la clientii lor.
2. Administratiile postale din Argentina, Slovacia si Cehia isi rezerva
dreptul de a percepe o taxa speciala atunci cand, dupa o ancheta efectuata ca
urmare a unei reclamatii, se constata ca reclamatia nu este justificata.
Art. 7
Taxa de prezentare la vama
Administratiile postale din Congo, Gabon si Zambia isi rezerva dreptul de a
percepe de la clientii lor o taxa de prezentare la vama.
Art. 8
Despagubire
1. Prin derogare de la art. 26, administratiile de mai jos au posibilitatea
de a nu plati despagubire pentru coletele fara valoare declarata, pierdute,
spoliate sau avariate in serviciul lor; Statele Unite ale Americii, Angola,
Antigua-Barbuda, Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Botswana,
Brunei, Darussalam, Canada, Republica Dominicana, Dominica, El Salvador, Fiji,
Gambia, teritoriile de peste mare dependente de Regatul Unit al Marii Britanii
si Irlandei de Nord, a caror reglementare interna se opune acestui lucru, Grenada,
Guatemala, Guyana, Kiribati, Lesotho, Malawi, Malta, Mauritius, Nauru, Nigeria,
Uganda, Papua-Noua Guinee, Sfantul Cristophor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul
Vincentiu si Grenadine, Solomon, Seychelles, Sierra Leone, Swaziland,
Trinidad-Tobago, Zambia, Zimbabwe.
2. Prin derogare de la prevederile art. 26, administratiile din Argentina
si Grecia au posibilitatea de a nu plati despagubire pentru coletele fara
valoare declarata, pierdute, spoliate sau avariate in serviciile tarilor care
nu platesc o astfel de despagubire conform paragrafului 1 al prezentului
articol.
3. Prin derogare de la prevederile art. 26 paragraful 8, Statele Unite ale
Americii sunt autorizate sa mentina dreptul expeditorului la o despagubire
pentru coletele cu valoare declarata dupa predarea catre destinatar, cu
exceptia cazului in care expeditorul renunta la dreptul sau in favoarea
destinatarului.
4. Cand se actioneaza ca o administratie intermediara, Statele Unite ale
Americii sunt autorizate sa nu plateasca despagubire celorlalte administratii
in caz de pierdere, spoliere sau avariere de colete cu valoare declarata
transmise in tranzit deschis sau expediate in depese inchise.
Art. 9
Exceptii de la principiul responsabilitatii
1. Prin derogare de la prevederile art. 26, Arabia Saudita, Bolivia, Irak,
Sudan, Yemen si Zair sunt autorizate sa nu plateasca nici o despagubire pentru
avarierea coletelor originare din toate tarile si care le sunt destinate si
contin lichide si corpuri usor inflamabile, obiecte din sticla si articole de
aceeasi natura, fragile sau perisabile.
2. Prin derogare de la prevederile art. 26, Arabia Saudita are
posibilitatea de a nu plati o despagubire pentru coletele continand obiectele
interzise, mentionate in art. 18 al Aranjamentului privind coletele postale.
Art. 11
Plata despagubirii
1. Administratiile postale din Angola, Guineea, Liban si Mauritania nu sunt
obligate sa respecte prevederile art. 29 paragraful 3 in ceea ce priveste a da
o solutie definitiva la o reclamatie in timp de doua luni. Ele nu accepta, in
plus, ca persoana in drept sa fie despagubita, in contul lor, de catre o alta
administratie la expirarea termenului sus-citat.
Art. 13
Cote-parti teritoriale de tranzit, exceptionale
1. In mod provizoriu, administratiile care figureaza in tabelul urmator
sunt autorizate sa perceapa cotele-parti teritoriale de tranzit exceptionale,
indicate in acest tabel, si care se adauga la cotele-parti de tranzit
mentionate la pct. 35.1:
-------------------------------------------------------------------
Valoarea cotei-parti
teritoriale exceptionale:
----------------------------------------
Taxa per Taxa per
Nr. Administratiile colet kilogram
ordine autorizate (DST) greutate
bruta a
depesei
(DST)
------------------------------------------------------------------
1 2 3 4
------------------------------------------------------------------
1. Afganistan 0,48 0,45
2. S.U.A. Conform treptei
de distanta:
Pana la 600 km 0,10
Peste 600 pana la
1.000 km 0,18
Peste 1.000 pana la
2.000 km 0,25
Peste 2.000 per
treapta de 1.000 km
in sus 0,10
3. Bahrain 0,85 0,55
4. Chile 0,21
5. Egipt 1,00 0,25
6. Franta 1,00 0,20
7. Grecia 1,16 0,29
8. India 0,40 0,51
9. Malaysia 0,39 0,05
10. Federatia Rusa 0,77 De doua ori suma
per kg, mentionata
in coloana 3 a
tabelului prezentat
la pct. 35.1 pentru
distanta respectiva
11. Singapore 0,39 0,05
12. Sudan 1,61 0,65
13. Siria 0,65
14. Thailanda 0,58 0,14
------------------------------------------------------------------
Art. 14
Cote-parti maritime
Administratiile mentionate mai jos isi rezerva dreptul de a majora cu
maximum 50% cotele-parti maritime prevazute in art. 36: Germania, S.U.A.,
Argentina, Antigua-Barbuda, Bahamas, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belgia,
Belize, Brazilia, Brunei Darussalam, Canada, Chile, Cipru, Comore, Congo,
Djibouti, Dominic, Emiratele Arabe Unite, Spania, Finlanda, Franta, Gabon,
Gambia, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, teritoriile de
peste mare dependente de Regatul Unit, Grecia, Grenada, Guyana, India, Italia,
Jamaica, Japonia, Kenya, Kiribati, Madagascar, Malaysia, Malta, Mauritius,
Nigeria, Norvegia, Oman, Uganda, Pakistan, Papua-Noua Guinee, Portugalia,
Qatar, Sfantul Cristophor si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincentiu si
Grenadine, Solomon, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Suedia, Tanzania,
Thailanda, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Vanuatu, Yemen, Zambia.
Art. 15
Cote-parti suplimentare
1. Orice colet indrumat pe cale de suprafata sau pe cale aeriana, cu
destinatia departamentelor franceze de peste mare, a teritoriilor franceze de
peste mare si colectivitatilor din Mayotte si St. Pierre-Miquelon, este supus
unei cote-parti teritoriale de sosire egale, maximum cu cota-parte franceza
corespunzatoare. Cand un colet este indrumat in tranzit prin Franta continentala
el este, in plus, supus perceperii urmatoarelor cote-parti si cheltuieli:
1.1. colet "cale de suprafata":
1.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit a Frantei;
1.1.2. cota-parte maritima a Frantei, corespunzatoare treptei de distanta
care separa Franta continentala de fiecare dintre departamentele, teritoriile
sau colectivitatile in cauza;
1.2. colete-avion:
1.2.1. cota-parte teritoriala de tranzit franceza, pentru coletele in
tranzit deschis;
1.2.2. cheltuielile de transport aerian care corespund distantei
aeropostale ce separa Franta continentala de fiecare dintre departamentele,
teritoriile sau colectivitatile in cauza.
2. Administratiile postale din Egipt si Sudan sunt autorizate sa perceapa o
cota-parte suplimentara de 1 DST peste cotele-parti teritoriale de tranzit,
prevazute in art. 35.1 pentru orice colet in tranzit pe lacul Nasser intre
Shallal (Egipt) si Wadi Halfa (Sudan).
3. Orice colet postal indrumat in tranzit intre Danemarca si Insulele Feroe
sau intre Danemarca si Groenlanda este supus perceperii urmatoarele cote-parti
suplimentare:
3.1. colet "cale de suprafata":
3.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit daneza;
3.1.2. cota-parte maritima daneza, care corespunde treptei de distanta ce
separa Danemarca de Insulele Feroe sau, respectiv de Groenlanda;
3.2. colete-avion:
3.2.1. cheltuieli de transport aerian care corespund distantei aeropostale,
ce separa Danemarca de Insulele Feroe sau, respectiv, de Groenlanda.
4. Administratia postala din Chile este autorizata sa perceapa o cota-parte
suplimentara de maximum 2,61 DST per kilogram, pentru transportul coletelor
destinate Insulei Pastelui.
5. Orice colet indrumat pe cale de suprafata sau pe cale aeriana, in
tranzit intre Portugalia continentala si regiunile autonome Madera si Azore,
este supus perceperii urmatoarelor cote-parti si cheltuieli suplimentare:
5.1. colet "cale de suprafata":
5.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit portugheza;
5.1.2. cota-parte maritima portugheza, care corespunde treptei de distanta
ce separa Portugalia continentala de fiecare dintre regiunile autonome in
cauza;
5.2. colete-avion:
5.2.1. cota-parte teritoriala de tranzit portugheza;
5.2.2. cheltuielile de transport aerian, care corespund distantei
aeropostale dintre Portugalia continentala si fiecare dintre regiunile autonome
in cauza.
6. Coletele adresate provinciilor insulare din Grande Canarie si Tenerife,
indrumate in tranzit prin Spania continentala, sunt supuse perceperii, in afara
de cota-parte teritoriala de sosire corespunzatoare, urmatoarelor cote-parti
suplimentare:
6.1. colete "cale de suprafata":
6.1.1. cota-parte teritoriala de tranzit spaniola;
6.1.2. cota-parte maritima spaniola, care corespunde distantei de la 1.000
la 2.000 mile marine;
6.2. colete-avion:
6.2.1. cheltuielile de transport aerian, care corespund distantei
aeropostale dintre Spania continentala si fiecare dintre provinciile insulare
considerate.
Art. 16
Cheltuielile de transport aerian
1. Afganistan, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Bahamas, Brazilia,
Bolivia, Canada, Insulele Capului Verde, Chile, Republica Populara Chineza,
Columbia, Congo, Cuba, Salvador, Ecuador, Gabon, Guyana, Honduras, India,
Indonezia, Iran, Kazakhstan, Mexic, Mongolia, Myanmar, Noua Zeelanda, Pakistan,
Paraguay, Peru, Federatia Rusa, Sudan, Ciad, Turcia, Venezuela, Vietnam, Yemen
si Zambia au dreptul la rambursarea costurilor suplimentare determinate de
transportul aerian al coletelor-avion care provin din strainatate in interiorul
tarii lor. Aceste cheltuieli de transport aerian vor fi uniforme pentru toate
depesele care provin din strainatate, fie ca aceste colete-avion se indruma sau
nu pe cale aeriana.
2. Cu titlu de reciprocitate, Spania are dreptul la rambursarea costurilor
suplimentare determinate de transportul aerian al coletelor-avion in interiorul
tarii sale, care au fost primite de la administratia ce figureaza in paragraful
1 al prezentului articol. Aceste cheltuieli de transport aerian vor fi uniforme
pentru toate depesele primite, fie ca acestea sunt indrumate sau nu pe cale
aeriana.
Art. 17
Tarife speciale
1. Administratiile Statelor Unite ale Americii, Belgiei, Frantei si
Norvegiei au posibilitatea sa perceapa, pentru coletele-avion, cote-parti
teritoriale mai mari decat pentru coletele de suprafata.
2. Administratia din Liban este autorizata sa perceapa, pentru coletele
pana la 1 kilogram, taxa aplicabila coletelor peste 1 kilogram pana la 3
kilograme.
3. Administratia din Panama este autorizata sa perceapa 0,20 DST per
kilogram pentru coletele de suprafata transportate pe cale aeriana (S.A.L.), in
tranzit.
Drept pentru care, plenipotentiarii de mai jos au redactat prezentul
protocol, care va avea aceeasi forta si aceeasi valoare ca si cand dispozitiile
sale ar fi cuprinse in insusi textul aranjamentului la care el se raporteaza,
si ei l-au semnat intr-un exemplar care este depus pe langa directorul general
al Biroului international. O copie de pe acesta va fi predata fiecarei parti de
catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.
ARANJAMENTUL
privind mandatele postale*)
--------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in
baza art. 22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata
la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4
al sus-numitei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:
Art. 1
1. Prezentul aranjament reglementeaza schimbul de mandate postale, pe care
tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
2. Organismele nepostale pot participa, prin intermediul administratiei
postale, in schimbul reglementat prin dispozitiile prezentului aranjament.
Acestor organisme le revine sarcina de a se intelege cu administratii postala a
tarii lor, pentru a asigura completa executare a tuturor clauzelor
aranjamentului, si, in cadrul acestei intelegeri sa isi poata exersa drepturile
lor si sa isi indeplineasca obligatiile lor ca organizatii postale definite
prin prezentul aranjament; administratia lor postala le serveste ca intermediar
in relatiile lor cu administratiile postale ale celorlalte tari contractante si
cu Biroul international.
Art. 2
Diferitele categorii de mandate postale
1. Mandatul simplu
Expeditorul depune fonduri la ghiseul unui oficiu postal sau ordona
debitarea din contul sau curent postal si solicita plata sumei in numerar catre
beneficiari. Mandatul simplu este transmis pe cale postala. Mandatul simplu
telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
2. Mandatul de varsamant
Expeditorul depune fondul la ghiseul unui oficiu postal si solicita
inscrierea sumei in creditul contului beneficiarului, girat de catre posta.
Mandatul de varsamant este transmis pe cale postala. Mandatul de varsamant
telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
3. Alte servicii
Administratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau
multilaterale, sa introduca alte servicii ale caror conditii sunt de definit
intre administratiile respective.
Art. 3
Emisiunea de mandate (moneda, convertire, valoare)
1. In afara unei intelegeri speciale, valoarea unui mandat este exprimata
in moneda tarii de plata.
2. Administratia de emitere fixeaza taxa de convertire din moneda sa in
aceea a tarii de plata.
3. Valoarea maxima a unui mandat simplu este fixata de comun acord intre
administratiile in cauza.
4. Valoarea unui mandat de varsamant este nelimitata. Totusi fiecare
administratie are posibilitatea de a limita valoarea mandatelor de varsamant pe
care orice depozant le poate ordona fie intr-o zi, fie in cursul unei perioade
determinate.
5. Mandatele telegrafice sunt supuse dispozitiilor regulamentului de
telecomunicatii internationale.
Art. 4
Taxe
1. Administratia de emitere determina, in mod liber, sub rezerva
dispozitiilor paragrafelor 2 si 3 de mai jos, taxa de perceput in momentul
emiterii. La aceasta taxa principala ea adauga, eventual, taxele aferente
serviciilor speciale (cerere de confirmare de plata sau de inscriere, predare
prin expres etc.).
2. Valoarea taxei principale a unui mandat simplu nu poate depasi 22,86 DST.
3. Taxa unui mandat de varsamant trebuie sa fie inferioara taxei unui
mandat simplu de aceeasi valoare.
4. Mandatele schimbate, prin intermediul unei tari care este parte la
prezentul aranjament, intre o tara contractanta si o tara necontractanta, pot
fi supuse, de catre administratia intermediara, la o taxa suplimentara,
determinata de catre aceasta din urma in functie de costurile generate de
operatiunile pe care ea le efectueaza; aceasta taxa poate totusi sa fie
perceputa de la expeditor si atribuita administratiei tarii intermediare, daca
administratiile interesate s-au pus de acord in acest sens.
5. De la beneficiar pot fi percepute urmatoarele taxe facultative:
a) o taxa de predare, atunci cand plata este efectuata la domiciliu;
b) o taxa, atunci cand suma este inscrisa in creditul unui cont curent
postal;
c) eventual, taxa de viza pentru data prevazuta la art. 6 paragraful 4;
d) taxa mentionata in art. 12 pct. 3.5 din conventie, atunci cand mandatul
este adresat "post restant";
e) eventual, taxa complementara de expres.
6. Daca sunt solicitate autorizatii de plata in virtutea dispozitiilor
regulamentului de aplicare a prezentului aranjament si daca nu a fost comisa
nici o greseala de serviciu, o taxa de "autorizatie de plata", de
maximum 0,65 DST, poate fi perceputa de la expeditor sau de la beneficiar,
exceptie facand cazul in care aceasta taxa a fost deja perceputa pentru
confirmarea platii.
7. Mandatele, atat la emitere cat si la plata, nu pot fi supuse nici unei
taxe sau nici unui drept, altul decat cel care este prevazut in prezentul
aranjament.
8. Sunt scutite de orice taxa mandatele postale schimbate in conditiile
prevazute la art. 7 (paragraful 2 si pct. 3.1 - 3.3) din Constitutia Uniunii
Postale Universale.
Art. 5
Modalitati de schimb
1. Schimbul pe cale postala se opereaza, la alegerea administratiilor, fie
prin mandate simple sau de varsamant, direct intre biroul postal de emitere si
biroul de plata, fie prin liste, prin intermediul birourilor, denumite birouri
de schimb, desemnate de catre administratia fiecareia dintre tarile
contractante.
2. Schimbul pe cale telegrafica se opereaza prin telegrame-mandat, adresate
direct biroului de plata. Totusi administratiile respective se pot intelege sa
utilizeze si un mijloc de telecomunicatii, altul decat telegrama, pentru
transmiterea mandatelor telegrafice.
3. Administratiile pot, de asemenea, sa convina un sistem de schimb mixt,
daca organizarea interna a serviciilor lor respective o cere. In acest caz,
schimbul se opereaza prin mandate-carte, intre birourile postale ale unei
administratii si biroul de schimb al administratiei corespondente.
4. Mandatele prevazute in paragrafele 1 si 3 pot fi prezentate in tara de
destinatie pe banda magnetica sau pe orice alt suport convenit intre
administratii. Administratiile de destinatie pot utiliza formularele din regim
intern, ca reprezentare a mandatelor emise. Conditiile schimbului sunt, in
acest caz, fixate prin conventii speciale, adoptate de administratiile in
cauza.
5. Administratiile pot conveni sa utilizeze mijloace de schimb, altele
decat cele prevazute la paragrafele 1-4.
Art. 6
Plata mandatelor
1. Validitatea mandatelor se intinde:
a) in general, pana la expirarea primei luni care urmeaza celei de emitere;
b) conform unui acord intre administratiile interesate, pana la expirarea
celei de-a treia luni care urmeaza celei de emitere.
2. Dupa acest termen, mandatele care parvin direct birourilor de plata nu
sunt platite, decat daca sunt prevazute cu o viza pentru data, acordata de
catre serviciul desemnat de catre administratia de emitere, la cererea biroului
de plata. Mandatele parvenite administratiilor de destinatie, conform art. 5
paragraful 4, nu pot beneficia de viza pentru data.
3. Viza pentru data confera mandatului, incepand din ziua in care este
acordata, o noua validitate, a carei durata este aceea pe care ar avea-o un
mandat emis in aceeasi zi.
4. Daca neplata inainte de expirarea termenului de validitate nu rezulta
dintr-o greseala de serviciu, se poate percepe o taxa, numita taxa de viza
pentru data, de maximum 0,65 DST.
5. Cand un acelasi expeditor a facut sa se emita, in aceeasi zi, in
profitul aceluiasi beneficiar, mai multe mandate a caror valoare totala
depaseste maximul adoptat de catre administratia de plata, aceasta este
autorizata sa esaloneze plata titlurilor, in asa fel incat suma platita
beneficiarului, in aceeasi zi, sa nu depaseasca aceasta valoare maxima.
6. Plata mandatelor este efectuata conform reglementarii tarii de plata.
Art. 7
Reexpedierea
1. In caz de schimbare a resedintei beneficiarului si in limitele in care
functioneaza un serviciu de mandate intre tara reexpeditoare si tara noii
destinatii, orice mandat poate fi reexpediat, pe cale postala sau telegrafica,
fie la cererea expeditorului, fie la cererea beneficiarului. In acest caz, art.
27 paragrafele 1 - 3 din conventie sunt aplicate prin analogie.
2. In caz de reexpediere, taxa de "post restant" si taxa
complementara de "expres" sunt anulate.
3. Reexpedierea unui mandat cu varsamant catre o alta tara de destinatie nu
este admisa.
Art. 8
Reclamatii
Dispozitiile art. 30 al conventiei sunt aplicabile.
Art. 9
Responsabilitatea
1. Principiul
Administratiile postale sunt responsabile de sumele varsate, pana in
momentul in care mandatele au fost reglementar platite.
2. Exceptii
Administratiile postale sunt absolvite de orice responsabilitate:
a) in caz de intarziere in transmiterea si plata mandatelor;
b) cand, ca urmare a distrugerii documentelor de serviciu, ca rezultat al
unui caz de forta majora, ele nu pot dovedi plata unui mandat, cu conditia ca
proba responsabilitatii lor sa nu fi fost altfel administrata;
c) la expirarea termenului de prescriptie, mentionat in art. RE 612;
d) daca este vorba de contestarea conformitatii platii, la expirarea
termenului prevazut la art. 30 paragraful 1 al conventiei.
3. Determinarea responsabilitatii
3.1. Sub rezerva pct. 3.2 - 3.5 de mai jos, responsabilitatea revine
administratiei de emitere.
3.2. Responsabilitatea revine administratiei de plata, daca ea nu este in
masura sa stabileasca faptul ca plata a avut loc in conditiile prescrise de
reglementarea ei.
3.3. Responsabilitatea revine administratiei postale a tarii in care s-a
produs eroarea:
a) daca este vorba de o eroare de serviciu, inclusiv o eroare de
convertire;
b) daca este vorba de o eroare de transmitere telegrafica, comisa in
interiorul tarii de emitere sau al tarii de plata.
3.4. Responsabilitatea revine administratiei de emitere si administratiei
de plata in parti egale:
a) daca eroarea este imputabila celor doua administratii sau daca nu este
posibil sa se stabileasca in care tara s-a produs eroarea;
b) daca o eroare de transmitere telegrafica s-a produs intr-o tara
intermediara;
c) daca nu este posibil sa se stabileasca tara in care s-a produs aceasta
eroare de transmitere.
3.5. Sub rezerva pct. 3.2, responsabilitatea revine:
a) in caz de plata a unui mandat fals, administratiei tarii pe teritoriul
careia mandatul a fost introdus in serviciu;
b) in caz de plata a unui mandat a carui valoare a fost majorata in mod
fraudulos, administratiei tarii in care mandatul a fost falsificat; totusi
paguba este suportata, in parti egale, de catre administratiile de emitere si
de plata, atunci cand nu este posibil de determinat tara in care a intervenit
falsificarea sau atunci cand nu se poate obtine repararea unei falsificari
comise intr-o tara intermediara care nu participa la serviciul de mandate pe
baza prezentului aranjament.
4. Plata sumelor datorate. Recursul
4.1. Obligatia de a despagubi reclamantul revine administratiei de plata,
daca fondurile trebuie predate beneficiarului; ea revine administratiei de
emitere, daca restituirea lor trebuie facuta catre expeditor.
4.2. Oricare ar fi cauza rambursarii, suma de rambursat nu poate depasi
suma care a fost varsata.
4.3. Administratia care a despagubit pe reclamant are dreptul sa faca
recurs catre administratia responsabila de neregula platii.
4.4. Administratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are drept de
recurs, pana la concurenta sumei platite, catre expeditor, catre beneficiar sau
catre terti.
5. Termene de plata
5.1. Varsarea sumelor datorate reclamantilor trebuie sa aiba loc cat mai
curand posibil, in limita unei perioade de 3 luni incepand de a doua zi dupa
ziua reclamatiei.
5.2. Administratia care, conform art. 9 pct. 4.1., trebuie sa-l
despagubeasca pe reclamant poate, in mod exceptional, sa prelungeasca
varsamantul dincolo de acest termen, daca, contrar efortului depus pentru
reglementarea situatiei, termenul mentionat nu a fost suficient ca sa permita
determinarea responsabilitatii.
5.3. Administratia pe langa care a fost prezentata reclamatia este
autorizata sa despagubeasca pe reclamant, in contul administratiei
responsabile, atunci cand aceasta, reglementar sesizata, a lasat sa se scurga
doua luni fara a da o solutie definitiva reclamatiei.
6. Rambursarea catre administratia care intervine
6.1. Administratia in contul careia a fost despagubit reclamantul este
obligata sa ramburseze administratiei care a intervenit suma platita de catre
aceasta, in termen de 4 luni incepand de la trimiterea notificarii de plata.
6.2. Aceasta rambursare se efectueaza fara cheltuieli pentru administratia
creditoare:
a) printr-unul dintre procedeele de plata prevazute in regulamentul de
aplicare a conventiei (Reguli de plata);
b) sub rezerva unui acord, prin inscrierea in creditul administratiei
acestei tari in contul de mandate. Aceasta inscriere se face din oficiu, daca
cererea de acord nu a primit raspuns in termenul prevazut la pct. 6.1.
6.3. O data depasit termenul de 4 luni, suma datorata administratiei
creditoare este producatoare de dobanda, respectiv 6% pe an, incepand din ziua
in care expira acest termen.
Art. 10
Remunerarea administratiei de plata
1. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru fiecare
mandat simplu platit o remuneratie a carei valoare este fixata, in functie de
valoarea medie a mandatelor cuprinse in acelasi cont lunar, la:
- 0,82 DST - pana la 65,34 DST;
- 0,98 DST - peste 65,34 DST pana la 130,68 DST;
- 1,21 DST - peste 130,68 DST pana la 196,01 DST;
- 1,47 DST - peste 196,01 DST pana la 261,35 DST;
- 1,73 DST - peste 261,35 DST pana la 326,69 DST;
- 2,09 DST - peste 326,69 DST pana la 392,02 DST;
- 2,52 DST - peste 392,02 DST.
2. Totusi administratiile in cauza pot, la cererea administratiei de plata,
sa convina o remuneratie superioara celei fixate la paragraful 1, atunci cand
taxa perceputa la emitere este mai mare de 8,17 DST.
3. Mandatele de varsamant si mandatele emise in scutire nu sunt supuse nici
unei remuneratii.
4. Pentru mandatele schimbate prin intermediul listelor, peste remuneratia
prevazuta la paragraful 1, o remuneratie suplimentara, de 0,16 DST, este
atribuita administratiei de plata. Paragraful 2 se aplica, prin analogie
mandatelor schimbate prin liste.
5. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata o remuneratie
de 0,13 DST pentru fiecare mandat platit personal.
Art. 11
Intocmirea conturilor
1. Fiecare administratie de plata intocmeste, pentru fiecare administratie
de emitere, un cont lunar cu sumele platite pentru mandate simple sau un cont
lunar cu valoarea listelor primite intr-o luna pentru mandatele schimbate prin
intermediul listelor. Aceste conturi lunare sunt conform modelelor anexate
regulamentului; ele sunt incorporate, periodic, intr-un cont general, care face
posibila determinarea unui sold.
2. In cazul in care se aplica sistemul de schimb mixt, prevazut in art. RE
503, fiecare administratie de plata intocmeste un cont lunar pentru sumele
platite, daca mandatele parvin de la administratia de emitere, direct catre
birourile sale de plata, sau un cont lunar cu suma mandatelor primite intr-o
luna, daca mandatele parvin de la birourile postale ale administratiei de
emitere la biroul sau de schimb.
3. Cand mandatele au fost platite in monede diferite, creanta cea mai slaba
este convertita in moneda creantei mai puternice, luand ca baza pentru
convertire cursul mediu oficial de schimb in tara administratiei debitoare, in
timpul perioadei la care se reporteaza contul; acest curs mediu de schimb
trebuie sa fie calculat, in mod uniform, cu patru zecimale.
4. Reglarea conturilor poate, de asemenea, sa aiba loc pe baza unor conturi
lunare, fara compensatie, sau prin intermediul unui cont postal de legatura.
Art. 12
Reglarea conturilor
1. In afara unei intelegeri speciale, plata soldului unui cont general sau
a sumei conturilor lunare are loc in moneda pe care administratia creditoare o
aplica la plata mandatelor.
2. Orice administratie poate intretine pe langa administratia tarii
corespondente un disponibil din care sunt retrase sumele datorate sau un cont
curent de legatura din care sunt debitate creantele pentru serviciul de mandate
postale.
3. Orice administratie care se gaseste descoperita fata de o alta
administratie cu o suma care depaseste limitele fixate de regulament este in
drept sa solicite varsarea unui avans.
4. In caz de neplata la termenele fixate de regulament, sumele datorate
sunt producatoare de dobanda de 6% pe an, din ziua in care expira termenul
respectiv pana in ziua platii.
5. Dispozitiile prezentului aranjament si ale regulamentului sau,
referitoare la intocmirea si reglarea conturilor, nu pot fi prejudiciate prin
nici o masura unilaterala, cum ar fi: moratoriu, interdictie de transfer etc.
Art. 13
Dispozitii finale
1. Conventia este aplicabila, eventual, prin analogie, la tot ceea ce nu
este in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
2. Art. 4 al conventiei nu este aplicabil prezentului aranjament.
3. Conditiile de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament.
3.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si
referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie
aprobate de majoritatea tarilor membre prezente, care voteaza si sunt parti la
aranjament. Cel putin jumatate dintre tarile membre, reprezentate in congres,
trebuie sa fie prezente in momentul votului.
3.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament,
care au fost returnate de catre congres Consiliului de exploatare postala,
pentru decizie, sau care au fost introduse intre doua congrese, trebuie sa fie
aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala, care
sunt parti la aranjament.
3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese
si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
3.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns la consultare, daca este vorba despre
adaugarea unor dispozitii noi;
3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre
modificarea dispozitiilor prezentului aranjament.
3.4. In pofida dispozitiilor prevazute la pct. 3.3.1, orice tara membra, a
carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are
posibilitatea de a face o declaratie scrisa catre directorul general al
Biroului international, indicand faptul ca nu este posibil sa accepte aceasta
adaugare in termen de 90 de zile incepand de la data notificarii acesteia.
4. Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si
va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au
semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa
directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi
predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.
ARANJAMENTUL
privind cecurile postale*)
--------------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in
baza prevederilor art. 22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale
Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord si sub rezerva art.
25 paragraful 4 al sus-numitei constitutii, au hotarat urmatorul aranjament:
CAP. 1
Dispozitii preliminare
Art. 1
Obiectul aranjamentului
1. Prezentul aranjament reglementeaza ansamblul prestatiilor pe care
serviciul de cecuri postale este in masura sa il ofere utilizatorilor de
conturi curente postale si pe care tarile contractante convin sa il instituie
in relatiile lor reciproce.
2. Organismele nonpostale pot sa participe, prin intermediul serviciului de
cecuri postale, la schimbul reglementat prin dispozitiile prezentului
aranjament. Acestor organisme le revine sarcina de a se intelege cu
administratia postala a tarii lor pentru a asigura executarea completa a
tuturor clauzelor aranjamentului si, in cadrul acestei intelegeri, sa-si
exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile, ca organisme postale
definite prin prezentul aranjament. Administratia postala le serveste ca
intermediar in relatiile lor cu administratiile postale ale celorlalte tari
contractante si cu Biroul international.
Art. 2
Diferite categorii de prestatii oferite prin serviciul de cecuri postale
1. Viramentul
1.1. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea din contul
sau, inscrierea unei sume in creditul contului curent postal al beneficiarului
sau, conform unui acord incheiat intre administratiile respective, in creditul
altor tipuri de conturi.
1.2. Viramentul simplu este transmis pe cale postala.
1.3. Viramentul telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
2. Varsamantul intr-un cont curent postal
2.1. Expeditorul depune fonduri la ghiseul unui birou postal si solicita
inscrierea sumei in creditul contului curent postal al beneficiarului sau,
conform unui acord incheiat intre administratiile respective, in creditul altor
tipuri de conturi.
2.2 Varsamantul simplu este transmis pe cale postala;
2.3. Varsamantul telegrafic este transmis prin sistem de telecomunicatii.
3. Plata prin mandat sau prin cec de asignare
3.1. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea contului
sau, plata unui mandat in numerar catre beneficiar.
3.2. Plata simpla utilizeaza calea postala.
3.3. Plata telegrafica utilizeaza sistemul de telecomunicatii.
4. Postcecul
4.1. Postcecul este un titlu international, care poate fi livrat
titularilor de conturi curente postale si platibil la vedere in birourile
postale ale tarilor participante la serviciu.
4.2. Postcecul poate, de asemenea, fi remis cu plata la terti, dupa o
intelegere intre administratiile contractante.
5. Retragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote POSTNET.
5.1. Institutiile financiare postale, care adera prin conventie la reteaua
POSTNET, pot oferi detinatorilor lor de carti posibilitatea de a retrage banii
de la distribuitorii automati de bancnote din reteaua POSTNET.
6. Alte prestatii
Administratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau
multilaterale, sa instituie alte prestatii, ale caror modalitati urmeaza sa fie
stabilite intre administratiile interesate.
CAP. 2
Viramentul
Art. 3
Conditii de admitere si executare a ordinelor de virament
1. In afara unei intelegeri speciale, suma viramentelor este exprimata in
moneda tarii de destinatie.
2. Administratia de origine fixeaza taxa de convertire din moneda sa in
aceea a tarii de destinatie.
3. Administratia de emitere determina taxa pe care ea o cere de la
solicitantul unui virament postal si pe care ea o pastreaza in intregime.
4. Administratia de destinatie are posibilitatea de a determina taxa pe
care o percepe pentru inscrierea unui virament postal in creditul unui cont
curent postal.
5. Sunt scutite de orice taxe viramentele referitoare la serviciul postal,
schimbate in conditiile prevazute la art. 7 (paragraful 2 si pct. 3.1 - 3.3)
din conventie.
6. Avizele de virament simplu sunt trimise fara cheltuieli beneficiarilor,
dupa inscrierea sumelor virate, in creditul conturilor lor. Cand ele nu
comporta nici o comunicare speciala, ele pot fi inlocuite printr-o mentiune pe
releveul de cont, care sa permita beneficiarului sa-l identifice pe ordonator.
7. Viramentele telegrafice sunt supuse dispozitiilor regulamentului
telecomunicatiilor. In plus fata de taxa prevazuta la paragraful 3 de mai sus,
ordonatorul unui virament telegrafic plateste taxa prevazuta pentru transmitere
prin sistem de telecomunicatii, inclusiv, eventual, taxa unei comunicari
speciale destinate beneficiarului. Pentru fiecare virament telegrafic, biroul
de cecuri postale destinatar intocmeste un aviz de sosire sau un aviz de
virament din serviciul intern sau international si il adreseaza fara cheltuieli
beneficiarului. Cand viramentul telegrafic nu comporta nici o comunicare
speciala, avizul de sosire sau avizul de virament poate fi inlocuit cu o
mentiune pe releveul de cont, care permite beneficiarului sa il identifice pe
ordonator.
Art. 4
Responsabilitatea
1. Principiul si intinderea responsabilitatii
1.1. Administratiile sunt responsabile de sumele operate in debitul
contului ordonatorului, pana in momentul in care viramentul a fost reglementar
executat.
1.2. Administratiile sunt responsabile de indicatiile eronate furnizate de
catre serviciul lor pe listele de viramente simple sau pe viramentele
telegrafice. Responsabilitatea se refera la erori de convertire si la erori de
transmitere.
1.3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru
intarzierile care pot sa se produca in transmiterea si executarea viramentelor.
1.4. Administratiile pot, de asemenea, sa convina intre ele ca sa fie
aplicate conditii mai extinse de responsabilitate, adaptate necesitatilor din
serviciile lor interne.
1.5. Administratiile sunt absolvite de orice responsabilitate:
a) cand, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al
unui caz de forta majora, ele nu pot sa dea detalii despre executarea unui
virament, cel putin daca proba responsabilitatii lor nu a fost administrata;
b) cand ordonatorul nu a formulat nici o reclamatie in termenul prevazut la
art. 30 paragraful 1 al conventiei.
2. Determinarea responsabilitatii
Sub rezerva prevederilor art. 9 pct. 3.2 - 3.5 din Aranjamentul privind
mandatele postale, responsabilitatea revine administratiei tarii in care s-a
produs eroarea.
3. Plata sumelor datorate. Recursul
3.1. Obligatia de a il despagubi pe reclamant revine administratiei
sesizate prin reclamatie.
3.2. Indiferent care ar fi cauza rambursarii, suma de rambursat
ordonatorului unui virament nu poate depasi suma inscrisa in debitul contului
sau.
3.3. Administratia care a despagubit pe reclamant are dreptul la recurs
impotriva administratiei responsabile.
3.4. Administratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are un drept
de recurs, pana la concurenta sumei platite, impotriva persoanei care a
beneficiat de aceasta eroare.
4. Termenul de plata
4.1. Varsarea sumelor datorate reclamantului trebuie sa aiba loc de indata
ce responsabilitatea serviciului a fost stabilita, intr-un termen limita de 6
luni incepand cu a doua zi dupa reclamatie.
4.2. Daca administratia presupusa ca responsabila, sesizata in mod
reglementar, a lasat sa se scurga 5 luni fara sa dea o solutie definitiva unei
reclamatii, administratia pe langa care a fost prezentata reclamatia este
autorizata sa despagubeasca reclamantul in contul celeilalte administratii.
5. Rambursarea catre administratia care intervine
5.1. Administratia responsabila este obligata sa despagubeasca
administratia care a restituit suma reclamantului, intr-un termen de 4 luni
incepand din ziua notificarii rambursarii.
5.2. La expirarea acestui termen, suma datorata administratiei care a
despagubit reclamantul devine producatoare de dobanzi moratorii, respectiv 6%
pe an.
CAP. 3
Varsamantul
Art. 5
Varsamantul
1. Administratiile convin sa adopte pentru schimbul de varsamant pe cale
postala tipul de formular si reglementarea care se adapteaza cel mai bine
organizarii serviciului lor.
2. Varsamantul prin mandate de varsamant
Sub rezerva dispozitiilor speciale ale art. RE 501 si RE 502, varsamantul
prin mandate de varsamant se efectueaza conform dispozitiilor Aranjamentului
privind mandatele postale.
4. Varsamantul prin aviz de varsamant
3.1. Sub rezerva dispozitiilor speciale de mai jos, tot ceea ce este in mod
expres prevazut pentru viramente se aplica si varsamintelor.
3.2. Administratia de emitere determina taxa pe care o solicita de la
expeditorul unui varsamant si pe care o pastreaza in intregime. Aceasta taxa nu
poate fi superioara aceleia care este perceputa pentru emiterea unui mandat
simplu.
3.3. In mod gratuit, se elibereaza o recipisa deponentului, in momentul
varsamantului de fonduri.
CAP. 4
Plata prin mandat
Art. 6
Modalitati de executare a platilor prin mandat
1. Platile internationale, efectuate prin debitarea conturilor curente
postale, pot fi efectuate prin intermediul mandatelor simple.
2. Mandatele simple, emise ca reprezentare a sumelor debitate din conturile
curente postale, sunt supuse dispozitiilor Aranjamentului privind mandatele
postale.
CAP. 5
Plata prin cec de asignare
Art. 7
Emiterea cecurilor de asignare
1. Platile internationale, efectuate prin debitarea conturilor curente
postale, pot fi efectuate prin intermediul unui cec de asignare.
2. Paragrafele 1 si 2 ale art. 3 se aplica cecurilor de asignare.
3. Administratia de origine determina taxa pe care ea o solicita
tragatorului unui cec de asignare.
4. Cecurile de asignare pot fi transmise pe cale de telecomunicatii, fie
intre biroul de schimb al administratiei de origine si biroul de schimb al
administratiei de plata, fie intre biroul de schimb al administratiei de
origine si biroul postal insarcinat cu plata, atunci cand administratiile
convin sa utilizeze acest mod de transmitere.
5. Art. 3 din aranjament si art. RE 402 din Regulamentul privind mandatele
postale se aplica cecurilor de asignare telegrafice.
Art. 8
Plata cecurilor de asignare
1. Administratiile convin sa adopte pentru serviciul platilor reglementarea
care se adapteaza cel mai bine organizarii serviciului lor. Ele pot utiliza
formulare din serviciul lor intern ca reprezentare a cecurilor de asignare care
le sunt adresate.
2. Administratia de plata nu este obligata sa asigure plata la domiciliu a
cecurilor de asignare a caror valoare depaseste valoarea mandatelor simple
platite in mod obisnuit la domiciliu.
3. In ceea ce priveste durata validitatii, viza pentru data, regulile
generale de plata, predarea prin extras, taxele percepute, eventual, de la
beneficiar, dispozitiile speciale ale platii telegrafice, cecurilor de asignare
li se aplica art. 4 paragrafele 5 si 6 din aranjament, art. RE 604 paragrafele
2-4 si art. RE 606 din Regulamentul privind mandatele postale, cu conditia ca
regulile serviciului intern sa nu se opuna acestui lucru.
Art. 9
Responsabilitatea
1. Administratiile sunt raspunzatoare de sumele inscrise in debitul
contului tragatorului, pana in momentul in care cecul de asignare a fost in mod
reglementar platit.
2. Administratiile sunt responsabile de indicatiile eronate, furnizate de
catre serviciul lor pe listele de cecuri de asignare sau pe cecurile de
asignare telegrafice. Responsabilitatea se intinde asupra erorilor de
convertire si erorilor de transmitere.
3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intarzierile
care se pot produce in transmiterea sau plata cecurilor de asignare.
4. Administratiile pot conveni intre ele sa aplice si conditii de
responsabilitate mai extinse, adaptate nevoilor in serviciile lor interne.
5. Art. 9 al Aranjamentului privind mandatele postale se aplica si
cecurilor de asignare.
Art. 10
Remuneratia administratiei de plata
1. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru fiecare
cec de asignare o remuneratie a carei valoare este fixata, in functie de
valoarea medie a cecurilor de asignare cuprinse in scrisorile de inaintare
adresate in cursul fiecarei luni, la:
- 0,59 DST - pana la 65,34 DST;
- 0,72 DST - peste 65,34 DST pana la 130,68 DST;
- 0,88 DST - peste 130,68 DST pana la 196,01 DST;
- 1,08 DST - peste 196,01 DST pana la 261,35 DST;
- 1,31 DST - peste 261,35 DST pana la 326,69 DST;
- 1,57 DST - peste 326,69 DST.
2. In locul taxelor prevazute in paragraful 1, administratiile pot totusi
sa convina atribuirea unei remuneratii uniforme, in DST sau in moneda tarii de
plata, independenta de valoarea cecurilor de asignare.
3. Remuneratia datorata administratiei de plata este stabilita in fiecare
luna in modul urmator:
a) taxa de remuneratie in DST de aplicat pentru fiecare cec de asignare
este determinata dupa convertirea in DST a valorii medii a cecurilor de
asignare, pe baza valorii medii a DST in moneda tarii de plata, asa cum este ea
definitiva in regulamentul de aplicare a conventiei (Echivalenti);
b) suma totala in DST, obtinuta pentru remunerarea referitoare la fiecare
cec, este convertita la fiecare cec, este convertita in moneda tarii de plata,
pe baza valorii reale a DST, in vigoare in ultima zi a lunii la care se
raporteaza contul;
c) cand remuneratia uniforma, prevazuta la paragraful 2, este fixata in
DST, convertirea sa in moneda tarii de plata este efectuata asa cum se
mentioneaza la alin. b).
CAP. 6
Alte moduri de schimb al platilor
Art. 11
Alte moduri de schimb al platilor
1. Platile internationale de asigurat prin debitarea conturilor curente
postale pot fi efectuate si cu ajutorul benzilor magnetice sau prin oricare alt
suport convenit intre administratii.
2. Administratiile de destinatie pot sa utilizeze formularele din regimul
lor intern pentru reprezentarea ordinelor de plata care le sunt astfel
adresate. Conditiile schimbului sunt, in acest caz, fixate prin conventii
speciale, adoptate de catre administratiile respective.
CAP. 10
Postcecul
Art. 12
Eliberarea postcecurilor
1. Fiecare administratie poate elibera postcecul titularilor sai de conturi
curente postale.
2. Titularilor de conturi curente postale, carora li se elibereaza
postcecuri, li se elibereaza si o carte de garantie postcec, care trebuie sa
fie prezentata in momentul platii.
3. Valoarea maxima garantata este imprimata pe versoul fiecarui cec postal
sau pe o anexa, in moneda convenita intre tarile contractante.
4. In afara unui acord special cu administratia de plata, administratia de
emitere fixeaza taxa de convertire a monedei sale in moneda tarii de plata.
5. Administratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec
postal.
6. Eventual, durata de validitate a cecurilor postale este fixata de catre
administratia de emitere. Ea este indicata pe postcec prin imprimarea ultimei
date de validitate.
In absenta unei astfel de indicatii, validitatea postcecului este
nelimitata.
Art. 13
Plata
1. Valoarea postcecului este varsata beneficiarului in moneda legala a
tarii de plata, la ghiseele birourilor de posta.
2. Valoarea maxima care poate fi platita prin intermediul unui postcec este
fixata de comun acord de catre tarile contractante.
Art. 14
Responsabilitatea
1. Administratia de plata este descarcata de orice responsabilitate, atunci
cand ea poate stabili ca plata a fost efectuata in conditiile fixate la art. RE
1301 si RE 1302.
2. Administratia emitenta nu este obligata sa onoreze postcecurile
falsificate sau contrafacute, care ii sunt returate dupa termenul prevazut la
art. RE 1.303 paragraful 4.
Art. 15
Remunerarea administratiei de plata
Administratiile care convin sa participe la serviciul de postcecuri fixeaza
de comun acord valoarea remuneratiei care este atribuita administratiei de
plata.
CAP. 8
Reteaua POSTNET
Art. 16
Conditii de aderare si participare
1. Aderarea necesita semnarea Conventiei POSTNET si achitarea dreptului de
intrare.
2. Conditiile de aderare si de participare la serviciu sunt definite in
Conventia POSTNET.
CAP. 9
Dispozitii diverse
Art. 17
Dispozitii diverse
1. Cererea de deschidere a unui cont curent postal in strainatate
1.1 In caz de cerere de deschidere a unui cont curent postal intr-o tara cu
care tara de rezidenta a solicitantului schimba viramente postale,
administratia acestei tari este obligata, pentru verificarea solicitarii, sa
dea tot concursul administratiei insarcinate cu tinerea contului.
1.2 Administratiile se angajeaza sa efectueze aceasta verificare cu toata
grija si cu toata atentia necesare, fara ca totusi sa isi asume vreo
responsabilitate in acest sens.
1.3 La cererea administratiei care tine contul, administratia tarii de
rezidenta intervine, de asemenea, pe cat este posibil, in verificarea
informatiilor privind orice modificare a capacitatii juridice a afiliatului.
2. Francarea postala
2.1 Plicurile continand extrase de cont, adresate birourilor de cecuri
postale ale titularilor de conturi, sunt expediate pe calea cea mai rapida
(aeriana sau de suprafata) si sunt predate, cu scutire de taxa, in orice tara a
Uniunii.
2.2 Reexpedierea acestor plicuri in orice tara a Uniunii nu le ridica, in
nici un caz, beneficiul scutirii de francare.
CAP. 10
Dispozitii finale
Art. 18
Dispozitii finale
1. Conventia, Aranjamentul privind mandatele postale precum si regulamentul
sau de aplicare sunt aplicabile, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu
este in mod expres reglementat prin prezentul aranjament.
2. Art. 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale nu este aplicabil
prezentului aranjament.
3. Conditii de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament.
3.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si
referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie
aprobat de catre majoritatea tarilor membre prezente si care voteaza si care
sunt parti la aranjament. Cel putin jumatate din numarul acestor tari membre
reprezentate in congres trebuie sa fie prezente in momentul votului.
3.2. Pentru a deveni executori, propunerile referitoare la regulament, care
au fost trimise de catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru
decizie, sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate
de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala care sunt
parti la aranjament.
3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese
si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
3.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre
dispozitii noi;
3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre
modificari la dispozitiile prezentului aranjament;
3.3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba despre interpretarea
dispozitiilor prezentului aranjament.
3.4. In pofida dispozitiilor prevazute la pct. 3.3.1, orice tara membra, a
carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are
posibilitatea sa faca o declaratie catre directorul general al Biroului
international, in care se indica ca nu este posibil sa accepte aceasta
adaugare, in termen de 90 de zile incepand de la data notificarii acesteia.
4. Prezentul aranjament va intra in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si
va ramane in vigoare pana la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au
semnat prezentul aranjament intr-un exemplar care este depus pe langa
directorul general al Biroului international. O copie de pe aranjament va fi
predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.
ARANJAMENTUL
privind trimiterile contra ramburs*)
------------------
*) Traducere.
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii
Postale Universale, in baza prevederilor art. 22 paragraful 4 din Constitutia
Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de comun acord
si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei constitutii, au hotarat
urmatorul aranjament:
Art. 1
Obiectul aranjamentului
Prezentul aranjament reglementeaza schimbul de trimiteri contra ramburs, pe
care tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce.
Art. 2
Definirea serviciului
1. Anumite trimiteri din posta de scrisori si dintre coletele postale pot
fi expediate contra ramburs.
2. Fondurile destinate expeditorului trimiterilor ii pot fi trimise:
a) prin mandat de ramburs, a carui valoare este platita cash in tara de
origine a trimiterii; aceasta valoare poate, totusi, atunci cand reglementarea
administratiei de plata o permite, sa fie varsata in contul curent postal,
tinut in aceasta tara;
b) prin mandat de varsamant-ramburs, a carui valoare trebuie sa fie
inscrisa in creditul unui cont curent postal tinut in tara de origine a
trimiterii, atunci cand reglementarea administratiei acestei tari o permite;
c) prin virament sau varsamant intr-un cont curent postal, tinut fie in
tara de incasare, fie in tara de origine a trimiterii, in cazurile in care
administratiile interesate admit aceste procedee.
Art. 3
Rolul biroului de prezentare a trimiterilor
1. In afara unei intelegeri speciale, valoarea rambursului este exprimata
in moneda tarii de origine a trimiterii; totusi, in caz de varsamant sau de
virament al rambursului intr-un cont curent postal, tinut in tara de
destinatie, aceasta valoare este exprimata in moneda acestei tari.
2. Cand lichidarea rambursului este efectuata printr-un mandat de ramburs,
valoarea acestuia nu poate depasi maximul adoptat in tara de destinatie pentru
emiterea de mandate cu destinatia tarii de origine a trimiterii. Dimpotriva,
atunci cand reglarea catre expeditor este efectuata printr-un mandat de
varsamant-ramburs sau prin virament, valoarea maxima poate sa se adapteze
aceleia care este fixata pentru mandatele de varsamant sau pentru viramente. In
cele doua cazuri, poate fi convenita de comun acord o valoare maxima mai
ridicata.
3. Administratia de origine a trimiterii determina in mod liber taxa ce
trebuie varsata de catre expeditor, peste taxele postale aplicabile categoriei
careia ii apartine trimiterea, atunci cand reglarea este executata prin
intermediul unui mandat de ramburs sau al unui mandat de varsamant-ramburs.
Taxa aplicata unei trimiteri contra ramburs, lichidata prin intermediul unui
mandat de varsamant-ramburs, trebuie sa fie inferioara aceleia care ar fi
aplicata unei trimiteri de aceeasi valoare, lichidata prin intermediul unui
mandat de ramburs.
4. Expeditorul unei trimiteri contra ramburs poate, in conditiile fixate la
art. 29 din conventie, sa solicite fie degrevarea totala sau partiala, fie
cresterea valorii sumei rambursului. In caz de crestere a valorii rambursului,
expeditorul trebuie sa plateasca, pentru majorare, taxa mentionata la
paragraful 3 de mai sus; aceasta taxa nu este propusa atunci cand suma este
inscrisa in creditul unui cont curent postal printr-un buletin de varsamant sau
printr-un aviz de varsamant.
5. Daca valoarea rambursului trebuie sa fie reglata prin intermediul unui
buletin de varsamant sau de virament, destinat a fi inscris in creditul unui
cont curent postal, fie in tara de destinatie, fie in tara de origine a
trimiterii, se percepe de la expeditor o taxa fixa de maximum 0,16 DST.
Art. 4
Rolul biroului de destinatie a trimiterilor
1. Sub rezervele prevazute in regulament, mandatele de ramburs si mandatele
de varsamant-ramburs sunt supuse dispozitiilor fixate prin Aranjamentul privind
mandatele postale.
2. Mandatele de ramburs si mandatele de varsamant-ramburs sunt expediate
din oficiu, pe calea cea mai rapida (aeriana sau de suprafata), biroului de
plata sau biroului de cecuri postale insarcinat cu inscrierea in cont.
3. In plus, pentru viramentele sau varsamintele mentionate la art. 3
paragraful 5, administratia tarii de destinatie percepe din suma rambursului
urmatoarele taxe:
a) o taxa de maximum 0,65 DST;
b) daca este cazul, in taxa interna, aplicabila viramentelor, atunci cand
acestea sunt efectuate in profitul unui cont curent postal, tinut in tara de
destinatie;
c) taxa aplicabila viramentelor sau varsamintelor internationale, atunci
cand acestea sunt efectuate in profitul unui cont curent postal tinut in tara
de origine a trimiterii.
Art. 5
Transmiterea mandatelor de ramburs
Transmiterea mandatelor de ramburs poate, la alegerea administratiilor, sa
fie operata fie direct intre biroul de emitere si biroul de plata, fie prin
intermediul listelor.
Art. 6
Reglarea cu expeditorii trimiterilor
1. Mandatele de ramburs aferente trimiterilor contra ramburs sunt platite
expeditorilor in conditiile determinate de catre administratia de origine a
trimiterii.
2. Valoarea unui mandat de ramburs, care, pentru un motiv oarecare, nu a
fost platita beneficiarului, este tinuta la dispozitia acestuia de catre
administratia tarii de origine a trimiterii; el este definitiv achizitionat de
aceasta administratie la expirarea termenului legal de prescriptie in vigoare
in respectiva tara. Atunci cand, dintr-o cauza oarecare, varsamantul sau
viramentul intr-un cont curent postal, solicitat in conformitate cu art. 2 lit.
b), nu poate fi efectuat, administratia care a incasat fondurile intocmeste un
mandat de ramburs, de o valoare corespunzatoare, in beneficiul expeditorului
trimiterii.
Art. 7
Remunerarea. Intocmirea si reglarea conturilor
1. Administratia de origine a trimiterii atribuie administratiei de
destinatie, din valoarea taxelor pe care ea le-a incasat prin aplicarea art. 3
paragrafele 3, 4 si 5, o remuneratie a carei valoare este fixata la 0,98 DST.
2. Trimiterile contra ramburs lichidate prin intermediul unui mandat de
varsamant-ramburs conduc la atribuirea aceleiasi remuneratii ca aceea care este
atribuita atunci cand lichidarea a fost efectuata prin intermediul unui mandat
de ramburs.
Art. 8
Responsabilitatea
1. Administratiile sunt responsabile de fondurile incasate, pana cand
mandatul de ramburs este in mod reglementar platit sau pana la inscrierea
reglementara in creditul contului curent postal al beneficiarului. In plus,
administratiile sunt responsabile, pana la concurenta valorii rambursului, de
predarea trimiterilor, fara incasare de fonduri sau contra perceperii unei sume
inferioare valorii rambursului. Administratiile nu isi asuma nici o
responsabilitate fata de intarzierile care se pot produce in incasarea si
trimiterea fondurilor.
2. Nici o despagubire nu este datorata pentru valoarea rambursului:
a) daca greseala de incasare rezulta dintr-o greseala sau o neglijenta a
expeditorului;
b) daca trimiterea nu a fost predata pentru ca ea cade sub incidenta
interdictiilor mentionate fie de catre conventie (art. 26 paragrafele 1, 2 si
pct. 4.2), fie de catre Aranjamentul privind coletele postale (art. 18 pct.
1.2, 1.4, 1.5, 1.6, 1.7 si art. 18 paragraful 2), precum si de catre
dispozitiile regulamentului sau de aplicare, referitoare la declararea valorii;
c) daca nici o reclamatie nu a fost prezentata in termenul prevazut in art.
30 paragraful 1 din conventie.
3. Obligatia de a plati despagubirea revine administratiei de origine a
trimiterii; aceasta poate sa-si exercite dreptul de recurs impotriva
administratiei responsabile, care este obligata sa ii ramburseze, in conditiile
fixate in regulamentul de aplicare a conventiei (rambursarea despagubirii
administratiei platitoare; lichidarea despagubirilor intre administratiile
postale), sumele care au fost avansate in contul sau. Administratia care a
suportat, in ultima instanta, plata despagubirii are drept de recurs, pana la
concurenta valorii acestei despagubiri, impotriva destinatarului, impotriva
expeditorului sau impotriva unor terti. Art. 37 din Constitutia Uniunii Postale
Universale si articolele corespunzatoare din regulamentul sau de aplicare,
referitoare la termenele de plata a despagubirii pentru pierderea unei
trimiteri recomandate, se aplica, pentru toate categoriile de trimiteri contra
ramburs, la plata sumelor incasate sau a despagubirii.
4. Administratia de destinatie nu este responsabila de neregulile comise,
atunci cand ea poate:
a) sa probeze ca greseala este datorata nerespectarii unei dispozitii
reglementare de catre administratia tarii de origine;
b) sa stabileasca, atunci cand s-a facut transmiterea in serviciul sau, ca
trimiterea si, daca este vorba de un colet postal, buletinul de expeditie
aferent nu purtau desemnarile reglementare. Cand responsabilitatea nu poate fi
in mod clar imputata uneia dintre cele dupa administratii, acestea suporta
paguba in parti egale.
5. Cand destinatarul a restituit o trimitere care i-a fost predata fara
perceperea sumei rambursului, expeditorul este avizat ca o poate lua in
posesie, intr-un termen de 3 luni, cu conditia sa renunte la plata sumei
rambursului sau sa restituie suma primita, in virtutea paragrafului 1 de mai
sus. Daca expeditorul preia trimiterea, valoarea rambursului este restituita administratiei
sau administratiilor care au suportat paguba. Daca expeditorul renunta sa preia
trimiterea, aceasta devine proprietatea administratiei sau a administratiilor
care au suportat paguba.
Art. 9
Dispozitii finale
1. Conventia, Aranjamentul privind mandatele postale si Aranjamentul
privind cecurile postale, precum si Aranjamentul privind coletele postale sunt
aplicabile, eventual, in tot ceea ce nu este contrar prezentului aranjament.
2. Conditii de aprobare a propunerilor privind prezentul aranjament si
regulamentul sau de aplicare:
2.1. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si
referitoare la prezentul aranjament si la regulamentul sau trebuie sa fie
aprobate de majoritatea tarilor membre prezente si care voteaza si sunt parti
la aranjament. Jumatate cel putin dintre aceste tari membre, reprezentate in
congres, trebuie sa fie prezente in momentul votului.
2.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament,
care au fost trimise de catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru
decizie, sau care sunt introduse intre doua congrese, trebuie sa fie aprobate
de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala, care sunt
parti la aranjament.
2.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese
si referitoare la prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
2.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba de adaugarea
unor noi dispozitii;
2.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre
parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba de modificari
ale dispozitiilor prezentului aranjament;
2.3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba de interpretarea
dispozitiilor prezentului aranjament.
2.4. Contrar dispozitiilor prevazute la pct. 2.3.1, orice tara membra, a
carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are
posibilitatea sa faca o declaratie scrisa pe langa directorul general al
Biroului international, in care sa indice ca nu ii este posibil sa accepte
aceasta adaugare, in termen de 90 de zile de la data notificarii acesteia.
3. Prezentul aranjament va fi pus in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si
va ramane in vigoare pana la aplicarea actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au
semnat prezentul aranjament intr un exemplar care este depus pe langa
directorul general al Biroului international. O copie de pe acesta va fi
predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
Intocmit la Seul la 14 septembrie 1994.