Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 110 din 10 octombrie 1996

privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, si aderarea la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiat la New York la 28 iulie 1994

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 300 din 21 noiembrie 1996


SmartCity3


    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1
    Se ratifica Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982.
    Art. 2
    Romania adera la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii din 10 decembrie 1982, incheiat la New York la 28 iulie 1994.
    Art. 3
    Romania reitereaza Declaratia pe care a formulat-o o data cu semnarea, la 10 decembrie 1982, a conventiei. Declaratia are urmatorul continut:
    "1. Ca tara geografic dezavantajata, riverana la o mare saraca in resurse piscicole, Romania reafirma necesitatea dezvoltarii cooperarii internationale in domeniul valorificarii resurselor piscicole din zonele economice, pe baza unor acorduri juste si echitabile, care sa asigure accesul tarilor din aceasta categorie la resursele de pescuit din zonele economice ale altor regiuni sau subregiuni.
    2. Romania reafirma dreptul statelor riverane de a adopta masuri pentru protectia intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementari nationale cu privire la trecerea navelor de razboi straine prin marea teritoriala.
    Dreptul de a adopta asemenea masuri este in deplina conformitate cu art. 19 si 25 ale conventiei, asa cum se precizeaza si in declaratia presedintelui Conferintei O.N.U. cu privire la dreptul marii, in sedinta plenara a conferintei din 26 aprilie 1982.
    3. Romania declara ca, in temeiul cerintelor de echitate - dupa cum rezulta din art. 74 si 83 ale Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii -, insulele nelocuite si fara viata economica nu pot afecta in nici un fel delimitarea spatiilor maritime ce apartin tarmurilor principale ale statelor riverane."

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                        p. PRESEDINTELE SENATUI
                                VALER SUIAN

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 23 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                      PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               ADRIAN NASTASE

                         CONVENTIA NATIUNILOR UNITE
                          asupra dreptului marii*)

    *) Traducere.

    Statele parti la conventie,
    animate de dorinta de a reglementa, intr-un spirit de intelegere si cooperare reciproca, toate problemele privind dreptul marii si constiente de insemnatatea istorica a prezentei conventii, care constituie o contributie importanta la mentinerea pacii, justitiei si progresului pentru toate popoarele lumii,
    constatand ca faptele noi care s-au produs de la conferintele Natiunilor Unite asupra dreptului marii, care s-au tinut la Geneva in anii 1958 si 1960, au intarit necesitatea unei noi conventii general acceptabile asupra dreptului marii,
    constiente ca problemele spatiilor marine sunt strans legate intre ele si ca ele trebuie sa fie privite in ansamblu,
    recunoscand ca este de dorit a se stabili prin aceasta conventie, tinandu-se seama, in modul cuvenit, de suveranitatea tuturor statelor, o ordine juridica pentru mari si oceane, care sa faciliteze comunicatiile internationale si sa favorizeze folosirea pasnica a marilor si oceanelor, folosirea echitabila si eficace a resurselor lor, conservarea resurselor biologice si studierea, protejarea si pastrarea mediului marin,
    considerand ca realizarea acestor obiective va contribui la instaurarea unei ordini economice internationale juste si echitabile, in care sa se tina seama de interesele si nevoile intregii umanitati si, in mod deosebit, de interesele si nevoile specifice ale tarilor in curs de dezvoltare, fie ca sunt riverane sau fara litoral,
    dorind sa dezvolte, prin conventie, principiile continute in Rezolutia nr. 2.749 (XXV) din 17 decembrie 1970, prin care Organizatia Natiunilor Unite a declarat in mod solemn ca zona fundului marilor si oceanelor, precum si subsolul lor, dincolo de limitele jurisdictiei nationale si resursele acestei zone, sunt patrimoniu comun al umanitatii si ca explorarea si exploatarea zonei se vor face in interesul intregii umanitati, independent de situatia geografica a statelor,
    convinse ca codificarea si dezvoltarea progresiva a dreptului marii, realizate in prezenta conventie, vor contribui la intarirea pacii, securitatii, cooperarii si relatiilor prietenesti intre toate natiunile, in conformitate cu principiile justitiei si egalitatii in drepturi, si vor favoriza progresul economic si social al tuturor popoarelor lumii, potrivit scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite, astfel cum ele sunt enuntate in Carta Natiunilor Unite,
    afirmand ca chestiunile care nu sunt reglementate prin conventie vor continua sa fie guvernate de regulile si principiile dreptului international general,
    au convenit asupra celor ce urmeaza:

    Partea I
    Introducere

    Art. 1
    Folosirea termenilor si sfera de aplicare
    1. In sensul prezentei conventii:
    (1) prin zona se intelege fundurile marilor si ale oceanelor si subsolul lor dincolo de limitele jurisdictiei nationale;
    (2) prin autoritate se intelege autoritatea internationala pentru fundul marilor si oceanelor;
    (3) prin activitati desfasurate in zona se intelege toate activitatile de explorare si de exploatare a resurselor zonei;
    (4) prin poluarea mediului marin se intelege introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau de energie in mediul marin, inclusiv in estuare, cand aceasta are sau poate avea efecte vatamatoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei si florei marine, riscuri pentru sanatatea omului, piedici pentru activitatile maritime, inclusiv pescuitul si celelalte utilizari legitime ale marii, alterarea calitatii apei marii din punctul de vedere al intrebuintarii acesteia si degradarea valorilor sale de agrement;
    (5) a) prin imersiune se intelege:
    (i) orice evacuare deliberata de deseuri sau de alte materii de pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrari plasate pe mare;
    (ii) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucrari.
    b) Termenul imersiune nu vizeaza:
    (i) evacuarea de deseuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din exploatarea normala a navelor, aeronavelor, platformelor sau a altor lucrari plasate pe mare, precum si de la echipamentul acestora, cu exceptia deseurilor sau a altor materii transportate de nave sau transbordate pe nave, aeronave, platforme sau alte lucrari plasate pe mare, care sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau derivate din tratarea unor asemenea deseuri sau a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrari;
    (ii) depozitarea unor materii in alt scop decat simpla lor eliminare, sub rezerva ca aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei conventii.
    2. (1) Prin state parti se intelege statele care au consimtit sa fie legate prin prezenta conventie si in privinta carora conventia este in vigoare;
    (2) prezenta conventie se aplica mutatis mutandis entitatilor mentionate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d), e) si f), care devin parti la conventie potrivit conditiilor care le privesc pe fiecare dintre ele; in aceasta masura, prin termenul state parti se intelege aceste entitati.

    Partea a II-a
    Marea teritoriala si zona contigua

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 2
    Regimul juridic al marii teritoriale, al spatiului aerian de deasupra si al fundului acestei mari si subsolului ei
    1. Suveranitatea statului riveran se intinde dincolo de teritoriul sau si de apele sale interioare, iar in cazul unui stat-arhipelag, dincolo de apele sale arhipelagice, asupra unei zone a marii adiacente desemnate sub numele de mare teritoriala.
    2. Aceasta suveranitate se intinde asupra spatiului aerian de deasupra marii teritoriale, precum si asupra fundului acestei mari si subsolului ei.
    3. Suveranitatea asupra marii teritoriale se exercita in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei conventii si de celelalte reguli de drept international.

    Sectiunea a 2-a
    Limitele marii teritoriale
    Art. 3
    Latimea marii teritoriale
    Orice stat are dreptul de a fixa latimea marii sale teritoriale; aceasta latime nu depaseste 12 mile marine, masurate de la liniile de baza stabilite in conformitate cu prezenta conventie.
    Art. 4
    Limita exterioara a marii teritoriale
    Limita exterioara a marii teritoriale este constituita de o linie avand fiecare punct la o distanta egala cu latimea marii teritoriale, din punctul cel mai apropiat al liniei de baza.
    Art. 5
    Linia de baza normala
    Daca in prezenta conventie nu se prevede altfel, linia de baza normala de la care se masoara latimea marii teritoriale este linia refluxului de-a lungul tarmului, astfel cum aceasta este indicata pe hartile marine, la scara mare, recunoscute oficial de statul riveran.
    Art. 6
    Recife
    In cazul partilor insulare ale unei formatiuni de atoli sau al unor insule marginite de recife dantelate, linia de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale este linia refluxului inspre larg al recifului, asa cum este indicata pe hartile marine recunoscute oficial de statul riveran.
    Art. 7
    Liniile de baza drepte
    1. Acolo unde tarmul prezinta crestaturi si taieturi adanci, sau daca exista un sir de insule de-a lungul tarmului in imediata apropiere a acestuia, poate fi folosita metoda liniilor de baza drepte care leaga puncte corespunzatoare, pentru trasarea liniei de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
    2. Acolo unde tarmul este extrem de instabil datorita prezentei unei delte si a altor caracteristici naturale, punctele corespunzatoare pot fi alese de-a lungul liniei celei mai avansate a refluxului si, chiar in caz de retragere ulterioara a liniei refluxului, aceste linii de baza drepte raman in vigoare atat timp cat ele nu au fost modificate de catre statul riveran conform conventiei.
    3. Traseul liniilor de baza drepte nu trebuie sa se indeparteze intr-un mod sensibil de la directia generala a tarmului, iar intinderile de mare situate spre tarm trebuie sa fie suficient legate de domeniul terestru pentru a fi supuse regimului apelor interioare.
    4. Liniile de baza drepte nu trebuie sa fie trase spre ridicaturile fundului marii ce raman descoperite in timpul refluxului sau sa porneasca de la acestea, decat in cazul in care pe ele sunt amplasate faruri sau instalatii similare, care se afla in permanenta deasupra nivelului marii sau in cazul in care traseul unor asemenea linii de baza drepte a facut obiectul unei recunoasteri internationale generale.
    5. In cazurile in care metoda liniilor de baza drepte se aplica in virtutea paragrafului 1, se poate tine seama, pentru stabilirea anumitor linii de baza, de interesele economice proprii regiunii respective, a caror realitate si importanta sunt in mod clar atestate de o folosire indelungata.
    6. Metoda liniilor de baza drepte nu poate fi aplicata de catre un stat in asa fel incat sa taie legatura dintre marea teritoriala a altui stat cu largul marii sau cu zona economica exclusiva.
    Art. 8
    Apele interioare
    1. Sub rezerva dispozitiilor partii a IV-a, apele situate intre linia de baza a marii teritoriale si tarm fac parte din apele interioare ale statului.
    2. In cazul in care traseul unei linii de baza drepte, stabilita conform metodei descrise la art. 7, are ca rezultat includerea in apele interioare a unor ape care nu erau mai inainte considerate ca atare, dreptul de trecere inofensiva prevazut de conventie se va aplica acestor ape.
    Art. 9
    Gurile fluviilor
    Daca un fluviu se varsa in mare fara a forma un estuar, linia de baza este o linie dreapta trasata de-a curmezisul gurii fluviului intre punctele limita ale refluxului pe tarmuri.
    Art. 10
    Golfurile
    1. Prezentul articol nu se refera decat la golfurile la care un singur stat este riveran.
    2. In sensul prezentei conventii, prin golf se intelege o crestatura bine marcata, a carei patrundere in uscat, in raport cu largimea gurii sale, este astfel incat apele pe care le include sunt inconjurate de tarm, constituind mai mult decat o simpla curbura a tarmului. Totusi o crestatura nu este considerata drept un golf decat daca suprafata sa este cel putin egala aceleia a unui semicerc, care are ca diametru linia dreapta trasa de-a curmezisul intrarii crestaturii.
    3. Suprafata unei crestaturi se masoara intre linia refluxului de-a lungul tarmului crestaturii si linia dreapta unind liniile refluxului punctelor sale de intrare naturale. Atunci cand, din cauza prezentei unor insule, o crestatura are mai multe intrari, semicercul are drept diametru suma lungimilor liniilor care inchid diferitele intrari. Suprafata insulelor situate in interiorul unei crestaturi este cuprinsa in suprafata totala a acesteia.
    4. Daca distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf nu depaseste 24 de mile marine, poate fi trasata o linie de delimitare intre aceste doua limite ale refluxului, iar apele astfel inchise de aceasta linie sunt considerate ca ape interioare.
    5. In cazul in care distanta dintre limitele refluxului la punctele de intrare naturale ale unui golf depaseste 24 de mile marine, o linie de baza dreapta de 24 de mile marine se traseaza in interiorul golfului in asa fel incat sa inchida o suprafata de apa maxima.
    6. Dispozitiile precedente nu se aplica golfurilor numite istorice si nici in cazurile in care se aplica metoda liniilor de baza drepte, prevazuta la art. 7.
    Art. 11
    Porturile
    In scopul delimitarii marii teritoriale, instalatiile permanente care fac parte integranta dintr-un sistem portuar si care inainteaza cel mai mult spre larg sunt considerate ca fac parte din tarm. Instalatiile din largul tarmurilor si insulelor artificiale nu sunt considerate ca instalatii portuare permanente.
    Art. 12
    Radele
    Daca servesc in mod obisnuit incarcarii, descarcarii si ancorarii navelor, radele, care, in mod normal, s-ar afla in intregime sau partial dincolo de limita exterioara a marii teritoriale, sunt considerate ca fac parte din marea teritoriala.
    Art. 13
    Funduri marine care pot ramane descoperite
    1. Prin funduri marine care pot ramane descoperite se intelege ridicaturile naturale de teren care sunt inconjurate de mare, descoperite in timpul refluxului si acoperite in timpul fluxului. In cazurile in care fundurile marine care pot ramane descoperite se gasesc, in intregime sau partial, la o distanta de continent sau de o insula care nu depaseste latimea marii teritoriale, linia refluxului la aceste funduri marine poate fi luata ca linie de baza pentru a se masura latimea marii teritoriale.
    2. In cazurile in care fundurile marine care pot ramane descoperite se afla in intregime la o distanta de continent sau de o insula, care depaseste latimea marii teritoriale, ele nu au o mare teritoriala proprie.
    Art. 14
    Combinarea metodelor utilizate pentru stabilirea liniilor de baza
    Statul riveran poate, in functie de diferitele situatii, sa stabileasca liniile de baza dupa una sau mai multe dintre metodele prevazute la articolele precedente.
    Art. 15
    Delimitarea marii teritoriale dintre state ale caror tarmuri sunt adiacente sau situate fata in fata
    In cazul in care tarmurile a doua state sunt adiacente sau situate fata in fata, nici unul dintre aceste state nu are dreptul, in lipsa unui acord contrar intre ele, sa-si extinda marea sa teritoriala dincolo de linia mediana ale carei puncte sunt la distante egale de punctele cele mai apropiate ale liniilor de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale a fiecaruia dintre cele doua state. Aceasta dispozitie nu se aplica totusi in cazul in care, din cauza existentei unor titluri istorice sau a altor imprejurari speciale, este necesar ca marea teritoriala a celor doua state sa fie delimitata in alt mod.
    Art. 16
    Hartile marine si listele coordonatelor geografice
    1. Liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, stabilite conform art. 7, 9 si 10, sau limitele care decurg din aceasta si liniile de delimitare trasate conform art. 12 si 15 sunt indicate pe harti marine la o scara corespunzatoare pentru determinarea pozitiei lor. In lipsa unor asemenea harti, poate fi folosita o lista a coordonatelor geografice ale punctelor, precizand sistemul geodezic folosit.
    2. Statul riveran asigura publicitatea necesara acestor harti sau liste de coordonate geografice si depune un exemplar la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

    Sectiunea a 3-a
    Trecerea inofensiva in marea teritoriala
    Subsectiunea A
    Reguli aplicabile tuturor navelor
    Art. 17
    Dreptul de trecere inofensiva
    Sub rezerva conventiei, navele tuturor statelor riverane sau fara litoral se bucura de dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala.
    Art. 18
    Semnificatia termenului "trecere"
    1. Prin trecere se intelege faptul de a naviga in marea teritoriala in scopul:
    a) de a traversa fara a intra in apele interioare ori a face escala intr-o rada sau o instalatie portuara situata in afara apelor interioare; sau
    b) de a intra in apele interioare sau de a le parasi, sau de a face escala intr-o asemenea rada sau instalatie portuara, sau de a o parasi.
    2. Trecerea trebuie sa fie continua si rapida. Cu toate acestea, trecerea include oprirea si ancorarea, dar numai daca acestea constituie incidente obisnuite ale navigatiei sau se impun ca urmare a unui caz de forta majora sau de avarie sau in scopul ajutorarii persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate in pericol sau avariate.
    Art. 19
    Semnificatia expresiei "trecere inofensiva"
    1. Trecerea este inofensiva atat timp cat nu aduce atingere pacii, ordinii sau securitatii statului riveran. Ea trebuie sa se efectueze in conformitate cu dispozitiile conventiei si cu celelalte reguli de drept international.
    2. Trecerea unei nave straine este considerata ca aduce atingere pacii, ordinii sau securitatii statului riveran, daca, in marea teritoriala, o asemenea nava se angajeaza in una dintre activitatile urmatoare:
    a) amenintarea sau folosirea fortei impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a statului riveran sau in orice alt mod contrar principiilor dreptului international enuntate in Carta Natiunilor Unite;
    b) exercitiu sau manevra cu arme de orice fel;
    c) culegerea de informatii in detrimentul apararii sau securitatii statului riveran;
    d) propaganda vizand prejudicierea apararii sau securitatii statului riveran;
    e) lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave;
    f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militara;
    g) imbarcarea sau debarcarea de marfuri, fonduri banesti sau persoane contrar legilor si reglementarilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statului riveran;
    h) poluarea deliberata si grava, prin violarea prezentei conventii;
    i) pescuitul;
    j) cercetari sau ridicari hidrografice;
    k) perturbarea functionarii oricarui sistem de comunicare sau a oricarui alt echipament sau instalatie a statului riveran;
    l) orice alta activitate care nu are o legatura directa cu trecerea.
    Art. 20
    Submarine si alte vehicule submersibile
    In marea teritoriala, submarinele si celelalte vehicule submersibile sunt obligate sa navigheze la suprafata si sa arboreze pavilionul lor.
    Art. 21
    Legi si reglementari ale statului riveran referitoare la trecerea inofensiva
    1. Statul riveran poate adopta, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii si cu celelalte reguli ale dreptului international, legi si reglementari referitoare la trecerea inofensiva in marea sa teritoriala, care pot privi urmatoarele probleme:
    a) securitatea navigatiei si reglementarea traficului maritim;
    b) protectia echipamentelor si a sistemelor de asigurare a navigatiei si a altor echipamente sau instalatii;
    c) protectia cablurilor si a conductelor;
    d) conservarea resurselor biologice ale marii;
    e) prevenirea infractiunilor la legile si reglementarile statului riveran privind pescuitul;
    f) pastrarea mediului inconjurator al statului riveran si prevenirea, reducerea si controlul poluarii sale;
    g) cercetarea stiintifica marina si ridicarile hidrografice;
    h) prevenirea infractiunilor la legile si reglementarile vamale, fiscale, de imigrare sau sanitare ale statului riveran.
    2. Aceste legi si reglementari nu se aplica cu privire la conceptia, constructia sau echiparea navelor straine, decat daca sunt consecinta aplicarii unor reguli sau norme internationale general acceptate.
    3. Statul riveran asigura publicitatea necesara tuturor acestor legi si reglementari.
    4. Navele straine care exercita dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala se vor conforma acestor legi si reglementari, precum si tuturor reglementarilor internationale general acceptate privind prevenirea abordajelor pe mare.
    Art. 22
    Cai de navigatie si dispozitive de separare a traficului in marea teritoriala
    1. Statul riveran poate, cand securitatea navigatiei o impune, sa pretinda navelor straine care-si exercita dreptul de trecere inofensiva in marea sa teritoriala sa utilizeze caile de navigatie desemnate de el si sa respecte dispozitivele de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea trecerii navelor.
    2. Indeosebi navelor-cisterne, navelor cu propulsie nucleara si navelor care transporta substante sau materiale radioactive sau orice alte substante care sunt prin ele insele periculoase sau nocive li se poate cere sa nu utilizeze decat aceste cai de navigatie.
    3. Atunci cand desemneaza cai de navigatie si prescrie dispozitive de separare a traficului in virtutea prezentului articol, statul riveran tine seama de:
    a) recomandarile organizatiilor internationale competente;
    b) toate senalele utilizate in mod obisnuit pentru navigatia maritima internationala;
    c) caracteristicile deosebite ale unor nave si senale; si
    d) densitatea traficului.
    4. Statul riveran indica in mod clar asemenea cai de navigatie si dispozitive de separare a traficului pe harti maritime, carora le asigura publicitatea necesara.
    Art. 23
    Nave straine cu propulsie nucleara si nave care transporta substante radioactive sau alte substante care sunt prin ele insele periculoase sau nocive
    Navele straine cu propulsie nucleara, precum si cele care transporta substante radioactive sau alte substante care sunt prin ele insele periculoase sau nocive sunt obligate, atunci cand isi exercita dreptul de trecere inofensiva in marea teritoriala, sa aiba asupra lor documente si sa ia masurile speciale de precautie prevazute de acordurile internationale pentru aceste nave.
    Art. 24
    Obligatiile statului riveran
    1. Statul riveran nu trebuie sa impiedice trecerea inofensiva a navelor straine in marea teritoriala, in afara de cazurile prevazute de prezenta conventie. Indeosebi atunci cand el aplica conventia sau orice legi ori reglementari adoptate in conformitate cu conventia, statul riveran nu trebuie:
    a) sa impuna navelor straine obligatii care sa aiba drept urmare impiedicarea sau restrangerea exercitarii dreptului de trecere inofensiva a acestor nave;
    b) sa exercite o discriminare de drept sau de fapt impotriva navelor unui anumit stat sau navelor care transporta marfuri provenind dintr-un anumit stat sau cu destinatia spre un anumit stat, sau in numele unui anumit stat.
    2. Statul riveran semnaleaza printr-o publicitate adecvata orice pericol pentru navigatie in marea sa teritoriala, despre care are cunostinta.
    Art. 25
    Drepturile de protectie ale statului riveran
    1. Statul riveran poate lua, in marea sa teritoriala, masurile necesare pentru a impiedica orice trecere care nu este inofensiva.
    2. In ceea ce priveste navele care se indreapta spre apele interioare sau spre o instalatie portuara in afara apelor interioare, statul riveran are, de asemenea, dreptul de a lua masurile necesare pentru a preveni orice violare a conditiilor carora le este subordonata admiterea acestor nave in apele sau in instalatiile portuare sus-amintite.
    3. Statul riveran poate, fara a stabili vreo discriminare de drept sau de fapt intre navele straine, sa suspende temporar, in anumite zone ale marii sale teritoriale, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine, daca aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securitatii sale, intre altele pentru a putea executa exercitii militare. Suspendarea nu va avea efect decat dupa publicarea ei in modul cuvenit.
    Art. 26
    Taxe care pot fi percepute de la navele straine
    1. Nu se pot percepe taxe de la navele straine pentru simpla lor trecere in marea teritoriala.
    2. Nu se pot percepe taxe de la o nava straina care trece in marea teritoriala decat pentru remunerarea unor servicii determinate, prestate acestei nave. Aceste taxe sunt percepute fara discriminare.

    Subsectiunea B
    Reguli aplicabile navelor comerciale si navelor de stat utilizate in scopuri comerciale
    Art. 27
    Jurisdictia penala la bordul unei nave straine
    1. Statul riveran nu va trebui sa-si exercite jurisdictia penala la bordul unei nave straine care trece in marea teritoriala pentru a proceda la arestarea unei persoane sau la efectuarea unor acte de cercetare penala, ca urmare a unei infractiuni comise la bordul acestei nave in timpul trecerii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
    a) daca consecintele infractiunii se extind asupra statului riveran;
    b) daca infractiunea este de natura sa tulbure pacea tarii sau ordinea in marea teritoriala;
    c) daca asistenta autoritatilor locale a fost ceruta de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un functionar consular al statului pavilionului; sau
    d) daca aceste masuri sunt necesare pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substante psihotrope.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua toate masurile prevazute de dreptul sau intern, in scopul de a proceda la arestari sau la acte de cercetare penala la bordul unei nave straine care trece in marea teritoriala dupa ce a parasit apele interioare.
    3. In cazurile prevazute la paragrafele 1 si 2, statul riveran trebuie, la cererea capitanului, sa notifice in prealabil orice masura unui agent diplomatic sau functionar consular al statului pavilionului si trebuie sa faciliteze contactul intre acest agent sau acest functionar si echipajul navei. Totusi, in caz de urgenta, aceasta notificare poate fi facuta in timp ce masurile sunt in curs de executare.
    4. Atunci cand examineaza oportunitatea si modalitatile de arestare, autoritatea locala va trebui sa tina seama in modul cuvenit de interesele navigatiei.
    5. Cu exceptia cazurilor de aplicare a partii a XII-a sau in caz de incalcare a legilor si reglementarilor adoptate in conformitate cu partea a V-a, statul riveran nu poate lua nici o masura la bordul unei nave straine care trece in marea teritoriala, in scopul de a proceda la o arestare sau la acte de cercetare penala pentru o infractiune comisa inainte de intrarea navei in marea teritoriala, daca nava, venind dintr-un port strain, nu face decat sa treaca in marea teritoriala fara sa intre in apele interioare.
    Art. 28
    Jurisdictia civila fata de navele straine
    1. Statul riveran nu va trebui sa opreasca sau sa modifice ruta unei nave straine trecand in marea teritoriala pentru a-si exercita jurisdictia civila asupra unei persoane care se gaseste la bordul navei.
    2. Statul riveran nu va putea lua masuri de executare sau masuri de conservare in materie civila cu privire la aceasta nava decat pentru obligatii contractate sau responsabilitati asumate de nava respectiva in timpul sau in vederea trecerii prin apele statului riveran.
    3. Dispozitiile paragrafului 2 nu aduc atingere dreptului statului riveran de a lua masurile de executare sau masurile conservatorii in materie civila, prevazute de dreptul sau intern, fata de o nava straina care stationeaza in marea teritoriala sau care trece in marea teritoriala dupa ce a parasit apele interioare.

    Subsectiunea C
    Reguli aplicabile navelor de razboi si altor nave de stat utilizate in scopuri necomerciale
    Art. 29
    Definitia navei de razboi
    In sensul conventiei, prin nava de razboi se intelege orice nava care face parte din fortele armate ale unui stat si poarta semnele exterioare distinctive ale navelor militare ale nationalitatii sale, care este plasata sub comanda unui ofiter de marina aflat in serviciul acestui stat si inscris pe lista ofiterilor sau pe un document echivalent si al carei echipaj este supus regulilor disciplinei militare.
    Art. 30
    Nerespectarea de catre o nava de razboi a legilor si reglementarilor statului riveran
    Daca o nava de razboi nu respecta legile si reglementarile statului riveran privind trecerea in marea teritoriala si nu tine seama de invitatia care i-a fost adresata de a se conforma lor, statul riveran poate cere ca nava respectiva sa paraseasca imediat marea teritoriala.
    Art. 31
    Responsabilitatea statului pavilionului pentru daune cauzate de o nava de razboi sau de o alta nava de stat
    Statul pavilionului poarta raspunderea internationala pentru orice pierdere sau dauna cauzata statului riveran ca urmare a nerespectarii, de catre o nava de razboi sau de orice alta nava de stat utilizata in scopuri necomerciale, a legilor si reglementarilor statului riveran privind trecerea in marea teritoriala sau a dispozitiilor prezentei conventii, sau a altor reguli de drept international.
    Art. 32
    Imunitatea navelor de razboi si a altor nave de stat utilizate in scopuri necomerciale
    Sub rezerva exceptiilor prevazute in subsectiunea A si la art. 30 si 31, nici o dispozitie din prezenta conventie nu aduce atingere imunitatilor de care se bucura navele de razboi si celelalte nave de stat utilizate in scopuri necomerciale.

    Sectiunea a 4-a
    Zona contigua
    Art. 33
    Zona contigua
    1. Intr-o zona adiacenta marii sale teritoriale, desemnata sub numele de zona contigua, statul riveran poate exercita controlul necesar in scopul:
    a) de a preveni incalcarile legilor si reglementarilor sale vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala;
    b) de a reprima incalcarile acestor legi si reglementari comise pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala.
    2. Zona contigua nu poate sa se extinda peste 24 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.

    Partea a III-a
    Stramtori servind navigatiei internationale

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 34
    Regimul juridic al apelor stramtorilor care servesc navigatiei internationale
    1. Regimul trecerii prin stramtorile care servesc navigatiei internationale stabilit in prezenta parte nu afecteaza din nici un alt punct de vedere regimul juridic al apelor acestor stramtori, nici exercitarea, de catre statele riverane, a suveranitatii sau jurisdictiei lor asupra acestor ape, a fundurilor marine corespunzatoare si a subsolului lor, precum si a spatiului aerian de deasupra.
    2. Statele riverane la stramtori isi exercita suveranitatea sau jurisdictia in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei parti si de celelalte reguli ale dreptului international.
    Art. 35
    Campul de aplicare a prezentei parti
    Nici una dintre dispozitiile prezentei parti nu afecteaza:
    a) apele interioare care fac parte dintr-o stramtoare, cu exceptia cazului in care traseul unei linii de baza drepte, stabilita conform metodei descrise la art. 7, include in apele interioare ape care nu erau considerate anterior ca atare;
    b) regimul juridic al apelor situate dincolo de marea teritoriala a statelor riverane la stramtori, fie ca fac parte dintr-o zona economica exclusiva sau din marea libera;
    c) regimul juridic al stramtorilor in care trecerea este reglementata, in totalitate sau in parte, prin conventii internationale existente de mult timp, inca in vigoare, si care le vizeaza anume.
    Art. 36
    Rutele marii libere sau rutele care trec printr-o zona economica exclusiva in stramtorile care servesc navigatiei internationale
    Prezenta parte nu se aplica stramtorilor care servesc navigatiei internationale, daca este posibil sa fie traversate pe o ruta de mare libera sau pe o ruta trecand printr-o zona economica exclusiva, tot atat de comoda din punct de vedere al navigatiei si al caracteristicilor hidrografice; in ceea ce priveste aceste rute, sunt aplicabile celelalte parti pertinente ale conventiei, inclusiv dispozitiile referitoare la libertatea de navigatie si de survol.

    Sectiunea a 2-a
    Trecerea in tranzit
    Art. 37
    Campul de aplicare a prezentei sectiuni
    Prezenta sectiune se aplica stramtorilor care servesc navigatiei internationale intre o parte a marii libere sau o zona economica exclusiva si o alta parte a marii libere sau o zona economica exclusiva.
    Art. 38
    Dreptul de trecere in tranzit
    1. In stramtorile vizate la art. 37, toate navele si aeronavele beneficiaza de dreptul de trecere in tranzit fara piedici, cu restrictia ca acest drept nu se extinde asupra stramtorilor formate de teritoriul continental al unui stat si o insula apartinand acestui stat, daca exista in largul insulei o ruta de mare libera sau o ruta care trece printr-o zona economica exclusiva la fel de comoda din punct de vedere al navigatiei si al caracteristicilor hidrografice.
    2. Prin trecere in tranzit se intelege exercitarea, conform prezentei parti, a libertatii de navigatie si de survol numai in scopul unui tranzit continuu si rapid prin stramtoare intre o parte a marii libere sau o zona economica exclusiva si o alta parte a marii libere sau zona economica exclusiva. Totusi cerinta continuitatii si a rapiditatii tranzitului nu interzice trecerea prin stramtoare pentru a ajunge la teritoriul unui stat riveran, a-l parasi sau a iesi de acolo, sub rezerva conditiilor de intrare pe teritoriul acestui stat.
    3. Orice activitate care nu tine de exercitarea dreptului de trecere in tranzit prin stramtori ramane subordonata celorlalte dispozitii aplicabile ale prezentei conventii.
    Art. 39
    Obligatiile navelor si aeronavelor in timpul trecerii in tranzit
    1. In exercitarea dreptului de trecere in tranzit, navele si aeronavele:
    a) traverseaza sau survoleaza stramtorile fara intarziere;
    b) se abtin de a recurge la amenintarea sau la folosirea fortei impotriva suveranitatii, integritatii teritoriale sau independentei politice a statelor riverane la stramtoare sau in orice alt mod contrar principiilor dreptului international, enuntate in Carta Natiunilor Unite;
    c) se abtin de la orice alte activitati decat cele pe care le implica un tranzit continuu si rapid, potrivit modului lor normal de navigatie, in afara cazului de forta majora sau de avarie;
    d) se conformeaza celorlalte dispozitii pertinente ale prezentei parti.
    2. In timpul trecerii in tranzit, navele se conformeaza:
    a) reglementarilor, procedurilor si practicilor internationale general acceptate in materie de securitate a navigatiei, inclusiv Regulamentului international pentru prevenirea abordajelor pe mare;
    b) reglementarilor, procedurilor si practicilor internationale general acceptate, vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave.
    3. In timpul trecerii in tranzit, aeronavele:
    a) respecta reglementarile aeriene stabilite de Organizatia Aviatiei Civile internationale, aplicabile aeronavelor civile; aeronavele de stat se conformeaza in mod normal masurilor de securitate prevazute de aceste reglementari si manevreaza tinand seama in orice moment in mod cuvenit de securitatea navigatiei;
    b) supravegheaza in permanenta frecventa radio pe care i-a atribuit-o autoritatea competenta desemnata pe plan international pentru controlul navigatiei aeriene sau frecventa internationala pentru avarie.
    Art. 40
    Cercetarea si ridicarile hidrografice
    In timpul trecerii in tranzit, navele straine, inclusiv navele care sunt afectate cercetarii stiintifice marine sau ridicarilor hidrografice, nu pot fi folosite pentru cercetari sau ridicari fara autorizatia prealabila a statelor riverane.
    Art. 41
    Caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului in stramtorile care servesc navigatiei internationale
    1. Conform dispozitiilor prezentei parti, statele riverane la stramtori pot, atunci cand securitatea trecerii navelor in stramtori o cere, sa desemneze cai de navigatie si sa prescrie dispozitivele de separare a traficului.
    2. Aceste state pot, cand imprejurarile o cer si dupa ce au asigurat publicitatea adecvata acestei masuri, sa desemneze noi cai de navigatie sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, inlocuind orice cale sau orice dispozitiv pe care l-a desemnat sau prescris anterior.
    3. Caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului trebuie sa fie conforme reglementarilor internationale general acceptate.
    4. Inainte de a desemna sau de a inlocui cai de navigatie ori de a prescrie sau de a inlocui dispozitive de separare a traficului, statele riverane la stramtori vor supune propunerile lor, pentru adoptare, organizatiei internationale competente. Aceasta organizatie nu poate adopta decat caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statele riverane; acestea pot apoi sa le desemneze, sa le prescrie sau sa le inlocuiasca.
    5. Cand se propune sa se stabileasca intr-o stramtoare cai de navigatie sau dispozitive de separare a traficului ce intereseaza apele mai multor state riverane, statele interesate vor coopera pentru formularea propunerilor, consultandu-se cu organizatia internationala competenta.
    6. Statele riverane la stramtori vor indica in mod clar, pe harti maritime carora le vor asigura publicitatea necesara, toate caile de navigatie sau dispozitivele de separare a traficului pe care le-au stabilit.
    7. In timpul trecerii in tranzit, navele vor respecta caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozitiilor prezentului articol.
    Art. 42
    Legi si reglementari ale statelor riverane la stramtori privind trecerea in tranzit
    1. Sub rezerva dispozitiilor prezentei sectiuni, statele riverane la o stramtoare pot adopta legi si reglementari referitoare la trecerea prin stramtoare, cu privire la:
    a) securitatea navigatiei si reglementarea traficului maritim, asa cum este prevazut la art. 41;
    b) prevenirea, reducerea si controlul poluarii, dand efect reglementarilor internationale aplicabile referitoare la deversarea de hidrocarburi in stramtori, reziduuri de hidrocarburi si de alte substante nocive;
    c) navele de pescuit, interzicerea pescuitului, inclusiv reglementarea depozitarii instrumentelor de pescuit;
    d) imbarcarea sau debarcarea de marfuri, de fonduri banesti sau de persoane, cu incalcarea legilor si reglementarilor vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statelor riverane.
    2. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt intre navele straine, iar aplicarea lor nu trebuie sa aiba drept efect impiedicarea, restrangerea sau stanjenirea exercitarii dreptului de trecere in tranzit, asa cum este definit in prezenta sectiune.
    3. Statele riverane vor asigura publicitatea necesara tuturor acestor legi si reglementari.
    4. Navele straine care exercita dreptul de trecere in tranzit prin stramtoare trebuie sa se conformeze acestor legi si reglementari.
    5. In caz de incalcare a acestor legi si reglementari sau a dispozitiilor prezentei parti de catre o nava sau aeronava care se bucura de imunitate suverana, statul sub pavilionul navei sau statul de inmatriculare a aeronavei poarta raspunderea internationala pentru orice pierdere sau paguba care poate rezulta din aceasta pentru statele riverane.
    Art. 43
    Instalatii de securitate, de asigurare a navigatiei si alte echipamente; prevenirea, reducerea si controlul poluarii
    Statele care folosesc stramtorile si statele riverane vor trebui, pe baza de acord, sa coopereze pentru:
    a) stabilirea si intretinerea in stramtori a instalatiilor necesare de securitate si de asigurare a navigatiei, ca si a celorlalte echipamente destinate a facilita navigatia internationala; si
    b) prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave.
    Art. 44
    Obligatiile statelor riverane la stramtori
    Statele riverane la stramtori nu trebuie sa stanjeneasca trecerea in tranzit si trebuie sa semnaleze printr-o publicitate adecvata orice pericol pentru navigatia in stramtori sau pentru survolul in stramtori, despre care au cunostinta. Exercitarea dreptului de trecere in tranzit nu poate fi suspendata.

    Sectiunea a 3-a
    Trecerea inofensiva
    Art. 45
    Trecerea inofensiva
    1. Regimul trecerii inofensive prevazut in sectiunea a 3-a a partii a II-a se aplica stramtorilor folosite pentru navigatia internationala care:
    a) sunt excluse de la aplicarea regimului de trecere in tranzit in virtutea art. 38 paragraful 1; sau
    b) leaga marea teritoriala a unui stat si o parte a marii libere sau o zona economica exclusiva a unui alt stat.
    2. Exercitarea dreptului de trecere inofensiva prin aceste stramtori nu poate fi suspendata.

    Partea a IV-a
    State arhipelag

    Art. 46
    Intelesul termenilor
    In sensul prezentei conventii, se intelege prin:
    a) stat arhipelag: un stat constituit in intregime din unul sau din mai multe arhipelaguri si, eventual, din alte insule;
    b) arhipelag: un ansamblu de insule, inclusiv parti de insule, apele inconjuratoare si celelalte elemente naturale care au unele cu altele raporturi atat de stranse incat ele formeaza, in mod intrinsec, o entitate geografica, economica si politica sau care sunt considerate, din punct de vedere istoric, ca atare.
    Art. 47
    Linii de baza arhipelagice
    1. Un stat arhipelag poate trasa linii de baza arhipelagice drepte care leaga punctele extreme ale insulelor cele mai indepartate si ale recifelor descoperite ale arhipelagului, cu conditia ca traseul acestor linii de baza sa inglobeze insulele principale si sa defineasca o zona in care raportul dintre suprafata apelor si cea de uscat, inclusiv atolurile, sa fie intre 1 la 1 si 9 la 1.
    2. Lungimea acestor linii de baza nu trebuie sa depaseasca 100 de mile marine; totusi, maximum 3% din numarul total al liniilor de baza ce inconjura un arhipelag oarecare pot avea o lungime superioara, fara a depasi 125 de mile marine.
    3. Traseul acestor linii de baza nu trebuie sa se indeparteze in mod sensibil de conturul general al arhipelagului.
    4. Aceste linii de baza nu pot fi trase spre sau de la ridicaturile fundului marii ce raman descoperite, in afara de cazul in care au fost construite faruri sau instalatii similare care se afla in permanenta deasupra nivelului marii, sau daca una dintre aceste ridicaturi de teren ce raman descoperite nu este in intregime sau in parte situata la o distanta de insula cea mai apropiata care sa nu depaseasca latimea marii teritoriale.
    5. Statul arhipelag nu poate aplica metoda de trasare a acestor linii de baza intr-un asemenea mod incat sa taie de marea libera sau de zona economica exclusiva marea teritoriala a unui alt stat.
    6. Cand o anumita parte a apelor arhipelagice ale unui stat arhipelag este situata intre doua portiuni ale teritoriului unui stat limitrof, drepturile si orice alte interese legitime, pe care statul din urma le-a exercitat in mod traditional in aceste ape, precum si toate drepturile decurgand din acorduri incheiate intre cele doua state vor subzista si vor fi respectate.
    7. In scopul calcularii raportului dintre suprafata apelor si suprafata de uscat, prevazut la paragraful 1, pot fi considerate ca facand parte din suprafata de uscat apele situate intre recifele dantelate ce marginesc insulele si atolurile, ca si orice parte a unui platou oceanic cu flancuri abrupte, care s-ar afla in intregime sau aproape in intregime inglobata de un lant de insule calcaroase si de recife descoperite.
    8. Liniile de baza trasate conform prezentului articol trebuie sa fie indicate pe harti maritime la scari adecvate, pentru a li se determina amplasarea. In locul acestor harti se pot folosi liste cu coordonatele geografice ale punctelor, cu precizarea sistemului geodezic folosit.
    9. Statul arhipelag va asigura acestor harti sau listelor cu coordonatele geografice publicitatea corespunzatoare si va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 48
    Masurarea latimii marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive si a platoului continental
    Latimea marii teritoriale, a zonei contigue, a zonei economice exclusive si a platoului continental se masoara incepand de la liniile de baza arhipelagice, conform dispozitiilor art. 47.
    Art. 49
    Regimul juridic al apelor arhipelagice si al spatiului aerian de deasupra acestora, ca si al fundurilor marine respective si al subsolului lor
    1. Suveranitatea statului arhipelag se intinde asupra apelor situate in interiorul liniilor de baza arhipelagice trasate conform art. 47, desemnate sub numele de ape arhipelagice, independent de adancimea lor sau de distanta dintre ele si tarm.
    2. Aceasta suveranitate se intinde asupra spatiului aerian de deasupra apelor arhipelagice, ca si fundului acestor ape si subsolului corespunzator, precum si asupra resurselor pe care le contin.
    3. Aceasta suveranitate se exercita in conditiile prevazute de dispozitiile prezentei parti.
    4. Regimul trecerii prin arhipelag, stabilit in prezenta parte, nu afecteaza in nici o alta privinta regimul juridic al apelor arhipelagice, inclusiv cel al cailor de navigatie, nici exercitarea de catre statul arhipelag a suveranitatii sale asupra acestor ape, spatiului aerian de deasupra, fundului acestor ape si subsolului lor, ca si asupra resurselor pe care le contin.
    Art. 50
    Delimitarea apelor interioare
    In interiorul apelor sale arhipelagice statul arhipelag poate trasa linii de inchidere pentru a delimita apele sale interioare, conform dispozitiilor art. 9, 10 si 11.
    Art. 51
    Acorduri existente, drepturi de pescuit traditionale si cabluri submarine existente
    1. Fara a se aduce atingere art. 49, statele arhipelagice vor respecta acordurile existente incheiate cu alte state si vor recunoaste drepturile de pescuit traditionale si activitatile legitime exercitate de statele limitrofe in anumite zone care fac parte din apele arhipelagice. Conditiile si modalitatile exercitarii acestor drepturi si activitati, inclusiv natura lor, intinderea lor si zonele in care ele se exercita vor fi, la cererea unuia dintre statele interesate, definite prin acorduri bilaterale incheiate intre aceste state. Aceste drepturi nu pot face obiectul vreunui transfer sau partaj in beneficiul statelor terte sau al cetatenilor lor.
    2. Statul arhipelag va respecta cablurile submarine existente, care au fost puse de alte state si care trec prin apele sale fara sa atinga tarmul. El va autoriza intretinerea si inlocuirea acestor cabluri, dupa ce va fi fost informat asupra amplasarii lor si a lucrarilor de reparatie sau de inlocuire avute in vedere.
    Art. 52
    Dreptul de trecere inofensiva
    1. Sub rezerva art. 53 si fara a se aduce atingere art. 50, navele tuturor statelor se bucura, in apele arhipelagice, de dreptul de trecere inofensiva, definit la sectiunea a 3-a a partii a II-a.
    2. Statul arhipelag poate, fara a stabili discriminari de drept sau de fapt intre navele straine, sa suspende temporar, in zone determinate din apele sale arhipelagice, exercitarea dreptului de trecere inofensiva a navelor straine, daca aceasta suspendare este indispensabila pentru asigurarea securitatii sale. Suspendarea nu se aplica decat dupa ce a fost in mod corespunzator publicata.
    Art. 53
    Dreptul de trecere prin apele arhipelagice
    1. In apele sale arhipelagice si in marea sa teritoriala adiacenta, statul arhipelag poate desemna cai de navigatie si, in spatiul aerian de deasupra acestor cai, rute aeriene care sa permita trecerea continua si rapida a navelor si aeronavelor straine.
    2. Toate navele si aeronavele se bucura de dreptul de trecere prin apele arhipelagice, pe aceste cai de navigatie si rute aeriene.
    3. Prin trecere prin apele arhipelagice se intelege exercitarea, conform conventiei, de catre nave si aeronave, potrivit modului lor normal de navigatie si fara obstacole, a drepturilor de navigatie si de survol, numai in scopul de a asigura un tranzit continuu si rapid intre un punct din marea libera sau dintr-o zona economica exclusiva si un alt punct din marea libera sau dintr-o zona economica exclusiva.
    4. Aceste cai de navigatie si rute aeriene, care traverseaza apele arhipelagice si marea teritoriala adiacenta sau spatiul aerian de deasupra, trebuie sa cuprinda toate rutele care servesc in mod normal navigatiei internationale in apele arhipelagice si spatiul aerian de deasupra; caile de navigatie trebuie sa urmeze toate senalele care servesc in mod normal navigatiei, intelegandu-se ca nu este necesar sa se stabileasca, intre un punct de intrare si un punct de iesire dat, mai multe cai de comoditate comparabila.
    5. Aceste cai de navigatie si rute aeriene vor fi definite printr-o serie de linii axiale continue, unind punctele lor de intrare si de iesire. In timpul trecerii, navele si aeronavele nu se vor indeparta cu mai mult de 25 de mile marine de aceste linii axiale, intelegandu-se ca ele nu vor naviga la o distanta fata de tarm inferioara unei zecimi din distanta care separa punctele cele mai apropiate ale insulelor care marginesc o cale de navigatie.
    6. Statul arhipelag care desemneaza cai de navigatie in virtutea prezentului articol poate, de asemenea, sa prescrie dispozitive de separare a traficului pentru a asigura securitatea trecerii navelor care navigheaza pe senale inguste in interiorul acestor cai.
    7. Cand imprejurarile o impun, statul arhipelag poate, dupa ce a dat acestei masuri publicitatea necesara, sa desemneze noi cai de navigatie sau sa prescrie noi dispozitive de separare a traficului, inlocuind toate caile sau dispozitivele pe care le-a stabilit anterior.
    8. Aceste cai de navigatie sau dispozitive de separare a traficului trebuie sa fie conforme cu reglementarile internationale general acceptate.
    9. Atunci cand desemneaza sau inlocuieste cai de navigatie sau prescrie ori inlocuieste dispozitive de separare a traficului, statul arhipelag va supune spre aprobare propunerile sale organizatiei internationale competente. Aceasta organizatie nu poate adopta decat caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului pe care le-a putut pune de acord cu statul arhipelag; acesta poate apoi sa le desemneze, sa le prescrie sau sa le inlocuiasca.
    10. Statul arhipelag va indica in mod clar pe harti maritime, carora le asigura publicitatea corespunzatoare, liniile axiale ale cailor de navigatie pe care le desemneaza si dispozitivele de separare a traficului pe care le prescrie.
    11. La trecerea prin apele arhipelagice, navele vor respecta caile de navigatie si dispozitivele de separare a traficului, stabilite conform dispozitiilor prezentului articol.
    12. Daca statul arhipelag nu a stabilit cai de navigatie maritima sau rute aeriene, dreptul de trecere prin apele arhipelagice se poate exercita folosindu-se caile si rutele care servesc in mod normal navigatiei internationale.
    Art. 54
    Obligatiile navelor si ale aeronavelor in timpul trecerii lor, activitati de cercetare si de ridicari hidrografice, obligatiile statelor arhipelag si legile si reglementarile statului arhipelag privind trecerea prin apele arhipelagice
    Prevederile art. 39, 40, 42 si 44 se aplica mutatis mutandis la trecerea prin apele arhipelagice.

    Partea a V-a
    Zona economica exclusiva

    Art. 55
    Regimul juridic special al zonei economice exclusive
    Zona economica exclusiva este o zona situata dincolo de marea teritoriala si adiacenta acesteia, supusa regimului juridic special stabilit prin prezenta parte, in virtutea caruia drepturile si jurisdictia statului riveran si drepturile si libertatile celorlalte state sunt guvernate de dispozitiile pertinente ale prezentei conventii.
    Art. 56
    Drepturile, jurisdictia si obligatiile statului riveran in zona economica exclusiva
    1. In zona economica exclusiva, statul riveran are:
    a) drepturi suverane in scopul explorarii si exploatarii, conservarii si gestiunii resurselor naturale, biologice sau nebiologice, ale fundului marii, ale subsolului acestuia si ale apelor de deasupra, ca si cu privire la celelalte activitati de explorare si exploatare a zonei in scopuri economice, cum ar fi producerea de energie cu ajutorul apei, al curentilor si al vantului;
    b) (i) amplasarea si folosirea de insule artificiale, instalatii si lucrari:
    (ii) cercetarea stiintifica marina;
    (iii) protectia si conservarea mediului marin;
    c) celelalte drepturi si obligatii prevazute de conventie.
    2. In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor pe care le are, conform conventiei, in zona economica exclusiva, statul riveran va tine seama in mod corespunzator de drepturile si de obligatiile celorlalte state si va actiona intr-un mod compatibil cu conventia.
    3. Drepturile cu privire la fundul marii si la subsolul acestuia, enuntate in prezentul articol, vor fi exercitate in conformitate cu partea a VI-a.
    Art. 57
    Latimea zonei economice exclusive
    Zona economica exclusiva nu se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
    Art. 58
    Drepturi si obligatii ale celorlalte state in zona economica exclusiva
    1. In zona economica exclusiva, toate statele, fie ca sunt riverane sau fara litoral, se bucura, in conditiile prevazute de dispozitiile pertinente ale conventiei, de libertatile de navigatie si de survol si de a pune cabluri si conducte submarine, mentionate la art. 87, ca si de libertatea de a folosi marea in alte scopuri licite pe plan international, legate de exercitarea acestor libertati si compatibile cu celelalte prevederi ale conventiei, indeosebi in cadrul exploatarii navelor, aeronavelor si cablurilor si conductelor submarine.
    2. Prevederile art. 88 - 115, ca si celelalte reguli pertinente ale dreptului international se aplica zonei economice exclusive, in masura in care nu sunt incompatibile cu prezenta parte.
    3. In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor ce le revin, potrivit conventiei, in zona economica exclusiva, statele vor tine seama in mod corespunzator de drepturile si obligatiile statului riveran si vor respecta legile si reglementarile adoptate de acesta in conformitate cu dispozitiile conventiei si, in masura in care ele nu sunt incompatibile cu prezenta parte, celelalte reguli de drept international.
    Art. 59
    Baza solutionarii conflictelor in cazul in care conventia nu atribuie drepturi si jurisdictie in interiorul zonei economice exclusive
    In cazurile in care conventia nu atribuie drepturi sau jurisdictie nici statului riveran, nici altor state in interiorul zonei economice exclusive, si in care apare un conflict intre interesele statului riveran si cele ale unuia sau ale mai multor state, acest conflict va trebui sa fie rezolvat pe baza echitatii si tinand seama de toate circumstantele pertinente, luand in considerare importanta pe care interesele in cauza le prezinta pentru partile respective si pentru comunitatea internationala, in ansamblu.
    Art. 60
    Insule artificiale, instalatii si lucrari in zona economica exclusiva
    1. In zona economica exclusiva, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la construirea si de a autoriza si reglementa construirea, exploatarea si utilizarea de:
    a) insule artificiale;
    b) instalatii si dispozitive utilizate in scopurile prevazute de art. 56 sau in alte scopuri economice;
    c) instalatii si lucrari care pot impiedica exercitarea drepturilor statului riveran in zona.
    2. Statul riveran are jurisdictie exclusiva asupra acestor insule artificiale, instalatii si lucrari, inclusiv in materie de legi si reglementari vamale, fiscale, sanitare, de securitate si de imigrare.
    3. Construirea acestor insule artificiale, instalatii si lucrari trebuie sa fie notificata in mod corespunzator, iar mijloacele permanente care le semnalizeaza prezenta trebuie sa fie mentinute in buna stare de functionare. Toate instalatiile sau toate lucrarile abandonate sau dezafectate trebuie sa fie ridicate, in scopul de a se asigura securitatea navigatiei, tinand seama de normele internationale general acceptate, stabilite in aceasta materie de catre organizatia internationala competenta. Se va proceda la indepartarea lor, tinandu-se seama, in mod cuvenit, si de pescuit, de protectia mediului marin si de drepturile si obligatiile celorlalte state. Se va face o publicitate adecvata in ceea ce priveste pozitia, dimensiunile si adancimea elementelor care vor ramane dintr-o instalatie sau lucrare ce nu a fost complet ridicata.
    4. Statul riveran poate, daca va fi necesar, sa stabileasca in jurul acestor insule artificiale, instalatii sau lucrari, zone de securitate de dimensiuni rezonabile, in care el va putea lua masurile corespunzatoare pentru a asigura securitatea atat a navigatiei, cat si a insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor.
    5. Latimea zonelor de securitate este stabilita de statul riveran, tinand seama de normele internationale aplicabile. Aceste zone de securitate sunt concepute astfel incat sa raspunda in mod convenabil naturii si functiilor insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor, si ele nu pot depasi o distanta de 500 m in jurul insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor, masurata pornind de la fiecare punct al marginii lor exterioare, cu exceptia unei derogari autorizate de normele internationale general acceptate sau recomandate de catre organizatia internationala competenta. Intinderea zonelor de securitate va fi notificata in mod corespunzator.
    6. Toate navele trebuie sa respecte aceste zone de securitate si sa se conformeze normelor internationale general acceptate privind navigatia in vecinatatea insulelor artificiale, instalatiilor, lucrarilor si a zonelor de securitate.
    7. Nu pot fi amplasate insule artificiale, instalatii sau lucrari si nu pot fi stabilite zone de securitate in jurul lor, atunci cand ar putea rezulta din aceasta o piedica in folosirea cailor de navigatie recunoscute ca esentiale pentru navigatia internationala.
    8. Insulele artificiale, instalatiile si lucrarile nu au statut de insule. Ele nu au mare teritoriala care sa le fie proprie, iar prezenta lor nu are incidenta asupra delimitarii marii teritoriale, a zonei economice exclusive sau a platoului continental.
    Art. 61
    Conservarea resurselor biologice
    1. Statul riveran stabileste volumul autorizat al capturilor in ce priveste resursele biologice in zona sa economica exclusiva.
    2. Tinand seama de datele stiintifice cele mai sigure de care dispune, statul riveran va lua masuri adecvate de conservare si de gestiune, astfel incat mentinerea resurselor biologice ale zonei sale economice exclusive sa nu fie periclitata de supraexploatare. Statul riveran si, dupa caz, organizatiile internationale competente, subregionale, regionale sau mondiale vor coopera in acest scop.
    3. Aceste masuri vor urmari sa asigure mentinerea sau restabilirea stocurilor de specii exploatate la nivelurile care sa asigure randamentul constant cel mai ridicat posibil, tinand seama de factorii ecologici si economici pertinenti, inclusiv nevoile economice ale colectivitatilor riverane care traiesc din pescuit si nevoile speciale ale tarilor in curs de dezvoltare si tinand seama de metodele in materie de pescuit, de interdependenta stocurilor si de orice norme minime internationale general recomandate pe plan subregional, regional sau mondial.
    4. Adoptand asemenea masuri, statul riveran ia in considerare efectele lor asupra speciilor inrudite cu speciile exploatate sau dependente de acestea, pentru a mentine sau a restabili stocurile acestor specii inrudite sau dependente la nivelurile la care reproducerea lor sa nu fie serios pusa in pericol.
    5. Informatiile stiintifice disponibile, statisticile referitoare la capturi si la efortul de pescuit si celelalte date privind conservarea stocurilor de peste vor fi difuzate si schimbate la intervale regulate, prin intermediul organizatiilor internationale competente, subregionale, regionale sau mondiale, dupa caz, cu participarea tuturor statelor interesate, in special a celor ai caror cetateni sunt autorizati sa pescuiasca in zona economica exclusiva.
    Art. 62
    Exploatarea resurselor biologice
    1. Statul riveran va promova obiectivul exploatarii optime a resurselor biologice din zona economica exclusiva, fara a se aduce atingere art. 61.
    2. Statul riveran va determina capacitatea sa de a exploata resursele biologice din zona economica exclusiva. Daca aceasta capacitate de exploatare este inferioara volumului total autorizat al capturilor, el va permite altor state, prin acorduri sau prin alte aranjamente si potrivit modalitatilor, conditiilor, legilor si reglementarilor mentionate la paragraful 4, sa exploateze excedentul volumului autorizat. Procedand astfel, el va tine seama, indeosebi, de dispozitiile art. 69 si 70, mai ales in ceea ce priveste statele in curs de dezvoltare mentionate de acestea.
    3. Atunci cand acorda altor state accesul la zona sa economica exclusiva, in virtutea prezentului articol, statul riveran va tine seama de toti factorii pertinenti, intre altele: importanta pe care o prezinta resursele biologice ale zonei pentru economia sa si pentru celelalte interese nationale ale sale, dispozitiile art. 69 si 70, nevoile statelor in curs de dezvoltare din regiune sau din subregiune in ceea ce priveste exploatarea unei parti a excedentului si de necesitatea de a reduce la minimum perturbatiile economice in statele ai caror cetateni practica in mod obisnuit pescuitul in zona sau care au contribuit in mod deosebit la cercetarea si identificarea stocurilor.
    4. Cetatenii altor state, care pescuiesc in zona economica exclusiva, se vor conforma masurilor de conservare si celorlalte modalitati si conditii stabilite prin legile si reglementarile statului riveran. Aceste legi si reglementari trebuie sa fie compatibile cu conventia si pot sa se refere, indeosebi, la urmatoarele probleme:
    a) eliberarea de permise pescarilor sau pentru vasele si uneltele de pescuit, inclusiv plata de taxe si orice alte compensatii care, in cazul statelor riverane in curs de dezvoltare, pot consta intr-o contributie adecvata la finantarea, echiparea si dezvoltarea tehnica a industriei pescuitului;
    b) determinarea speciilor al caror pescuit este autorizat si stabilirea de cote, fie pentru stocurile sau grupurile de stocuri deosebite sau pentru capturile pe fiecare nava pentru o anumita perioada de timp, fie pentru capturile cetatenilor unui stat in timpul unei perioade date;
    c) reglementarea campaniilor si zonelor de pescuit, a tipului, marimii si numarului instrumentelor, ca si a tipului, marimii si numarului navelor de pescuit care pot fi utilizate;
    d) stabilirea varstei si marimii pestilor si a altor specii care pot fi pescuite;
    e) informatiile cerute de la navele de pescuit, indeosebi statisticile privitoare la capturi si la efortul de pescuit si comunicarea pozitiei navelor;
    f) obligatia de a executa, cu autorizarea si controlul statului riveran, programe de cercetare determinate in domeniul pescuitului si reglementarea efectuarii acestor cercetari, inclusiv luarea de esantioane din capturi, destinatia esantioanelor si comunicarea datelor stiintifice conexe;
    g) plasarea, de catre statul riveran, de observatori sau stagiari la bordul vaselor respective;
    h) descarcarea tuturor capturilor sau a unei parti din capturile acestor nave in porturile statului riveran;
    i) modalitati si conditii aplicabile intreprinderilor mixte sau alte aranjamente de cooperare;
    j) conditii cerute in materie de formare a personalului si transferul de tehnici in domeniul pescuitului, inclusiv intarirea capacitatii de cercetare in domeniul pescuitului a statului riveran;
    k) masuri de executare.
    5. Statele riverane vor notifica in mod corespunzator legile si regulamentele pe care le adopta in materie de conservare si de gestiune.
    Art. 63
    Stocuri de peste aflate in zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atat in zona economica exclusiva, cat si intr-un sector adiacent zonei
    1. In cazul in care acelasi stoc de peste sau stocuri de specii inrudite se afla in zonele economice exclusive ale mai multor state riverane, aceste state se vor stradui, direct sau prin intermediul organizatiilor subregionale sau regionale corespunzatoare, sa se inteleaga asupra masurilor necesare in vederea coordonarii si asigurarii conservarii si dezvoltarii acestor stocuri, fara a se aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei parti.
    2. In cazul in care acelasi stoc de peste sau stocuri de specii inrudite se afla atat in zona economica exclusiva, cat si intr-un sector adiacent zonei, statul riveran si statele care exploateaza aceste stocuri in sectorul adiacent se vor stradui, direct sau prin intermediul organizatiilor subregionale sau regionale corespunzatoare, sa se inteleaga asupra masurilor necesare pentru conservarea acestor stocuri in sectorul adiacent.
    Art. 64
    Mari migratori
    1. Statul riveran si celelalte state ai caror cetateni practica in regiune pescuitul marilor migratori, care figureaza pe lista anexei nr. I, vor coopera direct sau prin intermediul organizatiilor internationale corespunzatoare in scopul asigurarii conservarii speciilor in cauza si promovarii exploatarii optime a acestor specii in ansamblul regiunii, atat in zona economica exclusiva, cat si dincolo de aceasta. In regiunile pentru care nu exista o organizatie internationala corespunzatoare, statul riveran si celelalte state, ai caror cetateni exploateaza aceste specii in regiune, vor coopera pentru a crea o asemenea organizatie si a participa la lucrarile sale.
    2. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica in legatura cu celelalte dispozitii ale prezentei parti.
    Art. 65
    Mamifere marine
    Nici o prevedere a prezentei parti nu restrange dreptul unui stat riveran de a interzice, de a limita sau de a reglementa exploatarea mamiferelor marine mai riguros decat o prevede respectiva parte, nici, eventual, competenta unei organizatii internationale de a face aceasta. Statele vor coopera in vederea asigurarii protectiei mamiferelor marine si vor actiona, in special prin intermediul organizatiilor internationale corespunzatoare, pentru protejarea, controlul si studierea cetaceelor.
    Art. 66
    Stocuri de pesti anadromi
    1. Statele in ale caror cursuri de apa se reproduc stocuri de pesti anadromi au un interes primordial si raspunderea principala fata de acestea.
    2. Statul de unde sunt originare stocurile de pesti anadromi va veghea la conservarea lor prin adoptarea de masuri adecvate de reglementare a pescuitului in toate apele situate in interiorul limitelor exterioare ale zonei sale economice exclusive, precum si a pescuitului vizat la paragraful 3 lit. b). Statul de origine poate, dupa ce a consultat celelalte state vizate la paragrafele 3 si 4, care exploateaza aceste stocuri de pesti, sa fixeze volumul total autorizat al capturilor de pesti originari din cursurile sale de apa.
    3. a) Stocurile de pesti anadromi nu pot fi pescuite decat in apele situate in interiorul limitelor exterioare ale zonelor economice exclusive, in afara cazurilor in care aplicarea acestor dispozitii ar antrena perturbari economice pentru un stat, altul decat statul de origine. In ceea ce priveste pescuitul dincolo de limitele exterioare ale zonelor economice exclusive, statele interesate se vor consulta pentru a se intelege asupra modalitatilor si conditiilor acestui pescuit, tinand seama, in mod corespunzator, de cerintele de conservare si de necesitatile statului de origine in ce priveste stocurile in cauza.
    b) Statul de origine va contribui la reducerea la minimum a perturbatiilor economice din celelalte state care exploateaza aceste specii, tinand seama de capturile normale ale acestor state si de modul in care ele exploateaza aceste stocuri, precum si de toate sectoarele in care acestea sunt exploatate.
    c) Statele vizate la lit. b), care participa, prin acord cu statul de origine, la masuri care urmaresc reinnoirea stocurilor de pesti anadromi, indeosebi prin contributii la finantarea acestor masuri, vor fi luate in considerare cu prioritate de statul de origine pentru exploatarea stocurilor originare din cursurile sale de apa.
    d) Respectarea reglementarilor privind stocurile de pesti anadromi dincolo de zona economica exclusiva va fi asigurata prin acord intre statul de origine si celelalte state interesate.
    4. Cand stocurile de pesti anadromi migreaza spre ape sau traverseaza ape situate in interiorul limitelor exterioare ale zonei economice exclusive a unui alt stat decat statul de origine, acest stat va coopera cu statul de origine in vederea conservarii si gestiunii acestor stocuri.
    5. Statul de unde sunt originare stocurile de pesti anadromi si celelalte state care practica pescuitul acestor pesti vor incheia aranjamente in vederea aplicarii prevederilor prezentului articol, daca este cazul prin intermediul unor organizatii regionale.
    Art. 67
    Specii catadrome
    1. Un stat riveran in apele caruia specii catadrome isi petrec cea mai mare parte a existentei lor poarta raspunderea pentru gestiunea acestor specii si asigura intrarea si iesirea pestilor migratori.
    2. Exploatarea speciilor catadrome nu poate avea loc decat in apele situate in interiorul limitei exterioare a zonelor economice exclusive. In zonele economice exclusive, exploatarea va fi supusa prevederilor prezentului articol si celorlalte prevederi ale conventiei, referitoare la pescuitul in aceste zone.
    3. In cazurile in care pestii catadromi, fie ca au ajuns sau nu la maturizare, migreaza prin zona economica exclusiva a unui alt stat, gestiunea acestor pesti, inclusiv exploatarea lor, va fi reglementata prin acord intre statul vizat la paragraful 1 si celalalt stat interesat. Un asemenea acord trebuie sa asigure gestionarea rationala a speciei in cauza si sa tina seama de responsabilitatile statului vizat la paragraful 1, in ceea ce priveste conservarea acestor specii.
    Art. 68
    Specii sedentare
    Prezenta parte nu se aplica speciilor sedentare, asa cum sunt ele definite la art. 77 paragraful 4.
    Art. 69
    Dreptul statelor fara litoral
    1. Statul fara litoral are dreptul de a participa, pe baze echitabile, la exploatarea unei parti corespunzatoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice ale statelor riverane din regiune sau subregiune, tinand seama de factorii economici si geografici pertinenti ai statelor interesate si in conformitate cu prezentul articol si cu art. 61 si 62.
    2. Conditiile si modalitatile acestei participari vor fi stabilite de statele interesate prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, tinand seama, indeosebi, de:
    a) necesitatea evitarii oricaror efecte care ar aduce prejudicii comunitatilor de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;
    b) masura in care statul fara litoral, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, in virtutea acordurilor bilaterale, subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane;
    c) masura in care alte state fara litoral sau state dezavantajate din punct de vedere geografic participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran si necesitatea evitarii de a impune acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea;
    d) nevoile alimentare ale populatiei din statele respective.
    3. Atunci cand capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze intregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economica exclusiva, acest stat si celelalte state interesate vor coopera in vederea incheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care sa permita statelor in curs de dezvoltare fara litoral din aceeasi regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, dupa cum va fi cazul, tinand seama de imprejurari si in conditii satisfacatoare pentru toate partile. In aplicarea prezentei dispozitii se va tine seama, de asemenea, de factorii mentionati la paragraful 2.
    4. Statele dezvoltate fara litoral nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, in virtutea prezentului articol, decat in zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeasi regiune sau subregiune si tinand seama de masura in care statul riveran, permitand altor state accesul la resursele biologice din zona sa economica exclusiva, a luat in considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunitatilor de pescari, ca si perturbarile economice in statele ai caror cetateni practica in mod obisnuit pescuitul in zona.
    5. Prevederile de mai sus se aplica fara a se aduce atingere eventualelor aranjamente incheiate in subregiunile si regiunile in care statele riverane pot acorda statelor fara litoral din aceeasi subregiune sau regiune drepturi egale sau preferentiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economica exclusiva.
    Art. 70
    Drepturile statelor dezavantajate din punct de vedere geografic
    1. Statele dezavantajate din punct de vedere geografic au dreptul sa participe, pe baze echitabile, la exploatarea unei parti corespunzatoare din excedentul resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale statelor riverane din aceeasi regiune sau subregiune, tinand seama de caracteristicile economice si geografice pertinente ale tuturor statelor interesate si in conformitate cu prezentul articol si cu art. 61 si 62.
    2. Pentru scopurile acestei parti a conventiei, prin expresia state dezavantajate din punct de vedere geografic se intelege statele riverane, inclusiv statele riverane la o mare inchisa sau semiinchisa, pe care situatia lor geografica le face sa depinda de exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state din regiune sau subregiune, pentru o aprovizionare suficienta cu peste destinata nevoilor alimentare ale populatiei lor sau ale unei parti din populatie, precum si statele riverane care nu pot pretinde o zona economica exclusiva proprie.
    3. Conditiile si modalitatile acestei participari vor fi stabilite, de catre statele interesate, prin acorduri bilaterale, subregionale sau regionale, tinand seama, indeosebi, de:
    a) necesitatea evitarii oricaror efecte care ar aduce prejudicii comunitatilor de pescari sau industriei de pescuit a statelor riverane;
    b) masura in care statul dezavantajat din punct de vedere geografic, conform prezentului articol, participa sau are dreptul de a participa, in virtutea acordurilor bilaterale subregionale sau regionale existente, la exploatarea resurselor biologice ale zonelor economice exclusive ale altor state riverane;
    c) masura in care alte state dezavantajate din punct de vedere geografic si state fara litoral participa deja la exploatarea resurselor biologice ale zonei economice exclusive a statului riveran si necesitatea de a evita sa se impuna acelui stat riveran sau unei regiuni din acel stat o povara deosebit de grea;
    d) nevoile alimentare ale populatiei statelor respective.
    4. Atunci cand capacitatea de pescuit a unui stat riveran se apropie de nivelul care i-ar permite sa exploateze intregul volum al capturilor autorizate ale resurselor biologice din zona sa economica exclusiva, acest stat si celelalte state interesate vor coopera in vederea incheierii de aranjamente echitabile, bilaterale, subregionale sau regionale, care sa permita statelor in curs de dezvoltare dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeasi regiune sau subregiune sa participe la exploatarea resurselor biologice din zonele economice exclusive ale statelor riverane din subregiune sau regiune, dupa cum va fi cazul, tinand seama de imprejurari si in conditii satisfacatoare pentru toate partile. In aplicarea prezentei dispozitii, se va tine seama, de asemenea, de factorii mentionati la paragraful 3.
    5. Statele dezvoltate dezavantajate din punct de vedere geografic nu au dreptul sa participe la exploatarea resurselor biologice, in virtutea prezentului articol, decat in zonele economice exclusive ale statelor riverane dezvoltate din aceeasi regiune sau subregiune, tinand seama de masura in care statul riveran, permitand altor state accesul la resursele biologice din zona sa economica exclusiva, a luat in considerare necesitatea de a reduce la minimum efectele care ar aduce prejudicii comunitatilor de pescari, ca si perturbarile economice in statele ai caror cetateni practica in mod obisnuit pescuitul in zona.
    6. Prevederile de mai sus se aplica fara a se aduce atingere eventualelor aranjamente incheiate in regiunile sau subregiunile in care statele riverane pot acorda statelor dezavantajate din punct de vedere geografic din aceeasi regiune sau subregiune drepturi egale sau preferentiale pentru exploatarea resurselor biologice din zona lor economica exclusiva.
    Art. 71
    Cazuri in care prevederile art. 69 si 70 nu sunt aplicabile
    Prevederile art. 69 si 70 nu se aplica statelor riverane a caror economie este in mod covarsitor dependenta de exploatarea resurselor biologice din zona lor economica exclusiva.
    Art. 72
    Restrictii la transferul de drepturi
    1. Drepturile de exploatare a resurselor biologice, prevazute la art. 69 si 70, nu pot fi transferate in mod direct sau indirect unor terte state sau cetatenilor acestora, nici prin arendare sau concesionare, nici prin crearea de intreprinderi mixte, nici printr-un alt aranjament care ar avea ca efect un asemenea transfer, cu exceptia cazului in care statele interesate convin altfel.
    2. Prevederea de mai sus nu interzice statelor interesate sa obtina de la statele terte sau de la organizatii internationale o asistenta tehnica sau financiara destinata sa le faciliteze exercitarea drepturilor, conform art. 69 si 70, cu conditia ca aceasta sa nu produca efectul vizat la paragraful 1.
    Art. 73
    Asigurarea respectarii legilor si a reglementarilor statului riveran
    1. In exercitarea drepturilor sale suverane de explorare, exploatare, conservare si gestionare a resurselor biologice din zona economica exclusiva, statul riveran poate lua orice masuri, inclusiv abordarea, inspectarea, sechestrarea si urmarirea judiciara, dupa cum va fi necesar pentru asigurarea respectarii legilor si a regulamentelor pe care le-a adoptat potrivit prezentei conventii.
    2. Nava retinuta si echipajul sau vor fi eliberate imediat dupa depunerea unei cautiuni sau a unei alte garantii corespunzatoare.
    3. Sanctiunile prevazute de statul riveran pentru incalcarea legilor si a regulamentelor in materie de pescuit in zona economica exclusiva nu pot cuprinde pedepse cu inchisoarea, in afara doar de cazul in care statele interesate convin altfel, si nici o alta pedeapsa corporala.
    4. In caz de retinere sau de imobilizare a unei nave straine, statul riveran va notifica fara intarziere statului pavilionului, pe cai adecvate, masurile luate, precum si sanctiunile pronuntate in consecinta.
    Art. 74
    Delimitarea zonei economice exclusive intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau situate fata in fata
    1. Delimitarea zonei economice exclusive intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau sunt situate fata in fata se face pe baza de acord, potrivit dreptului international, asa cum se indica in art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila.
    2. Daca nu se ajunge la un acord intr-un termen rezonabil, statele interesate pot recurge la procedurile prevazute in partea a XV-a.
    3. Pana la incheierea acordului vizat de paragraful 1, statele interesate, intr-un spirit de intelegere si cooperare, vor face tot posibilul pentru a incheia aranjamente provizorii cu caracter practic si pentru a nu compromite sau impiedica, in timpul acestei perioade de tranzitie, incheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciaza delimitarea finala.
    4. Daca exista un acord in vigoare intre statele interesate, problemele referitoare la delimitarea zonei economice exclusive vor fi solutionate potrivit prevederilor acelui acord.
    Art. 75
    Harti maritime si liste de coordonate geografice
    1. Sub rezerva prezentei parti, limitele exterioare ale zonei economice exclusive si liniile de delimitare trasate conform art. 74 vor fi indicate pe harti maritime la o scara corespunzatoare, pentru a li se determina amplasarea. Daca va fi cazul, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi inlocuita cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat.
    2. Statul riveran va asigura publicitatea adecvata hartilor sau listelor de coordonate geografice si va depune un exemplar al acestora la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.

    Partea a VI-a
    Platoul continental

    Art. 76
    Definitia platoului continental
    1. Platoul continental al unui stat riveran cuprinde fundul marii si subsolul regiunilor submarine situate dincolo de marea sa teritoriala, pe toata intinderea prelungirii naturale a teritoriului terestru al acestui stat, pana la limita externa a marginii continentale sau pana la o distanta de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, atunci cand limita exterioara a marginii continentale se afla la o distanta inferioara.
    2. Platoul continental al unui stat riveran nu se intinde dincolo de limitele prevazute la paragrafele 4 - 6.
    3. Marginea continentala este prelungirea sub apa a masei terestre a statului riveran; ea este constituita din fundul marii corespunzator platoului, pantei si povarnisului, ca si din subsolul acestora. Ea nu cuprinde nici marile funduri oceanice, cu dorsalele lor, nici subsolul lor.
    4. a) In scopurile prezentei conventii, statul riveran defineste limita exterioara a marginii continentale, atunci cand aceasta se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, prin:
    (i) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe extreme in care grosimea rocilor sedimentare este egala cu cel putin o sutime din distanta cea mai scurta intre punctul respectiv si piciorul pantei continentale; sau
    (ii) o linie trasata potrivit paragrafului 7, cu referire la punctele fixe situate la maximum 60 de mile marine fata de piciorul pantei continentale.
    b) In lipsa unei dovezi contrare, piciorul pantei continentale coincide cu ruptura de versant maxima la baza pantei.
    5. Punctele fixe, care definesc linia care marcheaza, pe fundul marii, limita exterioara a platoului continental, trasata potrivit paragrafului 4 lit. a) pct. (i) si (ii), sunt situate fie la o distanta care nu va depasi 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, fie la o distanta care nu va depasi 100 de mile marine de la izobata de 2.500 m, care este linia ce leaga punctele de 2.500 m adancime.
    6. In pofida prevederilor paragrafului 5, pe o dorsala submarina, limita exterioara a platoului continental nu va depasi o linie trasata la 350 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara largimea marii teritoriale. Prezentul paragraf nu se aplica ridicaturilor de teren submarine care constituie elemente naturale ale marginii continentale, cum sunt platourile, pragurile, crestele, bancurile sau pintenii, pe care le are aceasta.
    7. Statul riveran va trasa limita exterioara a platoului sau continental, cand acest platou se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, folosindu-se de linii drepte cu o lungime care sa nu depaseasca 60 de mile marine intre punctele fixe definite prin coordonate de longitudine si latitudine.
    8. Statul riveran va comunica Comisiei pentru limitele platoului continental, constituita in virtutea anexei nr. II, pe baza unei reprezentari geografice echitabile, informatii asupra limitelor platoului sau continental, atunci cand acesta se intinde dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara largimea marii teritoriale. Comisia va adresa statelor riverane recomandari asupra problemelor referitoare la fixarea limitelor exterioare ale platourilor lor continentale. Limitele fixate de catre un stat riveran, pe baza acestor recomandari, vor fi definitive si cu caracter obligatoriu.
    9. Statul riveran va transmite secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite hartile si informatiile pertinente, inclusiv datele geodezice, care indica in mod permanent limitele exterioare ale platoului sau continental. Secretarul general va asigura acestor documente o publicitate corespunzatoare.
    10. Prevederile prezentului articol nu aduc atingere problemei delimitarii platoului continental intre statele ale caror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fata in fata.
    Art. 77
    Drepturile statului riveran asupra platoului continental
    1. Statul riveran exercita drepturi suverane asupra platoului continental in scopul explorarii lui si exploatarii resurselor sale naturale.
    2. Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, in sensul ca daca statul riveran nu exploreaza platoul continental sau nu-i exploateaza resursele naturale, nimeni nu poate sa intreprinda astfel de activitati fara consimtamantul sau expres.
    3. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupatia acestuia, efectiva sau fictiva, si nici de vreo declaratie expresa.
    4. Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale si alte resurse nebiologice ale fundului marii si subsolului acesteia, ca si organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica organismele care, in stadiul in care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest fund, fie incapabile de a se deplasa altfel decat daca raman in mod constant in contact cu fundul marii sau cu subsolul acesteia.
    Art. 78
    Regimul juridic al apelor si al spatiului aerian de deasupra, drepturile si libertatile celorlalte state
    1. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu aduc atingere regimului juridic al apelor de deasupra sau al spatiului aerian situat deasupra acestor ape.
    2. Exercitarea de catre statul riveran a drepturilor sale asupra platoului continental nu trebuie sa aduca atingere navigatiei sau altor drepturi si libertati recunoscute altor state de catre conventie si nici sa limiteze in mod nejustificat exercitarea acestora.
    Art. 79
    Cabluri si conducte submarine pe platoul continental
    1. Toate statele au dreptul de a pune cabluri si conducte submarine pe platoul continental conform dispozitiilor prezentului articol.
    2. Sub rezerva dreptului sau de a lua masuri rationale pentru explorarea platoului continental, pentru exploatarea resurselor sale naturale si pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre conducte, statul riveran nu poate impiedica punerea sau intretinerea unor asemenea cabluri sau conducte.
    3. Traseul conductelor puse pe platoul continental este supus consimtamantului statului riveran.
    4. Nici o dispozitie din prezenta parte nu afecteaza dreptul statului riveran de a impune conditii aplicabile cablurilor sau conductelor care intra pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala si nici jurisdictia sa asupra cablurilor si conductelor construite sau utilizate in legatura cu explorarea platoului sau continental sau cu exploatarea resurselor sale, sau cu exploatarea insulelor artificiale, a instalatiilor si lucrarilor aflate sub jurisdictia sa.
    5. Atunci cand pun cabluri sau conducte submarine, statele vor tine seama, in mod corespunzator, de cablurile si conductele deja instalate. Ele vor veghea, indeosebi, sa nu fie afectata posibilitatea de a le repara.
    Art. 80
    Insule artificiale, instalatii si lucrari pe platoul continental
    Prevederile art. 60 se aplica, mutatis mutandis, insulelor artificiale, instalatiilor si lucrarilor situate pe platoul continental.
    Art. 81
    Foraje pe platoul continental
    Statul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza si de a reglementa forajele pe platoul continental, oricare ar fi scopurile acestora.
    Art. 82
    Contributii in bani sau in natura pentru exploatarea platoului continental dincolo de 200 de mile marine
    1. Statul riveran va plati contributii in bani sau in natura pentru exploatarea resurselor nebiologice ale platoului continental dincolo de 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale.
    2. Contributiile se vor plati anual, pentru totalitatea productiei dintr-un loc de exploatare dat, dupa primii 5 ani de exploatare din acel loc. In cel de-al saselea an, procentul contributiei va fi de 1% din valoarea sau din volumul productiei din locul de exploatare. Acest procent se va mari apoi cu 1% in fiecare an, pana la cel de-al doisprezecelea an, ramanand la 7% dupa aceasta data. Productia nu cuprinde resursele utilizate in legatura cu exploatarea.
    3. Orice stat in curs de dezvoltare, care este importator net al unei resurse minerale extrase din platoul continental, este scutit de asemenea contributii in ceea ce priveste aceasta resursa minerala.
    4. Contributiile se vor efectua prin intermediul autoritatii, care le va repartiza intre statele parti pe baza unor criterii de impartire echitabila, tinand seama de interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare, indeosebi ale celor mai putin avansate sau fara litoral.
    Art. 83
    Delimitarea platoului continental intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau situate fata in fata
    1. Delimitarea platoului continental intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau situate fata in fata se efectueaza prin acord intre ele, potrivit dreptului international, asa cum este indicat in art. 38 al Statutului Curtii Internationale de Justitie, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila.
    2. Daca nu se ajunge la un acord intr-un termen rezonabil, statele interesate vor recurge la procedurile prevazute in partea a XV-a.
    3. Pana la incheierea acordului mentionat la paragraful 1, statele interesate, intr-un spirit de intelegere si colaborare, vor face tot posibilul pentru a incheia aranjamente practice provizorii si pentru a nu compromite sau impiedica, in timpul acestei perioade de tranzitie, incheierea acordului definitiv. Aranjamentele provizorii nu prejudiciaza delimitarea finala.
    4. Daca exista un acord in vigoare intre statele interesate, problemele referitoare la delimitarea platoului continental vor fi solutionate potrivit dispozitiilor acelui acord.
    Art. 84
    Harti maritime si liste de coordonate geografice
    1. Sub rezerva prezentei parti, limitele exterioare ale platoului continental si liniile de delimitare trasate conform art. 83 vor fi indicate pe harti maritime la o scara corespunzatoare, pentru a le determina amplasarea. La nevoie, trasarea limitelor exterioare sau a liniilor de delimitare poate fi inlocuita cu liste de coordonate geografice a unor puncte, cu precizarea sistemului geodezic utilizat.
    2. Statul riveran va asigura publicitatea corespunzatoare hartilor sau listelor de coordonate geografice si va depune un exemplar din acestea la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, iar in cazul celor care indica amplasarea limitei exterioare a platoului continental, la secretarul general al autoritatii.
    Art. 85
    Saparea de galerii
    Prezenta parte nu afecteaza dreptul statului riveran de a exploata subsolul recurgand la saparea unor galerii, oricare ar fi adancimea apei in locul respectiv.

    Partea a VII-a
    Marea libera

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 86
    Campul de aplicare a prezentei parti
    Dispozitiile acestei parti se aplica tuturor partilor marii care nu sunt cuprinse nici in zona economica exclusiva, in marea teritoriala sau in apele interioare ale unui stat, nici in apele arhipelagice ale unui stat arhipelag. Prezentul articol nu restrange in nici un fel libertatile de care se bucura toate statele in zona economica exclusiva in virtutea art. 58.
    Art. 87
    Libertatea marii libere
    1. Marea libera este deschisa tuturor statelor, fie ele riverane, fie fara litoral. Libertatea marii libere se exercita in conditiile prevazute de dispozitiile conventiei si de celelalte reguli de drept international. Ea cuprinde in special pentru state, fie ca sunt riverane sau fara litoral:
    a) libertatea de navigatie;
    b) libertatea de survol;
    c) libertatea de a pune cabluri si conducte submarine, sub rezerva partii a VI-a;
    d) libertatea de a construi insule artificiale si alte instalatii autorizate de dreptul international, sub rezerva partii a VI-a;
    e) libertatea pescuitului, sub rezerva conditiilor enuntate la sectiunea a 2-a;
    f) libertatea cercetarii stiintifice, sub rezerva partilor a VI-a si a XIII-a.
    2. Fiecare stat exercita aceste libertati tinand seama, in mod corespunzator, de interesul pe care exercitarea libertatii marii libere il prezinta pentru celelalte state, ca si de drepturile recunoscute de conventie in ceea ce priveste activitatile desfasurate in zona.
    Art. 88
    Utilizarea marii libere in scopuri pasnice
    Marea libera va fi folosita in scopuri pasnice.
    Art. 89
    Inadmisibilitatea revendicarilor de suveranitate asupra marii libere
    Nici un stat nu poate pretinde in mod legitim sa supuna o parte oarecare a marii libere suveranitatii sale.
    Art. 90
    Dreptul de navigatie
    Orice stat, fie ca este riveran, fie fara litoral, are dreptul ca navele sub pavilionul sau sa navigheze in marea libera.
    Art. 91
    Nationalitatea navelor
    1. Fiecare stat stabileste conditiile potrivit carora el acorda navelor nationalitatea sa, conditiile de inmatriculare a navelor pe teritoriul sau si conditiile cerute pentru ca acestea sa aiba dreptul de a purta pavilionul sau. Navele au nationalitatea statului care le-a autorizat sa poarte pavilionul sau. Trebuie sa existe o legatura substantiala intre stat si nava.
    2. Fiecare stat elibereaza documente corespunzatoare navelor carora le-a acordat dreptul de a purta pavilionul sau.
    Art. 92
    Conditia juridica a navelor
    1. Navele navigheaza sub pavilionul unui singur stat si sunt puse, in afara cazurilor exceptionale prevazute in mod expres de tratatele internationale sau de prezenta conventie, jurisdictiei exclusive a acestuia in marea libera. Nici o schimbare de pavilion nu poate interveni in cursul unei calatorii sau al unei escale, in afara de cazul de transfer real al proprietatii sau de schimbare a inmatricularii.
    2. O nava care navigheaza sub pavilioanele mai multor state, de care se foloseste dupa cum doreste, nu se poate prevala, fata de orice stat tert, de nici una dintre aceste nationalitati si poate sa fie asimilata unei nave fara nationalitate.
    Art. 93
    Navele care poarta pavilionul Organizatiei Natiunilor Unite, al institutiilor specializate ale Natiunilor Unite sau al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica
    Prevederile articolelor precedente nu prejudiciaza cu nimic problema navelor afectate serviciului oficial al Organizatiei Natiunilor Unite, al institutiilor sale specializate sau al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, care poarta pavilionul organizatiei.
    Art. 94
    Obligatii ale statului pavilionului
    1. Orice stat trebuie sa exercite in mod efectiv jurisdictia si controlul sau in domeniile administrativ, tehnic si social asupra navelor care poarta pavilionul sau.
    2. In mod deosebit, orice stat:
    a) va tine un registru naval in care sa figureze numele si caracteristicile navelor purtand pavilionul sau, cu exceptia acelora care, din cauza dimensiunilor lor mici, nu sunt vizate de reglementarile internationale general acceptate;
    b) isi va exercita jurisdictia conform dreptului sau intern asupra oricarei nave care poarta pavilionul sau, ca si asupra capitanului, ofiterilor si echipajului, pentru problemele de ordin administrativ, tehnic si social, referitoare la nava.
    3. Orice stat va lua masurile necesare cu privire la navele care poarta pavilionul sau pentru a asigura securitatea pe mare, indeosebi in ce priveste:
    a) constructia si echiparea navei si navigabilitatea acesteia;
    b) componenta, conditiile de munca si pregatirea echipajelor, tinand seama de instrumentele internationale aplicabile;
    c) folosirea semnalelor, buna functionare a comunicatiilor si prevenirea abordajelor.
    4. Aceste masuri contin cele necesare pentru a se asigura ca:
    a) orice nava este inspectata, inaintea inscrierii sale in registru si, ulterior, la intervale corespunzatoare, de catre un inspector maritim calificat si ca are la bordul sau harti maritime, publicatii de navigatie, precum si instrumente si echipament de navigatie, impuse de securitatea navigatiei;
    b) orice nava este incredintata unui capitan si unor ofiteri care poseda calificarile necesare, indeosebi in ce priveste manevra, navigatia, comunicatiile si conducerea masinilor si ca echipajul poseda calificarea necesara si este suficient de numeros in raport cu tipul, dimensiunea, masinile si echipamentul navei;
    c) capitanul, ofiterii si, in masura necesara, echipajul cunosc perfect si sunt obligati sa respecte regulile internationale aplicabile privind salvarea vietii omenesti pe mare, prevenirea abordajelor, prevenirea, reducerea si controlul poluarii marii si mentinerea legaturilor prin radio.
    5. Luand masurile vizate la paragrafele 3 si 4, fiecare stat este obligat sa se conformeze regulilor, procedurilor si practicilor internationale general acceptate si sa ia toate masurile pentru a le asigura respectarea.
    6. Orice stat, care are motive serioase sa creada ca jurisdictia si controlul corespunzator asupra unei nave n-au fost exercitate, poate informa statul pavilionului despre aceste fapte. De indata ce a fost sesizat, acesta va proceda la o ancheta si va lua, daca este cazul, masurile necesare pentru a remedia situatia.
    7. Fiecare stat va ordona deschiderea unei anchete, care sa fie efectuata de catre sau in fata uneia sau a mai multor persoane calificate in mod corespunzator, asupra oricarui accident pe mare sau incident de navigatie survenit in marea libera, in care este implicata o nava purtand pavilionul sau si care a cauzat pierderea de vieti omenesti sau a produs raniri grave carora le-au cazut victima cetatenii unui alt stat, sau pagube serioase unor nave sau instalatii ale altui stat sau mediului marin. Statul pavilionului si celalalt stat vor coopera la efectuarea oricarei anchete conduse de acesta din urma, cu privire la orice accident pe mare sau incident de navigatie de acest fel.
    Art. 95
    Imunitatea navelor de razboi in marea libera
    Navele de razboi se bucura in marea libera de imunitate completa de jurisdictie fata de orice alt stat decat statul pavilionului.
    Art. 96
    Imunitatea navelor afectate in mod exclusiv unui serviciu public necomercial
    Navele apartinand unui stat sau exploatate de acesta si afectate exclusiv unui serviciu public necomercial se bucura, in marea libera, de imunitate completa de jurisdictie fata de oricare alt stat decat statul pavilionului.
    Art. 97
    Jurisdictia penala in materie de abordaj sau in ce priveste orice alt incident de navigatie maritima
    1. In caz de abordaj sau de orice alt incident de navigatie maritima in marea libera, de natura sa angajeze responsabilitatea penala sau disciplinara a capitanului sau a oricarei alte persoane in serviciul navei, nici o urmarire penala sau disciplinara nu poate fi intentata decat inaintea autoritatilor judiciare sau administrative, fie ale statului pavilionului, fie ale statului a carui cetatenie o au cei in cauza.
    2. In materie disciplinara, statul care a eliberat un brevet de comandant, un certificat de capacitate sau permis este singurul competent sa pronunte, cu respectarea cailor legale, retragerea acestor certificate, chiar daca titularul nu are cetatenia acestui stat.
    3. Nu se poate ordona retinerea sau imobilizarea navei, chiar in executarea actelor de ancheta, de catre alte autoritati decat acelea ale statului pavilionului.
    Art. 98
    Obligatia de a acorda asistenta
    1. Orice stat trebuie sa ceara capitanului navei care navigheaza sub pavilionul sau, in masura in care este posibil, fara a se pune in primejdie serioasa nava, echipajul sau pasagerii:
    a) sa acorde asistenta oricarei persoane aflate in pericol pe mare;
    b) sa se indrepte cu toata viteza posibila in ajutorul persoanelor in primejdie, daca este informat ca ele au nevoie de ajutor, in masura in care se poate conta in mod rezonabil pe aceasta actiune din partea sa;
    c) in caz de abordaj, sa acorde asistenta celeilalte nave, echipajului sau pasagerilor sai si, in masura posibilului, sa indice celeilalte nave numele propriei sale nave, portul de inregistrare al propriei nave si portul cel mai apropiat la care va ajunge.
    2. Toate statele riverane vor favoriza crearea si functionarea unui serviciu permanent de cautare si salvare, adecvat si eficace, pentru asigurarea securitatii maritime si aeriene si, daca este cazul, vor colabora in acest scop cu vecinii lor in cadrul unor aranjamente regionale.
    Art. 99
    Interdictia transportului de sclavi
    Fiecare stat va lua masuri eficace pentru a preveni si reprima transportul de sclavi pe vasele autorizate sa arboreze pavilionul sau si pentru a impiedica uzurparea pavilionului sau in acest scop. Orice sclav care se refugiaza pe o nava, oricare ar fi pavilionul acesteia, este liber ipso facto.
    Art. 100
    Obligatia de a coopera la reprimarea pirateriei
    Toate statele vor coopera, in masura posibilului, la reprimarea pirateriei pe marea libera sau in orice alt loc care nu se afla sub jurisdictia vreunui stat.
    Art. 101
    Definitia pirateriei
    Prin piraterie se intelege oricare dintre actele urmatoare:
    a) orice act ilicit de violenta sau de detentiune, sau orice jefuire, comise de echipajul sau de pasagerii unei nave particulare sau ai unei aeronave particulare, actionand in scopuri personale, si indreptate:
    (i) impotriva unei alte nave sau aeronave, sau impotriva persoanelor sau bunurilor de la bordul acestora, in marea libera;
    (ii) impotriva unei nave sau aeronave, a persoanelor sau bunurilor, intr-un loc care nu se afla sub jurisdictia vreunui stat;
    b) orice act de participare voluntara la folosirea unei nave sau aeronave, cand autorul are cunostinta despre fapte din care decurge ca aceasta nava sau aeronava este o nava sau aeronava pirat;
    c) orice act care are ca scop sa incite la comiterea actelor definite la lit. a) sau b) sau care este comis cu intentia de a le facilita.
    Art. 102
    Pirateria comisa de o nava de razboi, o nava de stat sau de o aeronava de stat al carei echipaj s-a razvratit
    Actele de piraterie, astfel cum sunt definite la art. 101, savarsite de o nava de razboi, o nava de stat sau o aeronava de stat al carei echipaj razvratit a preluat controlul sunt asimilate actelor comise de o nava sau o aeronava particulara.
    Art. 103
    Definitia unei nave sau aeronave pirat
    Sunt considerate ca nave sau aeronave pirat navele sau aeronavele de care persoanele sub controlul carora se gasesc efectiv intentioneaza sa se serveasca pentru a comite unul dintre actele vizate la art. 101. In aceeasi situatie se afla si navele sau aeronavele care au servit la comiterea unor astfel de acte, atat timp cat ele raman sub controlul persoanelor vinovate de aceste acte.
    Art. 104
    Mentinerea sau pierderea nationalitatii unei nave sau aeronave pirat
    O nava sau o aeronava devenita pirat isi poate mentine nationalitatea. Mentinerea sau pierderea nationalitatii sunt determinate de dreptul intern al statului care i-a conferit-o.
    Art. 105
    Retinerea unei nave sau a unei aeronave pirat
    Orice stat poate, in marea libera sau in orice alt loc care nu se afla sub jurisdictia vreunui stat, sa retina o nava sau o aeronava pirat, sau o nava ori o aeronava capturata in urma unui act de piraterie si care este in mainile piratilor, sa aresteze persoanele si sa sechestreze bunurile care se gasesc la bord. Tribunalele statului care a efectuat retinerea pot sa se pronunte asupra pedepselor de aplicat, precum si asupra masurilor de luat in ceea ce priveste nava, aeronava sau bunurile, sub rezerva drepturilor persoanelor terte de buna-credinta.
    Art. 106
    Responsabilitatea in caz de retinere arbitrara
    Cand retinerea unei nave sau aeronave suspecte de piraterie a fost efectuata fara un motiv intemeiat, statul care a procedat astfel este raspunzator, fata de statul a carui nationalitate o are nava sau aeronava, de orice pierdere sau paguba cauzata prin aceasta.
    Art. 107
    Nave si aeronave care au dreptul de a efectua o retinere pentru motive de piraterie
    O retinere pentru motive de piraterie nu poate fi executata decat de navele de razboi sau aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtand semnele distinctive exterioare, indicand clar ca sunt afectate unui serviciu public, si care sunt autorizate in acest scop.
    Art. 108
    Trafic ilicit de stupefiante si de substante psihotrope
    1. Toate statele vor coopera la reprimarea traficului ilicit de stupefiante si de substante psihotrope practicat de nave, in marea libera, cu incalcarea conventiilor internationale.
    2. Orice stat care are motive serioase de a crede ca o nava care-i poarta pavilionul practica traficul ilicit de stupefiante sau de substante psihotrope poate solicita cooperarea altor state pentru a pune capat acestui trafic.
    Art. 109
    Emisiuni neautorizate difuzate din marea libera
    1. Toate statele vor coopera la reprimarea emisiunilor neautorizate difuzate din marea libera.
    2. In sensul prezentei conventii, prin emisiuni neautorizate se intelege emisiunile de radio sau de televiziune destinate a fi receptionate de marele public, difuzate de pe o nava sau o instalatie din marea libera, cu incalcarea reglementarilor internationale, cu exceptia transmiterii apelurilor de salvare.
    3. Oricare persoana care difuzeaza emisiuni neautorizate poate fi urmarita in justitie de:
    a) statul sub pavilionul caruia se afla nava emitatoare;
    b) statul de inmatriculare a instalatiei;
    c) statul al carui cetatean este persoana in cauza;
    d) orice stat in care pot fi captate emisiunile;
    e) orice stat ale carui comunicatii radio autorizate sunt bruiate de aceste emisiuni.
    4. In marea libera, un stat avand drept de jurisdictie, conform paragrafului 3, poate, in conformitate cu art. 110, sa aresteze orice persoana sau sa imobilizeze orice nava care difuzeaza emisiuni neautorizate si sa sechestreze aparatajul de emisie.
    Art. 110
    Dreptul de vizita
    1. In afara cazurilor in care interventia este bazata pe puteri acordate prin tratat, o nava de razboi care intalneste in marea libera o nava straina, alta decat o nava care se bucura de imunitatea prevazuta la art. 95 si 96; nu o poate supune controlului decat daca are motive serioase de a banui ca aceasta nava:
    a) practica pirateria;
    b) practica transportul de sclavi;
    c) serveste unor emisiuni neautorizate, iar statul pavilionului navei de razboi are drept de jurisdictie conform art. 109;
    d) este fara nationalitate; sau
    e) este in realitate o nava de aceeasi nationalitate cu nava de razboi, desi poarta un pavilion strain sau refuza sa arboreze pavilionul sau.
    2. In cazurile vizate de paragraful 1, nava de razboi poate proceda la verificarea documentelor, autorizand purtarea pavilionului. In acest scop, ea poate trimite la nava suspecta o ambarcatiune sub comanda unui ofiter. Daca, dupa verificarea documentelor, banuielile persista, ea poate sa continue controlul la bordul navei, actionand cu toata consideratia posibila.
    3. Daca banuielile se dovedesc neintemeiate, nava supusa controlului este despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba, cu conditia ca ea sa nu fi comis nici un act care sa o faca suspecta.
    4. Prezentele dispozitii se aplica mutatis mutandis aeronavelor militare.
    5. Prezentele dispozitii se aplica, de asemenea, oricaror alte nave sau aeronave autorizate in mod corespunzator, care poarta semne distinctive exterioare, indicand clar ca sunt afectate unui serviciu public.
    Art. 111
    Dreptul de urmarire
    1. Urmarirea unei nave straine poate fi intreprinsa daca autoritatile competente ale statului riveran au motive intemeiate sa creada ca aceasta nava a contravenit legilor si reglementarilor acestui stat. Aceasta urmarire trebuie sa inceapa cand nava straina sau una dintre ambarcatiunile sale se afla in apele interioare, in apele arhipelagice, in marea teritoriala sau in zona contigua a statului care intreprinde urmarirea si nu poate sa fie continuata dincolo de limitele marii teritoriale sau ale zonei contigue decat cu conditia sa nu fi fost intrerupta. Nu este necesar ca nava care ordona oprirea unei nave straine ce navigheaza in marea teritoriala sau in zona contigua sa se gaseasca, de asemenea, acolo in momentul in care nava vizata primeste ordinul de oprire. Daca nava straina se gaseste in zona contigua, astfel cum este definita la art. 33, urmarirea nu poate fi inceputa decat daca ea a incalcat drepturile care sunt protejate prin instituirea acestei zone.
    2. Dreptul de urmarire se aplica mutatis mutandis incalcarilor legilor si reglementarilor statului riveran, aplicabile, conform conventiei, zonei economice exclusive sau platoului continental, inclusiv zonelor de securitate care inconjoara instalatiile situate pe platoul continental, daca aceste incalcari au fost comise in zonele mentionate.
    3. Dreptul de urmarire inceteaza de indata ce nava urmarita intra in marea teritoriala a propriului stat sau a unui alt stat.
    4. Urmarirea nu se considera inceputa decat daca nava care urmareste s-a asigurat, prin toate mijloacele utilizabile de care dispune, ca nava urmarita sau una dintre ambarcatiunile sale, sau alte ambarcatiuni care actioneaza impreuna si folosesc nava urmarita ca nava-baza se gasesc in interiorul limitelor marii teritoriale sau, dupa caz, in zona contigua, in zona economica exclusiva sau deasupra platoului continental. Urmarirea nu poate fi inceputa decat dupa emiterea unui semnal de oprire, vizual sau sonor, dat la o distanta care sa permita navei in cauza sa-l perceapa.
    5. Dreptul de urmarire nu poate fi exercitat decat de navele de razboi sau de aeronavele militare, sau de alte nave sau aeronave purtand semne exterioare care sa indice clar ca sunt afectate unui serviciu public si ca sunt autorizate in acest scop.
    6. In cazul in care nava este urmarita de o aeronava:
    a) dispozitiile paragrafelor 1 - 4 se aplica mutatis mutandis;
    b) aeronava care da ordinul de oprire trebuie ea insasi sa urmareasca nava pana ce o nava sau o alta aeronava a statului riveran, avertizata de prima aeronava, soseste la fata locului pentru a continua urmarirea, in afara de cazul in care aeronava nu poate ea insasi sa retina nava. Pentru a justifica oprirea unei nave in afara marii teritoriale nu este suficient ca aceasta sa fi fost doar reperata de aeronava ca ar fi comis o incalcare sau ca fiind suspecta de incalcare; mai este necesar ca ea sa fi fost, totodata, avertizata sa opreasca si urmarita de aeronava care a reperat-o sau de alte aeronave ori nave, fara ca urmarirea sa fi fost intrerupta.
    7. Eliberarea unei nave, retinuta in cadrul jurisdictiei unui stat si escortata catre un port al acestui stat in vederea anchetarii de catre autoritatile competente, nu poate sa fie ceruta numai pentru motivul ca nava, in cursul calatoriei sale, a fost escortata in timp ce traversa o parte a zonei economice exclusive sau a marii libere, daca acest fapt a fost impus de imprejurari.
    8. O nava care a fost oprita sau retinuta in afara marii teritoriale, in imprejurari care nu justifica exercitarea dreptului de urmarire, trebuie sa fie despagubita pentru orice eventuala pierdere sau paguba.
    Art. 112
    Dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine
    1. Orice stat are dreptul de a pune cabluri sau conducte submarine pe fundul marii libere, dincolo de platoul continental.
    2. Dispozitiile art. 79 paragraful 5 se aplica acestor cabluri si conducte.
    Art. 113
    Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine
    Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca ruperea sau deteriorarea de catre o nava purtand pavilionul sau sau de catre o persoana supusa jurisdictiei sale, facuta in mod intentionat sau prin neglijenta culpabila, a unui cablu de inalta tensiune sau a unei conducte submarine in marea libera, ca si a unui cablu telefonic sau telegrafic submarin, care ar putea avea drept rezultat perturbarea sau intreruperea comunicatiilor telegrafice sau telefonice, si constituie incalcari pasibile de sanctionare. Aceasta dispozitie se aplica, de asemenea, oricarui comportament susceptibil de a provoca ruperea sau deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte sau urmarind aceasta in mod deliberat. Totusi ele nu se aplica daca ruptura sau deteriorarea unor asemenea cabluri sau conducte s-a facut de catre persoane care, dupa ce au luat toate masurile de precautie necesare pentru a le evita, nu au actionat decat in scopul legitim de a-si salva viata sau nava.
    Art. 114
    Ruperea sau deteriorarea unui cablu sau a unei conducte submarine de catre proprietarul unui alt cablu sau conducte submarine
    Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca, in caz de rupere sau de deteriorare in marea libera a unui cablu sau a unei conducte submarine, cauzata prin punerea unui alt cablu sau a unei alte conducte apartinand unei persoane aflate sub jurisdictia sa, persoana respectiva sa suporte cheltuielile de reparare a daunelor pe care le-a provocat.
    Art. 115
    Despagubirea pentru pierderile provocate de evitarea deteriorarii unui cablu sau a unei conducte submarine
    Fiecare stat va adopta legile si reglementarile necesare pentru ca proprietarul unei nave care face dovada ca a sacrificat o ancora, o plasa sau o alta unealta de pescuit pentru a nu aduce paguba unui cablu sau unei conducte submarine sa fie despagubit de proprietarul cablului sau al conductei, cu conditia ca proprietarul navei sa fi luat in prealabil toate masurile de precautie rezonabile.

    Sectiunea a 2-a
    Conservarea si gestionarea resurselor biologice ale marii libere
    Art. 116
    Dreptul de pescuit in marea libera
    Toate statele au dreptul ca cetatenii lor sa exercite pescuitul in marea libera, sub rezerva:
    a) obligatiilor lor conventionale;
    b) drepturilor si obligatiilor, precum si intereselor statelor riverane, asa cum sunt prevazute, intre altele, la art. 63 paragraful 2 si la art. 64 - 47; si
    c) dispozitiilor prezentei sectiuni.
    Art. 117
    Obligatia statelor de a lua fata de cetatenii lor masuri de conservare a resurselor biologice ale marii libere
    Toate statele sunt obligate sa adopte masuri aplicabile cetatenilor lor, care pot sa fie necesare pentru conservarea resurselor biologice ale marii libere, sau sa coopereze cu alte state pentru adoptarea unor asemenea masuri.
    Art. 118
    Cooperarea statelor in conservarea si gestionarea resurselor biologice
    Statele vor coopera pentru conservarea si gestionarea resurselor biologice in marea libera. Statele ai caror cetateni exploateaza resurse biologice diferite situate in aceeasi zona sau resurse biologice identice vor negocia in vederea adoptarii masurilor necesare conservarii resurselor respective. In acest scop, ele vor coopera, daca este nevoie, pentru a crea organizatii de pescuit subregionale sau regionale.
    Art. 119
    Conservarea resurselor biologice ale marii libere
    1. Atunci cand fixeaza volumul autorizat al capturilor si iau alte masuri in vederea conservarii resurselor biologice ale marii libere, statele:
    a) urmaresc, pe baza datelor stiintifice disponibile cele mai sigure, sa mentina sau sa restabileasca stocurile de specii exploatate la niveluri care sa asigure randamentul constant maxim, avand in vedere factorii ecologici si economici pertinenti, inclusiv nevoile speciale ale statelor in curs de dezvoltare, si tinand seama de metodele in materie de pescuit, de interdependenta stocurilor si de toate normele minime internationale, general recomandate pe plan subregional, regional sau mondial;
    b) iau in considerare efectele acestor masuri asupra speciilor asociate speciilor exploatate sau dependente de acestea, in vederea mentinerii sau restabilirii stocurilor acestor specii asociate sau dependente la un asemenea nivel incat reproducerea lor sa nu poata fi pusa in mod serios in pericol.
    2. Informatiile stiintifice disponibile, statisticile referitoare la capturi si la efortul de pescuit si celelalte date privind conservarea stocurilor de peste vor fi difuzate si schimbate cu regularitate prin intermediul organizatiilor internationale competente subregionale, regionale sau mondiale, dupa cum este cazul, si cu participarea tuturor statelor interesate.
    3. Statele interesate vor veghea ca masurile de conservare si aplicarea lor sa nu antreneze nici o discriminare de drept sau de fapt impotriva vreunui pescar, oricare ar fi statul al carui cetatean este.
    Art. 120
    Mamifere marine
    Prevederile art. 65 se aplica, de asemenea, la conservarea si gestionarea mamiferelor marine in marea libera.

    Partea a VIII-a
    Regimul insulelor

    Art. 121
    Regimul insulelor
    1. O insula este o intindere naturala de pamant inconjurata de apa, care ramane descoperita in timpul fluxului.
    2. Sub rezerva paragrafului 3, marea teritoriala, zona contigua, zona economica exclusiva si platoul continental al unei insule sunt delimitate conform dispozitiilor prezentei conventii, aplicabile altor intinderi terestre.
    3. Stancile care nu sunt propice locuirii umane sau unei vieti economice proprii nu au zona economica exclusiva si nici platou continental.

    Partea a IX-a
    Mari inchise sau semiinchise

    Art. 122
    Definitie
    In sensul prezentei conventii, prin expresia mare inchisa sau semiinchisa se intelege un golf, un bazin sau o mare, inconjurate de mai multe state si legate de o alta mare sau de ocean printr-un pasaj ingust sau format, in intregime sau in principal, de marile teritoriale si zonele economice exclusive ale mai multor state.
    Art. 123
    Cooperarea intre statele riverane la mari inchise sau semiinchise
    Statele riverane la o mare inchisa sau semiinchisa ar trebui sa coopereze intre ele in exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor care le revin conform prezentei conventii. In acest scop, ele se vor stradui, direct sau prin intermediul unei organizatii regionale corespunzatoare:
    a) sa coordoneze gestionarea, conservarea, explorarea si exploatarea resurselor biologice ale marii;
    b) sa-si coordoneze exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor ce le revin in ce priveste protectia si apararea mediului marin;
    c) sa-si coordoneze politica in materie de cercetare stiintifica si sa efectueze, daca este cazul, programe comune de cercetare stiintifica in zona respectiva;
    d) sa invite, daca va fi cazul, alte state sau organizatii internationale interesate sa coopereze cu ele in aplicarea prezentului articol.

    Partea a X-a
    Dreptul de acces al statelor fara litoral la mare si de la mare si libertatea de tranzit

    Art. 124
    Sensul termenilor
    1. In sensul prezentei conventii, se intelege prin:
    a) stat fara litoral, orice stat care nu poseda tarmuri maritime;
    b) stat de tranzit, orice stat, cu sau fara tarmuri maritime, situat intre un stat fara litoral si mare, prin teritoriul caruia trece traficul in tranzit;
    c) trafic in tranzit, tranzitul de persoane, de bagaje, de bunuri si de mijloace de transport prin teritoriul unuia sau al mai multor state de tranzit, cand trecerea prin acest teritoriu, cu sau fara transbordare, depozitare, intrerupere de incarcatura sau schimbarea modului de transport, nu reprezinta decat o fractiune dintr-o calatorie completa care incepe sau se termina pe teritoriul statului fara litoral;
    d) mijloace de transport:
    (i) orice material feroviar rulant, navele care servesc navigatiei maritime, pe lacuri sau fluviale si vehiculele rutiere;
    (ii) acolo unde conditiile locale o impun, hamalii si animalele de povara.
    2. Statele fara litoral si statele de tranzit pot conveni includerea in mijloacele de transport a conductelor petroliere si a celor de gaze si a mijloacelor de transport, altele decat cele mentionate la paragraful 1.
    Art. 125
    Dreptul de acces la mare si de la mare si libertatea de tranzit
    1. Statele fara litoral au dreptul de acces la mare si de la mare pentru a exercita drepturile prevazute in conventie, inclusiv cele relative la libertatea marii libere si la patrimoniul comun al umanitatii. In acest scop, ele se bucura de libertatea de tranzit prin teritoriul statelor de tranzit cu orice mijloace de transport.
    2. Conditiile si modalitatile exercitarii libertatii de tranzit vor fi convenite intre statele fara litoral si statele de tranzit interesate, pe cale de acorduri bilaterale, subregionale sau regionale.
    3. In exercitarea deplinei suveranitati pe teritoriul lor, statele de tranzit au dreptul de a lua toate masurile pentru a se asigura ca drepturile si facilitatile stipulate in prezenta parte, in favoarea statelor fara litoral, nu aduc in nici un fel atingere intereselor lor legitime.
    Art. 126
    Excluderea de la aplicare a clauzei natiunii celei mai favorizate
    Dispozitiile prezentei conventii, precum si acordurile speciale referitoare la exercitarea dreptului de acces la si de la mare, care prevad drepturi si facilitati in favoarea statelor fara litoral datorita situatiei lor geografice deosebite, sunt excluse de la aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate.
    Art. 127
    Taxe vamale, taxe si alte redevente
    1. Traficul in tranzit nu este supus nici unui fel de taxe vamale, taxe sau alte redevente, cu exceptia drepturilor percepute pentru servicii particulare in legatura cu acest trafic.
    2. Mijloacele de transport in tranzit si celelalte facilitati de tranzit prevazute pentru statul fara litoral si folosite de catre acesta nu vor fi supuse unor taxe sau redevente mai mari decat cele percepute pentru folosirea mijloacelor de transport ale statului de tranzit.
    Art. 128
    Zonele libere si alte facilitati vamale
    Pentru a facilita traficul in tranzit, pot fi prevazute zone libere sau alte facilitati vamale in porturile de intrare si de iesire ale statelor de tranzit, prin acorduri intre aceste state si statele fara litoral.
    Art. 129
    Cooperarea in construirea si ameliorarea mijloacelor de transport
    Daca in statul de tranzit nu exista mijloace de transport care sa permita exercitarea efectiva a libertatii de tranzit sau daca mijloacele existente, inclusiv instalatiile si echipamentele portuare, sunt neadecvate intr-o privinta oarecare, statul de tranzit si statul fara litoral interesat pot coopera pentru construirea acestora sau ameliorarea celor existente.
    Art. 130
    Masuri pentru evitarea intarzierilor sau a dificultatilor cu caracter tehnic la efectuarea traficului in tranzit sau pentru eliminarea cauzelor acestora
    1. Statul de tranzit va lua toate masurile corespunzatoare pentru evitarea intarzierilor sau a altor dificultati cu caracter tehnic in efectuarea traficului in tranzit.
    2. Daca survin intarzieri sau dificultati, autoritatile competente ale statului de tranzit si cele ale statului fara litoral vor coopera pentru eliminarea rapida a cauzelor acestora.
    Art. 131
    Egalitatea de tratament in porturile maritime
    Navele care poarta pavilionul unui stat fara litoral se bucura de un tratament egal cu cel care este acordat celorlalte nave straine in porturile maritime.
    Art. 132
    Acordarea de facilitati de tranzit mai largi
    Prezenta conventie nu implica in nici un fel retragerea facilitatilor de tranzit, care sunt mai extinse decat acelea care sunt prevazute de prezenta conventie, care sunt convenite intre statele parti la prezenta conventie sau acordate de un stat parte. De asemenea, prezenta conventie nu interzice in nici un fel statelor parti de a acorda in viitor facilitati mai extinse.

    Partea a XI-a
    Zona

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 133
    Sensul termenilor
    In sensul prezentei parti:
    a) prin resurse se intelege toate resursele minerale solide, lichide sau gazoase in situ care, in zona, se gasesc pe fundul marilor sau in subsolul acestora, inclusiv nodulii polimetalici;
    b) resursele, o data ce au fost extrase din zona, sunt denumite minerale.
    Art. 134
    Campul de aplicare a prezentei parti
    1. Aceasta parte a prezentei conventii se aplica zonei.
    2. Activitatile desfasurate in zona sunt guvernate de prevederile prezentei parti.
    3. Depunerea hartilor sau a listelor de coordonate geografice care indica amplasarea limitelor vizate la primul articol paragraful 1, ca si asigurarea publicitatii acestor harti si liste, sunt guvernate de prevederile partii a VI-a.
    4. Nici o dispozitie a prezentului articol nu afecteaza definirea limitei exterioare a platoului continental, conform partii a VI-a, sau validitatea acordurilor referitoare la delimitarea intre statele ale caror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fata in fata.
    Art. 135
    Regimul juridic al apelor si al spatiului aerian de deasupra lor
    Prevederile acestei parti a prezentei conventii si drepturile care sunt acordate sau sunt exercitate in conformitate cu aceasta nu afecteaza regimul juridic al apelor de deasupra zonei sau al spatiului aerian situat deasupra acestor ape.

    Sectiunea a 2-a
    Principiile care reglementeaza zona
    Art. 136
    Patrimoniul comun al umanitatii
    Zona si resursele sale sunt patrimoniu comun al umanitatii.
    Art. 137
    Regimul juridic al zonei si al resurselor sale
    1. Nici un stat nu poate sa revendice sau sa exercite suveranitate sau drepturi suverane asupra unei parti oarecare a zonei sau asupra resurselor sale; nici un stat si nici o persoana fizica sau juridica nu poate sa-si insuseasca vreo parte oarecare a zonei sau a resurselor sale. Nici o asemenea revendicare, nici o exercitare a suveranitatii sau a unor drepturi suverane si nici un act de apropiere nu vor fi recunoscute.
    2. Toate drepturile asupra resurselor zonei apartin intregii umanitati in numele careia va actiona autoritatea. Aceste resurse sunt inalienabile. Mineralele extrase din zona pot fi totusi instrainate, insa numai in conformitate cu aceasta parte si cu regulile, reglementarile si procedurile adoptate de catre autoritate.
    3. Nici un stat si nici o persoana fizica sau juridica nu poate sa revendice, sa dobandeasca sau sa exercite drepturi asupra mineralelor extrase din zona, decat in conformitate cu prevederile prezentei parti. Drepturile revendicate, dobandite sau exercitate in alt mod nu vor fi recunoscute.
    Art. 138
    Conduita generala a statelor cu privire la zona
    In conduita lor generala cu privire la zona, statele se vor conforma prezentei parti, principiilor enuntate in Carta Natiunilor Unite si celorlalte reguli de drept international, manifestand preocupare pentru mentinerea pacii si securitatii, pentru promovarea cooperarii internationale si a intelegerii reciproce.
    Art. 139
    Obligatia de a veghea la respectarea dispozitiilor conventiei si responsabilitatea in caz de daune
    1. Statelor parti le revine obligatia de a veghea ca activitatile desfasurate in zona, fie de catre ele insele, fie de catre intreprinderile lor de stat sau de catre persoane fizice sau juridice care poseda nationalitatea lor ori sunt controlate in mod efectiv de catre ele sau de catre cetatenii lor, sa fie conforme cu dispozitiile prezentei parti. Aceeasi obligatie revine si organizatiilor internationale pentru activitatile pe care acestea le desfasoara in zona.
    2. Fara a contraveni principiilor de drept international si prevederilor art. 22 din anexa nr. III, un stat parte sau o organizatie internationala va raspunde pentru daunele rezultate in urma nerespectarii obligatiilor care le revin in conformitate cu prezenta parte; statele parti sau organizatiile internationale care actioneaza impreuna isi asuma aceasta raspundere impreuna si solidar. Totusi, statul parte nu este raspunzator de daunele rezultate din incalcarea obligatiei de catre o persoana garantata de el conform art. 153 paragraful 2 lit. b), daca a luat toate masurile necesare si corespunzatoare pentru a asigura respectarea efectiva a prevederilor prezentei parti si ale anexelor pertinente, asa cum prevad art. 153 paragraful 4 si art. 4 paragraful 3 din anexa nr. III.
    3. Statele parti care sunt membre ale organizatiilor internationale vor lua masuri corespunzatoare pentru a asigura aplicarea prezentului articol in ceea ce priveste aceste organizatii.
    Art. 140
    Interesul umanitatii
    1. Activitatile din zona vor fi desfasurate, asa cum este prevazut in mod expres in prezenta parte, in interesul intregii umanitati, independent de situatia geografica a statelor, fie ca este vorba de state riverane sau de tari fara litoral, si tinand seama in mod deosebit de interesele si nevoile statelor in curs de dezvoltare si ale popoarelor care nu au dobandit deplina independenta sau un regim de autonomie recunoscut de Natiunile Unite, conform Rezolutiei nr. 1.514/XV si altor rezolutii pertinente ale adunarii generale.
    2. Autoritatea va asigura impartirea echitabila, pe baze nediscriminatorii, a avantajelor financiare si a altor avantaje economice rezultate din activitatile desfasurate in zona, printr-un mecanism corespunzator, conform art. 160 paragraful 2 lit. f) pct. (i).
    Art. 141
    Utilizarea zonei in scopuri exclusiv pasnice
    Zona este deschisa utilizarii in scopuri exclusiv pasnice de catre toate statele, fie ca este vorba de state riverane sau de state fara litoral, fara discriminari si fara a se aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei parti.
    Art. 142
    Drepturile si interesele legitime ale statelor riverane
    1. In cazul zacamintelor de resurse ale zonei, ce se extind dincolo de limitele acesteia, activitatile din zona se vor desfasura tinand seama in modul cuvenit de drepturile si de interesele legitime ale statului riveran sub jurisdictia caruia se intind aceste zacaminte.
    2. Se va institui un sistem de consultari cu statul interesat, inclusiv de notificare prealabila, pentru a se evita orice incalcare a acestor drepturi si interese. In cazul in care activitatile desfasurate in zona pot antrena exploatarea unor resurse ce se gasesc in limitele jurisdictiei nationale a unui stat riveran, este necesar consimtamantul prealabil al acestuia.
    3. Prevederile prezentei parti si drepturile acordate sau exercitate in virtutea acestora nu vor afecta dreptul statelor riverane de a lua masurile compatibile cu dispozitiile pertinente ale partii a XII-a, care pot sa fie necesare pentru a preveni, a atenua sau elimina un pericol grav si iminent pentru litoralul lor sau pentru interese conexe care s-ar datora unei poluari sau amenintari de poluare rezultand din activitatile duse in zona sau din orice alte accidente cauzate prin asemenea activitati.
    Art. 143
    Cercetarea stiintifica marina
    1. Cercetarea stiintifica marina in zona se va efectua in scopuri exclusiv pasnice si in interesul intregii umanitati in conformitate cu partea a XIII-a.
    2. Autoritatea poate efectua cercetari stiintifice marine asupra zonei si resurselor sale si poate incheia contracte in acest scop. Ea va favoriza si incuraja cercetari stiintifice marine in zona si va coordona si difuza rezultatele acestor cercetari si analize, atunci cand sunt disponibile.
    3. Statele parti pot sa efectueze cercetari stiintifice marine in zona. Ele vor favoriza cooperarea internationala in domeniul cercetarii stiintifice marine in zona:
    a) participand la programe internationale si incurajand cooperarea in domeniul cercetarii stiintifice marine efectuate de personalul diferitelor tari si de cel al autoritatii;
    b) veghind ca programele sa fie elaborate prin intermediul autoritatii sau al altor organizatii internationale, dupa caz, in folosul statelor in curs de dezvoltare si al statelor mai putin avansate din punct de vedere tehnologic, in vederea:
    (i) intaririi potentialului lor de cercetari;
    (ii) formarii personalului lor si al autoritatii in domeniul tehnicilor si al aplicatiilor cercetarii;
    (iii) favorizarii antrenarii personalului lor calificat la activitatile de cercetare desfasurate in zona;
    c) difuzand in mod efectiv rezultatele cercetarilor si analizelor, atunci cand sunt disponibile, prin intermediul autoritatii sau al altor mecanisme internationale, dupa caz.
    Art. 144
    Transferul de tehnologie
    1. Conform conventiei, autoritatea ia masuri:
    a) pentru a obtine tehnologiile si cunostintele stiintifice referitoare la activitatile desfasurate in zona; si
    b) pentru a favoriza si a incuraja transferul, catre statele in curs de dezvoltare, a acestor tehnologii si cunostinte stiintifice, in asa fel incat toate statele parti sa poata beneficia de ele.
    2. In acest scop, autoritatea si statele parti vor coopera pentru promovarea transferului de tehnologie si de cunostinte stiintifice referitoare la activitatile desfasurate in zona, astfel ca intreprinderea si toate statele parti sa poata beneficia de ele. Indeosebi, ele vor initia si incuraja:
    a) programe pentru transferul catre intreprindere si catre tarile in curs de dezvoltare de tehnologii referitoare la activitatile desfasurate in zona, inclusiv, intre altele, facilitarea accesului intreprinderii si al statelor in curs de dezvoltare la tehnologiile pertinente, potrivit unor modalitati si in conditii juste si rezonabile;
    b) masuri pentru a asigura dezvoltarea tehnologiilor intreprinderii si a tehnologiilor indigene ale statelor in curs de dezvoltare si in mod deosebit pentru a oferi personalului intreprinderii si din aceste state posibilitati de a se pregati in domeniul stiintei si tehnologiei marine si de a participa pe deplin la activitatile desfasurate in zona.
    Art. 145
    Protectia mediului marin
    In ce priveste activitatile desfasurate in zona, vor fi luate, potrivit conventiei, masurile necesare pentru a asigura o protectie eficace a mediului marin impotriva efectelor daunatoare care pot rezulta din aceste activitati. In acest scop, autoritatea adopta regulile, reglementarile si procedurile corespunzatoare, indeosebi pentru:
    a) prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, inclusiv a litoralului, si pentru a face fata altor riscuri care il ameninta, precum si oricarei perturbari a echilibrului ecologic al mediului marin, acordand o atentie deosebita necesitatii de a-l proteja impotriva efectelor nocive ale unor activitati, cum ar fi: forarile, dragajele, excavatiile, deversarile de deseuri, construirea si exploatarea sau intretinerea instalatiilor, conductelor si altor dispozitive utilizate pentru aceste activitati;
    b) protejarea si conservarea resurselor naturale ale zonei si prevenirea cauzarii de pagube pentru flora si fauna mediului marin.
    Art. 146
    Protectia vietii omenesti
    In ceea ce priveste activitatile desfasurate in zona, se vor lua masurile necesare pentru a se asigura o protectie eficace a vietii omenesti. In acest scop, autoritatea va adopta reguli, reglementari si proceduri corespunzatoare pentru a completa dreptul international existent cuprins in tratatele in materie.
    Art. 147
    Compatibilitatea dintre activitatile desfasurate in zona si celelalte activitati intreprinse in mediul marin.
    1. Activitatile in zona se vor desfasura tinand seama in mod rezonabil de celelalte activitati intreprinse in mediul marin.
    2. Instalatiile utilizate pentru activitatile desfasurate in zona vor indeplini urmatoarele conditii:
    a) vor fi montate, amplasate si indepartate numai in conformitate cu dispozitiile prezentei parti si in conditiile fixate de regulile si de reglementarile adoptate de catre autoritate. Montarea, amplasarea si indepartarea lor vor fi notificate in mod corespunzator, iar mijloacele permanente pentru semnalarea prezentei lor vor fi intretinute;
    b) nu vor fi amplasate in locuri in care ar putea sa stanjeneasca folosirea cailor recunoscute de navigatie de importanta vitala pentru navigatia internationala sau in zonele de pescuit intensiv;
    c) vor fi inconjurate de zone de securitate marcate in mod corespunzator prin balize, pentru a asigura securitatea instalatiilor insesi si a navigatiei. Configuratia si amplasamentul acestor zone de siguranta se vor stabili astfel incat ele sa nu formeze o centura care sa impiedice accesul licit al navelor la anumite zone marine sau navigatia in culoarele care servesc navigatiei internationale;
    d) vor fi utilizate in scopuri exclusiv pasnice;
    e) aceste instalatii nu au statut de insule. Ele nu au o mare teritoriala proprie, iar prezenta lor nu influenteaza delimitarea marii teritoriale a zonei economice exclusive sau a platoului continental.
    3. Celelalte activitati intreprinse in mediul marin vor fi efectuate tinand seama, in mod rezonabil, de activitatile din zona.
    Art. 148
    Participarea statelor in curs de dezvoltare la activitatile desfasurate in zona
    Participarea efectiva a statelor in curs de dezvoltare la activitatile desfasurate in zona este incurajata, asa cum se stipuleaza in mod specific in prezenta parte, tinand seama, in mod cuvenit, de nevoile si de interesele deosebite ale acestor state si, mai ales, ale acelora dintre ele care sunt fara litoral sau sunt dezavantajate din punct de vedere geografic, pentru a le permite sa depaseasca obstacolele pe care le intampina datorita situatiei lor defavorabile, mai ales datorita departarii lor de zona si dificultatilor de acces in zona si din aceasta.
    Art. 149
    Obiecte arheologice si istorice
    Toate obiectele cu caracter arheologic sau istoric gasite in zona sunt pastrate sau cedate in interesul intregii umanitati, tinandu-se seama in mod deosebit de drepturile preferentiale ale statului sau ale tarii de origine, sau ale statului de origine culturala ori ale statului de origine istorica sau arheologica.

    Sectiunea a 3-a
    Punerea in valoare a resurselor zonei
    Art. 150
    Principii generale referitoare la activitatea in zona
    Activitatile din zona vor fi desfasurate, asa cum se prevede in mod expres in prezenta parte, astfel incat sa favorizeze dezvoltarea armonioasa a economiei mondiale si cresterea echilibrata a comertului international, sa promoveze cooperarea internationala, pentru dezvoltarea generala a tuturor tarilor, si mai ales a statelor in curs de dezvoltare, si, indeosebi, in scopul de a asigura:
    a) punerea in valoare a resurselor zonei;
    b) gestionarea sistematica, sigura si rationala a resurselor zonei, veghind, indeosebi, ca activitatile desfasurate sa fie eficiente si in conformitate cu principiile judicioase de conservare, evitand orice risipa inutila;
    c) cresterea posibilitatii de participare la aceste activitati, indeosebi intr-un mod compatibil cu art. 144 si 148;
    d) participarea autoritatii la veniturile si la transferul de tehnologie catre intreprindere si catre statele in curs de dezvoltare, conform conventiei;
    e) sporirea, in functie de necesitati, a disponibilitatilor de minerale, produse pe baza resurselor zonei, concomitent cu mineralele provenind din alte resurse, pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu asemenea minerale;
    f) favorizarea, in ceea ce priveste mineralele produse atat pe baza resurselor zonei, cat si a altor resurse, unor preturi juste si stabile, remuneratorii pentru producatori si juste pentru consumatori, si asigurarea pe termen lung a echilibrului dintre oferta si cerere;
    g) acordarea de posibilitati tot mai mari pentru toate statele parti, indiferent de sistemul lor social si economic sau de situarea lor geografica, de a participa la punerea in valoare a resurselor zonei si prevenirea monopolizarii activitatilor desfasurate in zona;
    h) protejarea statelor in curs de dezvoltare impotriva efectelor defavorabile pe care le-ar putea avea asupra economiilor lor sau asupra castigurilor lor din export, scaderea pretului unui mineral figurand printre cele extrase din zona sau reducerea volumului exportului lor de asemenea minerale, in masura in care aceste scaderi sau reduceri sunt datorate activitatilor desfasurate in zona, conform art. 151;
    i) punerea in valoare a patrimoniului comun in interesul intregii umanitati;
    j) conditii de acces pe piete pentru importul mineralelor produse pe baza resurselor zonei si pentru importul de produse extrase din aceste minerale, care sa nu fie mai favorabile decat conditiile cele mai favorabile aplicabile importurilor provenite din alte resurse.
    Art. 151
    Principii referitoare la productie
    1. a) Fara a contraveni obiectivelor enuntate la art. 150 si in vederea aplicarii art. 150 lit. g), autoritatea, actionand prin intermediul forurilor existente sau, daca este nevoie, in cadrul unor noi aranjamente sau acorduri cu participarea tuturor partilor interesate, inclusiv cu producatorii si cu consumatorii, va lua masurile necesare pentru a favoriza cresterea, eficacitatea si stabilitatea pietelor pentru produsele de baza rezultate din mineralele provenind din zona, la preturi remuneratorii pentru producatori si juste pentru consumatori. Toate statele parti vor coopera in acest scop.
    b) Autoritatea va avea dreptul sa participe la orice conferinta asupra produselor, ale carei lucrari se refera la aceste produse de baza si la care iau parte toate partile interesate, inclusiv producatorii si consumatorii. Ea are dreptul sa devina parte la orice aranjament sau acord incheiat in cadrul unor asemenea conferinte. Ea va participa, pentru tot ceea ce priveste productia din zona, la orice organ creat in baza unor asemenea aranjamente sau acorduri, in conformitate cu regulamentul interior al organului in cauza.
    c) Autoritatea se va achita de obligatiile care ii revin in conformitate cu aranjamentele sau cu acordurile mentionate mai sus, pentru a asigura aplicarea lor uniforma si nediscriminatorie fata de intreaga productie de minerale in cauza, din zona. Facand aceasta, ea va actiona intr-un mod compatibil cu clauzele contractelor in vigoare si cu dispozitiile planurilor de lucrari aprobate de intreprindere.
    2. a) In timpul perioadei interimare specificate in paragraful 3, productia comerciala nu va incepe pe baza unui plan de lucrari aprobat, decat daca exploatantul a solicitat si obtinut de la autoritate o autorizatie de productie; aceasta autorizatie nu poate fi ceruta cu mai mult de 5 ani inainte de data planificata pentru inceperea productiei comerciale pe baza planului de lucrari, in afara de cazul in care autoritatea ar prescrie alt termen prin regulile, regulamentele si procedurile sale, avand in vedere natura si calendarul de executare a proiectelor.
    b) In cererea sa de autorizare, exploatantul va specifica cantitatea anuala de nichel pe care prevede ca o va extrage in baza planului de lucrari aprobat. Cererea cuprinde un tabel de cheltuieli care, dupa primirea autorizatiei, vor fi facute de catre exploatant si care au fost calculate rezonabil, in asa fel incat sa-i permita sa inceapa productia comerciala la data prevazuta.
    c) In scopul aplicarii prevederilor de la lit. a) si b), autoritatea va adopta norme de eficacitate potrivit art. 17 din anexa nr. III.
    d) Autoritatea va elibera o autorizatie de productie pentru cantitatea specificata in cerere, cu conditia ca suma dintre aceasta cantitate si cantitatile autorizate mai inainte sa nu depaseasca, pentru un an oarecare de productie din perioada interimara, plafonul productiei de nichel, calculat conform paragrafului h), pentru anul in cursul caruia este eliberata autorizatia.
    e) O data eliberata, autorizatia de productie si cererea aprobata devin parte integranta a planului de lucrari aprobat.
    f) Daca cererea de autorizare prezentata de catre exploatant este respinsa in baza prevederilor de la lit. d), solicitantul va putea, oricand, sa prezinte autoritatii o noua cerere.
    3. Perioada interimara incepe cu 5 ani inainte de data de 1 ianuarie a anului prevazut pentru inceperea productiei comerciale in baza planului de lucrari aprobat. In cazul in care inceperea productiei comerciale se amana cu un an fata de cel prevazut initial, inceputul perioadei interimare si plafonul productiei initial calculat vor fi modificate in consecinta. Perioada interimara se va incheia dupa 25 de ani sau la sfarsitul conferintei de revizuire, mentionata la art. 155, sau in ziua in care vor intra in vigoare noile acorduri si aranjamente mentionate la paragraful 1, dupa cum unul dintre aceste evenimente va surveni mai curand. Daca aceste aranjamente sau acorduri devin caduce sau inceteaza sa mai fie valabile din alte motive, autoritatea redobandeste, pentru restul perioadei interimare, puterile prevazute in prezentul articol.
    4. a) Plafonul productiei, valabil pentru un an oarecare din perioada interimara, este dat de suma celor doua elemente (i) si (ii) de mai jos:
    (i) diferenta dintre valorile curbei de tendinta a consumului anual de nichel pentru anul care precede anul de incepere a primei productii comerciale si valoarea acestei curbe pentru anul care precede inceputul perioadei interimare, aceste valori fiind calculate in conformitate cu prevederile lit. b); si
    (ii) 60% din diferenta dintre valoarea curbei de tendinta a consumului de nichel pentru anul pentru care a fost solicitata autorizatia de productie si valoarea acestei curbe pentru anul care precede anul de incepere a primei productii comerciale, aceste valori fiind calculate in conformitate cu prevederile de la lit. b).
    b) in scopul subparagrafelor de la lit. a):
    (i) valorile curbei de tendinta folosite pentru calculul plafonului productiei de nichel vor fi valorile anuale ale consumului de nichel, indicate de o curba de tendinta stabilita in cursul anului in care a fost eliberata autorizatia de productie. Curba de tendinta se obtine prin regresia lineara a logaritmilor datelor referitoare la consumul anual efectiv de nichel, corespunzator perioadei de 15 ani, cea mai recenta, pentru care se dispune de date, timpul fiind luat drept o variabila independenta. Aceasta curba de tendinta se va numi curba de tendinta initiala;
    (ii) daca rata anuala de crestere indicata de curba de tendinta este mai mica de 3%, se va inlocui aceasta curba pentru determinarea cantitatilor vizate la lit. a) cu o curba de tendinta construita in asa fel incat sa taie curba de tendinta initiala in punctul care reprezinta valoarea consumului pentru primul an al perioadei de 15 ani luate in considerare, iar panta sa sa corespunda unei cresteri anuale de 3% . Totusi plafonul de productie fixat pentru un an oarecare al perioadei interimare nu poate, in nici un caz, sa depaseasca diferenta dintre valoarea curbei de tendinta initiala pentru anul luat in considerare si valoarea acestei curbe pentru anul care precede inceperea perioadei interimare.
    5. Autoritatea va rezerva intreprinderii, pentru productia sa initiala, o cantitate de 38.000 tone metrice de nichel din cantitatea fixata ca plafon de productie, conform lit. b).
    6. a) Exploatantul poate, in cursul unui an oarecare, sa nu atinga volumul productiei anuale de minerale provenite din noduli polimetalici, care este specificata in autorizatia sa de productie, sau sa depaseasca aceasta productie cu maximum 8%, cu conditia ca productia totala sa nu depaseasca volumul specificat in autorizatie. Orice depasire cuprinsa intre 8% si 20% pentru un an oarecare sau orice depasire pentru un an care urmeaza unei perioade de 2 ani consecutivi, in cursul carora volumul fixat a fost deja depasit, va face obiectul negocierilor cu autoritatea care poate cere exploatantului sa solicite o autorizatie de productie suplimentara.
    b) Cererile referitoare la aceasta productie suplimentara nu vor fi examinate de autoritate decat dupa ce ea s-a pronuntat asupra tuturor cererilor de autorizatie nerezolvate si dupa ce ea va fi luat in considerare, in mod cuvenit, eventualitatea unor alte cereri prezentate de alti solicitanti. Autoritatea se va ghida in aceasta privinta dupa principiul ca, in cursul unui an oarecare din perioada interimara, productia totala autorizata in virtutea formulei de limitare a productiei nu trebuie sa fie depasita. Ea nu va autoriza, pentru nici un plan de lucrari, productia unei cantitati de nichel mai mare de 46.500 tone metrice pe an.
    7. Productia altor metale, cum ar fi cuprul, cobaltul si manganul, care sunt obtinute din nodulii polimetalici extrasi pe baza unei autorizatii de productie, nu trebuie sa depaseasca nivelul pe care l-ar fi atins daca exploatantul ar fi produs din acesti noduli cantitatea maxima de nichel calculata conform prezentului paragraf. Autoritatea va stabili, potrivit art. 17 din anexa nr. III, reguli, reglementari si proceduri pentru punerea in aplicare a prezentului paragraf.
    8. Drepturile si obligatiile referitoare la practicile economice incorecte, care sunt prevazute in cadrul acordurilor comerciale multilaterale pertinente, se vor aplica la explorarea si la exploatarea mineralelor din zona. Pentru solutionarea diferendelor care vor aparea din aplicarea prezentei prevederi, statele parti care participa la aceste acorduri comerciale multilaterale vor recurge la procedurile de solutionare a diferendelor prevazute de acestea.
    9. Autoritatea are puterea sa limiteze nivelul productiei de minerale in zona, altele decat mineralele extrase din noduli polimetalici, in conditiile si dupa metodele pe care le va considera corespunzatoare, adoptand reglementari in conformitate cu art. 161 paragraful 8.
    10. La recomandarea consiliului, bazata pe avizul Comisiei de planificare economica, adunarea va institui un sistem de compensatie sau va lua alte masuri de asistenta, de natura sa faciliteze adaptarea economica, inclusiv cooperarea cu institutiile specializate si cu alte organizatii internationale, in scopul de a veni in ajutorul statelor in curs de dezvoltare ale caror economii nationale si venituri provenite din export vor fi in mod grav afectate datorita efectelor negative pe care le-ar putea avea scaderea pretului unui mineral care figureaza printre cele extrase din zona sau datorita reducerii volumului exportului lor de asemenea minerale, in masura in care aceasta scadere sau reducere este datorata activitatilor desfasurate in zona. La cerere, autoritatea va intreprinde studii asupra problemelor pe care le-ar avea statele care risca sa fie cel mai grav afectate, in vederea reducerii la minimum a dificultatilor lor si pentru a le ajuta sa-si adapteze economia.
    Art. 152
    Exercitarea atributiilor si functiilor autoritatii
    1. In exercitarea atributiilor si functiilor sale, autoritatea va evita orice discriminare, indeosebi cand acorda posibilitatea de a desfasura activitati in zona.
    2. Totusi ea va acorda, in virtutea dispozitiilor exprese ale prezentei parti, o atentie deosebita statelor in curs de dezvoltare si, intre acestea, mai ales statelor fara litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic.
    Art. 153
    Sistemul de explorare si exploatare
    1. Activitatile desfasurate in zona vor fi organizate, realizate si controlate de catre autoritate, in numele intregii umanitati, conform prezentului articol si altor dispozitii pertinente ale prezentei parti si ale anexelor corespunzatoare, precum si regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii.
    2. Activitatile din zona se desfasoara conform paragrafului 3:
    a) de catre intreprindere; si
    b) in asociere cu autoritatea, de catre statele parti sau de catre intreprinderi de stat, ori de catre persoane fizice sau juridice care au nationalitatea unui stat parte ori sunt efectiv controlate de un stat sau de cetatenii unui asemenea stat, atunci cand sunt patronate de catre state sau de catre orice grup dintre categoriile mentionate, care indeplineste conditiile stipulate in prezenta parte si in anexa nr. III.
    3. Activitatile din zona se desfasoara conform unui plan de munca oficial si scris, stabilit conform anexei nr. III si aprobat de consiliu, dupa examinarea lui de catre comisia juridica si tehnica. In cazul activitatilor intreprinse in zona, cu autorizatia autoritatii, de catre entitatile sau persoanele mentionate la paragraful 2 lit. b), acest plan de munca imbraca forma unui contract, asa cum este prevazut in art. 3 din anexa nr. III. Acest contract poate prevedea aranjamente de coparticipare conform art. 11 din anexa nr. III.
    4. Autoritatea va exercita asupra activitatilor intreprinse in zona controlul necesar pentru a asigura respectarea dispozitiilor pertinente ale prezentei parti si ale anexelor corespunzatoare, ca si a regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, precum si a planurilor de munca aprobate conform paragrafului 3. Statele parti vor ajuta autoritatea, luand toate masurile necesare pentru a asigura respectarea acestor texte, conform art. 139.
    5. Autoritatea are dreptul sa ia, in orice moment, orice masura prevazuta in prezenta parte pentru a-i asigura respectarea si, in acelasi timp, pentru a-si putea exercita functiile de control si de reglementare care ii incumba in virtutea conventiei sau a unui contract. Autoritatea poate inspecta toate instalatiile situate in zona, care sunt utilizate pentru activitatile desfasurate in zona.
    6. Orice contract incheiat conform paragrafului 3 va prevedea garantarea titlului. El nu va putea, deci, sa fie revizuit, suspendat sau reziliat decat in conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din anexa nr. III.
    Art. 154
    Examinarea periodica
    La fiecare 5 ani de la intrarea in vigoare a conventiei, adunarea va proceda la o examinare generala si sistematica a modului in care regimul international al zonei, stabilit prin conventie, a functionat in practica. In lumina acestei examinari, adunarea va putea adopta sau recomanda altor organe sa adopte masuri conforme cu dispozitiile si cu procedurile prevazute in prezenta parte si in anexele corespunzatoare, care sa duca la imbunatatirea functionarii regimului.
    Art. 155
    Conferinta de revizuire
    1. 15 ani dupa data de 1 ianuarie a anului in care incepe prima productie comerciala in baza unui plan de munca aprobat, adunarea va convoca o conferinta pentru revizuirea dispozitiilor prezentei parti si ale anexelor corespunzatoare, care reglementeaza sistemul de explorare si de exploatare a resurselor zonei. Conferinta de revizuire va examina, in detaliu, in lumina experientei acumulate in timpul perioadei care s-a scurs:
    a) daca dispozitiile prezentei parti, care reglementeaza sistemul de explorare si de exploatare a resurselor zonei, si-au atins obiectivele in toate privintele si, mai ales, daca au fost profitabile intregii umanitati;
    b) daca in acest interval de 15 ani sectoarele rezervate au fost exploatate in mod eficient si echilibrat in raport cu sectoarele nerezervate;
    c) daca valorificarea si utilizarea zonei si a resurselor sale au fost intreprinse intr-un mod care sa favorizeze dezvoltarea armonioasa a economiei mondiale si expansiunea echilibrata a comertului international;
    d) daca s-a preintampinat monopolizarea activitatilor duse in zona;
    e) daca au fost respectate principiile enuntate in art. 150 si 151; si
    f) daca sistemul a permis o distribuire echitabila a avantajelor de pe urma activitatilor din zona, avand in vedere, indeosebi, interesele si nevoile statelor in curs de dezvoltare.
    2. Conferinta de revizuire va trebui sa vegheze ca principiul patrimoniului comun al umanitatii, regimul international vizand exploatarea sa echitabila in folosul tuturor tarilor, mai ales al statelor in curs de dezvoltare, si existenta unei autoritati insarcinate cu desfasurarea, organizarea si controlul activitatilor din zona sa fie mentinute. Ea va veghea, de asemenea, pentru a fi mentinute principiile enuntate in prezenta parte in ce priveste excluderea oricarei revendicari si neexercitarea suveranitatii asupra vreunui sector al zonei, drepturile statelor si conduita lor generala referitoare la zona, precum si participarea lor la activitatile intreprinse in zona, conform conventiei, prevenirea monopolizarii activitatilor desfasurate in zona, folosirea zonei exclusiv in scopuri pasnice, aspectele economice ale activitatilor desfasurate in zona, cercetarea stiintifica marina, transferul de tehnologii, protejarea mediului marin si a vietii umane, drepturile statelor riverane, regimul juridic al apelor si al spatiului aerian de deasupra zonei si compatibilitatea dintre activitatile desfasurate in zona si alte activitati exercitate in mediul marin.
    3. Conferinta de revizuire va folosi procedura de adoptare a deciziilor, care a fost aplicata si in cadrul celei de-a treia Conferinte a Natiunilor Unite asupra dreptului marii. Conferinta va depune toate eforturile pentru a se ajunge la un acord prin consens asupra tuturor eventualelor amendamente si nu se va recurge la vot asupra acestor chestiuni decat dupa ce vor fi fost epuizate toate eforturile in vederea ajungerii la consens.
    4. Daca, dupa 5 ani de la deschiderea sa, Conferinta de revizuire nu va fi ajuns la un acord asupra sistemului de explorare si exploatare a resurselor zonei, ea va putea, in urmatoarele 12 luni, sa decida, cu o majoritate de trei patrimi din numarul statelor parti, adoptarea si impunerea spre ratificare sau aderare de catre statele parti a amendamentelor pe care le va considera necesare si potrivite pentru revizuirea sau modificarea sistemului. Aceste amendamente vor intra in vigoare, pentru toate statele parti, la 12 luni de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de catre trei patrimi din numarul statelor parti.
    5. Amendamentele adoptate de conferinta de revizuire in aplicarea prezentului articol nu vor aduce atingere drepturilor castigate in virtutea contractelor existente.

    Sectiunea a 4-a
    Autoritatea
    Subsectiunea A
    Dispozitii generale
    Art. 156
    Crearea autoritatii
    1. Prin prezenta conventie se creeaza o autoritate internationala a teritoriilor submarine, care va functiona conform dispozitiilor prezentei parti.
    2. Toate statele parti sunt ipso facto membre ale autoritatii.
    3. Observatorii pe langa cea de-a treia Conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii, care au semnat Actul final si care nu sunt vizati la art. 305 paragraful 1 lit. c), d), e) sau f), au dreptul de a participa la lucrarile autoritatii in calitate de observatori, potrivit regulilor, regulamentelor si procedurilor acesteia.
    4. Autoritatea isi are sediul in Jamaica.
    5. Autoritatea poate sa infiinteze centrele sau birourile regionale pe care le considera necesare pentru exercitarea functiunilor sale.
    Art. 157
    Natura autoritatii si principiile fundamentale care guverneaza functionarea sa
    1. Autoritatea este organizatia prin intermediul careia statele parti organizeaza si controleaza activitatile desfasurate in zona, in special in vederea administrarii resurselor acesteia, conform dispozitiilor prezentei parti.
    2. Autoritatea detine atributiile si functiile care ii sunt conferite in mod expres prin conventie. Autoritatea poseda atributii subsidiare, compatibile cu conventia, pe care le implica cu necesitate exercitarea prerogativelor si functiilor sale in privinta activitatilor desfasurate in zona.
    3. Autoritatea este fondata pe principiul egalitatii suverane a tuturor membrilor sai.
    4. Pentru a asigura fiecaruia dintre ei drepturile si avantajele ce decurg din calitatea de membru, toti membrii autoritatii se vor achita cu buna-credinta de obligatiile pe care si le-au asumat in conformitate cu prezenta parte.
    Art. 158
    Organele autoritatii
    1. Prin prezenta conventie se creeaza, ca organe principale ale autoritatii, o adunare, un consiliu si un secretariat.
    2. Prin prezenta conventie se creeaza o intreprindere care este organul prin intermediul caruia autoritatea exercita functiile vizate la art. 170 paragraful 1.
    3. Organele subsidiare considerate ca necesare pot fi create in conformitate cu prezenta parte.
    4. Organele principale si intreprinderea sunt, fiecare in parte, insarcinate sa exercite atributiile si functiile care le-au fost conferite. In exercitarea acestor atributii si functii, fiecare organ va evita sa actioneze intr-un mod care ar putea aduce atingere sau sa dauneze exercitarii puterilor si functiilor speciale conferite unui alt organ.

    Subsectiunea B
    Adunarea
    Art. 159
    Componenta, procedura si vot
    1. Adunarea se compune din toti membrii autoritatii.
    Fiecare membru are un reprezentant in adunare, care poate fi insotit de supleanti si de consilieri.
    2. Adunarea se intruneste in sesiune ordinara in fiecare an si in sesiune extraordinara atunci cand decide ea sau cand este convocata de catre secretarul general, la cererea consiliului sau a majoritatii membrilor autoritatii.
    3. Sesiunile adunarii, daca aceasta nu decide altfel, au loc la sediul autoritatii.
    4. Adunarea adopta propriul sau regulament interior. La deschiderea fiecarei sesiuni ordinare, ea isi alege presedintele si alti membri ai biroului, atati cati vor fi necesari. Ei raman in functie pana la alegerea unui nou presedinte si a unui nou birou la sesiunea ordinara urmatoare.
    5. Cvorumul este constituit de majoritatea membrilor.
    6. Fiecare membru al adunarii dispune de un vot.
    7. Deciziile asupra problemelor de procedura, inclusiv convocarea unei sesiuni speciale a adunarii, vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
    8. Deciziile asupra problemelor de fond vor fi luate cu majoritatea a doua treimi a membrilor prezenti si cu drept de vot, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa majoritatea membrilor participanti la sesiune. In cazul in care se va pune problema stabilirii daca o problema este sau nu de fond, problema dezbatuta va fi tratata ca fiind de fond, in afara de cazul in care adunarea va hotari altfel, cu majoritatea ceruta pentru luarea deciziilor in problemele de fond.
    9. Atunci cand o problema de fond urmeaza a fi supusa la vot pentru prima oara, presedintele va putea sau va trebui, daca cel putin o cincime din numarul membrilor adunarii cere acest lucru, sa amane supunerea la vot a acestei probleme pentru un termen ce nu depaseste 5 zile calendaristice. Aceasta regula nu poate fi aplicata decat o singura data in legatura cu aceeasi problema, iar aplicarea ei nu poate sa duca la amanarea problemei dupa data inchiderii sesiunii.
    10. Atunci cand presedintele este sesizat de catre cel putin un sfert din numarul membrilor autoritatii cu o cerere scrisa pentru obtinerea unui aviz consultativ asupra conformitatii cu conventia a unei masuri propuse de ea in legatura cu orice problema, adunarea va cere un aviz consultativ Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului International pentru Dreptul Marii. Votul va fi amanat pana cand Camera isi da avizul. Daca acest aviz nu este comunicat inainte de ultima saptamana a sesiunii in cursul careia a fost cerut, adunarea va hotari asupra momentului in care se va intruni pentru a vota asupra problemei amanate.
    Art. 160
    Atributii si functii
    1. Adunarea, singurul organ al autoritatii care este compus din toti membrii acesteia, este considerata ca organ suprem al autoritatii, fata de care celelalte organe principale sunt raspunzatoare, asa cum este prevazut in mod expres in conventie. Adunarea este abilitata sa stabileasca, in conformitate cu dispozitiile pertinente ale conventiei, politica generala a autoritatii cu privire la orice problema sau subiecte tinand de competenta acesteia.
    2. Adunarea mai are urmatoarele atributii si functii:
    a) sa aleaga membrii consiliului, in conformitate cu art. 161;
    b) sa aleaga secretarul general dintre candidatii propusi de catre consiliu;
    c) sa aleaga, la recomandarea consiliului, membrii consiliului de administratie al intreprinderii si directorul general al acesteia;
    d) sa creeze organele subsidiare pe care le va considera necesare pentru a se achita de functiile sale, conform dispozitiilor prezentei parti. La determinarea componentei unor asemenea organe, se va tine seama in mod cuvenit de principiul repartitiei geografice echitabile a locurilor, de interesele deosebite si de necesitatea de a se asigura acestor organe concursul unor membri calificati si competenti in domeniile tehnice de care acestia se ocupa;
    e) sa fixeze contributia membrilor la bugetul de administratie al autoritatii, conform unui barem convenit, bazat pe baremul utilizat pentru bugetul ordinar al Organizatiei Natiunilor Unite, pana cand autoritatea isi va asigura din alte surse incasari suficiente pentru a face fata cheltuielilor sale de administrare;
    f) (i) sa examineze si sa aprobe, la recomandarea consiliului, regulile, reglementarile si procedurile referitoare la repartizarea echitabila a avantajelor financiare si a altor avantaje economice care decurg din activitatile intreprinse in zona, precum si a contributiilor prevazute la art. 82, tinand seama, indeosebi, de interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare si ale popoarelor care nu si-au cucerit deplina independenta sau un alt regim de autonomie. Daca adunarea nu aproba recomandarile consiliului, le restituie pentru ca acesta sa le reexamineze in lumina opiniilor pe care ea le-a formulat;
    (ii) sa examineze si sa aprobe regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, precum si orice amendamente la aceste texte, pe care consiliul le-a adoptat provizoriu in aplicarea prevederilor art. 162 paragraful 2 lit. o) (ii). Aceste reguli, reglementari si proceduri se vor referi la prospectarea, explorarea si exploatarea in zona, la gestiunea financiara si la administratia interna a autoritatii si, la recomandarea consiliului de administratie al intreprinderii, la virarile de fonduri de la intreprindere catre autoritate;
    g) sa decida, conform conventiei, regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, asupra impartirii echitabile a avantajelor financiare si a celorlalte avantaje economice obtinute din activitatile desfasurate in zona;
    h) sa examineze si sa aprobe proiectul de buget anual al autoritatii, prezentat de catre consiliu;
    i) sa examineze rapoartele periodice ale consiliului si ale intreprinderii, precum si rapoartele speciale cerute consiliului si oricarui alt organ al autoritatii;
    j) sa dispuna efectuarea de studii si sa formuleze recomandari in scopul promovarii cooperarii internationale cu privire la activitatile desfasurate in zona si sa incurajeze dezvoltarea progresiva si codificarea dreptului international in acest domeniu;
    k) sa examineze problemele cu caracter general ce se pun in legatura cu activitatile desfasurate in zona, in special pentru statele in curs de dezvoltare, precum si problemele ce se pun in legatura cu aceleasi activitati anumitor state, datorita situarii lor geografice, indeosebi statelor fara litoral si statelor dezavantajate din punct de vedere geografic;
    l) sa instituie, la recomandarea consiliului, pe baza avizului Comisiei de planificare economica, un sistem de compensatii sau sa ia alte masuri de asistenta care sa faciliteze adaptarea economica, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 4;
    m) sa suspende exercitarea drepturilor si privilegiilor inerente calitatii de membru, in aplicarea prevederilor art. 185;
    n) sa dezbata orice problema sau subiect ce tine de competenta autoritatii si sa decida, intr-un mod compatibil cu repartizarea atributiilor si functiilor intre organele autoritatii, care dintre aceste organe se va ocupa de o anumita problema sau de un anumit subiect a carui examinare nu a fost in mod expres incredintata unuia dintre ele.

    Subsectiunea C
    Consiliul
    Art. 161
    Componenta, procedura si votul
    1. Consiliul se compune din 36 de membri ai autoritatii, alesi de catre adunare in urmatoarea ordine:
    a) 4 (patru) membri alesi dintre statele parti ale caror consumuri sau importuri nete de produse de baza din categoria mineralelor ce urmeaza sa fie extrase din zona au depasit, in cursul ultimilor 5 ani pentru care exista statistici, 2% din totalul mondial al consumului sau al importurilor acestor produse de baza, dintre care cel putin un stat va fi din regiunea Europei de Est (tara socialista);
    b) 4 (patru) membri alesi dintre cele 8 (opt) state parti care au facut, fie direct, fie prin intermediul cetatenilor lor, investitiile cele mai importante pentru pregatirea si realizarea activitatilor desfasurate in zona, dintre care cel putin o tara va fi din regiunea Europei rasaritene (tari socialiste);
    c) 4 (patru) membri alesi dintre statele parti care, dupa cifrele de productie din zonele supuse jurisdictiei lor, se numara printre principalii exportatori ai categoriilor de minerale ce urmeaza sa fie extrase din zona, dintre care cel putin 2 (doua) state in curs de dezvoltare, a caror economie este serios dependenta de exporturile lor de asemenea minerale;
    d) 6 (sase) membri alesi dintre statele parti in curs de dezvoltare, care reprezinta interese deosebite. Interesele deosebite reprezentate includ interesele statelor cu populatie numeroasa, ale statelor care sunt fara litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic, ale statelor care figureaza printre principalii importatori ai categoriilor de minerale ce urmeaza sa fie extrase din zona, ale statelor potential producatoare de astfel de minerale si ale statelor cel mai putin dezvoltate;
    e) 18 (optsprezece) membri alesi in conformitate cu principiul asigurarii unei repartizari geografice echitabile a ansamblului locurilor din consiliu, cu intelegerea ca cel putin un stat din fiecare regiune geografica sa fie ales membru in aplicarea acestei prevederi. In sensul prezentei prevederi, regiunile geografice sunt: Africa, America Latina, Asia, Europa rasariteana (tari socialiste), Europa occidentala si alte state.
    2. In alegerea membrilor consiliului conform paragrafului 1, adunarea va urmari ca:
    a) reprezentarea statelor fara litoral si a statelor dezavantajate din punct de vedere geografic sa fie aproximativ proportionala cu reprezentarea lor in adunare;
    b) reprezentarea statelor riverane, in special a statelor in curs de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile enuntate la paragraful 1 lit. a) - c) sau d) sa fie aproximativ proportionala cu reprezentarea lor in adunare;
    c) fiecare grup de state parti care trebuie sa fie reprezentate in consiliu sa fie eventual reprezentate de catre membrii desemnati de catre grup.
    3. Alegerile vor avea loc in cadrul sesiunilor ordinare ale adunarii si fiecare membru va fi ales pentru un mandat de 4 ani. Totusi, la prima alegere, jumatate din numarul membrilor reprezentand fiecare dintre grupurile vizate la paragraful 1 va fi aleasa pentru un mandat de 2 ani.
    4. Membrii consiliului sunt reeligibili, dar, ca regula generala, va trebui sa se tina seama in modul cuvenit de faptul ca este de dorit sa se asigure o rotatie a locurilor.
    5. Consiliul isi exercita functiile la sediul autoritatii; el se reuneste ori de cate ori o cer activitatile autoritatii si, in orice caz, cel putin de trei ori pe an.
    6. Cvorumul este constituit din majoritatea membrilor consiliului.
    7. Fiecare membru al consiliului dispune de un vot.
    8. a) Deciziile asupra problemelor de procedura se iau cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
    b) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu art. 162 paragraful 2 lit. f), g), h), i, n), p), v) si cu art. 191 vor fi luate cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa majoritatea membrilor consiliului.
    c) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu dispozitiile enumerate mai jos vor fi luate cu majoritatea de trei patrimi din numarul membrilor prezenti si votanti, sub rezerva ca aceasta majoritate sa includa majoritatea membrilor consiliului: art. 162 paragraful 1; art. 162 paragraful 2 lit. a), b), c), d), e), l), q), r), s), t); art. 162 paragraful 2 lit. u), in caz de nerespectare de catre un contractant sau un stat care-l patroneaza; art. 162 paragraful 2 lit. w), intelegandu-se ca ordinele emise in virtutea acestei prevederi nu pot fi obligatorii mai mult de 30 de zile, daca nu sunt confirmate de o hotarare luata conform lit. d); art. 162 paragraful 2 lit. x), y) si z); art. 163 paragraful 2; art. 174 paragraful 3; art. 11 din anexa nr. IV.
    d) Deciziile asupra problemelor de fond care se pun in legatura cu dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. m) si o), precum si in legatura cu adoptarea amendamentelor de la partea a XI-a sunt adoptate prin consens.
    e) In sensul prevederilor lit. d), f) si g), prin consens se intelege absenta oricarei obiectii explicite. In urmatoarele 14 zile dupa prezentarea unei propuneri consiliului, presedintele va stabili daca exista o obiectie la adoptarea acesteia. Daca presedintele consiliului constata ca o asemenea obiectie a fost formulata, el va constitui si va convoca in urmatoarele 3 zile o comisie de conciliere, compusa din cel mult 9 (noua) membri ai consiliului si prezidata de el insusi, in vederea eliminarii divergentelor de opinii si elaborarii unei propuneri susceptibile de a fi adoptata prin consens. Comisia de conciliere se va achita prompt de sarcina sa si va raporta consiliului in termen de 14 zile de la constituirea sa. Daca comisia nu va fi in masura sa recomande o propunere susceptibila de a fi adoptata prin consens, ea va expune in raportul sau motivele opozitiei fata de propunere.
    f) Deciziile asupra problemelor nementionate mai sus, pe care consiliul este abilitat sa le ia in virtutea regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii sau in baza oricarui alt titlu, vor fi adoptate in conformitate cu prevederile prezentului articol, specificate in reguli, reglementari si proceduri sau, in lipsa unei asemenea dispozitii, in conformitate cu prevederea pe care o va stabili consiliul prin consens.
    g) In cazul in care se va pune problema stabilirii daca o problema intra in categoria celor de la lit. a), b), c) sau d), problema va fi considerata ca decurgand din prevederile care cer majoritatea cea mai mare sau consensul, dupa caz, afara de cazul in care consiliul ar decide altfel, cu aceasta majoritate sau prin consens.
    9. Consiliul va stabili o procedura prin care sa se permita unui membru al autoritatii, care nu este reprezentat in consiliu, sa trimita un reprezentant la o sedinta a consiliului, daca acest membru prezinta o cerere in acest scop sau daca consiliul discuta o problema care-l intereseaza in mod special. Reprezentantul acestui membru poate participa la dezbateri fara drept de vot.
    Art. 162
    Atributii si functii
    1. Consiliul este organul executiv al autoritatii. El are atributia de a stabili, in conformitate cu prevederile conventiei si cu politica generala stabilita de catre adunare, obiectivele specifice pe care trebuie sa le promoveze autoritatea in orice problema sau subiect de competenta sa.
    2. In plus, consiliul:
    a) supravegheaza si coordoneaza aplicarea dispozitiilor prezentei parti in orice problema sau subiect de competenta autoritatii si atrage atentia adunarii asupra cazurilor de nerespectare;
    b) supune adunarii o lista de candidati pentru postul de secretar general;
    c) recomanda adunarii candidati pentru functia de membru al consiliului de administratie al intreprinderii si pentru postul de director general al intreprinderii;
    d) creeaza, dupa cum este cazul si tinand seama in modul cuvenit de ratiunile de economie si de eficienta, organele subsidiare pe care le va considera necesare pentru exercitarea functiilor sale in conformitate cu dispozitiile prezentei parti. In ceea ce priveste componenta acestor organe, se va pune accentul pe necesitatea ca membrii lor sa fie calificati si competenti in domeniile tehnice de care se ocupa, tinand totusi seama, in modul cuvenit, de principiul repartitiei geografice echitabile si de interesele speciale;
    e) adopta regulamentul sau interior, in care fixeaza si modul de desemnare a presedintelui sau;
    f) incheie, in numele autoritatii, acorduri cu Organizatia Natiunilor Unite si cu alte organizatii internationale, in limita competentei sale si sub rezerva aprobarii adunarii;
    g) examineaza rapoartele intreprinderii si le transmite adunarii, insotite de recomandarile sale;
    h) prezinta adunarii rapoarte anuale si rapoartele speciale pe care aceasta i le va cere;
    i) emite directive pentru intreprindere, conform art. 170;
    j) aproba planurile de munca conform art. 6 din anexa nr. III. Consiliul se pronunta asupra fiecarui plan de munca intr-un termen de 60 de zile de la data supunerii acestuia unei sesiuni a consiliului de catre comisia juridica si tehnica, conform procedurilor care urmeaza:
    (i) daca comisia recomanda aprobarea unui plan de munca, acesta este considerat ca fiind acceptat de catre consiliu, daca nici un membru al acestuia nu prezinta presedintelui, intr-un interval de 14 zile, o obiectie scrisa expresa care sa invoce nerespectarea conditiilor enuntate la art. 6 din anexa nr. III. Daca se formuleaza o asemenea obiectie, se va aplica procedura de conciliere prevazuta de art. 161 paragraful 8 lit. e). Daca, conform acestei proceduri, obiectia este mentinuta, planul de munca va fi considerat ca fiind aprobat de catre consiliu, afara de cazul in care consiliul l-ar respinge prin consens, cu excluderea statului sau a statelor care au facut cererea sau care l-au patronat pe solicitant;
    (ii) daca comisia recomanda respingerea unui plan de munca sau nu formuleaza recomandari, consiliul poate decide aprobarea planului de munca cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor prezenti si votanti, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa pe majoritatea membrilor participanti la sesiune;
    k) aproba planurile de munca prezentate de intreprindere conform art. 12 din anexa nr. IV, aplicand mutatis mutandis procedurile prevazute la lit. j);
    l) exercita controlul asupra activitatilor desfasurate in zona, conform art. 153 paragraful 4 si regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii;
    m) adopta, la recomandarea comisiei de planificare economica, conform art. 150 lit. h), masurile necesare si corespunzatoare pentru protejarea statelor in curs de dezvoltare impotriva efectelor economice defavorabile specificate de aceasta prevedere;
    n) face recomandari adunarii, pe baza avizului comisiei de planificare economica, referitoare la instituirea unui sistem de compensatie si la alte masuri de asistenta de natura sa faciliteze adaptarea economica, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 10;
    o) (i) recomanda adunarii regulile, reglementarile si procedurile referitoare la impartirea echitabila a avantajelor financiare si a altor avantaje economice rezultate din activitatile duse in zona, precum si cu privire la contributiile prevazute la art. 82, tinand, indeosebi, seama de interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare si ale popoarelor care nu si-au cucerit independenta completa sau un alt regim de autonomie;
    (ii) adopta si aplica provizoriu, pana la aprobarea lor de catre adunare, regulile, reglementarile si procedurile autoritatii si orice amendamente la aceste texte, tinand seama de recomandarile comisiei juridice si tehnice sau ale oricarui alt organ subordonat interesat. Aceste reguli, reglementari si proceduri se vor referi la prospectarea, explorarea si exploatarea in zona, precum si la gestiunea financiara a autoritatii si la administratia sa interna. Se va acorda prioritate adoptarii de reguli, reglementari si proceduri cu privire la explorarea si exploatarea nodulilor polimetalici. Regulile, reglementarile si procedurile referitoare la explorarea si exploatarea altor resurse decat nodulii polimetalici vor fi adoptate intr-un termen de 3 ani de la data la care autoritatea a fost sesizata cu o cerere in acest sens din partea unuia dintre membrii sai.
    Aceste reguli, reglementari si proceduri raman in vigoare, cu titlu provizoriu, pana la aprobarea lor de catre adunare sau pana la modificarea lor de catre consiliu, tinand seama de opiniile exprimate de adunare;
    p) vegheaza la plata tuturor sumelor datorate de autoritate sau autoritatii in legatura cu operatiunile efectuate in conformitate cu prezenta parte;
    q) efectueaza optiunea intre solicitantii de autorizatii de productie, in aplicarea prevederilor art. 7 din anexa nr. III, in cazul prevazut de acest articol;
    r) supune adunarii, pentru aprobare, proiectul de buget anual al autoritatii;
    s) face recomandari adunarii privind principiile de urmat pentru rezolvarea oricaror probleme sau subiect care tine de competenta autoritatii;
    t) face recomandari adunarii privind suspendarea exercitarii drepturilor si privilegiilor care sunt inerente calitatii de membru in aplicarea art. 185;
    u) sesizeaza, in numele autoritatii, Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, in caz de nerespectare;
    v) notifica adunarii deciziile date de Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, sesizata conform lit. u) si ii face recomandarile pe care le considera necesare cu privire la masurile de luat;
    w) emite ordine in caz de urgenta, inclusiv ordinul de suspendare sau de modificare a operatiunilor, pentru a preveni orice daune grave care ar putea fi cauzate mediului marin de pe urma unei activitati desfasurate in zona;
    x) decide excluderea de la punerea in exploatare a unor sectoare de catre contractanti sau de catre intreprindere, atunci cand exista motive serioase sa se creada ca din aceasta ar rezulta riscul de a se produce daune grave mediului marin;
    y) creeaza un organ subsidiar insarcinat cu elaborarea de proiecte, de reguli, reglementari si proceduri financiare referitoare la:
    (i) gestiunea financiara conform art. 171 - 175;
    (ii) aranjamentele financiare prevazute la art. 13 si art. 17 paragraful 1 lit. c) din anexa nr. III;
    z) infiinteaza mecanisme corespunzatoare pentru a conduce si supraveghea un corp de inspectori care sa urmareasca activitatile duse in zona pentru a determina daca prezenta parte, regulile, reglementarile si procedurile autoritatii si clauzele si conditiile din contractele incheiate cu autoritatea sunt respectate.
    Art. 163
    Organele consiliului
    1. Prin prezenta conventie se creeaza, ca organe ale consiliului:
    a) o comisie de planificare economica;
    b) o comisie juridica si tehnica.
    2. Fiecare comisie este compusa din 15 membri alesi de catre consiliu dintre candidatii prezentati de statele parti. Cu toate acestea, daca este necesar, consiliul poate sa decida largirea compunerii oricarei comisii, tinand seama in mod cuvenit de ratiunile de economie si de eficacitate.
    3. Membrii unei comisii trebuie sa aiba calificarea necesara in domeniile de competenta ale acesteia. Pentru a se asigura functionarea eficace a comisiilor, statele parti vor prezenta candidati avand o inalta competenta si o integritate ireprosabila, precum si calificarea ceruta in domeniile pertinente.
    4. La alegerea membrilor comisiilor se va tine seama, in mod cuvenit, de necesitatea unei repartizari geografice echitabile a locurilor si a reprezentarii intereselor speciale.
    5. Nici un stat parte nu poate prezenta mai mult de un candidat pentru aceeasi comisie. Nimeni nu poate fi ales in mai multe comisii.
    6. Membrii unei comisii sunt alesi pentru 5 ani. Ei sunt reeligibili pentru un nou mandat.
    7. In caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui membru al unei comisii inainte de expirarea mandatului sau, consiliul va alege, pentru restul mandatului respectiv, un membru din aceeasi regiune geografica sau reprezentand aceeasi categorie de interese.
    8. Membrii comisiilor nu trebuie sa aiba interese financiare in nici una dintre activitatile de explorare si exploatare din zona. Sub rezerva obligatiilor lor fata de comisia din care fac parte, ei nu trebuie sa divulge, nici dupa incetarea functiilor lor, secrete industriale sau date care sunt proprietate industriala si care a fost transferata autoritatii in aplicarea prevederilor art. 14 din anexa nr. III, si nici alte informatii confidentiale de care au luat cunostinta datorita functiilor lor.
    9. Fiecare comisie se achita de functiile sale conform principiilor si directivelor stabilite de consiliu.
    10. Fiecare comisie elaboreaza si prezinta consiliului, pentru aprobare, regulile si reglementarile bunei sale functionari.
    11. Procedurile de luare a deciziilor de catre comisii sunt stabilite prin reguli, reglementari si proceduri ale autoritatii. Daca este cazul, recomandarile adresate consiliului vor fi insotite de un rezumat al divergentelor de opinii care au aparut in cadrul comisiei.
    12. Comisiile isi exercita in mod normal functiile la sediul autoritatii si se reunesc ori de cate ori este necesar pentru a se achita in mod eficace de sarcina lor.
    13. In exercitarea functiilor sale, fiecare comisie consulta, daca este cazul, o alta comisie sau orice organ competent al Organizatiei Natiunilor Unite si al institutiilor sale specializate, sau orice alta organizatie internationala competenta in domeniul respectiv.
    Art. 164
    Comisia de planificare economica
    1. Membrii comisiei de planificare economica trebuie sa posede calificarea necesara in materie de extractie miniera, de gestiune a resurselor minerale, de comert si de economie internationala. Consiliul se va stradui sa-i asigure comisiei o componenta, astfel incat aceasta sa dispuna de evantaiul complet al competentelor necesare. Comisia va include cel putin 2 (doi) membri din statele in curs de dezvoltare a caror economie este dependenta in mare masura de exporturile unor categorii de minerale care urmeaza sa fie extrase din zona.
    2. Comisia:
    a) propune, la cererea consiliului, masuri pentru punerea in aplicare a hotararilor luate conform conventiei in ceea ce priveste activitatile desfasurate in zona;
    b) studiaza tendintele ofertei si ale cererii de materii prime ce pot fi extrase in zona, precum si ale preturilor acestora, ca si factorii care afecteaza aceste elemente, tinand seama de interesele importatorilor, ca si de ale exportatorilor, in special de ale acelora dintre ei care sunt state in curs de dezvoltare;
    c) examineaza orice situatie susceptibila de a antrena efectele defavorabile vizate la art. 150 lit. h), care ii vor fi aduse la cunostinta de catre statul parte sau statele parti interesate si face recomandarile corespunzatoare consiliului;
    d) propune consiliului, spre a fi supus adunarii, asa cum se prevede la art. 151 paragraful 10, un sistem de compensatii in favoarea statelor in curs de dezvoltare care au de suferit efecte defavorabile datorita activitatilor desfasurate in zona, sau alte masuri de asistenta pentru a facilita adaptarea lor economica, si face consiliului recomandarile necesare in vederea punerii in aplicare, in cazuri concrete, a acestui sistem si a masurilor adoptate de adunare.
    Art. 165
    Comisia juridica si tehnica
    1. Membrii comisiei juridice si tehnice trebuie sa aiba calificarea necesara in materie de prospectare, exploatare si de tratare a resurselor minerale ca si de oceanologie si de protectie a mediului marin, sau in ceea ce priveste problemele economice sau juridice referitoare la extractia miniera din mare sau in alte domenii conexe. Consiliul se va stradui sa-i asigure comisiei o componenta, astfel incat aceasta sa dispuna de evantaiul complet al competentelor necesare.
    2. Comisia:
    a) prezinta consiliului, la cererea acestuia, recomandarile privind exercitarea functiilor autoritatii;
    b) examineaza planurile de munca scrise privind activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in zona, in conformitate cu art. 153 paragraful 3, si prezinta recomandarile corespunzatoare consiliului. Comisia isi fundamenteaza recomandarile numai pe prevederile enuntate in anexa nr. III si prezinta consiliului un raport complet asupra subiectului;
    c) supravegheaza, la cererea consiliului, activitatile desfasurate in zona, daca este cazul, consultandu-se si colaborand cu orice entitate sau persoana care desfasoara aceste activitati sau cu statul ori statele interesate si intocmeste raport consiliului;
    d) face evaluarile ecologice ale activitatilor desfasurate in zona;
    e) face recomandari consiliului asupra protejarii mediului marin, tinand seama de opiniile expertilor recunoscuti in materie;
    f) elaboreaza si supune consiliului regulile, reglementarile si procedurile vizate la art. 162 paragraful 2 lit. o), tinand seama de toti factorii pertinenti, inclusiv de evaluarea incidentelor ecologice ale activitatilor desfasurate in zona;
    g) reexamineaza din cand in cand aceste reguli, reglementari si proceduri si recomanda consiliului amendamentele pe care le considera necesare sau de dorit;
    h) face recomandari consiliului privind infiintarea unui program de supraveghere constand in observarea, masurarea, evaluarea si analiza periodica, prin metode stiintifice recunoscute, a riscurilor si efectelor activitatilor desfasurate in zona, in ceea ce priveste poluarea mediului marin; se asigura ca reglementarile existente sunt adecvate si respectate si coordoneaza aplicarea programului de supraveghere aprobat de consiliu;
    i) recomanda consiliului sa intenteze actiuni, in numele autoritatii, in fata Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, in conformitate cu prezenta parte si cu anexele pertinente, tinand seama, indeosebi, de art. 187;
    j) dupa ce Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, sesizata conform lit. i), a dat decizia, face recomandari consiliului privind masurile de luat;
    k) face recomandari consiliului pentru ca acesta sa emita ordine in caz de urgenta, eventual ordinul de suspendare sau de modificare a operatiunilor, pentru a preveni orice daune grave ce ar putea fi cauzate mediului marin datorita activitatilor desfasurate in zona; consiliul examineaza aceste recomandari cu prioritate;
    l) recomanda consiliului sa excluda punerea in exploatare a unor sectoare de catre contractanti sau de catre intreprindere, daca exista motive serioase de a crede ca vor rezulta daune grave pentru mediul marin;
    m) face recomandari consiliului pentru conducerea si indrumarea unui corp de inspectori care sa supravegheze activitatile desfasurate in zona si sa determine daca prezenta parte, regulile, reglementarile si procedurile stabilite de autoritate, precum si clauzele si conditiile oricarui contract incheiat cu autoritatea sunt respectate;
    n) calculeaza plafonul de productie si elibereaza autorizatii de productie in numele autoritatii, in aplicarea prevederilor art. 151 paragrafele 2 - 7, dupa ce consiliul a efectuat, dupa caz, optiunea necesara intre cei care solicita autorizatii de productie, conform art. 7 din anexa nr. III.
    3. La cererea oricarui stat parte sau a oricarei parti interesate, membrii comisiei vor fi insotiti de un reprezentant al acestui stat sau al acestei parti interesate, atunci cand isi indeplinesc functiile de supraveghere si inspectie.

    Subsectiunea D
    Secretariatul
    Art. 166
    Secretariatul
    1. Secretariatul autoritatii cuprinde un secretar general si personalul de care autoritatea are nevoie.
    2. Secretarul general este ales de adunare dintre candidatii propusi de consiliu, pentru o durata de 4 ani si poate fi reales.
    3. El este cel mai inalt functionar al autoritatii si actioneaza in aceasta calitate la toate reuniunile adunarii, ale consiliului si ale oricarui organ subsidiar; el indeplineste orice alte functii administrative cu care este insarcinat de unul dintre aceste organe.
    4. Secretarul general prezinta adunarii un raport anual asupra activitatii autoritatii.
    Art. 167
    Personalul autoritatii
    1. Personalul autoritatii cuprinde persoanele calificate in domeniile stiintific si tehnic si in alte domenii de care aceasta are nevoie pentru a-si exercita functiile administrative.
    2. Considerentul dominant in recrutarea si in stabilirea conditiilor de folosire a personalului este de a asigura autoritatii serviciilor unor persoane posedand cele mai inalte calitati in munca, competenta si integritate. Sub rezerva acestui considerent, se va tine seama, in modul cuvenit, de importanta unei recrutari efectuate pe o baza geografica cat se poate de larga.
    3. Personalul este numit de catre secretarul general. Conditiile si modalitatile de numire, de remunerare si de desfacere a contractului personalului trebuie sa fie in concordanta cu regulile, reglementarile si cu procedurile autoritatii.
    Art. 168
    Caracterul international al secretariatului
    1. In exercitarea functiilor lor, secretarul general si personalul nu vor solicita si nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici o alta sursa exterioara autoritatii. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu calitatea lor de functionari internationali care nu sunt raspunzatori decat fata de autoritate. Fiecare stat parte se angajeaza sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor secretarului general si ale personalului si sa nu caute sa-i influenteze in executarea sarcinii lor. Orice incalcare a obligatiilor din partea unui functionar va fi supusa unui tribunal administrativ, desemnat dupa regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
    2. Secretarul general si personalul nu trebuie sa detina vreun interes financiar in nici una dintre activitatile de explorare si exploatare desfasurate in zona. Sub rezerva raspunderii lor fata de autoritate, ei nu trebuie sa divulge, chiar dupa incetarea activitatilor lor, nici un secret industrial, nici o informatie care constituie proprietate industriala si care a fost transferata autoritatii in aplicarea prevederilor art. 14 din anexa nr. III si nici vreo alta informatie confidentiala de care au putut avea cunostinta datorita functiilor lor.
    3. In cazul incalcarii de catre un functionar al autoritatii a obligatiilor enuntate in paragraful 2, autoritatea va intenta, la cererea unui stat parte lezat printr-o astfel de incalcare sau a unei persoane fizice sau juridice patronate de un stat parte, conform art. 153 paragraful 2 lit. b), si lezate de o asemenea incalcare, o actiune impotriva functionarului in cauza, in fata unui tribunal desemnat dupa regulile, reglementarile si procedurile autoritatii. Partea lezata are dreptul sa participe la procedura. Daca tribunalul o recomanda, secretarul general il va concedia pe functionarul in cauza.
    4. Modalitatile de aplicare a prezentului articol vor fi precizate in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
    Art. 169
    Consultari si cooperarea cu organizatiile internationale si organizatiile neguvernamentale
    1. Pentru problemele care sunt de resortul autoritatii, secretarul general, cu aprobarea consiliului, va incheia intelegeri pentru a avea consultari si a coopera cu organizatiile internationale si cu organizatiile neguvernamentale recunoscute de Consiliul economic si social al Organizatiei Natiunilor Unite.
    2. Orice organizatie cu care secretarul general a incheiat o intelegere, in virtutea paragrafului 1, poate sa desemneze reprezentanti pentru a asista, in calitate de observatori, la reuniunile organelor autoritatii, conform regulamentului interior al acestor organe. Se vor stabili proceduri care sa permita acestor organizatii sa-si faca cunoscute parerile in cazurile corespunzatoare.
    3. Secretarul general poate distribui statelor parti rapoarte scrise, prezentate de organizatiile neguvernamentale vizate la paragraful 1, cu privire la subiecte care tin de competenta lor speciala si se refera la lucrarile autoritatii.

    Subsectiunea E
    Intreprinderea
    Art. 170
    Intreprinderea
    1. Intreprinderea este organul autoritatii care desfasoara in mod direct activitati in zona, in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. a), ca si activitati de transport, de prelucrare si de comercializare a mineralelor extrase din zona.
    2. In cadrul autoritatii, persoana juridica internationala, intreprinderea are capacitatea juridica prevazuta in anexa nr. IV. Intreprinderea actioneaza in conformitate cu conventia si cu regulile, reglementarile si cu procedurile autoritatii, precum si cu politica generala stabilita de adunare, respecta directivele consiliului si este supusa controlului sau.
    3. Intreprinderea isi are oficiul principal la sediul autoritatii.
    4. Intreprinderea va fi dotata, in conformitate cu art. 173 paragraful 2 si cu art. 11 din anexa nr. IV, cu resursele financiare de care are nevoie pentru exercitarea functiilor sale si va dispune de mijloacele tehnice care ii vor fi transferate in aplicarea art. 144 si a altor dispozitii pertinente ale conventiei.

    Subsectiunea F
    Organizarea financiara a autoritatii
    Art. 171
    Resursele financiare ale autoritatii
    Resursele financiare ale autoritatii cuprind:
    a) contributiile statelor parti fixate conform art. 160 paragraful 2 lit. e);
    b) incasarile facute de autoritate in aplicarea art. 13 din anexa nr. IV, in legatura cu activitatile desfasurate in zona;
    c) sumele virate de intreprindere conform art. 10 din anexa nr. IV;
    d) fondurile imprumutate conform art. 174;
    e) contributiile voluntare facute de statele parti sau provenind din alte surse; si
    f) platile efectuate la fondul de compensatie, in conformitate cu art. 151 paragraful 10, ale carui surse urmeaza sa le recomande comisia de planificare economica.
    Art. 172
    Bugetul anual al autoritatii
    Secretarul general stabileste si prezinta consiliului proiectul de buget anual al autoritatii. Consiliul examineaza acest proiect si-l supune adunarii, cu recomandarile sale. Adunarea examineaza si aproba proiectul de buget conform art. 160 paragraful 2 lit. h).
    Art. 173
    Cheltuielile autoritatii
    1. Contributiile vizate la art. 171 lit. a) vor fi varsate intr-un cont special si vor servi la acoperirea cheltuielilor de administratie ale autoritatii, pana in momentul in care aceasta va dispune, in acest scop, de incasari suficiente provenind din alte surse.
    2. Resursele financiare ale autoritatii servesc mai intai pentru reglarea cheltuielilor de administratie. Cu exceptia contributiilor vizate la art. 171 lit. a), fondurile care raman dupa plata cheltuielilor de administratie pot, intre altele:
    a) sa fie impartite conform art. 140 si art. 160 paragraful 2 lit. g);
    b) sa serveasca pentru dotarea intreprinderii cu resursele financiare vizate la art. 170 paragraful 4;
    c) sa serveasca la despagubirea statelor in curs de dezvoltare, conform art. 151 paragraful 10 si art. 160 paragraful 2 lit. l).
    Art. 174
    Capacitatea autoritatii de a contracta imprumuturi
    1. Autoritatea are capacitatea de a contracta imprumuturi.
    2. Adunarea va stabili limitele acestei capacitati in regulamentul financiar adoptat conform art. 160 paragraful 2 lit. f).
    3. Consiliul va exercita aceasta capacitate.
    4. Statele parti nu raspund de datoriile autoritatii.
    Art. 175
    Verificarea anuala a conturilor
    Rapoartele, registrele si conturile autoritatii, inclusiv statele sale financiare anuale, vor fi verificate in fiecare an de catre un controlor independent numit de adunare.

    Subsectiunea G
    Statutul juridic, privilegii si imunitati
    Art. 176
    Statutul juridic
    Autoritatea poseda personalitate juridica pe plan international si are capacitatea juridica ce ii este necesara pentru a-si exercita functiile si pentru a-si atinge scopurile.
    Art. 177
    Privilegii si imunitati
    Pentru a-si putea exercita functiile, autoritatea se bucura, pe teritoriul fiecarui stat parte, de privilegiile si imunitatile enuntate in prezenta subsectiune. Privilegiile si imunitatile referitoare la intreprindere sunt prevazute la art. 13 din anexa nr. IV.
    Art. 178
    Imunitatea de jurisdictie si de executare
    Autoritatea, precum si bunurile si proprietatile sale se bucura de imunitate de jurisdictie si executare, in afara de cazurile si in masura in care ea a renuntat in mod expres la aceste imunitati intr-un caz special.
    Art. 179
    Scutirea de la perchezitie si orice alta forma de constrangere
    Bunurile si proprietatile autoritatii, oriunde se gasesc si oricare ar fi detinatorul lor, sunt scutite de la perchezitie, rechizitie, confiscare, expropriere si de la orice alta forma de constrangere in baza unei decizii a autoritatilor executive sau legislative.
    Art. 180
    Scutirea de la orice control, restrictie, reglementare sau moratoriu
    Bunurile si proprietatile autoritatii sunt scutite de la orice control, restrictie, reglementare sau moratoriu.
    Art. 181
    Arhivele si comunicatiile oficiale ale autoritatii
    1. Arhivele autoritatii sunt inviolabile, oriunde se gasesc ele.
    2. Datele care sunt proprietate industriala, informatiile care constituie un secret industrial si informatiile analoage, ca si dosarele personalului nu trebuie pastrate in arhivele la care are acces publicul.
    3. Fiecare stat parte va acorda autoritatii, in ceea ce priveste comunicatiile sale oficiale, un tratament cel putin tot atat de favorabil ca cel acordat celorlalte organizatii internationale.
    Art. 182
    Privilegiile si imunitatile de care se bucura persoanele care actioneaza in cadrul autoritatii
    Reprezentantii statelor parti care iau parte la reuniunile adunarii, ale consiliului sau ale organelor adunarii sau consiliului, ca si secretarul general si personalul autoritatii, se bucura, pe teritoriul fiecarui stat membru de:
    a) imunitate de jurisdictie si executie pentru actele savarsite de ei in exercitiul functiilor lor, in afara de cazurile speciale cand statul pe care il reprezinta sau autoritatea, dupa caz, a renuntat in mod expres la aceasta imunitate;
    b) aceleasi scutiri pe care statul pe teritoriul caruia se gasesc le acorda reprezentantilor, persoanelor oficiale si functionarilor de rang comparabil ai celorlalte state parti in ceea ce priveste conditiile de imigrare, formalitatile de inregistrare a strainilor si obligatiile de serviciu national, precum si aceleasi facilitati referitoare la reglementarea schimbului valutar si acelasi tratament in ceea ce priveste deplasarile, in afara de cazul in care acestia sunt cetateni ai statului gazda.
    Art. 183
    Scutiri de impozite sau taxe, inclusiv taxe vamale
    1. Autoritatea, in exercitarea functiilor sale, precum si bunurile, proprietatile si veniturile sale, ca si activitatile si tranzactiile sale autorizate de conventie vor fi scutite de orice impozit direct, iar bunurile pe care ea le importa sau le exporta pentru folosinta sa oficiala vor fi scutite de orice taxe vamale. Autoritatea nu poate cere nici o scutire in ceea ce priveste taxele percepute drept remunerare a serviciilor prestate.
    2. Cand sunt efectuate, de catre autoritate sau in numele sau, achizitii de bunuri sau contractari de servicii de o valoare substantiala, care sunt necesare exercitarii functiilor autoritatii, iar preturile acestor bunuri sau servicii includ si impozite sau taxe, statele parti vor lua, pe cat posibil, masurile corespunzatoare pentru a acorda scutire pentru aceste impozite sau taxe sau pentru a asigura restituirea lor. Bunurile importate sau cumparate sub regimul de scutire prevazut de prezentul articol nu trebuie sa fie vandute sau instrainate in vreun fel pe teritoriul statului parte care a acordat scutirea, in afara cazului in care s-a convenit altfel cu acest stat.
    3. Statele parti nu vor percepe nici un fel de impozit direct sau indirect asupra retributiilor si indemnizatiilor sau oricaror alte sume platite de autoritate secretarului sau general si membrilor personalului autoritatii, precum si expertilor care executa misiuni pentru autoritate, in afara cazului in care acestia sunt cetatenii lor.

    Subsectiunea H
    Suspendarea exercitarii drepturilor si privilegiilor membrilor
    Art. 184
    Suspendarea dreptului de vot
    Un stat parte care este in intarziere cu plata contributiilor sale catre autoritate nu poate participa la vot, daca suma totala a restantelor sale este egala sau superioara sumei totale a contributiilor sale datorate pentru cei 2 ani precedenti completi. Cu toate acestea, adunarea poate autoriza pe acest membru sa participe la vot daca ea constata ca neplata se datoreaza unor circumstante independente de vointa sa.
    Art. 185
    Suspendarea exercitarii drepturilor si privilegiilor inerente calitatii de membru
    1. Un stat parte care a incalcat grav si in mod repetat dispozitiile prezentei parti poate fi suspendat din exercitiul drepturilor si privilegiilor inerente calitatii de membru de catre adunare, la recomandarea consiliului.
    2. Nici o decizie nu poate fi luata in virtutea paragrafului 1 atat timp cat Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu a constatat ca statul parte in cauza a incalcat grav si in mod repetat dispozitiile prezentei parti.

    Sectiunea a 5-a
    Solutionarea diferendelor si avizele consultative
    Art. 186
    Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului international al dreptului marii
    Prezenta sectiune, partea a XV-a si anexa nr. VI reglementeaza constituirea Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine si modul in care aceasta isi exercita competenta.
    Art. 187
    Competenta Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
    Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine are competenta, in virtutea prevederilor prezentei parti si ale anexelor care se refera la aceasta, sa solutioneze urmatoarele categorii de diferende rezultate din activitatile desfasurate in zona:
    a) diferendele dintre statele parti referitoare la interpretarea sau aplicarea prezentei parti si a anexelor care se refera la aceasta;
    b) diferendele dintre un stat parte si autoritate referitoare la:
    (i) actele sau omisiunile imputabile autoritatii sau unui stat parte, despre care se sustine ca ar contraveni dispozitiilor prezentei parti sau ale anexelor care se refera la aceasta, sau regulilor, reglementarilor sau procedurilor adoptate de autoritate conform acestor dispozitii; sau
    (ii) actele autoritatii, despre care se sustine ca depasesc competenta sa sau ca ele constituie o incalcare a atributiilor;
    c) diferendele dintre partile la un contract, fie ca este vorba de state parti, de autoritate sau de intreprindere, ori de intreprinderi de stat sau de persoanele fizice sau juridice vizate la art. 153 paragraful 2 lit. b), referitoare la:
    (i) interpretarea sau executarea unui contract sau a unui plan de munca; sau
    (ii) actele sau omisiunile imputabile unei parti la contract, referitoare la activitatile desfasurate in zona, si care afecteaza cealalta parte sau aduc direct atingere intereselor sale legitime;
    d) diferendele dintre autoritate si un solicitant care este patronat de un stat conform art. 153 paragraful 2 lit. b) si care a indeplinit conditiile cerute de art. 4 paragraful 6 si de art. 13 paragraful 2 din anexa nr. III, referitoare la un refuz de a contracta sau la o problema juridica survenita in timpul negocierii contractului;
    e) diferendele dintre autoritate si un stat parte, o intreprindere de stat sau o persoana fizica sau juridica patronata de un stat parte conform art. 153 paragraful 2 lit. b), daca se sustine ca raspunderea autoritatii este angajata in virtutea art. 22 din anexa nr. III;
    f) orice alt diferend pentru care competenta Camerei este expres prevazuta de conventie.
    Art. 188
    Supunerea diferendelor unei camere speciale a Tribunalului international al dreptului marii sau unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine sau unui arbitraj comercial obligatoriu
    1. Diferendele dintre statele parti vizate la art. 187 lit. a) pot fi supuse:
    a) unei camere speciale a Tribunalului international al dreptului marii, constituita conform art. 15 si 17 din anexa nr. VI, la cererea partilor in diferend; sau
    b) unei camere ad-hoc a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, constituita conform art. 36 din anexa nr. VI, la cererea oricarei parti in diferend.
    2. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea unui contract vizat la art. 287 lit. c) pct. (i) sunt supuse, la cererea oricarei parti in diferend, unui arbitraj comercial obligatoriu, in afara cazului cand partile in diferend au convenit altfel. Tribunalul arbitral comercial sesizat cu un astfel de diferend nu are competenta sa se pronunte asupra unei cereri privind interpretarea conventiei. Daca diferendul comporta un aspect privind interpretarea partii a XI-a si a anexelor care se refera la aceasta, in legatura cu activitatile desfasurate in zona, acest aspect este trimis, spre a decide, Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine.
    b) Daca, la inceputul sau in cursul unei astfel de proceduri de arbitraj, tribunalul arbitral comercial, actionand la cererea uneia dintre partile in diferend sau din oficiu, constata ca hotararea sa este subordonata unei hotarari a Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, el aduce la cunostinta acest aspect Camerei, pentru a decide. Tribunalul arbitral da apoi sentinta sa in conformitate cu hotararea Camerei.
    c) In absenta, in contract, a unei dispozitii referitoare la procedura arbitrala aplicabila diferendului, arbitrajul se va desfasura, daca partile n-au convenit altfel, pe baza Regulamentului de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International sau a oricarui regulament de arbitraj care ar putea fi prevazut in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
    Art. 189
    Limitarea competentei in ceea ce priveste hotararile autoritatii
    Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu are competenta de a se pronunta asupra exercitarii de catre autoritate, conform prezentei parti, a atributiilor sale discretionare; in nici un caz ea nu se poate substitui autoritatii in exercitarea atributiilor discretionare ale acesteia. Fara a contraveni dispozitiilor art. 191, atunci cand isi exercita competenta care ii este recunoscuta in virtutea art. 187, Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine nu se pronunta asupra conformitatii cu conventia a unei reguli, a unei reglementari sau proceduri a autoritatii si nu poate declara nule aceste reguli, reglementari sau proceduri. Competenta sa se limiteaza la a stabili daca aplicarea regulilor, reglementarilor sau procedurilor autoritatii, in cazuri particulare, ar fi in conflict cu obligatiile contractuale ale partilor in diferend sau cu obligatiile care le incumba in virtutea conventiei, si de a solutiona recursurile pentru incompetenta sau privind depasirea atributiilor, ca si cererile pentru daune-interese si alte cereri pentru repararea prejudiciilor, introduse de catre una dintre parti impotriva alteia, in legatura cu nerespectarea de catre aceasta a obligatiilor contractuale sau a obligatiilor care ii incumba in virtutea prevederilor conventiei.
    Art. 190
    Participarea la procedura si introducerea in proces a statelor parti care au acordat patronajul
    1. Statul parte care patroneaza o persoana fizica sau juridica, parte intr-un diferend vizat la art. 187, va primi o notificare cu privire la diferend si va avea dreptul de a participa la procedura, prezentand observatii scrise sau orale.
    2. Atunci cand se intenteaza o actiune impotriva unui stat parte de catre o persoana fizica sau juridica patronata de un alt stat parte, pentru un diferend vizat la art. 187 lit. c), statul parat poate cere statului care patroneaza aceasta persoana sa compara in numele acesteia. Daca statul care patroneaza refuza sa compara, statul parat poate insarcina pe o persoana juridica avand nationalitatea sa sa-l reprezinte in acest proces.
    Art. 191
    Avize consultative
    Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine da avize consultative, la cererea adunarii sau a consiliului, asupra problemelor juridice care se pun in cadrul activitatii lor. Aceste avize se dau in cel mai scurt timp posibil.

    Partea a XII-a
    Protejarea si conservarea mediului marin

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 192
    Obligatii de ordin general
    Statele au obligatia de a proteja si conserva mediul marin.
    Art. 193
    Dreptul suveran al statelor de a exploata resursele lor naturale
    Statele au dreptul suveran de a exploata resursele lor naturale, potrivit politicii lor in materie de mediu inconjurator si in conformitate cu obligatia lor de a proteja si de a conserva mediul marin.
    Art. 194
    Masuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin
    1. Statele vor lua, separat sau impreuna, dupa caz, toate masurile compatibile cu prezenta conventie, care sunt necesare pentru a preveni, reduce si controla poluarea mediului marin, oricare ar fi sursa acesteia; ele vor recurge, in acest scop, la mijloacele cele mai bine adaptate de care dispun, in functie de posibilitatile lor, si se vor stradui sa-si armonizeze politicile in aceasta privinta.
    2. Statele vor lua toate masurile necesare pentru ca activitatile de sub jurisdictia sau de sub controlul lor sa fie conduse intr-un asemenea mod, incat sa nu cauzeze, prin poluare, prejudicii altor state si mediului lor inconjurator, astfel incat poluarea datorata unor incidente sau unor activitati de sub jurisdictia sau de sub controlul lor sa nu se intinda dincolo de zonele in care ele exercita drepturi suverane in conformitate cu prevederile conventiei.
    3. Masurile luate in aplicarea prezentei parti vizeaza toate sursele de poluare a mediului marin. Ele includ, in special, masurile ce tind a limita, pe cat posibil:
    a) evacuarea de substante toxice, daunatoare sau nocive, mai ales de substante nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin imersiune;
    b) poluarea de catre nave, indeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni deversarile, fie ca sunt intentionate sau nu, si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea navelor si componenta personalului afectat acestora;
    c) poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizate pentru explorarea sau exploatarea resurselor naturale de pe fundul marilor si din subsolul lor, in mod deosebit masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea acestor instalatii si aparaturi si componenta personalului afectat acestora;
    d) poluarea provenind de la celelalte instalatii sau aparaturi care functioneaza in mediul marin, in special masurile de prevenire a accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia, echiparea si exploatarea acestor instalatii si aparaturi, precum si componenta personalului afectat acestora.
    4. Atunci cand iau masuri pentru prevenirea, reducerea sau controlul poluarii mediului marin, statele se vor abtine de la orice amestec nejustificat in activitatile intreprinse de alte state in exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor lor, in conformitate cu prevederile conventiei.
    5. Masurile luate potrivit prezentei parti cuprind masurile necesare pentru protejarea si conservarea ecosistemelor rare sau delicate, ca si a mediului de viata al speciilor si organismelor marine in scadere, amenintate sau pe cale de disparitie.
    Art. 195
    Obligatia de a nu deplasa prejudiciul sau riscurile si de a nu inlocui un tip de poluare cu altul
    Atunci cand iau masuri pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, statele vor actiona in asa fel, incat sa nu deplaseze, direct sau indirect, prejudiciul sau riscurile dintr-o zona in alta si sa nu inlocuiasca un tip de poluare cu altul.
    Art. 196
    Utilizarea de tehnici sau introducerea de specii straine sau noi
    1. Statele vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin rezultata din utilizarea de tehnici, in cadrul jurisdictiei lor sau sub controlul lor, ori din introducerea, cu intentie sau in mod accidental, intr-o zona a mediului marin, de specii straine sau noi care pot provoca acestuia schimbari importante si daunatoare.
    2. Prezentul articol nu afecteaza aplicarea dispozitiilor conventiei referitoare la masurile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin.

    Sectiunea a 2-a
    Cooperarea mondiala si regionala
    Art. 197
    Cooperarea pe plan mondial sau regional
    Statele vor coopera pe plan mondial si, cand este cazul, pe plan regional, direct sau prin intermediul unor organizatii internationale competente, la formularea si la elaborarea de reguli si de norme, ca si de practici si proceduri recomandate, cu caracter international, compatibile cu conventia, pentru protectia si conservarea mediului marin, tinand seama de particularitatile regionale.
    Art. 198
    Notificarea unui risc iminent de daune sau a unei daune efective
    Orice stat care are cunostinta despre cazuri in care mediul marin este in pericol iminent de a suferi daune din cauza poluarii va informa imediat despre aceasta pe celelalte state pe care le considera expuse unor astfel de daune, precum si organizatiile internationale competente.
    Art. 199
    Planuri de urgenta impotriva poluarii
    In cazurile vizate la art. 198, statele situate in zona afectata, dupa posibilitatile lor, si organizatiile internationale competente, vor coopera, in masura posibilului, pentru a elimina efectele poluarii si a preveni sau reduce la minimum daunele. In acest scop, statele trebuie sa elaboreze si sa promoveze de comun acord planuri de urgenta pentru a face fata incidentelor care produc poluarea mediului marin.
    Art. 200
    Studii, programe de cercetare si schimb de informatii si de date
    Statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale competente, pentru a promova studii, a intreprinde programe de cercetare stiintifica si a incuraja schimbul de informatii si de date obtinute asupra poluarii mediului marin. Ele se vor stradui sa participe activ la programe regionale si mondiale vizand dobandirea de cunostinte necesare pentru a determina natura si amploarea poluarii, efectele expunerii la poluare, caile pe care ea le urmeaza, riscurile pe care le comporta si remediile posibile.
    Art. 201
    Criterii stiintifice pentru elaborarea reglementarilor
    Tinand seama de informatiile si datele culese in aplicarea dispozitiilor art. 200, statele vor coopera, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale competente, in vederea stabilirii unor criterii stiintifice corespunzatoare pentru formularea si elaborarea de reguli si de norme, ca si de practici si de proceduri recomandate, vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin.

    Sectiunea a 3-a
    Asistenta tehnica
    Art. 202
    Asistenta pentru statele in curs de dezvoltare in domeniile stiintei si tehnicii
    Statele trebuie, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale competente:
    a) sa promoveze programe de asistenta, pentru statele in curs de dezvoltare, in domeniul stiintei, educatiei, tehnicii si in alte domenii, in vederea protejarii si conservarii mediului marin si pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii marine. Aceasta asistenta consta, in special, in:
    (i) pregatirea personalului stiintific si tehnic al acestor state;
    (ii) facilitarea participarii lor la programele internationale pertinente;
    (iii) furnizarea catre aceste state a materialului si facilitatilor necesare;
    (iv) cresterea capacitatii lor de a fabrica ele insele acest material;
    (v) furnizarea serviciilor consultative si dezvoltarea mijloacelor materiale privind programele de cercetare, de supraveghere continua, de educatie si alte programe;
    b) sa furnizeze asistenta corespunzatoare, mai ales pentru statele in curs de dezvoltare, pentru a le ajuta sa reduca la minimum efectele accidentelor majore care pot cauza o poluare importanta a mediului marin;
    c) sa furnizeze asistenta corespunzatoare, mai ales pentru statele in curs de dezvoltare, pentru pregatirea de evaluari ecologice.
    Art. 203
    Tratament preferential in favoarea statelor in curs de dezvoltare
    In vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin sau a reducerii la minimum a efectelor sale, organizatiile internationale vor acorda statelor in curs de dezvoltare un tratament preferential in ceea ce priveste:
    a) alocarea fondurilor si a mijloacelor de asistenta tehnica adecvate; si
    b) utilizarea serviciilor lor specializate.

    Sectiunea a 4-a
    Supravegherea continua si evaluarea ecologica
    Art. 204
    Supravegherea continua a riscurilor de poluare si a efectelor poluarii
    1. Statele se vor stradui, in masura posibilului si intr-un mod compatibil cu drepturile celorlalte state, fie direct, fie prin intermediul organizatiilor internationale competente, sa observe, sa masoare, sa evalueze si sa analizeze, prin metode stiintifice recunoscute, riscurile de poluare a mediului marin sau efectele acestei poluari.
    2. In mod deosebit, ele vor supraveghea in mod constant efectele tuturor activitatilor pe care le autorizeaza sau le executa, pentru a determina daca aceste activitati risca sa polueze mediul marin.
    Art. 205
    Publicarea de rapoarte
    Statele vor publica rapoarte asupra rezultatelor obtinute in aplicarea prevederilor art. 204 sau vor furniza, la intervale corespunzatoare, asemenea rapoarte organizatiilor internationale competente care vor trebui sa le puna la dispozitia tuturor celorlalte state.
    Art. 206
    Evaluarea efectelor potentiale ale activitatilor
    In cazul in care statele au ratiuni serioase de a considera ca activitatile pe care si le propun sa le intreprinda, tinand de jurisdictia lor sau sub controlul lor, risca sa produca o poluare importanta sau modificari considerabile si daunatoare mediului marin, ele vor evalua, in masura posibilului, efectele potentiale ale acestor activitati asupra acestui mediu si vor prezenta rezultatele acestor evaluari in modul prevazut la art. 205.

    Sectiunea a 5-a
    Reglementarea internationala si legislatia interna vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin
    Art. 207
    Poluarea de origine terestra
    1. Statele vor adopta legi si regulamente pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de origine terestra, inclusiv poluarea provenind de la fluvii, rauri, estuare, conducte si instalatii de deversare, tinand seama de regulile si normele, ca si de practicile si procedurile recomandate, convenite pe plan international.
    2. Statele vor lua orice alte masuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii terestre a mediului marin.
    3. Statele se vor stradui sa-si armonizeze politicile lor nationale in aceasta privinta, la nivelul regional corespunzator.
    4. Statele, actionand indeosebi prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa adopte, pe plan mondial si regional, reguli si norme ca si practici si proceduri recomandate in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii terestre a mediului marin, tinand seama de particularitatile regionale, de capacitatea economica a statelor in curs de dezvoltare si de cerintele dezvoltarii lor economice. Aceste reguli si norme, ca si aceste practici si proceduri recomandate vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
    5. Legile, reglementarile si masurile, ca si regulile, normele, practicile si procedurile recomandate, vizate la paragrafele 1, 2 si 4, vor cuprinde masuri destinate a limita, pe cat posibil, evacuarea in mediul marin a substantelor toxice, daunatoare sau nocive, mai ales a substantelor nedegradabile.
    Art. 208
    Poluarea rezultand din activitati referitoare la teritoriile submarine supuse jurisdictiei nationale
    1. Statele riverane vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, care rezulta, direct sau indirect, din activitatile referitoare la fundul marilor, care tin de jurisdictia lor sau care provin din insule artificiale, de la instalatii si lucrari tinand de jurisdictia lor, in virtutea prevederilor art. 60 si 80.
    2. Statele vor lua orice alte masuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.
    3. Legile, reglementarile si masurile nu trebuie sa fie mai putin eficiente decat regulile si normele internationale sau practicile si procedurile recomandate, cu caracter international.
    4. Statele se vor stradui sa-si armonizeze politicile lor nationale in aceasta privinta, la nivelul regional corespunzator.
    5. Statele, actionand mai ales prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, vor adopta, pe plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si proceduri recomandate, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, care rezulta, direct sau indirect, din activitatile referitoare la fundul marilor, care tin de jurisdictia lor, sau care provin din insulele artificiale, de la instalatiile si lucrarile tinand de jurisdictia lor, care sunt vizate la paragraful 1. Aceste reguli si norme, ca si aceste practici si proceduri recomandate vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
    Art. 209
    Poluarea rezultata din activitati desfasurate in zona
    1. Vor fi adoptate reguli, reglementari si proceduri internationale, conform partii a XI-a, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, rezultate din activitatile desfasurate in zona. Aceste reguli, reglementari si proceduri vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
    2. Sub rezerva dispozitiilor pertinente ale prezentei sectiuni, statele vor adopta legi si regulamente pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, rezultate din activitatile desfasurate in zona de catre nave sau provenind de la instalatii, lucrari si de la alte aparaturi arborand pavilionul lor, inmatriculate pe teritoriul lor sau aflate sub autoritatea lor, dupa caz. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa fie mai putin eficiente decat regulile, reglementarile si procedurile recomandate, cu caracter international, vizate la paragraful 1.
    Art. 210
    Poluarea prin imersiune
    1. Statele vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin care rezulta din imersiune.
    2. Statele vor lua, de asemenea, orice alte masuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.
    3. Aceste legi, reglementari si masuri trebuie sa garanteze ca nici o imersiune nu poate sa se faca fara autorizatia autoritatilor competente ale statelor.
    4. Statele, actionand mai ales prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa adopte, pe plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si proceduri recomandate, pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari. Aceste reguli si norme, ca si practicile si procedurile recomandate vor fi reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
    5. Imersiunea de deseuri in marea teritoriala si in zona economica exclusiva sau pe platoul continental nu poate avea loc fara acordul prealabil expres al statului riveran; acesta are dreptul sa autorizeze, sa reglementeze si sa controleze aceasta imersiune, dupa ce a examinat in modul cuvenit problema impreuna cu celelalte state pentru care aceasta imersiune poate avea efecte prejudiciabile datorita situatiei lor geografice.
    6. Legile si reglementarile nationale, precum si masurile nationale nu trebuie sa fie mai putin eficiente, pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari prin imersiune, decat regulile si normele cu caracter mondial.
    Art. 211
    Poluarea de catre nave
    1. Statele, actionand prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale, vor adopta reguli si norme internationale vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre nave si se angajeaza sa favorizeze adoptarea, daca se poate in acelasi mod, a unor dispozitive de circulatie a navelor vizand reducerea la minimum a riscului de accidente susceptibile de a polua mediul marin, inclusiv litoralul, si de a aduce atingere, prin aceasta, intereselor conexe ale statelor riverane. Aceste reguli si norme vor fi, in acelasi mod, reexaminate din cand in cand, dupa necesitati.
    2. Statele vor adopta legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre navele arborand pavilionul lor sau inmatriculate de ele. Aceste legi si reglementari nu trebuie sa fie mai putin eficiente decat regulile si normele internationale general recunoscute, stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale.
    3. Statele care, in scopul prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin, impun navelor straine conditii speciale pentru intrarea in porturile lor sau in apele lor interioare, sau pentru utilizarea instalatiilor terminale in larg vor face publicitatea corespunzatoare acestor conditii si le vor comunica organizatiei internationale competente. Daca, in vederea armonizarii politicii urmate in materie, doua sau mai multe state riverane impun asemenea conditii sub o forma identica, se va indica, in comunicare, care sunt statele care participa la asemenea aranjamente. Fiecare stat va impune capitanului navei arborand pavilionul sau sau inmatriculata de el ca, atunci cand nava se gaseste in marea teritoriala a unui stat participant la aceste aranjamente comune, sa furnizeze, la cererea acestui stat, informatii care sa indice daca el se indreapta spre un stat din aceeasi regiune care participa la aceste aranjamente si, in caz afirmativ, sa precizeze daca nava corespunde conditiilor impuse de acest stat privind intrarea in porturile sale. Prezentul articol se aplica fara sa aduca atingere continuarii exercitarii de catre o nava a dreptului sau de trecere inofensiva sau aplicarii prevederilor art. 25 paragraful 2.
    4. Statele riverane pot, in exercitarea suveranitatii lor asupra marii teritoriale, sa adopte legi si reglementari pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre navele straine, inclusiv de catre navele care-si exercita dreptul de trecere inofensiva. Aceste legi si reglementari, conform sectiunii a 3-a a partii a II-a, nu trebuie sa impiedice trecerea inofensiva a navelor straine.
    5. In scopul asigurarii respectarii, la care se refera sectiunea a 6-a, statele riverane pot sa adopte, pentru zona lor economica exclusiva, legi si reglementari vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, care sa fie conforme si sa puna in aplicare regulile si normele internationale general acceptate, stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale.
    6. a) Daca regulile si normele internationale vizate de paragraful 1 nu permit a se face fata intr-un mod adecvat unor situatii speciale si daca un stat riveran are motive serioase de a considera ca o anumita zona, clar definita, din zona sa economica exclusiva necesita adoptarea unor masuri obligatorii, speciale, pentru prevenirea poluarii de catre nave, pentru ratiuni tehnice recunoscute, legate de caracteristicile oceanografice si ecologice, de utilizarea sau protejarea resurselor sale si de caracterul special al traficului, acest stat poate, in urma unor consultari corespunzatoare, prin intermediul organizatiei internationale competente, cu orice alte state interesate, sa adreseze acestei organizatii o comunicare privind zona in cauza, furnizand, in sprijin, justificari stiintifice si tehnice, ca si informatii asupra instalatiilor de receptie necesare. In termen de 12 luni de la primirea comunicarii, organizatia va stabili daca situatia din zona in cauza indeplineste conditiile mentionate. Daca organizatia decide astfel, statul riveran poate adopta, pentru aceasta zona, legi si reglementari vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, care vor pune in aplicare regulile si normele sau practicile de navigatie internationale care au fost prevazute de catre organizatia internationala competenta pentru zonele speciale;
    b) statul riveran va publica limitele acestor zone speciale, clar definite;
    c) atunci cand face comunicarea mentionata, statul riveran va indica, in paralel, organizatiei daca are intentia sa adopte, pentru zona care face obiectul acesteia, legi si reglementari suplimentare vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave. Aceste legi si reglementari suplimentare pot sa se refere la deversari sau la practici de navigatie, dar nu vor obliga navele straine sa accepte alte norme in materie de proiectare, de construire si de echipare decat regulile si normele internationale general acceptate; ele vor deveni aplicabile navelor straine la expirarea unui termen de 15 luni de la data comunicarii catre organizatie, sub rezerva ca aceasta sa le aprobe in termen de 12 luni socotite de la aceasta data.
    7. Regulile si normele internationale vizate in prezentul articol trebuie sa prevada, intre altele, obligatia de a notifica fara intarziere statelor riverane, al caror litoral sau interese conexe risca sa fie afectate, accidentele marine, in special cele care antreneaza sau risca sa antreneze deversari.
    Art. 212
    Poluarea de origine atmosferica sau transatmosferica
    1. In scopul prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin de origine atmosferica sau transatmosferica, statele vor adopta legi si reglementari aplicabile spatiului aerian asupra caruia ele isi exercita suveranitatea si navelor care arboreaza pavilionul lor sau navelor si aeronavelor inmatriculate de ele, tinand seama de regulile si normele, ca si de practicile si procedurile recomandate, convenite pe plan international, si de securitatea navigatiei aeriene.
    2. Statele vor lua si alte masuri care pot fi necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.
    3. Statele, actionand, indeosebi, prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, se vor stradui sa stabileasca, pe plan mondial si regional, reguli si norme, ca si practici si proceduri recomandate pentru prevenirea, reducerea si controlul acestei poluari.

    Sectiunea a 6-a
    Asigurarea respectarii
    Art. 213
    Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii de origine terestra
    Statele vor asigura respectarea legilor si reglementarilor adoptate in concordanta cu art. 207; ele vor adopta legi si reglementari si vor lua alte masuri necesare pentru a pune in aplicare regulile si normele internationale aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre surse terestre.
    Art. 214
    Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii rezultate din activitati referitoare la fundul marii
    Statele vor asigura respectarea legilor si reglementarilor adoptate in conformitate cu art. 208, vor adopta legile si reglementarile si vor lua celelalte masuri necesare pentru indeplinirea regulilor si normelor internationale aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin, care rezulta direct sau indirect din activitatile referitoare la fundul marii si care tin de jurisdictia lor sau care provin de la insulele artificiale, instalatiile si de la lucrarile supuse jurisdictiei lor, in virtutea prevederilor art. 60 si 80.
    Art. 215
    Asigurarea respectarii reglementarilor in privinta poluarii rezultate din activitati desfasurate in zona
    Asigurarea respectarii regulilor, reglementarilor si procedurilor internationale stabilite conform partii a XI-a pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin ce rezulta din activitatile desfasurate in zona va fi guvernata de aceasta parte.
    Art. 216
    Asigurarea respectarii reglementarilor referitoare la poluarea prin imersiune
    1. Respectarea legilor si reglementarilor adoptate in conformitate cu aceasta conventie si a regulilor si normelor internationale aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin prin imersiune, va fi asigurata de:
    a) statul riveran, in ceea ce priveste imersiunea in limitele marii sale teritoriale sau ale zonei sale economice exclusive sau pe platoul sau continental;
    b) statul pavilionului, in ceea ce priveste navele care arboreaza pavilionul sau sau navele si aeronavele inmatriculate de el;
    c) orice stat, in ceea ce priveste incarcarea de deseuri sau alte materii pe teritoriul sau la instalatiile sale terminale din larg.
    2. Nici un stat nu este obligat, in virtutea prezentului articol, sa intenteze o actiune, in cazul in care o asemenea actiune a fost deja pornita de catre un alt stat conform dispozitiilor aceluiasi articol.
    Art. 217
    Atributiile statului pavilionului
    1. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau care sunt inmatriculate de ele sa respecte regulile si normele internationale aplicabile, stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale, ca si legile si reglementarile pe care ele le-au adoptat conform conventiei, in scopul prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin de catre nave si vor adopta legile si reglementarile si vor lua masurile necesare pentru a le pune in aplicare. Statul pavilionului va veghea ca aceste reguli, norme, legi si reglementari sa fie in mod efectiv aplicate, indiferent de locul unde s-a comis incalcarea.
    2. Statele vor lua, indeosebi, masurile corespunzatoare pentru a interzice navelor care arboreaza pavilionul lor sau sunt inmatriculate de ele sa porneasca in cursa atata timp cat ele nu corespund regulilor si normelor internationale vizate la paragraful 1, inclusiv dispozitiilor privind proiectarea, constructia si echiparea navelor.
    3. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sau sunt inmatriculate de ele sa dispuna de certificatele cerute si eliberate in aplicarea regulilor si normelor internationale vizate la paragraful 1. Statele vor veghea ca navele care arboreaza pavilionul lor sa fie inspectate periodic in scopul de a se asigura ca mentiunile facute pe certificatele respective sunt conforme starii efective a navei. Celelalte state vor accepta aceste certificate ca o dovada a starii navei si le vor recunoaste aceeasi forta ca si certificatelor pe care le elibereaza ele, afara de cazul in care ar exista motive serioase de a crede ca starea navei nu corespunde, intr-o masura importanta, mentiunilor facute pe certificate.
    4. Daca o nava comite o incalcare a regulilor si normelor stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale, statul pavilionului, fara a aduce atingere dispozitiilor art. 218, 220 si 228 va proceda imediat la o ancheta si, cand este cazul, va intenta o actiune cu privire la presupusa incalcare, oricare ar fi locul unde a fost comisa aceasta incalcare sau locul in care poluarea rezultand din aceasta s-a produs sau a fost constatata.
    5. Facand ancheta asupra infractiunii, statul pavilionului poate cere asistenta de la oricare alt stat a carui cooperare ar putea fi utila pentru elucidarea circumstantelor cazului. Statele se vor stradui sa raspunda cererilor corespunzatoare ale statului pavilionului.
    6. Statele, la cererea scrisa a unui stat, vor ancheta asupra oricarei incalcari care ar fi fost comisa de navele care arboreaza pavilionul lor. Daca este convins ca dispune de probe suficiente in acest sens, statul pavilionului va porni fara intarziere o actiune in justitie in privinta presupusei incalcari conform dreptului sau intern.
    7. Statele de pavilion vor informa imediat statul solicitant si organizatia internationala competenta despre actiunea pornita si despre rezultatele ei. Toate statele vor avea acces la informatiile astfel comunicate.
    8. Sanctiunile prevazute de legile si reglementarile statelor fata de navele care arboreaza pavilionul lor trebuie sa fie suficient de riguroase pentru a preveni incalcarile in orice loc.
    Art. 218
    Atributiile statului portului
    1. Atunci cand o nava se afla de bunavoie intr-un port sau la o instalatie terminala in larg, statul portului poate sa deschida o ancheta, iar cand probele o justifica, sa intenteze o actiune pentru orice deversare facuta de acest vas, dincolo de apele sale interioare, de marea sa teritoriala sau de zona sa economica exclusiva, prin incalcarea regulilor si normelor internationale aplicabile stabilite prin intermediul organizatiei internationale competente sau al unei conferinte diplomatice generale.
    2. Statul portului nu va intenta nici o actiune in virtutea paragrafului 1, pentru incalcari prin deversari efectuate in apele interioare, marea teritoriala sau zona economica exclusiva a unui alt stat, decat daca aceste deversari au cauzat sau risca sa cauzeze poluarea apelor sale interioare, a propriei sale mari teritoriale sau a propriei sale zone economice exclusive, sau daca o cere celalalt stat, statul pavilionului ori un stat care a suferit sau risca sa sufere pagube datorita deversarilor.
    3. Atunci cand o nava se gaseste de bunavoie intr-un port sau la o instalatie terminala in larg, statul portului se va stradui sa dea curs cererilor oricarui alt stat privind o ancheta asupra deversarilor susceptibile de a constitui o incalcare vizata de paragraful 1, care ar fi fost efectuate in apele interioare, in marea teritoriala sau in zona economica exclusiva a statului solicitant si care va fi poluat sau ar fi creat riscuri de poluare a acestor zone. Statul portului se va stradui, de asemenea, sa dea curs cererilor statului pavilionului privind o ancheta asupra unor asemenea incalcari, oricare ar fi locul in care acestea s-ar fi putut comite.
    4. Dosarul anchetei efectuate de catre statul portului in aplicarea prevederilor prezentului articol va fi transmis statului pavilionului sau statului riveran, la cererea acestora. Orice actiune intentata de catre statul portului pe baza acestei anchete poate, sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a, sa fie suspendata la cererea statului riveran, cand incalcarea a fost comisa in apele interioare, in marea teritoriala sau in zona economica exclusiva a acestuia din urma. Intr-un astfel de caz, probele, dosarul cauzei, precum si orice cautiune sau alta garantie financiara depusa la autoritatile statului portului vor fi transmise statului riveran. Aceasta transmitere va exclude continuarea actiunii in statul portului.
    Art. 219
    Masuri de control asupra navigabilitatii vizand evitarea poluarii
    Sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a, statele care au constatat, la cerere sau din proprie initiativa, ca o nava, aflata intr-unul dintre porturile lor sau la una dintre instalatiile terminale in larg, a incalcat regulile si normele internationale aplicabile privind navigabilitatea navelor si prin aceasta ameninta sa cauzeze daune mediului marin, vor lua, pe cat le sta in putinta, masuri administrative pentru a impiedica aceasta nava sa plece in cursa. Ele nu o vor autoriza decat sa se indrepte spre cel mai apropiat santier corespunzator de reparatii si, dupa eliminarea cauzelor incalcarii, ii vor permite sa-si continue drumul fara intarziere.
    Art. 220
    Atributiile statului riveran
    1. Atunci cand o nava se gaseste de bunavoie intr-un port sau la o instalatie terminala in larg, statul portului poate sa intenteze, sub rezerva dispozitiilor sectiunii a 7-a, o actiune cu privire la orice incalcare a legilor si reglementarilor pe care le-a adoptat in conformitate cu conventia sau cu regulile si cu normele internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, daca incalcarea a fost comisa in marea sa teritoriala sau in zona sa economica exclusiva.
    2. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care navigheaza in marea sa teritoriala a incalcat, in timpul trecerii sale, legile si reglementarile pe care le-a adoptat in conformitate cu conventia sau cu regulile si cu normele internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, el poate, fara a aduce atingere dispozitiilor pertinente ale sectiunii a 3-a a partii a II-a, sa procedeze la o inspectare fizica a navei pentru constatarea incalcarii si, atunci cand elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara si, intre altele, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern, sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a.
    3. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care navigheaza in zona sa economica exclusiva sau in marea sa teritoriala a comis in zona economica exclusiva o incalcare a regulilor si normelor internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, sau a legilor si reglementarilor pe care le-a adoptat in conformitate cu aceste reguli si cu norme internationale si in aplicarea acestora, statul respectiv poate cere navei sa furnizeze informatii privind identitatea sa si portul sau de inmatriculare, ultimul si urmatorul sau port de escala si alte informatii pertinente necesare pentru a stabili daca a fost comisa o incalcare.
    4. Statele vor adopta legi si reglementari si vor lua masurile necesare pentru ca navele arborand pavilionul lor sa dea curs cererilor de informatii vizate la paragraful 3.
    5. Atunci cand un stat are motive serioase sa creada ca o nava care navigheaza in zona sa economica exclusiva sau in marea sa teritoriala a comis in zona economica exclusiva o incalcare vizata la paragraful 3, care a dus la deversari importante care au produs sau risca sa produca o poluare importanta, poate proceda la inspectarea fizica a navei pentru a constata daca a avut loc o incalcare, in situatia cand nava a refuzat sa dea informatii sau daca informatiile furnizate sunt in contradictie flagranta cu situatia de fapt sau daca circumstantele cazului justifica aceasta inspectie.
    6. Atunci cand exista dovezi evidente ca o nava care navigheaza in zona economica exclusiva sau in marea teritoriala a unui stat a comis o incalcare vizata la paragraful 3, care a dus la deversari care au produs sau risca sa produca daune importante litoralului sau intereselor conexe ale statului riveran, sau oricaror resurse din marea sa teritoriala sau din zona sa economica exclusiva, acest stat poate, sub rezerva prevederilor sectiunii a 7-a si daca elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara si, mai ales, sa ordone imobilizarea navei potrivit dreptului sau intern.
    7. In ciuda dispozitiilor paragrafului 6, in toate cazurile in care, prin intermediul organizatiei internationale competente, au fost stabilite sau au fost convenite in vreun alt mod proceduri corespunzatoare pentru garantarea respectarii obligatiilor privind depunerea unei cautiuni sau a unei alte garantii financiare corespunzatoare, statul riveran, daca este legat prin aceste proceduri, va autoriza nava sa-si continue cursa.
    8. Paragrafele 3 - 7 se vor aplica, de asemenea, legilor si reglementarilor nationale adoptate in virtutea dispozitiilor art. 211 paragraful 6.
    Art. 221
    Masuri destinate sa impiedice poluarea ca urmare a unui accident maritim
    1. Nici o dispozitie din prezenta parte nu aduce atingere dreptului pe care il au statele, in virtutea dreptului international atat cutumiar, cat si conventional, de a lua masuri proportionale cu daunele pe care le-au suferit efectiv sau de care sunt amenintate, pentru a-si proteja litoralul sau interesele conexe, inclusiv pescuitul, impotriva poluarii sau unei amenintari de poluare care rezulta dintr-un accident maritim sau din actele legate de un asemenea accident de la care sunt de asteptat, consecinte prejudiciabile importante si de a asigura respectarea acestor masuri dincolo de limitele marii teritoriale.
    2. In sensul prezentului articol, prin accident maritim se intelege un abordaj, o esuare sau alt incident de navigatie ori eveniment survenit la bordul sau in exteriorul unei nave si care antreneaza pagube materiale sau o amenintare iminenta de pagube materiale pentru o nava sau pentru incarcatura sa.
    Art. 222
    Asigurarea respectarii reglementarii referitoare la poluarea de origine atmosferica sau transatmosferica
    Statele vor asigura respectarea, in limitele spatiului aerian asupra caruia ele isi exercita suveranitatea sau cu privire la navele care arboreaza pavilionul lor sau la aeronavele inmatriculate de el, a legilor si reglementarilor pe care le-au adoptat conform dispozitiilor art. 212 paragraful 1 si altor dispozitii ale conventiei, vor adopta legi si reglementari si vor lua alte masuri pentru a aplica regulile si normele internationale aplicabile stabilite prin intermediul organizatiilor internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii de origine atmosferica sau transatmosferica, a mediului marin, conform tuturor regulilor si normelor internationale pertinente referitoare la securitatea navigatiei aeriene.

    Sectiunea a 7-a
    Garantii
    Art. 223
    Masuri vizand facilitarea desfasurarii unei actiuni
    Atunci cand este intentata o actiune in aplicarea prezentei parti, statele vor lua masuri pentru a facilita audierea de martori si admiterea de probe prezentate de catre autoritatile unui alt stat sau de catre organizatia internationala competenta si vor facilita participarea la dezbateri a reprezentantilor oficiali ai acestei organizatii, ai statului pavilionului sau ai oricarui stat afectat de poluarea rezultata din orice incalcare. Reprezentantii oficiali care participa la aceste dezbateri au drepturile si obligatiile prevazute de dreptul intern sau de dreptul international.
    Art. 224
    Exercitarea atributiilor de constrangere
    Numai agentii special imputerniciti, precum si navele de razboi sau aeronavele militare sau celelalte nave sau aeronave, care poarta semne exterioare indicand clar ca sunt afectate unui serviciu public si care sunt autorizate in acest scop, pot sa exercite actiuni de constrangere fata de navele straine in aplicarea prezentei parti.
    Art. 225
    Obligatia statelor de a evita consecintele nefaste pe care le pot avea actiunile lor de constrangere
    Atunci cand exercita, in virtutea prevederilor conventiei, actiunea de constrangere fata de navele straine, statele nu trebuie sa puna in pericol securitatea navigatiei sau sa expuna o nava vreunui risc, sa o conduca intr-un port ori intr-un loc de ancorare periculos si nici sa expuna mediul marin vreunui risc excesiv.
    Art. 226
    Anchetarea navelor straine
    1. a) Statele nu vor retine o nava straina mai mult decat este indispensabil scopurilor anchetei prevazute la art. 216, 218 si 220. Inspectarea fizica a unei nave straine trebuie sa fie limitata la examinarea certificatelor, a registrelor sau a altor documente pe care nava este obligata sa le detina, in virtutea regulilor si normelor internationale general acceptate, sau a oricaror documente similare; nu se poate intreprinde o inspectie fizica mai aprofundata a navei decat dupa aceasta examinare si numai daca:
    (i) exista motive serioase de a crede ca starea navei si a echipamentului sau nu corespunde in mod esential mentiunilor din documente;
    (ii) detinerea acestor documente nu este suficienta pentru a confirma sau a verifica incalcarea presupusa;
    (iii) nava nu dispune de certificate si documente valabile.
    b) Daca din ancheta reiese ca s-a produs o incalcare a legilor si reglementarilor aplicabile sau a regulilor si normelor internationale privind protejarea si conservarea mediului marin, se va proceda fara intarziere la eliberarea navei, dupa indeplinirea formalitatilor rezonabile, cum este depunerea unei cautiuni sau a unei alte garantii financiare;
    c) Fara a se aduce atingere regulilor si normelor internationale aplicabile in materie de navigabilitate a navelor, daca eliberarea unei nave ar urma sa antreneze un risc de daune inadmisibile pentru mediul marin, se poate refuza eliberarea navei sau i se poate permite acesteia sa-si continue cursa, dar cu conditia de a fi dusa pe santierul de reparatie cel mai apropiat. In cazul in care eliberarea navei a fost refuzata sau cand eliberarea navei a fost supusa unor conditii, statul pavilionului trebuie sa fie informat despre aceasta, fara intarziere, si poate cere aceasta eliberare conform partii a XV-a.
    2. Statele vor coopera la elaborarea de proceduri vizand evitarea oricarei inspectari fizice inutile a navelor pe mare.
    Art. 227
    Nediscriminarea fata de navele straine
    In exercitarea drepturilor si in indeplinirea obligatiilor lor in virtutea prevederilor prezentei conventii, statele nu trebuie sa supuna navele nici unui stat vreunei discriminari de drept sau de fapt.
    Art. 228
    Suspendarea actiunii de urmarire si restrictii la initierea urmaririi
    1. Atunci cand un stat porneste actiunea de urmarire in vederea reprimarii unei incalcari a legilor si reglementarilor aplicabile sau a regulilor si normelor internationale pentru prevenirea, reducerea si controlul poluarii de catre nave, comisa dincolo de marea sa teritoriala de o nava straina, aceasta urmarire este suspendata de indata ce statul pavilionului a pornit el insusi urmarirea pentru aceeasi incalcare in decurs de 6 luni de la introducerea primei actiuni, cu exceptia cazului in care aceasta se refera la un caz de daune grave cauzate statului riveran sau cand statul pavilionului in cauza nu si-a respectat in mod repetat obligatia de a asigura aplicarea efectiva a regulilor si normelor internationale in vigoare fata de incalcarile comise de navele sale. Statul de pavilion care a cerut suspendarea urmaririi conform dispozitiilor prezentului articol va remite in termen adecvat primului stat un dosar complet al cauzei si minutele procesului. Atunci cand tribunalele statului pavilionului s-au pronuntat asupra cauzei, se va dispune incetarea urmaririi. Dupa acoperirea cheltuielilor de procedura, orice cautiune sau orice garantie financiara depusa cu ocazia acestei urmariri va fi restituita de catre statul riveran.
    2. Nu se mai poate porni o actiune de urmarire impotriva unor nave straine, dupa expirarea unui termen de 3 ani, socotit de la data comiterii incalcarii, si nici un stat nu poate porni o asemenea urmarire, in cazul in care aceasta a fost deja pornita de un alt stat, sub rezerva prevederilor paragrafului 1.
    3. Prezentul articol nu afecteaza dreptul statului pavilionului de a lua orice masuri, inclusiv dreptul de a porni urmarirea, conform dreptului sau intern, independent de urmarirea pornita anterior de un alt stat.
    Art. 229
    Actiunea in raspundere civila
    Nici o dispozitie a prezentei conventii nu aduce atingere dreptului de a introduce o actiune in raspundere civila in caz de pierderi sau daune rezultand din poluarea mediului marin.
    Art. 230
    Sanctiuni pecuniare si respectarea drepturilor recunoscute ale acuzatului
    1. Numai sanctiuni pecuniare pot fi aplicate pentru incalcarea legilor si reglementarilor nationale sau a regulilor si normelor internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre nave straine, dincolo de marea teritoriala.
    2. Numai sanctiuni pecuniare pot fi aplicate pentru incalcarea legilor si reglementarilor nationale sau a regulilor si normelor internationale aplicabile vizand prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului marin de catre nave straine in marea teritoriala, daca nu este vorba de un act deliberat si grav de poluare.
    3. In desfasurarea urmaririi pornite in vederea reprimarii incalcarilor de acest tip comise de o nava straina, pentru care se pot aplica sanctiuni, drepturile recunoscute ale acuzatului trebuie sa fie respectate.
    Art. 231
    Notificarea statului pavilionului si celorlalte state interesate
    Statele vor notifica, fara intarziere, statului pavilionului si oricarui alt stat interesat orice masuri luate fata de navele straine, in aplicarea dispozitiilor sectiunii a 6-a, si vor transmite statului pavilionului toate rapoartele oficiale privind aceste masuri. Totusi, in cazul incalcarilor comise in marea teritoriala, obligatiile de mai sus ale statului riveran se aplica doar pentru masurile luate in cadrul urmaririi. Agentii diplomatici sau functionarii consulari si, in masura posibilului, autoritatile maritime ale statului pavilionului vor fi informate imediat despre orice masuri de acest fel.
    Art. 232
    Raspunderea statelor pentru masurile de asigurare a respectarii
    Statele sunt raspunzatoare de pierderile sau de pagubele care le sunt imputabile in urma unor masuri luate cu privire la aplicarea dispozitiilor sectiunii a 6-a, atunci cand aceste masuri sunt ilicite sau depasesc ceea ce, in mod rational, ar fi fost necesar in lumina informatiilor disponibile. Statele trebuie sa prevada cai de recurs in fata tribunalelor lor pentru actiunile in reparatie privind aceste pierderi sau pagube.
    Art. 233
    Garantii privind stramtorile folosite pentru navigatia internationala
    Nici o dispozitie a sectiunilor 5, 6 si 7 nu va aduce atingere regimului juridic al stramtorilor care servesc navigatiei internationale. Totusi, daca o nava straina, alta decat cele vizate la sectiunea a 10-a, a incalcat legile si reglementarile vizate la art. 42 paragraful 1 lit. a) si b), cauzand sau amenintand sa cauzeze pagube importante mediului marin al stramtorilor, statele riverane la stramtori pot lua masuri de constrangere corespunzatoare, cu respectarea mutatis mutandis a prezentei sectiuni.

    Sectiunea a 8-a
    Zone acoperite de gheturi
    Art. 234
    Zone acoperite de gheturi
    Statele riverane au dreptul sa adopte legi si reglementari nediscriminatorii si sa impuna respectarea lor in vederea prevenirii, reducerii si controlului poluarii mediului marin de catre nave in zonele acoperite de gheturi si cuprinse in limitele zonei lor economice exclusive, atunci cand conditiile climaterice deosebit de aspre si faptul ca aceste zone sunt acoperite de gheturi in cea mai mare parte a anului constituie obstacole in calea navigatiei sau o fac deosebit de periculoasa si cand poluarea mediului marin risca sa afecteze in mod grav echilibrul ecologic sau sa-l perturbe in mod ireversibil. Aceste legi si reglementari vor tine seama, in mod cuvenit, de navigatie, ca si de protectia si conservarea mediului marin pe baza datelor stiintifice cele mai sigure de care se poate dispune.

    Sectiunea a 9-a
    Raspundere
    Art. 235
    Raspundere
    1. Statele sunt tinute sa indeplineasca obligatiile internationale in ce priveste protectia si conservarea mediului marin. Ele isi angajeaza raspunderea potrivit dreptului international.
    2. Statele vor asigura ca dreptul lor intern sa ofere cai de recurs care sa permita obtinerea unei despagubiri rapide si adecvate sau a oricarei alte reparatii pentru daunele care rezulta din poluarea mediului marin de catre persoane fizice sau juridice aflate sub jurisdictia lor.
    3. In vederea asigurarii unei despagubiri rapide si adecvate pentru orice daune rezultand din poluarea mediului marin, statele vor coopera pentru asigurarea aplicarii si dezvoltarii dreptului international al raspunderii in ce priveste evaluarea si despagubirea pentru daune si reglementarea diferendelor in materie, precum si, daca este cazul, elaborarea de criterii si proceduri pentru plata unor despagubiri adecvate, instituind, de exemplu, un sistem de asigurari obligatorii sau fonduri de despagubiri.

    Sectiunea a 10-a
    Imunitate suverana
    Art. 236
    Imunitate suverana
    Dispozitiile Conventiei asupra protectiei si conservarii mediului marin nu se aplica nici navelor de razboi sau navelor auxiliare, nici altor nave sau aeronave care apartin unui stat sau sunt folosite de el, daca acesta le utilizeaza in momentul respectiv exclusiv in scopuri publice necomerciale. Totusi fiecare stat va lua masurile corespunzatoare care sa nu afecteze operatiunile sau capacitatea operationala a navelor sau a aeronavelor care ii apartin sau pe care le foloseste, astfel incat aceste nave si aeronave sa actioneze, pe cat posibil, intr-un mod compatibil cu conventia.

    Sectiunea a 11-a
    Obligatiile care decurg din alte conventii asupra protectiei si conservarii mediului marin
    Art. 237
    Obligatiile care decurg din alte conventii asupra protectiei si conservarii mediului marin
    1. Prezenta parte nu afecteaza obligatiile speciale asumate de state in virtutea unor conventii si acorduri specifice incheiate anterior in materie de protectie si de conservare a mediului marin si nici acordurile care pot fi incheiate in aplicarea principiilor generale enuntate in conventie.
    2. Statele se vor achita de obligatiile specifice asumate in ce priveste protectia si conservarea mediului marin, in virtutea unor conventii speciale, intr-un mod compatibil cu principiile si obiectivele generale ale conventiei.

    Partea a XIII-a
    Cercetarea stiintifica marina

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 238
    Dreptul de a efectua cercetari stiintifice marine
    Toate statele, oricare ar fi situatia lor geografica, precum si organizatiile internationale competente au dreptul de a efectua cercetari stiintifice marine sub rezerva drepturilor si obligatiilor altor state, asa cum sunt ele definite in conventie.
    Art. 239
    Obligatia de a favoriza cercetarea stiintifica marina
    Statele si organizatiile internationale competente vor incuraja si facilita dezvoltarea si desfasurarea cercetarii stiintifice marine potrivit conventiei.
    Art. 240
    Principii generale care guverneaza desfasurarea cercetarii stiintifice marine
    Cercetarea stiintifica marina se va conforma urmatoarelor principii:
    a) va fi efectuata exclusiv in scopuri pasnice;
    b) va fi efectuata utilizandu-se metode si mijloace stiintifice corespunzatoare compatibile cu conventia;
    c) ea nu va stanjeni in mod nejustificat celelalte utilizari legitime ale marii, compatibile cu conventia, si va fi, in modul cuvenit, luata in considerare in cursul acestor utilizari;
    d) va fi efectuata conform tuturor reglementarilor pertinente adoptate in aplicarea conventiei, inclusiv celor care vizeaza protectia si conservarea mediului marin.
    Art. 241
    Nerecunoasterea cercetarii stiintifice marine ca fundament juridic al vreunei revendicari
    Cercetarea stiintifica marina nu va constitui temei juridic pentru nici o revendicare asupra vreunei parti oarecare a mediului marin sau a resurselor sale.

    Sectiunea a 2-a
    Cooperare internationala
    Art. 242
    Obligatia de a favoriza cooperarea internationala
    1. Conformandu-se principiului respectarii suveranitatii si a jurisdictiei si pe baza reciprocitatii avantajelor, statele si organizatiile internationale competente vor favoriza cooperarea internationala in materie de cercetare stiintifica marina in scopuri pasnice.
    2. In acest context si fara a aduce prejudicii drepturilor si obligatiilor statelor in virtutea conventiei, un stat, actionand in aplicarea prezentei parti, va oferi altor state, dupa cum va fi cazul, posibilitati rezonabile de a obtine de la acesta sau cu cooperarea acestuia informatiile necesare pentru prevenirea si controlul efectelor daunatoare sanatatii si securitatii persoanelor si mediului inconjurator.
    Art. 243
    Crearea de conditii favorabile
    Statele si organizatiile internationale competente vor coopera, prin incheierea de acorduri bilaterale si multilaterale, pentru a crea conditii favorabile desfasurarii cercetarii stiintifice asupra mediului marin si pentru conjugarea eforturilor cercetatorilor care studiaza natura fenomenelor si proceselor care se manifesta in acest mediu marin si interactiunea lor.
    Art. 244
    Publicarea si difuzarea de informatii si cunostinte
    1. Statele si organizatiile internationale competente vor publica si difuza, pe cai corespunzatoare si conform conventiei, informatii asupra principalelor programe elaborate si obiectivelor acestora, precum si cunostintele rezultate din cercetarea stiintifica marina.
    2. In acest scop, statele, atat individual cat si in cooperare cu alte state si cu organizatiile internationale competente, vor favoriza activ transmiterea datelor si informatiilor stiintifice si transferul, in special catre statele in curs de dezvoltare, al cunostintelor rezultate din cercetarea stiintifica marina, precum si intarirea capacitatii proprii a acestor state de a efectua cercetari stiintifice marine, in special prin programe destinate sa asigure un invatamant si o pregatire adecvata personalului lor tehnic si stiintific.

    Sectiunea a 3-a
    Desfasurarea si promovarea cercetarii stiintifice
    Art. 245
    Cercetarea stiintifica marina in marea teritoriala
    Statele riverane, in exercitarea suveranitatii lor, au dreptul exclusiv de a reglementa, autoriza si efectua cercetari stiintifice marine in marea lor teritoriala. Cercetarea stiintifica marina in marea teritoriala nu poate fi efectuata decat cu consimtamantul expres al statului riveran si in conditiile stabilite de catre acesta.
    Art. 246
    Cercetarea stiintifica marina in zona economica exclusiva si pe platoul continental
    1. Statele riverane, in exercitarea jurisdictiei lor, au dreptul de a reglementa, autoriza si efectua cercetari stiintifice marine in zona lor economica exclusiva si pe platoul lor continental, in conformitate cu dispozitiile pertinente ale conventiei.
    2. Cercetarea stiintifica marina in zona economica exclusiva si pe platoul continental se va efectua cu consimtamantul statului riveran.
    3. In imprejurari normale, statele riverane isi vor da consimtamantul pentru realizarea proiectelor de cercetare stiintifica marina pe care statele sau organizatiile internationale competente intentioneaza sa le intreprinda in zona lor exclusiva sau pe platoul lor continental conform conventiei, in scopuri exclusiv pasnice si in vederea sporirii cunostintelor stiintifice asupra mediului marin in interesul intregii umanitatii. In acest scop, statele riverane vor adopta reguli si proceduri care sa asigure ca acest consimtamant va fi acordat in termen rezonabil si nu va fi refuzat in mod abuziv.
    4. In scopul aplicarii paragrafului 3, imprejurarile vor fi considerate normale chiar in absenta relatiilor diplomatice dintre statele riverane si statul care isi propune sa efectueze cercetari.
    5. Statele riverane pot totusi, in mod discretionar, sa refuze consimtamantul lor pentru executarea unui proiect de cercetare stiintifica marina de catre un alt stat sau de catre o organizatie internationala competenta in zona economica exclusiva sau pe platoul lor continental, in cazurile urmatoare:
    a) daca proiectul are o incidenta directa asupra explorarii si exploatarii resurselor naturale, biologice sau nebiologice;
    b) daca proiectul prevede forari in platoul continental, utilizarea de explozivi sau introducerea de substante nocive in mediul marin;
    c) daca proiectul prevede construirea, exploatarea sau utilizarea insulelor artificiale, a instalatiilor si a lucrarilor vizate de art. 60 si 80;
    d) daca informatiile referitoare la natura si obiectivele proiectului, comunicate in virtutea art. 248, sunt inexacte sau daca statul sau organizatia internationala competenta, autoare a proiectului, nu s-a achitat de obligatiile contractate fata de statul riveran interesat dintr-un proiect de cercetare anterior.
    6. In pofida dispozitiilor paragrafului 5, statele riverane nu-si pot exercita puterea lor discretionara de a refuza consimtamantul in virtutea lit. a) a acestui paragraf, in ce priveste proiectele de cercetare stiintifica marina ce urmeaza sa fie intreprinse, conform prezentei parti, pe platoul continental, dincolo de limita celor 200 de mile marine de la liniile de baza de la care se masoara latimea marii teritoriale, in afara de zonele specifice pe care ele pot, in orice moment, sa le desemneze oficial ca facand obiectul sau urmand sa faca obiectul, intr-un interval de timp rezonabil, unor lucrari intense de exploatare sau de explorare aprofundata. Statele riverane vor notifica in termen rezonabil zonele pe care le desemneaza astfel, ca si modificarile ce li se aduc, dar nu vor fi obligate sa furnizeze detalii asupra lucrarilor ai caror obiect il constituie.
    7. Paragraful 6 se aplica fara sa se aduca atingere drepturilor asupra platoului continental, recunoscute statelor riverane la art. 77.
    8. Cercetarile stiintifice marine, vizate in prezentul articol, nu vor stanjeni in mod nejustificat activitatile intreprinse de statele riverane in exercitarea drepturilor suverane si a jurisdictiei prevazute in conventie.
    Art. 247
    Proiecte de cercetare realizate de catre organizatii internationale sau sub auspiciile lor
    Un stat riveran, care este membru al unei organizatii internationale sau este legat de o asemenea organizatie printr-un acord bilateral si in a carui zona economica exclusiva sau pe al carui platou continental organizatia vrea sa execute direct sau sa dispuna executarea, sub auspiciile sale, a unui proiect de cercetare stiintifica marina, va fi considerat ca a autorizat executarea proiectului conform specificatiilor convenite, daca a aprobat proiectul detaliat, cand organizatia a luat hotararea de a-l intreprinde, sau daca acest stat este dispus sa participe la acesta si nu a emis nici o obiectie la expirarea unui termen de 4 luni din momentul in care organizatia i-a notificat proiectul.
    Art. 248
    Obligatia de a furniza informatii statului riveran
    Statele si organizatiile internationale competente care intentioneaza sa intreprinda cercetari stiintifice marine in zona economica exclusiva sau pe platoul continental al unui stat riveran vor furniza acestuia din urma, cu cel putin 6 luni inainte de data propusa pentru inceperea proiectului de cercetare stiintifica marina, o descriere completa cu privire la:
    a) natura si obiectivele proiectului;
    b) metoda si mijloacele care vor fi utilizate, precizand denumirea, tonajul, tipul si categoria navelor si o descriere a materialului stiintific;
    c) zonele geografice exacte in care va fi executat proiectul;
    d) datele prevazute ale primei sosiri si ale ultimei plecari a navelor de cercetare sau cele ale instalarii si retragerii materialului de cercetare, dupa caz;
    e) numele institutiei care patroneaza proiectul de cercetare, al directorului acestei institutii si al persoanei care conduce proiectul;
    f) masura in care se apreciaza ca statul riveran ar trebui sa participe la proiect sau sa fie reprezentat la acesta.
    Art. 249
    Obligatia de a indeplini anumite conditii
    1. Statele si organizatiile internationale competente care efectueaza cercetari stiintifice marine in zona economica exclusiva sau pe platoul continental al unui stat riveran trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
    a) sa garanteze statului riveran, daca acesta doreste, dreptul de a participa la proiectul de cercetare stiintifica marina sau de a fi reprezentat, in special atunci cand acest lucru este posibil, la bordul navelor si al altor ambarcatiuni de cercetare sau la instalatiile de cercetare stiintifica, dar fara ca cercetatorilor acestui stat sa li se plateasca vreo remuneratie si fara ca acesta din urma sa fie obligat sa participe la finantarea proiectului;
    b) sa furnizeze statului riveran, la cererea sa, rapoarte preliminare, indata ce acest lucru este posibil, precum si rezultatele si concluziile finale, atunci cand cercetarile s-au incheiat;
    c) sa se angajeze sa permita statului riveran, la cererea sa, accesul la toate esantioanele si datele obtinute in cadrul proiectului de cercetare stiintifica marina si sa-i furnizeze date care pot fi reproduse si esantioane care pot fi fractionate fara ca aceasta sa dauneze valorii lor stiintifice;
    d) sa furnizeze statului riveran, la cerere, o evaluare a acestor date, esantioane si rezultate ale cercetarii sau sa-l ajute la evaluarea si interpretarea lor;
    e) sa faca in asa fel, sub rezerva paragrafului 2, incat rezultatele cercetarilor sa devina disponibile cat mai repede cu putinta pe plan international, pe cai nationale sau internationale corespunzatoare;
    f) sa informeze imediat statul riveran asupra oricarei modificari majore aduse proiectului de cercetare;
    g) sa ridice instalatiile si materialul de cercetare stiintifica, atunci cand cercetarea s-a incheiat, daca nu s-a convenit altfel.
    2. Prezentul articol se aplica fara a se aduce atingere conditiilor stabilite prin legile si reglementarile statului riveran, in ce priveste exercitarea dreptului sau discretionar de a acorda sau de a refuza consimtamantul potrivit art. 246 paragraful 5, inclusiv obligatia de a obtine acordul sau prealabil pentru difuzarea pe plan international a rezultatelor cercetarilor obtinute in cadrul unui proiect legat direct de explorarea si exploatarea resurselor naturale.
    Art. 250
    Comunicari privind proiectele de cercetare stiintifica marina
    Comunicarile privind proiectele de cercetare stiintifica marina se vor face pe caile oficiale obisnuite, afara de cazul cand s-ar fi convenit altfel.
    Art. 251
    Criterii generale si principii directoare
    Statele se vor stradui sa promoveze, prin intermediul organizatiilor internationale competente, stabilirea de criterii generale si de principii directoare menite sa le ajute sa determine natura si implicatiile lucrarilor de cercetare stiintifica marina.
    Art. 252
    Consimtamantul tacit
    Statele sau organizatiile internationale competente pot pune in executare un proiect de cercetare stiintifica marina, la expirarea unui termen de 6 luni, socotit de la data la care informatiile cerute in virtutea art. 248 au fost comunicate statului riveran, in afara cazului cand, in termen de 4 luni de la primirea acestor informatii, acesta a instiintat statul sau organizatia care isi propune sa efectueze cercetarile ca:
    a) refuza consimtamantul sau in virtutea art. 246; sau ca
    b) informatiile furnizate de catre acel stat sau de catre acea organizatie internationala competenta, referitoare la natura sau obiectivele proiectului, nu corespund faptelor evidente; sau ca
    c) are nevoie de date suplimentare referitoare la informatiile sau conditiile vizate de art. 248 si 249; sau ca
    d) obligatiile decurgand din conditiile stabilite de art. 249, referitoare la un proiect precedent de cercetare marina executat de acel stat sau de acea organizatie nu au fost indeplinite.
    Art. 253
    Suspendarea sau incetarea lucrarilor de cercetare stiintifica marina
    1. Statul riveran are dreptul sa ceara suspendarea lucrarilor de cercetare stiintifica marina in curs de desfasurare in zona sa economica sau pe platoul continental, daca:
    a) aceste lucrari nu sunt efectuate in conformitate cu informatiile comunicate potrivit art. 248, pe baza carora statul riveran si-a dat consimtamantul;
    sau
    b) statul sau organizatia internationala competenta care le desfasoara nu respecta dispozitiile art. 249 referitoare la drepturile statului riveran in ceea ce priveste proiectul de cercetare stiintifica marina.
    2. Statul riveran are dreptul de a cere incetarea tuturor lucrarilor de cercetare stiintifica marina, in toate cazurile in care nerespectarea art. 248 echivaleaza cu o modificare importanta a proiectului sau a lucrarilor de cercetare.
    3. Statul riveran poate, de asemenea, sa ceara incetarea lucrarilor de cercetare stiintifica marina, daca nu se inlatura intr-un termen rezonabil oricare dintre situatiile vizate la paragraful 1.
    4. Dupa primirea notificarii din partea statului riveran despre hotararea de a dispune suspendarea sau incetarea lucrarilor de cercetare stiintifica marina, statele sau organizatiile internationale competente, autorizate sa efectueze aceste lucrari, vor pune capat acelor lucrari care fac obiectul notificarii.
    5. Ordinul de suspendare dat in virtutea paragrafului 1 va fi revocat de statul riveran, iar proiectul de cercetare stiintifica marina va putea continua, de indata ce statul sau organizatia internationala competenta care efectueaza aceste lucrari de cercetare stiintifica marina s-a conformat conditiilor prevazute la art. 248 si 249.
    Art. 254
    Drepturile statelor vecine fara litoral si ale statelor vecine dezavantajate geografic
    1. Statele si organizatiile internationale competente care au prezentat unui stat riveran un proiect de cercetare stiintifica marina vizat la art. 246 paragraful 3 vor instiinta despre aceasta statele vecine fara litoral si statele vecine dezavantajate geografic si vor notifica statului riveran trimiterea acestei instiintari.
    2. O data ce statul riveran in cauza si-a dat consimtamantul la proiect, conform art. 246 si altor dispozitii pertinente ale conventiei, statele si organizatiile internationale competente care intreprind proiectul vor furniza statelor vecine fara litoral si statelor vecine dezavantajate geografic, la cerere si dupa cum va fi cazul, informatiile specificate la art. 248 si la art. 249 paragraful 1 lit. f).
    3. Statelor fara litoral si statelor dezavantajate geografic, vizate mai sus, li se va acorda, la cerere, posibilitatea de a participa, in masura in care se poate face aceasta, la proiectul de cercetare stiintifica marina prevazut, prin intermediul unor experti calificati desemnati de ele si nerefuzati de statul riveran, potrivit conditiilor asupra carora statul riveran si statul sau organizatiile internationale competente care efectueaza lucrari de cercetare stiintifica marina au convenit pentru executarea proiectului in conformitate cu conventia.
    4. Statele si organizatiile internationale competente vizate la paragraful 1 vor furniza, la cerere, statelor fara litoral si statelor dezavantajate geografic, vizate mai sus, informatiile si asistenta specificata la art. 249 paragraful 1 lit. d), sub rezerva paragrafului 2 al aceluiasi articol.
    Art. 255
    Masuri vizand facilitarea cercetarii stiintifice marine si asistenta pentru navele de cercetare
    Statele se vor stradui sa adopte reguli, reglementari si proceduri rezonabile pentru incurajarea si facilitarea cercetarilor stiintifice marine efectuate, conform conventiei, dincolo de marea lor teritoriala si, la nevoie, sa faciliteze navelor de cercetare stiintifica marina care se conformeaza dispozitiilor pertinente ale prezentei parti accesul in porturile lor, sub rezerva legilor si reglementarilor lor, si sa incurajeze acordarea de asistenta acestor nave.
    Art. 256
    Cercetarea stiintifica marina in zona
    Toate statele, oricare ar fi situarea lor geografica, precum si organizatiile internationale competente au dreptul sa efectueze cercetari stiintifice marine in zona, conform partii a XI-a.
    Art. 257
    Cercetarea stiintifica marina in coloana de apa de dincolo de limitele zonei economice exclusive
    Toate statele, oricare ar fi situarea lor geografica, precum si organizatiile internationale competente au dreptul, conform prezentei conventii, sa efectueze cercetari stiintifice marine in coloana de apa de dincolo de limitele zonei economice exclusive.

    Sectiunea a 4-a
    Instalatii si material de cercetare stiintifica in mediul marin
    Art. 258
    Amplasare si utilizare
    Amplasarea si utilizarea de instalatii sau de material de cercetare stiintifica de orice tip, in oricare zona a mediului marin, vor fi subordonate acelorasi conditii ca si cele prevazute de prezenta conventie pentru desfasurarea cercetarii stiintifice marine in zona respectiva.
    Art. 259
    Regim juridic
    Instalatiile sau materialul vizat in prezenta sectiune nu au regim de insule. Ele nu au mare teritoriala proprie, iar prezenta lor nu influenteaza asupra delimitarii marii teritoriale, zonei economice exclusive sau platoului continental.
    Art. 260
    Zone de securitate
    Zone de securitate cu o latime rezonabila care sa nu depaseasca 500 de metri pot fi stabilite in jurul instalatiilor de cercetare stiintifica conform dispozitiilor pertinente ale conventiei. Toate statele vor veghea ca navele lor sa respecte aceste zone de securitate.
    Art. 261
    Obligatia de a nu crea obstacole navigatiei internationale
    Amplasarea si utilizarea de instalatii sau de material de cercetare stiintifica de orice tip nu trebuie sa impiedice navigatia pe rutele utilizate pentru navigatia internationala.
    Art. 262
    Semne de identificare si mijloace de semnalizare
    Instalatiile sau materialul vizate in prezenta sectiune trebuie sa fie prevazute cu semne de identificare indicand statul de inmatriculare sau organizatia internationala careia ii apartin, precum si cu mijloacele corespunzatoare de semnalizare convenite pe plan international pentru a asigura securitatea navigatiei maritime si aeriene, tinand seama de regulile si normele stabilite de catre organizatiile internationale competente.

    Sectiunea a 5-a
    Raspundere
    Art. 263
    Raspundere
    1. Statele si organizatiile internationale competente sunt tinute sa vegheze ca cercetarile stiintifice marine, fie ca sunt intreprinse de ele insele sau in contul lor, sa fie efectuate conform conventiei.
    2. Statele si organizatiile internationale competente isi angajeaza raspunderea pentru masurile pe care le iau incalcand conventia, in ceea ce priveste lucrarile de cercetare stiintifica marina efectuate de catre alte state, de catre persoane fizice sau juridice avand nationalitatea acestor state, sau de catre organizatiile internationale competente, si trebuie sa repare daunele cauzate prin asemenea masuri.
    3. Statele si organizatiile internationale competente sunt raspunzatoare in virtutea art. 235 de daunele produse prin poluarea mediului marin rezultata din cercetarile stiintifice marine efectuate de catre ele insele sau in contul lor.

    Sectiunea a 6-a
    Rezolvarea diferendelor si masuri conservatoare
    Art. 264
    Rezolvarea diferendelor
    Diferendele referitoare la interpretarea sau aplicarea dispozitiilor conventiei cu privire la cercetarea stiintifica marina vor fi rezolvate in conformitate cu sectiunile a 2-a si a 3-a ale partii a XV-a.
    Art. 265
    Masuri conservatoare
    Pana la rezolvarea diferendelor, conform sectiunilor a 2-a si a 3-a ale partii a XV-a, statul sau organizatia internationala competenta, autorizata sa execute un proiect de cercetare stiintifica marina, nu va permite sa se intreprinda sau sa se continue cercetarile fara consimtamantul expres al statului riveran interesat.

    Partea a XIV-a
    Dezvoltarea si transferul de tehnologii marine

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 266
    Promovarea dezvoltarii si transferului de tehnologii marine
    1. Statele, actionand fie direct, fie prin intermediul organizatiilor internationale competente, vor coopera, in masura posibilitatilor lor, in scopul de a favoriza in mod activ dezvoltarea si transferul de cunostinte stiintifice si de tehnologii marine, potrivit unor modalitati si conditii juste si rezonabile.
    2. Statele vor favoriza dezvoltarea capacitatii in domeniul stiintelor si tehnologiilor marine a acelora dintre ele care au nevoie si cer sa beneficieze de asistenta tehnica in acest domeniu, in special a statelor in curs de dezvoltare, inclusiv a statelor fara litoral sau geografic dezavantajate, in ceea ce priveste explorarea, exploatarea, conservarea si gestiunea resurselor marii, protectia si conservarea mediului marin, cercetarea stiintifica marina si alte activitati executate in mediul marin, care sunt compatibile cu conventia, in scopul accelerarii progresului social si economic al statelor in curs de dezvoltare.
    3. Statele se vor stradui sa favorizeze instaurarea unor conditii economice si juridice favorabile transferului tehnologiilor marine pe o baza echitabila, spre binele tuturor partilor interesate.
    Art. 267
    Protectia intereselor legitime
    Statele, favorizand cooperarea potrivit art. 266, vor tine seama in mod cuvenit de toate interesele legitime, ca si de drepturile si obligatiile detinatorilor, furnizorilor si dobanditorilor de tehnologie marina.
    Art. 268
    Obiective fundamentale
    Statele, actionand fie direct, fie prin intermediul organizatiilor internationale competente, vor promova:
    a) dobandirea, evaluarea si difuzarea de cunostinte in domeniul tehnologiilor marine; ele vor facilita accesul la informatiile si datele pertinente;
    b) dezvoltarea de tehnologii marine corespunzatoare;
    c) dezvoltarea infrastructurii tehnice necesare pentru facilitarea transferului de tehnologii marine;
    d) punerea in valoare a resurselor umane prin pregatirea si instruirea unor cetateni ai statelor in curs de dezvoltare, in special ai acelor state care sunt cel mai putin avansate; si
    e) cooperarea internationala la toate nivelurile, indeosebi cooperarea regionala, subregionala si bilaterala.
    Art. 269
    Masuri (de luat) pentru atingerea obiectivelor fundamentale
    In scopul atingerii obiectivelor vizate de art. 268, statele vor actiona, fie direct, fie prin intermediul organizatiilor internationale competente, intre altele, pentru:
    a) stabilirea de programe de cooperare tehnica in scopul transferului efectiv al tehnologiilor marine de orice fel catre statele care au nevoie si solicita sa beneficieze de asistenta tehnica in acest domeniu, indeosebi catre statele in curs de dezvoltare, fara litoral sau dezavantajate geografic, precum si catre alte state in curs de dezvoltare care nu au fost in masura fie sa creeze, fie sa dezvolte propria lor capacitate tehnologica in domeniul stiintelor marine si in cel al explorarii si exploatarii resurselor marine si nici sa dezvolte infrastructura pe care o implica aceste tehnologii;
    b) favorizarea instaurarii unor conditii favorabile incheierii de acorduri, de contracte sau de alte aranjamente similare, in conditii echitabile si rezonabile;
    c) tinerea de conferinte, de seminarii si colocvii pe teme stiintifice si tehnologice si anume asupra politicilor si metodelor de adoptat pentru transferul tehnologiilor marine;
    d) favorizarea schimbului de oameni de stiinta, de tehnicieni si alti experti;
    e) elaborarea de proiecte si promovarea intreprinderilor mixte si a altor forme de cooperare bilaterala si multilaterala.

    Sectiunea a 2-a
    Cooperarea internationala
    Art. 270
    Cadrul cooperarii internationale
    Cooperarea internationala in scopul dezvoltarii si al transferului de tehnologii marine se va exercita, atunci cand acest lucru va fi posibil si adecvat, atat in cadrul programelor bilaterale regionale si multilaterale existente, cat si in cadrul unor programe largite si al unor noi programe vizand facilitarea cercetarii stiintifice marine si a transferului de tehnologii marine, in special in domenii noi, precum si o finantare internationala corespunzatoare a cercetarii oceanice si a punerii in valoare a oceanelor.
    Art. 271
    Principii directoare, criterii si norme
    Statele, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale competente, vor actiona pentru elaborarea de principii directoare, criterii si norme general acceptate pentru transferul tehnologiilor marine in cadrul unor aranjamente bilaterale sau in cadrul organizatiilor internationale si al altor organisme, tinand seama in special de interesele si nevoile statelor in curs de dezvoltare.
    Art. 272
    Coordonarea programelor internationale
    In domeniul transferului de tehnologii marine, statele se vor stradui sa faca in asa fel incat organizatiile internationale competente sa-si coordoneze activitatile, inclusiv toate programele regionale sau mondiale, tinand seama de interesele si de nevoile statelor in curs de dezvoltare, in special ale statelor fara litoral sau dezavantajate din punct de vedere geografic.
    Art. 273
    Cooperarea cu organizatiile internationale si cu autoritatea
    Statele vor coopera, in mod activ, cu organizatiile internationale competente si cu autoritatea pentru a se incuraja si facilita transferul catre statele in curs de dezvoltare, catre cetatenii acestora si catre intreprindere, de cunostinte practice si de tehnologii marine referitoare la activitatile desfasurate in zona.
    Art. 274
    Obiectivele autoritatii
    Tinand seama de toate interesele legitime, precum si de drepturile si de obligatiile detinatorilor, ale furnizorilor si ale dobanditorilor de tehnologii, autoritatea va face in asa fel, in ce priveste activitatile desfasurate in zona, incat:
    a) conform principiului repartizarii geografice echitabile, cetateni ai statelor in curs de dezvoltare, fie ca este vorba de state riverane, fara litoral sau dezavantajate geografic, sa fie angajati ca stagiari printre membrii personalului tehnic, de gestiune si de cercetare recrutat pentru nevoile activitatii sale;
    b) documentatia tehnica asupra materialului, masinilor, dispozitivelor si procedeelor folosite sa fie pusa la dispozitia tuturor statelor, indeosebi a statelor in curs de dezvoltare care au nevoie si solicita sa beneficieze de asistenta tehnica in acest domeniu;
    c) sa se adopte, in cadrul sau, dispozitii corespunzatoare pentru a facilita dobandirea de catre statele care au nevoie si solicita sa beneficieze de asistenta tehnica in domeniul tehnologiilor marine, indeosebi statele in curs de dezvoltare, si de catre cetatenii acestora, a cunostintelor si deprinderilor necesare, inclusiv dobandirea unei pregatiri profesionale;
    d) statele care au nevoie si solicita sa beneficieze de asistenta tehnica in acest domeniu, indeosebi statele in curs de dezvoltare, sa primeasca asistenta pentru dobandirea echipamentului, procedeelor, materialelor si a cunostintelor tehnice necesare in cadrul aranjamentelor financiare prevazute in conventie.

    Sectiunea a 3-a
    Centre nationale si regionale de cercetare stiintifica si tehnica marina
    Art. 275
    Crearea de centre nationale
    1. Statele, direct sau prin intermediul organizatiilor internationale competente si al autoritatii, vor favoriza crearea, indeosebi in statele riverane in curs de dezvoltare, de centre nationale de cercetare stiintifica si tehnica marina, si consolidarea centrelor nationale existente, pentru a stimula si a face sa progreseze cercetarea stiintifica marina in aceste state si a spori capacitatile lor respective de a utiliza si a conserva resursele lor marine in scopuri economice.
    2. Statele, prin intermediul organizatiilor internationale competente si al autoritatii, vor acorda un sprijin adecvat pentru facilitarea crearii si consolidarii de centre nationale, cu scopul de a pune mijloacele de pregatire superioara, echipamentul, cunostintele practice si deprinderile necesare, precum si experti tehnici, la dispozitia statelor care au nevoie si solicita sa beneficieze de o asemenea asistenta.
    Art. 276
    Crearea de centre regionale
    1. Statele vor facilita, in coordonare cu organizatiile internationale competente, cu autoritatea si institutele nationale de cercetare stiintifica si tehnica marina, crearea, indeosebi in statele in curs de dezvoltare, de centre regionale de cercetare stiintifica si tehnica marina, cu scopul de a stimula si de a face sa progreseze cercetarea stiintifica marina in aceste state si de a favoriza transferul de tehnologii marine.
    2. Toate statele din aceste regiuni vor coopera cu centrele regionale pentru a asigura realizarea mai eficienta a obiectivelor lor.
    Art. 277
    Functiile centrelor regionale
    Centrele regionale, printre alte functii, sunt insarcinate sa asigure:
    a) programe de pregatire si de instructie, la toate nivelurile, in diverse domenii ale cercetarii stiintifice si tehnice marine, in special biologia marina, inclusiv conservarea si gestiunea resurselor biologice, oceanografia, hidrografia, ingineria, explorarea geologica a teritoriilor submarine, extractia miniera si tehnologiile de desalinizare a apei;
    b) studii de gestiune;
    c) programe de studii in legatura cu protectia si conservarea mediului marin si prevenirea, reducerea si controlul poluarii;
    d) organizarea de conferinte, seminarii si colocvii regionale;
    e) culegerea si prelucrarea de date si informatii in domeniul stiintelor si tehnologiilor marine;
    f) difuzarea rapida a rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnice marine in publicatii usor accesibile;
    g) difuzarea de informatii asupra politicilor nationale privind transferul de tehnologie marina si studiul comparativ sistematic al acestor politici;
    h) compilarea si sistematizarea informatiilor referitoare la comercializarea tehnologiilor, precum si la contracte si alte aranjamente referitoare la brevete;
    i) cooperarea tehnica cu alte state din regiune.

    Sectiunea a 4-a
    Cooperarea dintre organizatii internationale
    Art. 278
    Cooperarea dintre organizatii internationale
    Organizatiile internationale competente vizate in prezenta parte si in partea a XIII-a vor lua toate masurile necesare pentru a se achita, direct sau in stransa cooperare, de functiile si responsabilitatile ce le revin in virtutea prezentei parti.

    Partea a XV-a
    Rezolvarea diferendelor

    Sectiunea 1
    Dispozitii generale
    Art. 279
    Obligatia de a rezolva diferendele prin mijloace pasnice
    Statele parti vor rezolva orice diferend care ar putea sa apara intre ele in legatura cu interpretarea sau aplicarea conventiei, prin mijloace pasnice, conform art. 2 paragraful 3 al Cartei Natiunilor Unite, si, in acest scop, vor cauta solutionarea lor prin mijloacele indicate la art. 33 paragraful 1 al Cartei.
    Art. 280
    Rezolvarea diferendelor prin orice mijloc pasnic ales de parti
    Nici o dispozitie a prezentei parti nu afecteaza dreptul statelor parti de a conveni in orice moment sa rezolve, prin orice mijloc pasnic la alegerea lor, un diferend care ar putea sa apara intre ele in legatura cu interpretarea sau cu aplicarea conventiei.
    Art. 281
    Procedura de urmat daca partile nu au ajuns la o solutie
    1. Atunci cand statele parti, care sunt parti la un diferend referitor la interpretarea sau aplicarea conventiei, au convenit sa caute rezolvarea lui printr-un mijloc pasnic la alegerea lor, procedurile prevazute in prezenta parte nu se vor aplica decat daca nu s-a ajuns la o rezolvare prin acest mijloc si daca acordul dintre parti nu exclude posibilitatea angajarii unei alte proceduri.
    2. Daca partile au convenit asupra unui termen, paragraful 1 nu se aplica decat dupa expirarea acelui termen.
    Art. 282
    Obligatii rezultand din acorduri generale, regionale sau bilaterale
    Atunci cand statele parti, care sunt parti la un diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea conventiei, au convenit, in cadrul unui acord general, regional sau bilateral, ori in orice alt mod, ca un asemenea diferend sa fie supus, la cererea uneia dintre parti, unei proceduri implicand o decizie obligatorie, aceasta procedura se va aplica in locul celei prevazute in prezenta parte, in afara de cazul cand partile in litigiu au convenit altfel.
    Art. 283
    Obligatia de a proceda la schimburi de pareri
    1. Atunci cand apare un diferend intre statele parti in legatura cu interpretarea sau aplicarea conventiei, partile in litigiu vor proceda imediat la un schimb de pareri privind rezolvarea diferendului prin negocieri sau prin alte mijloace pasnice.
    2. De asemenea, partile vor proceda imediat la un schimb de pareri de fiecare data cand s-a incheiat o procedura de rezolvare a unui asemenea diferend, fara ca acesta sa fi fost rezolvat, sau cand s-a ajuns la o rezolvare, iar imprejurarile impun consultari privind modalitatile de a o pune in aplicare.
    Art. 284
    Conciliere
    1. Orice stat parte, care este parte la un diferend referitor la interpretarea sau aplicarea conventiei, poate invita cealalta sau celelalte parti sa supuna diferendul unei concilieri dupa procedura prevazuta in sectiunea 1 a anexei nr. V sau dupa o alta procedura de conciliere.
    2. Atunci cand invitatia este acceptata, iar partile se inteleg asupra procedurii de conciliere care va fi aplicata, orice parte poate sa supuna diferendul unei concilieri dupa aceasta procedura.
    3. Atunci cand invitatia nu este acceptata sau cand partile nu se inteleg asupra procedurii de conciliere, se va considera ca procedura de conciliere s-a incheiat.
    4. Atunci cand un diferend a fost supus concilierii, nu se poate pune capat acesteia decat conform procedurii de conciliere convenite, sub rezerva unui acord contrar intre parti.
    Art. 285
    Aplicarea prezentei sectiuni diferendelor supuse in virtutea partii a XI-a
    Prezenta sectiune se aplica oricarui diferend care, in virtutea sectiunii a 5-a a partii a XI-a, trebuie sa fie rezolvat conform procedurilor prevazute in prezenta parte. Daca o entitate, alta decat un stat parte, este parte la un astfel de diferend, prezenta sectiune se va aplica mutatis mutandis.

    Sectiunea a 2-a
    Proceduri obligatorii ce duc la decizii obligatorii
    Art. 286
    Domeniul de aplicare a prezentei sectiuni
    Sub rezerva sectiunii a 3-a, orice diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea conventiei, care nu a fost rezolvat prin aplicarea sectiunii 1, va fi supus, la cererea uneia dintre partile la diferend, curtii sau tribunalului care are competenta in virtutea dispozitiilor prezentei sectiuni.
    Art. 287
    Alegerea procedurii
    1. Atunci cand semneaza sau ratifica conventia, ori adera la aceasta, sau in orice moment dupa aceea, un stat va fi liber sa aleaga, printr-o declaratie scrisa, unul sau mai multe dintre urmatoarele mijloace de rezolvare a diferendelor referitoare la interpretarea sau aplicarea conventiei:
    a) Tribunalul International pentru Dreptul Marii, constituit in conformitate cu anexa nr. VI;
    b) Curtea Internationala de Justitie;
    c) un tribunal arbitral constituit conform anexei nr. VII;
    d) un tribunal arbitral special, constituit conform anexei nr. VIII, pentru una sau mai multe dintre categoriile de diferende specificate in aceasta anexa.
    2. Nici o declaratie facuta in virtutea paragrafului 1 nu va afecta obligatia unui stat parte de a accepta, in masura si dupa modalitatile prevazute la sectiunea a 5-a a partii a XI-a, competenta Camerei pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului International pentru Dreptul Marii, si nu va fi afectata de aceasta obligatie.
    3. Un stat parte care este parte la un diferend neacoperit de o declaratie in vigoare este considerat ca a acceptat procedura de arbitraj prevazuta de anexa nr. VII.
    4. Daca partile in litigiu au acceptat aceeasi procedura pentru rezolvarea diferendului, acesta nu poate fi supus decat procedurii respective, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
    5. Daca partile in litigiu nu au acceptat aceeasi procedura pentru rezolvarea diferendului, acesta nu poate fi supus decat procedurii de arbitraj prevazute de anexa nr. VII, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
    6. Orice declaratie facuta conform paragrafului 1 va ramane in vigoare inca 3 luni dupa ce notificarea scrisa a revocarii a fost depusa la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    7. O noua declaratie, o notificare de revocare sau expirarea unei declaratii nu va afecta in nici un fel procedura in curs in fata unei curti sau a unui tribunal competent in virtutea prezentului articol, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
    8. Declaratiile si notificarile vizate de prezentul articol vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii de pe acestea statelor parti.
    Art. 288
    Competenta
    1. Orice curte sau tribunal vizat de art. 287 va avea competenta sa solutioneze orice diferend referitor la interpretarea sau aplicarea conventiei, care ii este supus conform prezentei parti.
    2. Orice curte sau tribunal vizat la art. 287 va avea, de asemenea, competenta sa solutioneze orice diferend referitor la interpretarea sau aplicarea unui acord international legat de scopurile conventiei, care ii este supus conform prevederilor respectivului acord.
    3. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine a Tribunalului International pentru Dreptul Marii, constituita conform anexei nr. VI, si orice alt tribunal arbitral vizat de sectiunea a 5-a a partii a XI-a au competenta sa solutioneze orice problema care le este supusa conform acestei parti.
    4. In caz de contestatie asupra competentei unei curti sau a unui tribunal, hotaraste curtea sau tribunalul.
    Art. 289
    Experti
    In orice diferend asupra unor probleme stiintifice sau tehnice, curtea sau tribunalul care isi exercita competenta in virtutea prezentei sectiuni poate, la cererea unei parti sau din oficiu si cu consultarea partilor, sa aleaga, de preferinta de pe lista corespunzatoare stabilita conform art. 2 al anexei nr. VIII, cel putin doi experti stiintifici sau tehnici pentru a lua parte la dezbaterile curtii sau ale tribunalului, fara drept de vot.
    Art. 290
    Masuri conservatoare
    1. Daca o curte sau un tribunal, sesizat in modul convenit cu un diferend, considera, prima facie, ca are competenta in virtutea prezentei parti sau a sectiunii a 5-a a partii a XI-a, respectiva curte sau respectivul tribunal poate sa hotarasca orice masuri conservatoare pe care le considera corespunzatoare in raport cu circumstantele, pentru a apara drepturile partilor in litigiu sau pentru a preveni daunele grave pe care le-ar putea suferi mediul marin pana la pronuntarea deciziei finale.
    2. Masurile conservatoare pot sa fie modificate sau revocate atunci cand imprejurarile care le-au justificat s-au schimbat sau au incetat sa mai existe.
    3. Masurile conservatoare nu pot fi luate, modificate sau revocate in virtutea prezentului articol, decat la cererea unei parti la diferend si dupa ce s-a dat partilor posibilitatea de a fi ascultate.
    4. Curtea sau tribunalul va notifica imediat partilor la diferend si, daca se considera necesar, celorlalte state parti orice masura conservatoare sau orice hotarare de modificare ori de revocare a acesteia.
    5. Pana la constituirea unui tribunal arbitral, care a fost sesizat cu un diferend in virtutea prezentei sectiuni, orice curte sau orice tribunal desemnat de comun acord de catre parti sau, daca un asemenea acord nu a fost realizat in termen de doua saptamani de la data cererii pentru luarea masurilor conservatoare, Tribunalul International pentru Dreptul Marii sau, in cazul activitatilor desfasurate in zona, Camera pentru reglementarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine poate sa hotarasca, sa modifice sau sa revoce masurile conservatoare in conformitate cu prezentul articol, daca considera, prima facie, ca tribunalul care urmeaza sa fie constituit ar fi competent sa ia o asemenea decizie si daca apreciaza ca urgenta situatiei impune aceasta. O data constituit, tribunalul sesizat cu diferendul, actionand in conformitate cu paragrafele 1 - 4, poate modifica, revoca sau confirma aceste masuri conservatorii.
    6. Partile la diferend se vor conforma fara intarziere tuturor masurilor conservatoare instituite in virtutea prezentului articol.
    Art. 291
    Acces la procedurile de rezolvare a diferendelor
    1. Statele parti vor avea acces la toate procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute in prezenta parte.
    2. Procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute in prezenta parte pot fi folosite de catre alte entitati decat statele parti, numai in masura in care conventia o prevede in mod expres.
    Art. 292
    Eliberarea prompta a navei sau eliberarea prompta a echipajului
    1. Atunci cand autoritatile unui stat parte au imobilizat o nava ce arboreaza pavilionul unui alt stat parte si cand se sustine ca statul care a imobilizat nava nu a respectat dispozitiile conventiei privitoare la eliberarea prompta a navei sau la punerea in libertate a echipajului de indata ce a fost depusa o cautiune rezonabila sau o alta garantie financiara, problema eliberarii sau a punerii in libertate poate fi adusa in fata unei curti sau a unui tribunal desemnat de comun acord de catre parti; daca un asemenea acord nu a fost realizat in termen de 10 zile de la imobilizarea navei sau de la arestarea echipajului, aceasta problema poate fi adusa in fata unei curti sau a unui tribunal acceptat, conform art. 287, de catre statul care a procedat la imobilizare sau la arestare, sau in fata Tribunalului International pentru Dreptul Marii, cu conditia ca partile sa nu convina altfel.
    2. Cererea pentru eliberarea sau pentru punerea in libertate nu poate sa fie facuta decat de catre statul pavilionului sau in numele sau.
    3. Curtea sau tribunalul va examina de indata aceasta cerere si nu va trebui sa se pronunte decat asupra eliberarii sau punerii in libertate, fara sa se aduca atingere fondului oricarei actiuni, careia i-ar putea face obiectul nava, proprietarul sau echipajul in fata organelor nationale de jurisdictie corespunzatoare. Autoritatile statului, care au procedat la imobilizare sau la arestare, vor ramane competente sa elibereze in orice moment nava sau sa puna in libertate echipajul acesteia.
    4. Dupa depunerea cautiunii sau a altei garantii financiare, stabilite de catre curte sau de catre tribunal, autoritatile statului care au imobilizat nava se vor conforma hotararii curtii sau a tribunalului, privind eliberarea navei sau punerea in libertate a echipajului sau.
    Art. 293
    Dreptul aplicabil
    1. Curtea sau tribunalul care are competenta in virtutea prezentei sectiuni va aplica dispozitiile conventiei si celelalte reguli de drept international care nu sunt incompatibile cu aceasta.
    2. Prevederile paragrafului 1 nu aduc atingere facultatii pe care o are curtea sau tribunalul, competente, in virtutea prezentei sectiuni de a statua ex aequo et bono daca partile sunt de acord.
    Art. 294
    Proceduri preliminare
    1. Curtea sau tribunalul, prevazute la art. 287 si sesizate cu o actiune referitoare la un diferend vizat la art. 297, va hotari, la cererea uneia dintre parti sau din oficiu, daca aceasta actiune constituie un abuz de drept sau daca este, prima facie, intemeiata. Daca constata ca cererea constituie un abuz de drept sau ca este, prima facie, neintemeiata, curtea sau tribunalul va inceta examinarea cererii.
    2. La primirea cererii, curtea sau tribunalul o va notifica imediat celeilalte sau celorlalte parti si va fixa un termen rezonabil in care ele pot sa-i ceara sa se pronunte asupra chestiunilor vizate la paragraful 1.
    3. Prezentul articol nu aduce cu nimic atingere dreptului oricareia dintre partile la un diferend de a ridica exceptii preliminare conform regulilor de procedura aplicabile.
    Art. 295
    Epuizarea recursurilor interne
    Un diferend intre statele parti, referitor la interpretarea sau la aplicarea conventiei, poate fi supus procedurilor prevazute de prezenta sectiune numai dupa ce au fost epuizate recursurile interne potrivit cerintelor dreptului international.
    Art. 296
    Caracterul definitiv si forta obligatorie a hotararilor
    1. Hotararile pronuntate de o curte sau de un tribunal, competente in baza prezentei sectiuni, sunt definitive si toate partile la diferend trebuie sa li se conformeze.
    2. Aceste hotarari nu au forta obligatorie decat pentru partile la diferend si in cazul in speta respectiv.

    Sectiunea a 3-a
    Limitari si exceptii in aplicarea sectiunii a 2-a
    Art. 297
    Limitari in aplicarea sectiunii a 2-a
    1. Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea conventiei in ce priveste exercitarea de catre un stat riveran a drepturilor sale suverane sau de jurisdictie, asa cum sunt prevazute in conventie, vor fi supuse procedurilor de rezolvare prevazute in sectiunea a 2-a, in cazurile in care:
    a) se sustine ca statul riveran a actionat cu incalcarea prevederilor conventiei referitoare la libertatea si dreptul de navigatie sau de survol, sau la libertatea si dreptul de a pune cabluri si conducte submarine, sau cele privind folosirea marii in alte scopuri licite din punct de vedere international, vizate de art. 28;
    b) se sustine ca, in exercitarea acestor libertati si drepturi sau in cadrul acestor folosiri, un stat a actionat cu incalcarea conventiei sau a legilor si reglementarilor adoptate de statul riveran in conformitate cu conventia si cu alte reguli de drept international care nu sunt incompatibile cu aceasta; sau
    c) se sustine ca statul riveran a contravenit anumitor reguli sau norme internationale vizand protectia si conservarea mediului marin, care ii sunt aplicabile si care au fost stabilite prin conventie sau prin intermediul unei organizatii internationale competente sau al unei conferinte diplomatice, in conformitate cu conventia.
    2. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea dispozitiilor prezentei conventii privind cercetarea stiintifica marina vor fi rezolvate conform sectiunii a 2-a, cu exceptia faptului ca statul riveran nu este tinut sa accepte sa supuna unei asemenea rezolvari un diferend care decurge:
    (i) din exercitarea de catre acest stat a unui drept sau a unei puteri discretionare conform art. 246; sau
    (ii) din hotararea acestui stat de a ordona suspendarea sau incetarea unui proiect de cercetare conform art. 253;
    b) diferendele care decurg dintr-o sustinere de catre statul care executa cercetarea, ca statul riveran nu-si exercita, in cazul unui anumit proiect, drepturile conferite de art. 246 si 253 intr-un mod compatibil cu conventia, vor fi supuse, la cererea oricareia dintre parti, concilierii potrivit procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V, intelegandu-se ca comisia de conciliere nu va pune in cauza nici exercitarea de catre statul riveran a puterii sale discretionare de a desemna zone specifice, asa cum se prevede la art. 246 paragraful 6, nici exercitarea puterii sale discretionare de a refuza consimtamantul conform paragrafului 5 al aceluiasi articol.
    3. a) Diferendele referitoare la interpretarea sau la aplicarea dispozitiilor conventiei privind pescuitul vor fi rezolvate conform sectiunii a 2-a, cu exceptia faptului ca statul riveran nu este tinut sa accepte sa supuna unei asemenea rezolvari un diferend referitor la drepturile sale suverane asupra resurselor biologice din zona sa economica exclusiva sau la exercitarea acestor drepturi, inclusiv puterea sa discretionara de a stabili volumul autorizat al capturilor si capacitatea sa de pescuit, repartizarea surplusului intre alte state, precum si modalitatile si conditiile stabilite in legile si reglementarile sale in materie de conservare si gestiune;
    b) daca recurgerea la sectiunea 1 nu a permis sa se ajunga la o solutie, diferendul va fi supus, la cererea uneia dintre partile aflate in litigiu, unei concilieri conform procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V, atunci cand se afirma ca statul riveran:
    (i) si-a incalcat in mod evident obligatia de a asigura, prin masuri corespunzatoare de conservare si de gestiune, ca mentinerea resurselor biologice ale zonei economice exclusive sa nu fie serios compromisa;
    (ii) a refuzat in mod arbitrar sa fixeze, la cererea altui stat, volumul autorizat de capturi si capacitatea sa de exploatare a resurselor biologice in ce priveste stocurile a caror exploatare intereseaza acest stat; sau
    (iii) a refuzat in mod arbitrar sa atribuie unui stat oarecare, asa cum prevad art. 62, 69 si 70 si dupa modalitatile si conditiile pe care el insusi le-a fixat si care sunt compatibile cu conventia, in totalitate sau in parte, surplusul pe care el l-a declarat ca existent;
    c) in nici un caz comisia de conciliere nu va substitui puterea sa discretionara celei a statului riveran;
    d) raportul comisiei de conciliere va fi comunicat organizatiilor internationale corespunzatoare;
    e) atunci cand negociaza acordurile prevazute la art. 69 si 70, daca nu convin altfel, statele parti vor include in acestea o clauza privind masurile pe care le vor lua pentru a reduce la minimum posibilitatile de divergenta asupra interpretarii sau aplicarii acordului, precum si procedura de urmat in cazul in care ar aparea totusi divergente.
    Art. 298
    Exceptii facultative in aplicarea sectiunii a 2-a
    1. Fara a aduce atingere obligatiilor ce decurg din sectiunea 1, un stat poate sa declare in scris, atunci cand semneaza sau ratifica conventia, adera la aceasta sau oricand dupa aceea, ca nu accepta una sau mai multe dintre procedurile de rezolvare a diferendelor, prevazute in sectiunea a 2-a, in ce priveste una sau mai multe dintre urmatoarele categorii de diferende:
    a) (i) diferendele privind interpretarea sau aplicarea art. 15, 74 si 83, referitoare la delimitarea zonelor maritime, sau diferendele asupra golfurilor sau titlurilor istorice, cu conditia ca, atunci cand un asemenea diferend a aparut dupa intrarea in vigoare a conventiei, iar partile nu ajung la un acord pe cale de negocieri intr-un termen rezonabil, statul care a facut declaratia sa accepte sa-l supuna, la cererea oricareia dintre partile in litigiu, concilierii potrivit procedurii prevazute la sectiunea a 2-a din anexa nr. V, intelegandu-se ca nu va fi supus acestei proceduri nici un diferend care implica in mod necesar examinarea simultana a unui diferend nerezolvat, referitor la suveranitate sau la alte drepturi asupra unui teritoriu continental sau insular;
    (ii) dupa ce comisia de conciliere si-a prezentat raportul, care trebuie sa fie motivat, partile vor negocia un acord pe baza acestui raport; daca aceste negocieri nu vor duce la un acord, partile vor supune problema, prin consimtamant mutual, uneia dintre procedurile prevazute de sectiunea a 2-a, cu conditia ca partile sa nu fi convenit altfel;
    (iii) prezentul alineat nu se aplica nici diferendelor referitoare la delimitarea zonelor maritime care au fost definitiv reglementate printr-un aranjament intre parti si nici diferendelor care urmeaza sa fie reglementate conform unui acord bilateral sau multilateral existent intre parti;
    b) diferendele referitoare la activitati militare, inclusiv activitatile militare ale navelor si aeronavelor de stat afectate unui serviciu necomercial, si diferendele care privesc actele de constrangere indeplinite in exercitarea unor drepturi suverane sau a jurisdictiei si care, in conformitate cu art. 297 paragraful 2 sau 3, au fost excluse de la competenta unei curti sau a unui tribunal;
    c) diferendele cu privire la care Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite isi exercita functiile conferite prin Carta Natiunilor Unite, in afara cazului in care Consiliul de Securitate ar hotari sa scoata problema respectiva de pe ordinea sa de zi sau ar invita partile sa-si rezolve diferendul prin mijloacele prevazute de conventie.
    2. Un stat parte, care a facut o declaratie in virtutea paragrafului 1, poate oricand sa o retraga sau sa accepte sa supuna un diferend, exceptat prin respectiva declaratie, oricarei proceduri de rezolvare prevazuta in conventie.
    3. Oricare stat parte, care a facut o declaratie in virtutea paragrafului 1, nu poate sa supuna un diferend facand parte dintr-o categorie de diferende exceptate la nici una dintre procedurile prevazute de conventie, fara consimtamantul statului parte cu care se afla in litigiu.
    4. Daca un stat parte a facut o declaratie in virtutea paragrafului 1 lit. a), oricare alt stat parte poate supune procedurii specificate in acea declaratie orice diferend care il opune statului autor al declaratiei si care intra intr-una dintre categoriile de diferende exceptate.
    5. O noua declaratie sau retragerea unei declaratii nu afecteaza cu nimic procedura in curs in fata unei curti sau a unui tribunal sesizat conform prezentului articol, cu conditia ca partile sa nu fi convenit altfel.
    6. Declaratiile si notificarile privind retragerea lor, facute in baza prezentului articol, vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite statelor parti copii de pe acestea.
    Art. 299
    Dreptul partilor de a conveni asupra procedurii
    1. Orice diferend care, in virtutea art. 297 sau printr-o declaratie facuta conform art. 298, a fost exceptat de la procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute la sectiunea a 2-a, nu poate fi supus acestor proceduri decat cu acordul partilor la diferend.
    2. Nici o dispozitie a prezentei sectiuni nu aduce atingere dreptului partilor la un diferend de a conveni asupra unei alte proceduri de rezolvare a acestui diferend sau de a-l rezolva pe cale amiabila.

    Partea a XVI-a
    Dispozitii generale

    Art. 300
    Buna-credinta si abuzul de drept
    Statele parti se angajeaza sa se achite cu buna-credinta de obligatiile asumate conform conventiei si sa-si exercite drepturile, competentele si libertatile care le sunt recunoscute in conventie, intr-un asemenea mod care sa nu constituie un abuz de drept.
    Art. 301
    Utilizarea marilor in scopuri pasnice
    In exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor lor conform conventiei, statele parti se vor abtine de la recurgerea la amenintarea cu forta sau la folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a oricarui stat, sau in orice alt mod incompatibil cu principiile de drept international enuntate in Carta Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 302
    Divulgarea informatiilor
    Fara a se aduce atingere dreptului oricarui stat parte de a recurge la procedurile de rezolvare a diferendelor prevazute in conventie, nici o dispozitie a conventiei nu poate fi interpretata ca obligand un stat parte, in executarea obligatiilor care ii incumba in virtutea dispozitiilor pertinente ale conventiei, sa furnizeze informatii a caror divulgare este contrara intereselor esentiale ale securitatii sale.
    Art. 303
    Obiecte arheologice sau de valoare istorica descoperite in mare
    1. Statele au datoria de a proteja obiectele arheologice sau de valoare istorica descoperite in mare si vor coopera in acest scop.
    2. Pentru a controla comercializarea acestor obiecte, statul riveran poate, in aplicarea art. 33, sa considere ca ridicarea lor de pe fundul marii in zona vizata de acest articol, fara aprobarea statului riveran, ar constitui un act de incalcare, pe teritoriul sau sau in marea sa teritoriala, a legilor si reglementarilor vizate de acelasi articol.
    3. Nici o dispozitie a prezentului articol nu aduce atingere drepturilor proprietarilor identificabili, dreptului privind recuperarea epavelor si nici altor reguli de drept maritim, ori legilor si practicilor in materie de schimburi culturale.
    4. Prezentul articol nu aduce atingere altor acorduri internationale si reguli de drept international privind protectia obiectelor arheologice si a obiectelor de valoare istorica.
    Art. 304
    Responsabilitatea in caz de daune
    Dispozitiile conventiei cu privire la raspundere si la obligatia de reparatie in caz de daune nu aduc atingere aplicarii regulilor existente si stabilirii de noi reguli privind raspunderea si obligatia de reparatie in virtutea dreptului international.

    Partea a XVII-a
    Clauze finale

    Art. 305
    Semnarea
    1. Prezenta conventie va fi deschisa spre semnare de catre:
    a) toate statele;
    b) Namibia, reprezentata de catre Consiliul Natiunilor Unite pentru Namibia;
    c) toate statele autonome asociate care si-au ales acest statut printr-un act de autodeterminare supravegheat si aprobat de catre Organizatia Natiunilor Unite, in conformitate cu Rezolutia nr. 1.514 (XV) a Adunarii generale, si care au competenta pentru chestiunile reglementate prin aceasta conventie, inclusiv competenta de a incheia tratate in privinta acestor chestiuni;
    d) toate statele autonome asociate care, in conformitate cu instrumentele lor respective de asociere, au competenta pentru chestiunile reglementate prin aceasta conventie, inclusiv competenta de a incheia tratate in privinta acestor chestiuni;
    e) toate teritoriile care se bucura de o autonomie interna deplina, recunoscuta ca atare de catre Organizatia Natiunilor Unite, dar care nu au obtinut independenta deplina in conformitate cu Rezolutia nr. 1.514 (XV) a Adunarii generale, si care au competenta pentru chestiunile reglementate prin aceasta conventie, inclusiv competenta de a incheia tratate in privinta acestor chestiuni;
    f) organizatiile internationale, in conformitate cu anexa nr. IX.
    2. Conventia va ramane deschisa semnarii pana la data de 9 decembrie 1984 la Ministerul Afacerilor Externe al Jamaicai, iar de la 1 iulie 1983 pana la 9 decembrie 1984, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York.
    Art. 306
    Ratificarea si confirmarea oficiala
    Prezenta conventie este supusa ratificarii de catre state si de alte entitati vizate la art. 305 paragraful 1 lit. b), c), d) si e) si confirmarii oficiale, in conformitate cu anexa nr. IX, de catre entitatile vizate la art. 305 paragraful 1 f). Instrumentele de ratificare si de confirmare oficiala vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 307
    Aderarea
    Prezenta conventie va ramane deschisa aderarii statelor si celorlalte entitati vizate la art. 305. Aderarea entitatilor vizate la art. 305 paragraful 1 lit. f) se va face in conformitate cu anexa nr. IX. Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 308
    Intrarea in vigoare
    1. Prezenta conventie va intra in vigoare la 12 luni de la data depunerii celui de-al saizecilea instrument de ratificare sau de aderare.
    2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica conventia sau vor adera la aceasta dupa depunerea celui de-al saizecilea instrument de ratificare sau de aderare, conventia va intra in vigoare in a treizecea zi de la depunerea de catre statul respectiv a instrumentului sau de ratificare sau de aderare, sub rezerva paragrafului 1.
    3. Adunarea autoritatii se va intruni la data intrarii in vigoare a conventiei si va alege consiliul autoritatii. In cazul in care prevederile art. 161 nu vor putea fi aplicate in mod strict, primul consiliu va fi constituit intr-un mod compatibil cu scopurile urmarite de acest articol.
    4. Regulile, reglementarile si procedurile elaborate de comisia pregatitoare se vor aplica provizoriu pana la adoptarea lor oficiala de catre autoritate, conform partii a XI-a.
    Art. 309
    Rezerve si exceptii
    Conventia nu admite nici rezerve, nici exceptii, in afara de cele care sunt in mod expres autorizate prin alte articole ale sale.
    Art. 310
    Declaratii
    Articolul 309 nu interzice unui stat, in momentul in care semneaza sau ratifica conventia, ori adera la aceasta, sa faca declaratii, oricare ar fi formularea sau denumirea acestora, indeosebi in vederea armonizarii legilor si reglementarilor nationale cu conventia, sub rezerva ca aceste declaratii sa nu urmareasca inlaturarea sau modificarea efectului juridic al clauzelor conventiei, in aplicarea lor fata de acest stat.
    Art. 311
    Legatura cu alte conventii si acorduri internationale
    1. In raporturile dintre statele parti, dispozitiile conventiei vor prevala asupra conventiilor de la Geneva din 29 aprilie 1958 privind dreptul marii.
    2. Prezenta conventie nu va modifica cu nimic drepturile si obligatiile statelor parti, care decurg din alte tratate compatibile cu acest instrument si care nu aduc atingere nici exercitarii drepturilor pe care alte state parti le au in baza conventiei si nici executarii obligatiilor lor care decurg din aceasta.
    3. Doua sau mai multe state parti la conventie pot incheia acorduri care sa modifice sau sa suspende dispozitiile conventiei si care se vor aplica numai in relatiile lor reciproce, cu conditia ca aceste acorduri sa nu se refere la una dintre dispozitiile conventiei a caror nerespectare ar fi incompatibila cu realizarea obiectului si scopului sau si cu conditia ca aceste acorduri sa nu aduca atingere aplicarii principiilor fundamentale enuntate in conventie si nici exercitarii de catre celelalte state parti a drepturilor pe care le au in baza conventiei sau indeplinirii obligatiilor lor care decurg din aceasta.
    4. Statele parti care isi propun sa incheie un acord vizat la paragraful 3 vor notifica celorlalte parti, prin intermediul depozitarului conventiei, intentia lor de a incheia acordul, precum si modificarile sau suspendarea aplicarii dispozitiilor conventiei pe care acesta le va prevedea.
    5. Prezentul articol nu aduce atingere acordurilor internationale autorizate in mod expres sau mentinute in virtutea altor articole ale conventiei.
    6. Statele parti convin ca nu se poate aduce nici o modificare principiului fundamental privind patrimoniul comun al umanitatii, enuntat la art. 136, si ca nu vor deveni parte la nici un acord care ar deroga de la acest principiu.
    Art. 312
    Amendamente
    1. La expirarea unei perioade de 10 ani, socotita de la data intrarii in vigoare a conventiei, orice stat parte poate sa propuna, printr-o comunicare scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, amendamentele la conventie, asupra unor aspecte precise, cu exceptia unor amendamente privind activitatile desfasurate in zona, si sa ceara convocarea unei conferinte care sa examineze amendamentele astfel propuse. Secretarul general va transmite aceasta comunicare tuturor statelor parti. Daca, intr-un termen de 12 luni socotit de la data la care secretarul general a transmis aceasta comunicare tuturor statelor parti, cel putin jumatate dintre statele parti raspund favorabil acestei cereri, secretarul general va convoca conferinta.
    2. Procedura de luare a hotararii care se aplica la conferinta de amendament este aceeasi cu cea care a fost aplicata de cea de-a treia Conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii, in afara cazului cand conferinta ar hotari altfel.
    Conferinta trebuie sa depuna toate eforturile pentru a se ajunge la un acord asupra amendamentelor, prin consens, si nu se va recurge la vot asupra amendamentelor decat dupa ce vor fi fost epuizate toate eforturile pentru a se ajunge la un consens.
    Art. 313
    Amendamente prin procedura simplificata
    1. Orice stat parte poate sa propuna, printr-o comunicare scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, un amendament la conventie, altul decat un amendament asupra activitatilor desfasurate in zona, si sa ceara ca acesta sa fie adoptat conform unei proceduri simplificate prevazute in prezentul articol, fara convocarea unei conferinte. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite comunicarea tuturor statelor parti.
    2. Daca in urmatoarele 12 luni de la transmiterea comunicarii, un stat parte formuleaza o obiectie la amendamentul propus sau la propunerea ca acesta sa fie adoptat dupa procedura simplificata, amendamentul propus va fi considerat respins. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va adresa imediat o notificare in consecinta tuturor statelor parti.
    3. Daca in perioada de 12 luni de la data transmiterii comunicarii nici un stat parte nu a formulat obiectii la amendamentul propus sau la propunerea ca acesta sa fie adoptat conform procedurii simplificate, amendamentul propus va fi considerat adoptat. Secretarul general va notifica tuturor statelor parti adoptarea amendamentului propus.
    Art. 314
    Amendamente la dispozitiile conventiei privind exclusiv activitatile desfasurate in zona
    1. Oricare stat parte poate prezenta, printr-o comunicare scrisa adresata secretarului general al autoritatii, o propunere de amendament la dispozitiile conventiei, privind in mod exclusiv activitatile desfasurate in zona, inclusiv la cele din sectiunea a 4-a din anexa nr. VI. Secretarul general va transmite aceasta comunicare tuturor statelor parti. Dupa ce va fi aprobat de consiliu, amendamentul propus va fi supus adunarii, spre aprobare. Reprezentantii statelor parti in aceste organe vor avea puteri depline pentru a examina si aproba amendamentul propus. Propunerea de amendament, asa cum a fost aprobata de consiliu si de adunare, va fi considerata ca adoptata.
    2. Inainte de a aproba un amendament conform paragrafului 1, consiliul si adunarea se vor asigura ca amendamentul nu aduce atingere sistemului de explorare si de exploatare a resurselor zonei, pana la conferinta de revizuire, conform art. 155.
    Art. 315
    Amendamentele: semnarea, ratificarea, aderarea si textele autentice
    1. Amendamentele la conventie, dupa adoptare, vor fi deschise spre semnare de catre statele parti, timp de 12 luni incepand de la data adoptarii lor, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York, daca nu se hotaraste altfel in amendamentele insesi.
    2. Prevederile art. 306, 307 si 320 se vor aplica tuturor amendamentelor la conventie.
    Art. 316
    Intrarea in vigoare a amendamentelor
    1. Pentru statele parti care le vor ratifica sau vor adera la ele, amendamentele la conventie, altele decat cele vizate la paragraful 5, vor intra in vigoare in a treizecea zi de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de catre doua treimi din numarul statelor parti sau de catre 60 de state parti, dupa cum unul dintre aceste doua numere va fi mai ridicat. Asemenea amendamente nu vor afecta exercitarea de catre alte state parti a drepturilor lor sau indeplinirea obligatiilor care le revin in baza conventiei.
    2. Un amendament va putea prevedea, pentru intrarea sa in vigoare, necesitatea unui numar de ratificari sau de aderari mai ridicat decat cel cerut de prezentul articol.
    3. Pentru fiecare stat parte care ratifica un amendament vizat la paragraful 1 sau adera la acesta dupa depunerea numarului cerut de instrumente de ratificare sau de aderare, acest amendament va intra in vigoare in a treizecea zi de la data depunerii de catre statul parte a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
    4. Orice stat care devine parte la conventie dupa intrarea in vigoare a unui amendament conform paragrafului 1 va fi considerat, daca nu a exprimat o intentie diferita, ca fiind:
    a) parte la conventie, asa cum aceasta a fost amendata; si
    b) parte la conventia neamendata, fata de orice stat parte la conventie care nu este legat prin acest amendament.
    5. Amendamentele referitoare in mod exclusiv la activitatile desfasurate in zona si amendamentele la anexa nr. VI vor intra in vigoare, pentru toate statele parti, la un an de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de catre trei patrimi din numarul statelor parti.
    6. Orice stat care devine parte la conventie, dupa intrarea in vigoare a amendamentelor vizate la paragraful 5, va fi considerat ca fiind parte la conventie, asa cum aceasta a fost amendata.
    Art. 317
    Denuntarea
    1. Un stat parte poate, printr-o notificare scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, sa denunte conventia si sa indice motivele denuntarii. Faptul de a nu indica motivele nu afecteaza validitatea denuntarii. Denuntarea produce efecte la un an de la data primirii notificarii, in afara cazului in care denuntarea specifica o data ulterioara.
    2. Un stat nu este exonerat, prin denuntare, de obligatiile financiare si contractuale asumate in perioada cat a fost parte la conventie, iar denuntarea nu afecteaza drepturile, obligatiile sau situatiile juridice care decurg pentru acest stat din aplicarea conventiei, inainte ca aceasta sa iasa din vigoare pentru acest stat.
    3. Denuntarea nu va afecta cu nimic datoria fiecarui stat parte de a indeplini orice obligatie enuntata in conventie, la care ar fi supus in virtutea dreptului international, independent de conventie.
    Art. 318
    Statutul anexelor
    Anexele fac parte integranta din conventie si, in lipsa unor dispozitii exprese contrare, o referire la o parte a prezentei conventii constituie, totodata, o trimitere la anexele pertinente.
    Art. 319
    Depozitarul
    1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va indeplini functiile de depozitar in ce priveste conventia si amendamentele la aceasta.
    2. In afara functiilor sale de depozitar, secretarul general:
    a) prezinta rapoarte statelor parti, autoritatii si organizatiilor competente asupra problemelor cu caracter general care se pun in legatura cu conventia;
    b) notifica autoritatii ratificarile, confirmarile oficiale si aderarile al caror obiect il constituie conventia si amendamentele care se refera la aceasta, precum si denuntarile conventiei;
    c) notifica statelor parti acordurile incheiate conform art. 311 paragraful 4;
    d) transmite statelor parti, pentru ratificare sau aderare, amendamentele adoptate conform conventiei;
    e) convoaca reuniunile necesare ale statelor parti, conform conventiei.
    3. a) Secretarul general va transmite, de asemenea, observatorilor vizati la art. 156:
    (i) rapoartele vizate la paragraful 2 lit. a);
    (ii) notificarile vizate la paragraful 2 lit. b) si c);
    (iii) cu titlu de informare, textul amendamentelor vizate la paragraful 2 lit. d).
    b) Secretarul general va invita, de asemenea, pe acesti observatori sa participe, in calitate de observatori, la reuniunile statelor parti vizate in paragraful 2 lit. e).
    Art. 320
    Texte autentice
    Originalul conventiei, ale carei texte in limbile engleza, araba, chineza, spaniola, franceza si rusa sunt in egala masura autentice, va fi depus, tinandu-se seama de art. 305 paragraful 2, la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Drept pentru care, subsemnatii plenipotentiari, autorizati in modul cuvenit in acest scop, au semnat conventia.
    Facuta la Montego Bay, la 10 decembrie 1982.

    ANEXA 1

                   MARI MIGRATORI

    1. Ton alb germon: Thunnus alalunga
    2. Ton rosu: Thunnus thynnus
    3. Ton obez cu ochi mari: Thunnus obesus
    4. Bonita cu burta reiata: Katsuwonus pelamis
    5. Ton cu inotatoare galbene: Thunnus albacares
    6. Ton negru: Thunnus atlanticus
    7. Ton mic: Euthynnus alletteratus; Euthynnus affinis
    8. Ton cu inotatoare bleu: Thunnus Maccoyii
    9. Auxide: Auxis Thazard; Auxis rochei
    10. Brema de mare: Bramidae
    11. Martin: Tetrapturus angustirostris; Tetrapturus belone; Tetrapturus pfluegeri; Tetrapturus albidus; Tetrapturus audax; Tetrapturus georgei; Makaira mazara; Makaira indica; Makaira nigricans
    12. Voilier: Istiophorus paltypterus; Istiophorus albicans
    13. Espadon: Xiphias gladius
    14. Scrumbie sau balau: Scomberesox scaurus; Cololabis saira; Cololabis adocetus; Scomberesox saurus scombroides
    15. Corifena sau dorada tropicala: Coryphaena hippurus; Coryphaena equiselis
    16. Rechin: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Rhincodon typus; Carchahinidae; Sphyrnidae; Isuridae
    17. Cetacee (balene si marsuini): Physeteridae; Balaenopteridae; Eschrichtiidae; Monodontidae; Ziphiidae; Delphinidae; Balaenidae.

    ANEXA 2

               COMISIA LIMITELOR PLATOULUI CONTINENTAL

    Art. 1
    In aplicarea art. 76, se creeaza conform articolelor urmatoare, o comisie a limitelor platoului continental dincolo de 200 mile marine.
    Art. 2
    1. Comisia cuprinde 21 de membri, care vor fi experti in domeniul geologiei, geofizicii sau hidrografiei, alesi de catre statele parti la conventie, dintre cetatenii lor, tinandu-se seama in mod cuvenit de necesitatea asigurarii unei reprezentari geografice echitabile, acesti membri exercitandu-si functiile cu titlu personal.
    2. Prima alegere va avea loc imediat ce va fi posibil si, in orice caz, intr-un termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a conventiei. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va adresa, cu cel putin trei luni inainte de data fiecarei alegeri, o scrisoare statelor parti pentru a le invita sa prezinte candidati, dupa consultarile regionale corespunzatoare, in termen de trei luni. Secretarul general stabileste, in ordine alfabetica, o lista a tuturor candidatilor astfel desemnati si prezinta aceasta lista tuturor statelor parti.
    3. Alegerea membrilor comisiei va avea loc in cadrul unei reuniuni convocate de secretarul general la sediul Organizatiei Natiunilor Unite. Cvorumul este constituit din doua treimi din numarul statelor parti. Sunt alesi ca membri ai comisiei candidatii care vor primi voturile a doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti. Vor fi alesi cel putin 3 membri din fiecare regiune geografica.
    4. Membrii comisiei sunt alesi pentru un mandat de 5 ani. Ei sunt reeligibili.
    5. Statul parte care a prezentat candidatura unui membru al comisiei va suporta cheltuielile care il privesc pe acesta in perioada in care se achita de functiile sale in cadrul comisiei. Statul riveran interesat va suporta cheltuielile privitoare la avizele vizate de art. 3 paragraful 1 lit. b) al prezentei anexe. Secretariatul comisiei este asigurat prin grija secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 3
    1. Functiile comisiei sunt urmatoarele:
    a) sa examineze datele si celelalte informatii prezentate de statele riverane in ce priveste limita exterioara a platoului continental, atunci cand acest platou se intinde dincolo de 200 mile marine si sa prezinte recomandari in conformitate cu art. 76 si cu Memorandumul de acord adoptat la 29 august 1980 de cea de-a treia conferinta a Natiunilor Unite asupra dreptului marii;
    b) sa emita, la cererea statului riveran interesat, avize stiintifice si tehnice in vederea stabilirii datelor vizate la litera precedenta.
    2. Comisia poate coopera, in masura in care se considera necesar si util, cu comisia oceanografica interguvernamentala a UNESCO, cu Organizatia hidrografica internationala si cu alte organizatii internationale competente, in vederea procurarii datelor stiintifice si tehnice susceptibile sa o ajute sa se achite de raspunderile sale.
    Art. 4
    Statul riveran care isi propune sa stabileasca, in aplicarea art. 76, limita exterioara a platoului sau continental dincolo de 200 mile marine, va prezenta comisie caracteristicile acestei limite impreuna cu datele stiintifice si tehnice ajutatoare, imediat ce este posibil si in orice caz intr-un termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a conventiei pentru acest stat. Statul riveran va comunica in acelasi timp numele tuturor membrilor comisiei care i-au acordat avize stiintifice si tehnice.
    Art. 5
    Daca nu se decide altfel, comisia va functiona prin intermediul a doua subcomisii compuse din sapte membri, desemnati in mod echilibrat si tinand seama de elementele specifice ale fiecarei cereri prezentate de un stat riveran. Membrii comisiei, care sunt cetateni ai statului riveran care a prezentat o cerere, ca si membrii comisiei, care au ajutat statul riveran furnizandu-i avize stiintifice si tehnice referitoare la traseu, nu pot face parte din subcomisia insarcinata cu examinarea cererii, dar au dreptul sa participe, ca membri, la lucrarile comisiei privind aceasta. Statul riveran care a prezentat o cerere catre comisie poate trimite reprezentanti care sa participe la lucrarile respective fara drept de vot.
    Art. 6
    1. Subcomisia va prezenta recomandarile sale comisiei.
    2. Comisia va aproba recomandarile subcomisiei cu majoritatea de doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti.
    3. Recomandarile comisiei vor fi prezentate in scris statului riveran care a prezentat cererea, precum si secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 7
    Statele riverane vor stabili limitele exterioare ale platoului lor continental conform art. 76 paragraful 8 si pe baza procedurilor nationale corespunzatoare.
    Art. 8
    Daca nu este de acord cu recomandarile comisiei, statul riveran va prezenta comisiei, intr-un termen rezonabil, o cerere revizuita sau o noua cerere.
    Art. 9
    Actele comisiei nu vor prejudeca asupra problemelor referitoare la stabilirea limitelor intre state ale caror tarmuri sunt limitrofe sau se afla fata in fata.

    ANEXA 3

                           DISPOZITII
fundamentale care reglementeaza explorarea si exploatarea

    Art. 1
    Drepturi asupra mineralelor
    Transferul drepturilor de proprietate asupra mineralelor va interveni in momentul in care mineralele sunt extrase conform conventiei.
    Art. 2
    Prospectarea
    1. a) Autoritatea va incuraja prospectarea in zona.
    b) Prospectarea nu va putea incepe decat atunci cand autoritatea a primit de la viitorul prospector un angajament scris satisfacator, care sa indice ca acesta va respecta conventia si regulile si reglementarile autoritatii privind cooperarea la programele de formare a cadrelor conform art. 143 si 144, si protectia mediului marin si ca accepta ca autoritatea sa verifice respectarea acestora. O data cu luarea acestui angajament, viitorul prospector va notifica autoritatii limitele generale ale sectorului sau sectoarelor ce urmeaza sa fie prospectate.
    c) Prospectarea poate fi efectuata simultan de mai multi prospectori in acelasi sector sau in aceleasi sectoare.
    2. Prospectarea nu confera prospectorului nici un drept asupra resurselor. Prospectorul poate totusi sa extraga o cantitate rezonabila din minerale, care sa fie folosita pentru testari.
    Art. 3
    Explorarea si exploatarea
    1. Intreprinderea, statele parti si celelalte entitati sau persoane vizate de art. 153 paragraful 2 lit. b) pot cere autoritatii sa aprobe planurile de munca privind activitatile desfasurate in zona.
    2. Intreprinderea poate face o cerere privind oricare sector al zonei, dar cererile prezentate de celelalte entitati sau persoane pentru sectoare rezervate trebuie sa satisfaca, intre altele, conditiile enuntate la art. 9 al prezentei anexe.
    3. Explorarea si exploatarea nu se vor desfasura decat in sectoarele specificate in planurile de munca vizate de art. 153 paragraful 3 si aprobate de catre autoritate conform conventiei si regulilor, reglementarilor si procedurilor pertinente ale autoritatii.
    4. Orice plan de munca aprobat trebuie:
    a) sa fie in conformitate cu conventia si cu regulile si reglementarile si procedurile autoritatii;
    b) sa prevada controlul autoritatii asupra activitatilor desfasurate in zona conform art. 153 paragraful 4;
    c) sa confere celui care exploateaza drepturi exclusive pentru explorarea si exploatarea categoriilor specificate de resurse din sectorul mentionat in planul de munca, conform regulilor si reglementarilor si procedurilor autoritatii. Daca un solicitant prezinta un plan de munca numai pentru faza de explorare sau pentru faza de exploatare, planul de munca aprobat va conferi drepturi exclusive numai pentru faza respectiva.
    5. Cu exceptia planurilor de munca propuse de intreprindere, orice plan de munca imbraca forma unui contract incheiat intre autoritate si unul sau mai multi solicitanti.
    Art. 4
    Conditii pentru acceptarea solicitantilor
    1. Sunt acceptabili solicitantii, altii decat intreprinderea, care indeplinesc conditiile cerute de art. 153 paragraful 2 lit. b) in materie de nationalitate sau de control si de patronaj si care urmeaza procedurile si corespund criteriilor de acceptabilitate fixate de autoritate in regulile, reglementarile si procedurile sale.
    2. Sub rezerva paragrafului 6, criteriile de acceptabilitate sus-mentionate se refera la capacitatea financiara si la competenta tehnica a solicitantului, precum si la modul in care acesta a executat contractele pe care le-a incheiat anterior cu autoritatea.
    3. Orice solicitare este patronata de statul parte al carui cetatean este, in afara cazului cand solicitantul are si o alta nationalitate, cum este cazul unei asociatii sau al unui consortiu compus din entitati sau persoane tinand de diferite state, caz in care toate statele parti in cauza trebuie sa patroneze cererea, sau cand solicitantul este efectiv controlat de un alt stat parte sau de cetatenii acestui stat, caz in care cele doua state parti trebuie sa patroneze cererea. Criteriile si procedurile de aplicare a conditiilor de patronaj sunt enuntate in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
    4. Statul sau statele care patroneaza o cerere vor veghea in aplicarea art. 139 al partii a IX-a a conventiei, si tinand seama de sistemele lor juridice, ca activitatile desfasurate in zona de contractantul pe care acest stat sau aceste state il patroneaza sa fie conforme obligatiilor care ii incumba in virtutea conventiei si a prevederilor contractului. Totusi un stat parte nu este raspunzator pentru daunele rezultate din nerespectarea de catre un contractant pe care il patroneaza a obligatiilor sale, daca a promulgat legi si reglementari si a prevazut masuri administrative care, in cadrul sistemului sau juridic, sunt in mod rezonabil corespunzatoare pentru asigurarea respectarii efective a acestor obligatii de catre persoanele supuse jurisdictiei sale.
    5. Procedurile urmate pentru aprecierea cererilor prezentate de statele parti trebuie sa tina seama de calitatea lor de stat.
    6. Criteriile de acceptabilitate vor impune ca orice solicitant, fara exceptie, in cererea sa, sa se angajeze:
    a) sa accepte ca fiind executorii si sa respecte obligatiile ce ii incumba in virtutea partii a XI-a, a regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, a hotararilor organelor sale si a clauzelor contractelor pe care le-a incheiat cu autoritatea;
    b) sa accepte controlul pe care autoritatea il exercita asupra activitatilor desfasurate in zona, potrivit autorizarii primite prin conventie;
    c) sa prezinte in scris autoritatii asigurarea ca isi va indeplini cu buna-credinta obligatiile care ii incumba in virtutea contractului;
    d) sa respecte dispozitiile referitoare la transferul de tehnologie prevazute la art. 5 al prezentei anexe.
    Art. 5
    Transferul de tehnologie
    1. Orice solicitant, atunci cand prezinta un proiect de plan de munca, va furniza autoritatii o descriere generala a echipamentului si a metodelor care vor fi utilizate pentru activitatile desfasurate in zona si alte informatii pertinente care nu sunt proprietate industriala, referitoare la caracteristicile tehnologiei preconizate, precum si informatii indicand unde sunt disponibile aceste tehnologii.
    2. Orice contractant va comunica autoritatii orice modificare adusa descrierii, datelor si informatiilor puse la dispozitie autoritatii in virtutea paragrafului 1, ori de cate ori este efectuata o modificare sau o inovatie tehnica importanta.
    3. Orice contract referitor la activitati care vor fi intreprinse in zona va contine clauze prin care contractantul se angajeaza:
    a) sa puna la dispozitia intreprinderii, la cererea autoritatii si potrivit unor modalitati si in conditii comerciale juste si rezonabile, tehnologiile pe care le utilizeaza pentru desfasurarea activitatilor in zona in cadrul contractului si pe care este in drept sa le transfere. Acest transfer se va face pe cale de acorduri de licenta sau alte aranjamente corespunzatoare pe care contractantul le negociaza cu intreprinderea si care vor fi consemnate intr-un acord special care completeaza contractul. Acest angajament nu poate fi invocat, decat daca intreprinderea considera ca nu este in masura sa obtina pe piata libera aceleasi tehnologii sau tehnologii la fel de eficace si corespunzatoare, potrivit unor modalitati si in conditii juste si rezonabile;
    b) sa obtina de la proprietarul oricarei tehnologii utilizate pentru desfasurarea activitatilor in zona in cadrul contractului si care nu este vizata la lit. a) si nici in general disponibila pe piata libera, angajamentul scris ca, la solicitarea autoritatii, el va autoriza intreprinderea, printr-un acord de licenta sau alt aranjament corespunzator, sa utilizeze tehnologiile respective in aceeasi masura ca si contractantul si potrivit unor modalitati si in conditii comerciale juste si rezonabile. In absenta unui asemenea angajament, tehnologiile in cauza nu pot fi utilizate de catre contractant pentru desfasurarea unor activitati in zona;
    c) sa dobandeasca, printr-un contract executoriu, daca intreprinderea i-o cere si de fiecare data cand o poate face, fara ca din aceasta sa rezulte cheltuieli substantiale pentru contractant, dreptul de a transfera intreprinderii orice tehnologie utilizata de el pentru desfasurarea activitatilor din zona in cadrul contractului, pe care el nu este in drept sa o transfere si care nu este in general disponibila pe piata libera. Daca, in cadrul unei societati, exista stranse legaturi intre contractant si proprietarul tehnologiilor, caracterul strans al acestor legaturi si gradul de control sau de influenta vor fi luate in considerare atunci cand se determina ca au fost luate toate masurile posibile pentru dobandirea acelui drept. Daca contractantul exercita un control efectiv asupra proprietarului si nu dobandeste de la acesta drepturile respective, se va tine cont de aceasta atunci cand se stabileste daca contractantul este acceptabil atunci cand acesta prezinta o noua cerere de aprobare sau un nou plan de munca;
    d) sa-i faciliteze intreprinderii, la cerere, achizitionarea, pe calea unor acorduri de licenta sau in cadrul altor aranjamente corespunzatoare si conform unor modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile, a oricarei tehnologii vizate de lit. b), in cazul in care intreprinderea ar decide sa negocieze direct cu proprietarul respectivele tehnologii;
    e) sa ia aceleasi masuri care sunt prevazute la lit. a), b), c) si d), fata de un stat in curs de dezvoltare sau un grup de state in curs de dezvoltare care doreste sa incheie un contract in virtutea art. 9 al prezentei anexe, cu conditia ca aceste masuri sa fie limitate la exploatarea partii sectorului propus de contractant, care a fost rezervata conform art. 8 al prezentei anexe si ca activitatile prevazute prin contractul solicitat de un stat sau grup de state in curs de dezvoltare sa nu implice un transfer de tehnologii in folosul unui stat tert sau al cetatenilor unui stat tert. Obligatiile prevazute de prezenta dispozitie nu sunt valabile decat pentru contractantii ale caror tehnologii nu au facut obiectul unei cereri de transfer catre intreprindere sau nu au fost inca transferate acesteia.
    4. Diferendele privind angajamentele cerute potrivit paragrafului 3, ca si cele privind celelalte clauze ale contractelor vor fi supuse procedurii de reglementare obligatorie a diferendelor, prevazuta in partea a XI-a, iar nerespectarea acestor angajamente poate fi sanctionata cu amenzi sau cu suspendarea ori rezilierea contractului conform art. 18 al prezentei anexe. Diferendele aparute in legatura cu chestiunea de a sti daca ofertele prezentate de contractant prevad modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile pot fi supuse, de catre oricare dintre parti, procedurii de arbitraj comercial obligatoriu prevazute de Regulamentul de arbitraj al Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul Comercial International sau oricarei alte proceduri de arbitraj, prevazuta in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii. In cazul in care arbitrajul se incheie cu o decizie negativa, contractantul are la dispozitie 45 de zile pentru a-si modifica oferta, astfel incat aceasta sa cuprinda modalitati si conditii juste si rezonabile inainte ca autoritatea sa ia o decizie in aplicarea art. 18 al prezentei anexe.
    5. Daca intreprinderea nu este in masura sa obtina, potrivit unor modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile, tehnologii corespunzatoare care sa-i permita sa intreprinda in timp oportun extragerea si tratarea mineralelor din zona, consiliul sau adunarea pot convoca un grup de state parti, compus din statele care desfasoara activitati in zona, statele care patroneaza entitati sau persoane care exercita asemenea activitati si alte state care au acces la aceste tehnologii. Acest grup va proceda la consultari si va lua masuri eficace, astfel incat aceste tehnologii sa fie puse la dispozitia intreprinderii potrivit unor modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile. Fiecare dintre statele parti va lua in acest scop toate masurile posibile in cadrul sistemului sau juridic.
    6. In cazul unor societati mixte constituite impreuna cu intreprinderea, transferul de tehnologii se va face conform acordului care reglementeaza societatea mixta.
    7. Angajamentele prevazute la paragraful 3 vor fi incluse in fiecare contract referitor la activitatile ce urmeaza a fi desfasurate in zona pana la expirarea unui termen de 10 ani de la demararea productiei comerciale de catre intreprindere si pot fi invocate in acest interval de timp.
    8. In sensul prezentului articol, termenul tehnologie inglobeaza echipamentul specializat si procedeele tehnice, inclusiv descrierile, manualele, notitele explicative, formarea cadrelor si sfaturile si asistenta tehnica necesare pentru montajul, intretinerea si functionarea unui sistem viabil, precum si dreptul de a utiliza aceste elemente in acest scop pe baza neexclusiva.
    Art. 6
    Aprobarea planurilor de munca
    1. Autoritatea va proceda la examinarea planurilor de munca propuse, dupa sase luni de la intrarea in vigoare a conventiei si apoi din patru in patru luni.
    2. La examinarea unei cereri de aprobare a unui plan de munca care imbraca forma unui contract, autoritatea va stabili mai intai:
    a) daca solicitantul s-a conformat procedurilor de prezentare a cererilor conform art. 4 al prezentei anexe si daca a dat autoritatii angajamentele si asigurarile cerute de acest articol. Daca aceste proceduri nu au fost respectate sau daca lipseste unul dintre angajamentele si asigurarile sus-mentionate, solicitantul va dispune de un termen de 45 de zile pentru remedierea acestor carente;
    b) daca solicitantul intruneste conditiile de acceptabilitate conform art. 4 al prezentei anexe.
    3. Toate planurile de munca propuse trebuie sa fie conforme dispozitiilor pertinente ale conventiei si vor fi supuse acestor dispozitii, precum si regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, inclusiv conditiilor referitoare la operatiuni, contributiilor financiare si angajamentelor luate in materie de transferuri de tehnologii. Daca planurile de munca propuse sunt conforme acestor prevederi, autoritatea le va aproba, cu conditia ca ele sa fie conforme si cu conditiile uniforme si nediscriminatorii stabilite prin regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, in afara de cazul cand:
    a) o parte sau totalitatea sectorului vizat de planul de munca este cuprinsa intr-un plan de munca aprobat anterior sau intr-un plan de munca propus anterior, asupra caruia autoritatea nu a statuat inca definitiv;
    b) punerea in exploatare a unei parti sau a totalitatii sectorului vizat de planul de munca a fost exclusa de autoritate in aplicarea art. 162 paragraful 2 lit. x);
    c) planul de munca propus este prezentat sau patronat de un stat parte caruia deja i s-au aprobat:
    (i) planuri de munca referitoare la explorarea si exploatarea unor zacaminte de noduli polimetalici in sectoare nerezervate a caror suprafata, adaugata suprafetei uneia dintre partile sectorului vizat prin planul de munca propus, ar depasi cu 30% suprafata unei zone circulare de 400.000 kmp, determinata pornind din centrul uneia dintre partile sectorului vizat prin planul de munca propus;
    (ii) planuri de munca referitoare la explorarea si exploatarea unor zacaminte de noduli polimetalici in sectoare nerezervate care ar reprezenta impreuna 2% din suprafata totala a zonei care n-a fost rezervata si a carei punere in exploatare nu a fost exclusa prin aplicarea art. 162 paragraful 2 lit. x).
    4. In scopul aplicarii regulii enuntate la paragraful 3 lit. c), un plan de munca propus de o asociatie sau de un consortiu va fi considerat ca apartinand, in mod proportional, statelor parti care patroneaza societatea sau consortiul, conform art. 4 paragraful 3 al prezentei anexe. Autoritatea poate aproba planuri de munca reglementate de paragraful 3 lit. c), daca ea constata ca aprobarea respectiva nu va avea drept efect sa permita unui stat parte sau entitatilor sau persoanelor patronate de un stat parte sa monopolizeze activitatile desfasurate in zona sau sa impiedice alte state parti sa desfasoare activitati in aceasta.
    5. Derogand de la prevederile paragrafului 3 lit. a) de mai sus, dupa terminarea perioadei interimare definite de art. 151 paragraful 3, autoritatea poate sa adopte, prin intermediul unor reguli, reglementari si proceduri, alte proceduri si criterii compatibile cu conventia pentru a stabili, in caz de alegere intre solicitanti pentru un sector dat, pe acei dintre solicitanti ale caror planuri de munca vor fi aprobate. Aceste proceduri si criterii trebuie sa asigure aprobarea planurilor de munca pe o baza echitabila si nediscriminatorie.
    Art. 7
    Alegerea solicitantilor de autorizatii de productie
    1. La sase luni dupa intrarea in vigoare a conventiei si dupa aceea din patru in patru ani, autoritatea va examina cererile de autorizare a productiei prezentate in perioada care s-a scurs. Daca toate aceste cereri pot fi aprobate fara ca plafonul productiei sa fie depasit si fara ca autoritatea sa contravina obligatiilor pe care si le-a asumat in baza unui acord sau aranjament privind produsele la care a devenit parte, asa cum se prevede la art. 151 autoritatea va elibera autorizatiile solicitate.
    2. Cand trebuie facuta o alegere intre solicitantii de autorizatii de productie datorita limitarii productiei prevazute de art. 151 paragrafele 2 si 7 sau obligatiilor care incumba autoritatii in virtutea unui acord sau aranjament de productie la care ea a devenit parte, asa cum o prevede art. 151 paragraful 1, autoritatea va proceda la aceasta alegere pe baza unor criterii obiective si nediscriminatorii fixate prin regulile, reglementarile si procedurile sale.
    3. In aplicarea paragrafului 2, autoritatea va da prioritate solicitantilor care:
    a) ofera cele mai bune garantii de eficacitate tinand cont de capacitatea lor financiara si tehnica si de modul in care ei au executat, daca a fost cazul, planurile de munca aprobate anterior;
    b) ofera autoritatii perspectiva unor castiguri financiare mai rapide, tinand cont de data la care urmeaza sa inceapa productia comerciala;
    c) au investit deja cele mai multe resurse si eforturi in prospectare sau explorare.
    4. Solicitantii care nu au fost alesi in cursul unei perioade oarecare au prioritate in perioadele ulterioare, pana cand vor primi autorizatie.
    5. Alegerea se va face tinand seama de necesitatea de a se oferi tuturor statelor parti, independent de sistemul lor economic si social sau de situarea lor geografica, o mai buna posibilitate de a participa la activitatile desfasurate in zona, si de necesitatea de a impiedica monopolizarea acestor activitati, astfel incat sa se evite discriminarile fata de orice stat sau sistem.
    6. Autorizatiile de productie privind sectorul rezervat au prioritate de fiecare data cand exista in exploatare mai putine sectoare rezervate decat sectoare nerezervate.
    7. Deciziile vizate de prezentul articol vor fi luate cat mai curand posibil, dupa expirarea fiecarei perioade.
    Art. 8
    Rezervarea de sectoare
    Fiecare cerere, alta decat cele prezentate de intreprindere sau de orice alte entitati sau persoane, care se refera la sectoare rezervate, trebuie sa se refere la un perimetru care nu trebuie, in mod necesar, sa fie neintrerupt si care sa aiba o suprafata totala si o valoare comerciala estimativa suficiente pentru a permite doua operatiuni de extractie miniera. Solicitantul va da coordonatele care sa permita divizarea perimetrului in doua parti de valoare comerciala estimativa egala si va comunica toate datele pe care le-a cules pentru cele doua parti ale perimetrului. Fara a aduce atingere puterilor pe care le detine autoritatea in aplicarea art. 17 al prezentei anexe, datele care trebuie sa-i fie comunicate in ce priveste nodulii polimetalici se vor referi la ridicari topografice, esantioane, densitatea nodulilor si concentratia metalelor pe care le contin. In termen de 45 de zile de la receptionarea datelor, autoritatea va desemna partea din perimetru care va fi rezervata exclusiv activitatilor pe care le va desfasura ea prin intermediul intreprinderii sau in asociere cu state in curs de dezvoltare. Aceasta desemnare poate fi amanata cu inca 45 de zile, daca autoritatea solicita unui expert independent sa determine daca toate datele primite in baza prezentului articol i-au fost comunicate corect. Sectorul desemnat devine sector rezervat de indata ce planul de munca privind sectorul nerezervat este aprobat si contractul semnat.
    Art. 9
    Activitati desfasurate in sectoarele rezervate
    1. Intreprinderea are latitudinea de a decide daca doreste sa desfasoare ea insasi activitatile in fiecare sector rezervat. Aceasta decizie poate fi luata in orice moment, in afara de cazul in care autoritatea primeste o notificare conform paragrafului 4, in care caz intreprinderea va lua decizia intr-un termen rezonabil. Intreprinderea poate hotari sa exploateze aceste sectoare cu titlu de societate mixta impreuna cu un stat sau cu o entitate sau persoana interesata.
    2. Intreprinderea poate incheia contracte pentru executarea unei parti din activitatile sale conform art. 12 al anexei nr. IV. Ea poate, de asemenea, pentru a desfasura aceste activitati, sa se asocieze in cadrul unei societati mixte cu orice entitate sau persoana care doreste si care este abilitata sa desfasoare activitati in zona, in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. b). Atunci cand are in vedere societati mixte de acest gen, intreprinderea va oferi statelor parti, care sunt tari in curs de dezvoltare si cetatenilor acestora, posibilitatea unei participari efective.
    3. Autoritatea poate prescrie, in regulile, reglementarile si procedurile sale, conditii de fond si de procedura referitoare la asemenea contracte si societati mixte.
    4. Orice stat parte, care este tara in curs de dezvoltare, sau orice persoana fizica sau juridica patronata de acesta si efectiv controlata de el sau de un alt stat in curs de dezvoltare, care este un solicitant acceptabil, sau orice grup din categoriile precedente, poate notifica autoritatii dorinta sa de a prezenta, in aplicarea art. 6 al prezentei anexe, un plan de munca pentru un sector rezervat. Planul de munca va fi studiat, daca intreprinderea hotaraste, conform paragrafului 1, sa nu desfasoare activitati proprii in acest sector.
    Art. 10
    Preferinte si prioritati acordate unor solicitanti
    Daca in aplicarea art. 3 paragraful 4 lit. c) al prezentei anexe un plan de munca a fost aprobat numai pentru explorare, detinatorului sau i se va acorda preferinta si prioritate fata de ceilalti solicitanti, daca acesta va prezenta un plan de munca privind exploatarea aceluiasi sector si acelorasi resurse. Totusi aceasta preferinta si acest rang de prioritate pot sa-i fie retrase in cazul in care acesta nu si-a indeplinit planul de munca in mod satisfacator.
    Art. 11
    Acorduri de coantrepriza
    1. Contractele pot prevedea aranjamente de asociere intre contractant si autoritate, care va actiona prin intermediul intreprinderii, sub forma de societati comune sau de impartire a productiei, ca si orice alta forma de aranjamente de coantrepriza, care se vor bucura de aceeasi protectie in materie de revizuire, de suspendare sau de reziliere ca si contractele incheiate cu autoritatea.
    2. Contractantii care incheie cu intreprinderea asemenea aranjamente de asociere pot beneficia de stimulente financiare prevazute in aranjamentele financiare stabilite la art. 13 al prezentei anexe.
    3. Partenerii intreprinderii la o societate mixta sunt tinuti sa efectueze platile prevazute la art. 13 al prezentei anexe in proportie cu cota lor de participare la societatea mixta, sub rezerva stimulentelor financiare prevazute la acelasi articol.
    Art. 12
    Activitati desfasurate de catre intreprindere
    1. Activitatile desfasurate in zona de catre intreprindere in aplicarea prevederilor art. 153 paragraful 2 lit. a) sunt reglementate de dispozitiile partii a XI-a, de regulile, reglementarile si procedurile autoritatii si de deciziile sale pertinente.
    2. Orice plan de munca propus de intreprindere trebuie sa fie insotit de documente care sa ateste capacitatea sa financiara si tehnica.
    Art. 13
    Clauzele financiare ale contractelor
    1. Atunci cand adopta regulile, reglementarile si procedurile referitoare la clauzele financiare ale unui contract intre autoritate si entitatile sau persoanele vizate la art. 153 paragraful 2 lit. b) si atunci cand negociaza clauzele financiare ale unui asemenea contract, in conformitate cu partea a XI-a a conventiei si cu aceste reguli, reglementari si proceduri, autoritatea va fi calauzita de urmatoarele obiective:
    a) sa-si asigure maximum de venituri provenite din produsul exploatarii comerciale;
    b) sa faca in asa fel, incat explorarii si exploatarii resurselor zonei sa le fie consacrate investitii si tehnologii corespunzatoare;
    c) sa faca in asa fel, incat contractantii sa fie tratati egal din punct de vedere financiar si sa aiba obligatii financiare comparabile;
    d) sa furnizeze stimulente pe baza uniforma si nediscriminatorie pentru a incuraja contractantii sa incheie acorduri de asociere cu intreprinderea ori cu tarile in curs de dezvoltare sau cu cetatenii acestora, pentru a stimula transferul de tehnologie catre intreprindere sau catre tarile in curs de dezvoltare ori cetatenii acestora, si pentru a pregati personalul autoritatii si al tarilor in curs de dezvoltare;
    e) sa dea posibilitatea intreprinderii sa procedeze la exploatarea zacamintelor in acelasi timp ca si entitatile sau persoanele vizate in art. 153 paragraful 2 lit. b); si
    f) sa evite ca, prin jocul stimulentelor financiare furnizate contractantilor in aplicarea paragrafului 14 sau a clauzelor contractelor revizuite conform art. 19 al prezentei anexe, sau prin aplicarea dispozitiilor art. 11 al aceleiasi anexe, referitoare la societatile mixte, contractantii sa nu fie subventionati intr-un asemenea mod care sa le dea in mod artificial un avantaj in concurenta cu cei care exploateaza zacamintele terestre.
    2. Pentru cheltuielile administrative referitoare la studierea cererilor de aprobare a planurilor de munca se va percepe o taxa al carei cuantum este fixat la 500.000 dolari S.U.A., pentru fiecare cerere.
    Cuantumul taxei va fi revizuit periodic de catre consiliu, astfel incat acesta sa acopere cheltuielile administrative efectuate. Daca cheltuielile angajate de autoritate pentru studierea unei cereri sunt inferioare sumei fixate, autoritatea ramburseaza diferenta autorului cererii.
    3. Contractantul va achita o taxa anuala fixa de un milion de dolari S.U.A. incepand cu data intrarii in vigoare a contractului. Daca data aprobata pentru demararea productiei comerciale este amanata ca urmare a intarzierii in eliberarea autorizatiei de productie, conform art. 151, contractantul va fi scutit de fractiunea din taxa anuala fixa corespunzatoare duratei intarzierii. Din momentul demararii productiei comerciale, contractantul va achita fie taxa asupra productiei, fie taxa anuala fixa, daca aceasta este mai ridicata.
    4. In termen de un an socotit de la demararea productiei comerciale, conform paragrafului 3, contractantul va alege modalitatea de plata a contributiei sale financiare catre autoritate:
    a) fie achitand numai o taxa asupra productiei;
    b) fie achitand o taxa asupra productiei si platind o parte din incasarile nete.
    5. a) Daca contractantul alege sa plateasca contributia sa financiara catre autoritate numai prin achitarea unei taxe asupra productiei, cuantumul acestei taxe va fi egal cu un anumit procentaj din valoarea comerciala a metalelor tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract, procentaj care se va fixa dupa baremul urmator:
    (i) de la primul pana la al zecelea an al productiei comerciale     5%
    (ii) de la al unsprezecelea an pana la sfarsitul perioadei de
         productie comerciala                                          12% .
    b) Valoarea comerciala sus-mentionata se calculeaza prin multiplicarea cantitatii de metale tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract, cu pretul mediu al acestor metale, determinat conform paragrafelor 7 si 8, pe perioada exercitiului contabil respectiv.
    6. Daca contractantul alege sa plateasca contributia sa financiara catre autoritate achitand o taxa asupra productiei si platind o parte din incasarile nete, cuantumul acestor plati va fi determinat dupa cum urmeaza:
    a) cuantumul taxei asupra productiei va fi egal cu un anumit procentaj din valoarea comerciala, determinata potrivit lit. b), a metalelor tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract, procentaj care va fi fixat dupa baremul urmator:
    (i) pentru prima perioada a productiei comerciale      - 2%
    (ii) pentru a doua perioada a productiei comerciale    - 4% .
    Daca in timpul celei de-a doua perioade de productie comerciala, asa cum aceasta este definita la lit. d), randamentul investitiei pentru un exercitiu contabil dat, potrivit definitiei de la lit. m), este, ca urmare a platii taxei de 4% asupra productiei, mai mic de 15%, cuantumul taxei asupra productiei va fi fixat la 2% in loc de 4% pentru acel exercitiu;
    d) valoarea comerciala a metalelor tratate se calculeaza prin multiplicarea cantitatii de metale tratate, provenite din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract cu pretul mediu, determinat conform paragrafelor 7 si 8, al acestor metale pe perioada exercitiului contabil respectiv;
    c) (i) partea din incasari, care revine autoritatii, va fi prelevata asupra partii din incasarile nete ale contractantului care provin din activitatile de extractie a resurselor din sectorul vizat prin contract, denumite in continuare incasari nete imputabile;
    (ii) partea din incasarile nete imputabile, care revine autoritatii, va fi determinata conform urmatorului barem progresiv:
    Partea din incasarile nete imputabile care va reveni autoritatii

    Incasarile nete imputabile    Prima perioada    A doua perioada
                                  a productiei      a productiei
                                  comerciale        comerciale
    Transa reprezentand
    un randament al investitiei
    superior lui 0%,
    dar inferior lui 10%               35%               40%
    Transa reprezentand un
    randament al investitiei
    egal sau superior lui 10%,
    dar inferior lui 20%               42,5%             50%
    Transa reprezentand un
    randament al investitiei
    egal sau superior lui 20%          50%               70%

    d) (i) prima perioada a productiei comerciale vizate la lit. a) si c) va incepe cu primul exercitiu contabil al productiei comerciale si se va incheia cu exercitiul contabil pentru care cheltuielile de punere in valoare a contractului, ajustate tinand cont de dobanda aferenta la partea inca neamortizata a acestor cheltuieli, sunt pe deplin amortizate, dupa cum se indica in continuare:
    Pentru primul exercitiu contabil care ocazioneaza cheltuieli de punere in valoare, cheltuielile de punere in valoare neamortizate cuprind cheltuielile de punere in valoare din care se deduce cuantumul excedentelor reale pentru exercitiul contabil respectiv. Pentru fiecare dintre exercitiile urmatoare, cheltuielile de punere in valoare neamortizate sunt calculate adaugand la cheltuielile de punere in valoare neamortizate la incheierea exercitiului precedent, majorate cu o dobanda anuala de 10%, cheltuielile de punere in valoare angajate in timpul exercitiului contabil in curs si deducand din acest total excedentele reale ale contractantului pentru exercitiul contabil respectiv. Exercitiul contabil pentru care cheltuielile de punere in valoare, majorate cu dobanda aferenta partii neamortizate din aceste cheltuieli, sunt complet amortizate, este primul exercitiu pentru care cheltuielile de punere in valoare sunt nule; excedentele reale ale contractantului pentru orice exercitiu contabil sunt constituite din incasarile sale brute, din care se deduc cheltuielile de exploatare si platile facute catre autoritate, conform lit. c);
    (ii) a doua perioada de productie comerciala incepe cu exercitiul contabil inceput la expirarea primei perioade si dureaza pana la sfarsitul contractului.
    e) Prin incasari nete imputabile se intelege incasarile nete ale contractantului, multiplicate prin raportul dintre cheltuielile de punere in valoare, aferente extractiei, si totalul cheltuielilor de punere in valoare a contractantului. Daca activitatile contractantului se refera la extractia si la transportul de noduli polimetalici, precum si la productia comerciala, in principal, a trei metale tratate si anume cobaltul, cuprul si nichelul, cuantumul incasarilor nete imputabile ale contractantului nu poate fi mai mic de 25% din incasarile sale nete. Sub rezerva modalitatilor vizate la lit. n), in toate celelalte cazuri, inclusiv in cazul in care activitatile contractantului privesc productia si transportul de noduli polimetalici si productia comerciala a patru metale tratate si anume, cobaltul, cuprul, manganul si nichelul, autoritatea poate, prin regulile, reglementarile si procedurile sale, sa prescrie cuantumuri-plafon corespunzatoare aplicand aceeasi formula de proportionalitate ca pentru fixarea cuantumului-plafon de 25% in cazul celor trei metale;
    f) prin incasari nete ale contractantului se intelege incasarile brute ale contractantului din care se scad cheltuielile de exploatare si de amortizare a cheltuielilor sale de punere in valoare dupa modalitatile indicate la lit. j);
    g) (i) daca activitatile contractantului se refera la extractia, transportul nodulilor si la productia comerciala de metale tratate, prin incasari brute ale contractantului se intelege produsul brut al vanzarii metalelor tratate si orice alte incasari considerate ca fiind in mod rational imputabile operatiilor efectuate in baza contractului in conformitate cu regulile, reglementarile si procedurile financiare ale autoritatii;
    (ii) in toate cazurile, altele decat cele specificate la lit. g) (i) si n) (iii) prin incasari brute ale contractantului se intelege produsul brut al vanzarii metalelor semitratate care provin din nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat prin contract si orice alte incasari considerate ca fiind in mod rezonabil imputabile operatiunilor efectuate in baza contractului conform regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii;
    h) prin cheltuieli de punere in valoare ale contractantului se intelege:
    (i) toate cheltuielile angajate inainte de demararea productiei comerciale, care sunt legate direct de dezvoltarea capacitatii de productie a sectorului vizat prin contract si de activitatile conexe cu titlu de operatii prevazute in contract, in toate cazurile, altele decat cele specificate la lit. n), conform principiilor contabile general admise, inclusiv, intre altele, cheltuielile de echipare, cumpararile de materiale, de nave, de instalatii de tratare, cheltuielile referitoare la lucrarile de constructii, cumpararile de cladiri, de terenuri, cheltuielile referitoare la constructia de drumuri, la prospectarea si la exploatarea sectorului vizat prin contract la cercetare-dezvoltare, la dobanzi, la eventuale inchirieri, licente, taxe; si
    (ii) cheltuielile asemanatoare celor vizate la lit. n) (i), angajate dupa demararea productiei comerciale, pentru punerea in executare a planului de munca, cu exceptia celor legate de cheltuielile de exploatare;
    i) incasarile provenite din instrainarea bunurilor de echipament si valoarea comerciala a bunurilor de echipament, care nu mai sunt necesare, cu titlu de operatii prevazute de contract, si care nu sunt vandute, vor fi scazute din cheltuielile de punere in valoare ale contractantului pentru exercitiul contabil respectiv. Atunci cand cuantumul acestor reduceri depaseste pe cel al cheltuielilor de punere in valoare, excedentul se adauga incasarilor brute;
    j) cheltuielile de punere in valoare ale contractantului, efectuate inainte de inceperea productiei comerciale, care sunt vizate la lit. h) (i) si n) (iv), vor fi amortizate in zece transe anuale egale, socotite de la data demararii productiei comerciale, cheltuielile de punere in valoare ale contractantului vizate la lit. h) (ii) si n) (iv), efectuate dupa demararea productiei comerciale, vor fi amortizate in zece transe anuale egale sau intr-un numar inferior de transe anuale in asa fel incat ele sa fie complet amortizate la expirarea contractului;
    k) prin cheltuieli de exploatare ale contractantului se intelege toate cheltuielile efectuate dupa demararea productiei comerciale pentru exploatarea capacitatii de productie a sectorului vizat prin contract si pentru activitatile conexe, cu titlu de operatiuni prevazute in contract, conform principiilor contabile general admise, inclusiv, indeosebi, taxa asupra productiei sau taxa anuala fixa, daca aceasta este mai ridicata, cheltuielile referitoare la retributii, salarii si indemnizatii conexe, la materiale, servicii, transporturi, la tratare si comercializare, la dobanzi, serviciile publice, la apararea mediului marin, la cheltuieli generale si cheltuieli administrative legate direct de operatiunile prevazute in contract, precum si orice deficit de exploatare reportat intr-un sens sau altul, dupa cum se arata in continuare. Deficitul de exploatare poate fi reportat de doua ori consecutiv, de la un exercitiu la altul, cu exceptia ultimilor doi ani ai contractului, sau poate fi imputat retroactiv asupra celor doua exercitii precedente;
    l) daca contractantul asigura, in principal, extractia, transportul de noduli polimetalici si productia comerciala de metale tratate si semitratate, prin expresia cheltuieli de punere in valoare aferente extractiei se intelege partea de cheltuieli de punere in valoare angajate de catre contractant, care este direct legata de extractia resurselor sectorului vizat prin contract, conform principiilor contabile general admise si regulilor de gestiune financiara, precum si procedurilor si reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii, inclusiv taxa perceputa pentru studierea cererii de contract, taxa anuala fixa si, daca este cazul, cheltuielile efectuate pentru prospectarea si explorarea sectorului vizat prin contract si o fractiune din cheltuielile de cercetare si dezvoltare;
    m) prin randament al investitiilor se intelege, pentru un exercitiu contabil dat, raportul dintre incasarile nete imputabile ale acestui exercitiu si cheltuielile de punere in valoare aferente extractiei. In scopul calcularii acestui raport, cheltuielile de punere in valoare, aferente extractiei, cuprind cheltuielile efectuate pentru cumpararea de material nou sau pentru inlocuirea materialului a carui utilizare este legata de activitatile de extractie, din care se scade costul initial al materialului inlocuit;
    n) daca contractantul asigura numai extractia:
    (i) prin incasari nete imputabile se intelege totalitatea incasarilor nete ale contractantului;
    (ii) expresia incasari nete ale contractantului este cea definita la lit. f);
    (iii) prin incasari brute ale contractantului se intelege produsul brut al vanzarii nodulilor polimetalici si orice alte incasari considerate ca fiind, in mod rezonabil, imputabile operatiunilor efectuate in baza contractului conform regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii;
    (iv) prin cheltuieli de punere in valoare ale contractantului se intelege toate cheltuielile efectuate inainte de demararea productiei comerciale, asa cum se arata la lit. h) (i), si toate cheltuielile efectuate dupa demararea productiei comerciale, asa cum se arata la lit. h) (ii), care sunt direct legate de extractia resurselor sectorului vizat prin contract, calculate conform principiilor contabile general admise;
    (v) prin cheltuieli de exploatare ale contractantului se intelege acele cheltuieli de exploatare ale contractantului, vizate la lit. k), care sunt direct legate de extractia resurselor din sectorul vizat prin contract, calculate conform principiilor contabile general admise;
    (vi) prin randament al investitiei se intelege, pentru un exercitiu contabil dat, raportul dintre incasarile nete ale acestui exercitiu si cheltuielile de punere in valoare efectuate de contractant. In scopul calcularii acestui raport, cheltuielile de punere in valoare cuprind cheltuielile efectuate pentru cumpararea de material nou sau pentru inlocuirea materialului, din care se scade costul initial al materialului inlocuit;
    o) luarea in calcul a cheltuielilor referitoare la plata dobanzilor de catre contractant, care sunt vizate la lit. h), k), l) si n), este autorizata in masura in care, in toate cazurile, autoritatea, conform art. 4 paragraful 1 din prezenta anexa, a apreciat ca raportul dintre capitalul social si datorii, precum si nivelul dobanzii sunt rezonabile, tinand seama de practicile comerciale in vigoare;
    p) cheltuielile vizate in prezentul paragraf nu includ sumele platite cu titlu de impozite asupra societatilor sau alte taxe analoage percepute de catre state pentru operatiunile contractantului.
    7. a) Prin expresia metale tratate, folosita la paragrafele 5 si 6, se intelege metalele sub forma cea mai curenta, care in mod obisnuit sunt comercializate pe pietele internationale finale. In sensul prevederilor prezentei litere, autoritatea va specifica in regulile, reglementarile si procedurile financiare, pietele internationale finale pertinente. Pentru metalele care nu sunt comercializate pe aceste piete, prin expresia metale tratate se intelege metalele sub forma cea mai curenta, care in mod obisnuit sunt comercializate in cadrul tranzactiilor normale conform principiilor intreprinderii independente;
    b) daca autoritatea nu este in masura sa determine in alt mod cantitatea de metale tratate pornind de la nodulii polimetalici extrasi din sectorul vizat de contractul mentionat la paragraful 5 lit. b) si la paragraful 6 lit. b), aceasta cantitate se determina dupa continutul de metal al acestor noduli, dupa coeficientul de recuperare dupa tratare si alti factori pertinenti, conform regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si principiilor contabile general admise.
    8. Daca o piata internationala finala ofera un mecanism adecvat de stabilire a preturilor metalelor tratate, ale nodulilor polimetalici si metalelor semitratate provenite din noduli, autoritatea va folosi cursul mediu practicat pe aceasta piata. In toate celelalte cazuri, ea va fixa, dupa ce a consultat pe contractant, un pret echitabil pentru aceste produse, conform paragrafului 9.
    9. a) Toate costurile, cheltuielile si incasarile, precum si toate preturile si valorile vizate de prezentul articol vor fi cele practicate in tranzactiile conforme cu principiile pietei libere sau de intreprinderile independente. In caz contrar, ele vor fi determinate de catre autoritate dupa consultarea contractantului ca si cum s-ar proceda la tranzactii conform principiilor pietei libere sau ale intreprinderii independente, tinandu-se seama de tranzactiile pertinente pe alte piete;
    b) pentru a garanta respectarea prezentului paragraf si punerea lui in aplicare, autoritatea se va inspira din principiile adoptate si din interpretarea data pentru tranzactiile conforme principiilor intreprinderii independente de catre Comisia Natiunilor Unite pentru societatile transnationale, de catre Grupul de experti pentru conventiile fiscale dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare si de catre alte organisme internationale, si ea va stabili, prin regulile, reglementarile si procedurile sale, reguli si proceduri contabile uniforme si acceptabile pe plan international, precum si metodele pe care va trebui sa le aplice contractantul in alegerea expertilor contabili independenti, care sa fie acceptabili pentru autoritate, si care vor verifica conturile in conformitate cu aceste reguli, reglementari si proceduri.
    10. Contractantul va furniza expertilor contabili, conform regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii, datele financiare necesare pentru a stabili daca prevederile prezentului articol au fost respectate.
    11. Toate costurile, cheltuielile si incasarile, precum si toate preturile si valorile vizate de prezentul articol vor fi determinate conform principiilor contabile general admise si regulilor, reglementarilor si procedurilor financiare ale autoritatii.
    12. Sumele datorate autoritatii in aplicarea paragrafelor 5 si 6 vor fi platite in monede liber utilizabile sau in monede care se pot procura liber si se vor utiliza efectiv pe principalele piete de schimb sau, la alegerea contractantului, sub forma de echivalent in metale tratate, calculat pe baza valorii marfa. Valoarea marfa este determinata conform paragrafului 5 lit. b). Monedele liber-utilizabile si monedele care se pot procura liber si se pot utiliza efectiv pe principalele piete de schimb vor fi definite in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii conform practicilor monetare internationale curente.
    13. Toate obligatiile financiare ale contractantului catre autoritate, ca si toate taxele, costurile, cheltuielile si incasarile vizate de prezentul articol, vor fi adaptate, fiind exprimate in valoare constanta in raport cu un an de referinta.
    14. In indeplinirea obiectivelor enuntate la paragraful 1, autoritatea poate, tinand seama de recomandarile Comisiei planificarii economice si ale Comisiei juridice si tehnice, sa adopte reguli, reglementari si proceduri care sa prevada acordarea de stimulente contractantilor, pe o baza uniforma si nediscriminatorie.
    15. In caz de diferend intre autoritate si un contractant, privind interpretarea sau aplicarea clauzelor financiare ale unui contract, fiecare dintre parti poate supune diferendul unui arbitraj comercial cu forta obligatorie, in afara de cazul in care cele doua parti ar cadea de acord sa rezolve diferendul prin alte mijloace, conform art. 188 paragraful 2.
    Art. 14
    Comunicarea de date
    1. Conform regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si potrivit modalitatilor si conditiilor din planul de munca, cel care exploateaza va comunica autoritatii, la intervale fixate de catre acesta, toate datele care ii sunt deopotriva necesare si pertinente in vederea exercitarii efective, de catre principalele organe ale autoritatii, a puterilor si functiunilor lor in ce priveste sectorul la care se refera planul de munca.
    2. Datele comunicate cu privire la sectorul la care se refera planul de munca si care sunt considerate ca fiind proprietate industriala nu pot fi utilizate decat in scopurile specificate in prezentul articol. Datele care sunt necesare la elaborarea de catre autoritate a regulilor, reglementarilor si procedurilor referitoare la protectia mediului marin si la securitate, altele decat datele referitoare la proiectarea echipamentului, nu vor fi considerate ca fiind proprietate industriala.
    3. Autoritatea se abtine de a comunica intreprinderii sau oricaruia care este strain de autoritate datele care ii sunt furnizate de prospectori, de solicitantii de contracte si de contractanti, si care nu sunt considerate ca fiind proprietate industriala, insa datele referitoare la sectorul rezervat pot fi comunicate intreprinderii. Intreprinderea se abtine de a comunica autoritatii sau oricaruia care este strain de autoritate datele de acelasi tip care ii sunt furnizate in acelasi mod.
    Art. 15
    Programe de pregatire a cadrelor
    Contractantul va stabili programe practice de pregatire a personalului autoritatii si al statelor in curs de dezvoltare, care sa cuprinda, indeosebi, participarea acestui personal la toate activitatile desfasurate in zona, care fac obiectul contractului conform art. 144 paragraful 2.
    Art. 16
    Drept exclusiv de explorare si de exploatare
    Autoritatea, in aplicarea partii a XI-a a conventiei si a regulilor, reglementarilor si procedurilor sale, va acorda celui care exploateaza dreptul exclusiv de explorare si de exploatare a unei categorii determinate de resurse in sectorul la care se refera planul de munca; ea va veghea ca nici o alta entitate sau persoana sa nu exercite in acelasi sector activitati referitoare la o categorie diferita de resurse intr-un mod care poate jena activitatile celui care exploateaza. Cel care exploateaza are garantia titlului conform art. 153 paragraful 6.
    Art. 17
    Reguli, reglementari si proceduri ale autoritatii
    1. Autoritatea va adopta si va aplica, in mod uniform, reguli, reglementari si proceduri conform art. 160 paragraful 2 lit. f) (ii) si art. 162 paragraful 2 lit. o) (ii), pentru exercitarea functiunilor sale, asa cum acestea au fost enuntate in partea a XI-a a conventiei, indeosebi in ce priveste problemele urmatoare:
    a) Proceduri administrative referitoare la prospectare, explorare si exploatare in zona;
    b) Operatiuni:
    (i) suprafata sectoarelor;
    (ii) durata operatiunilor;
    (iii) normele de eficacitate, inclusiv asigurarile prevazute la art. 4 paragraful 6 lit. c) din prezenta anexa;
    (iv) categoriile de resurse;
    (v) renuntarea la sectoare;
    (vi) rapoarte asupra mersului lucrarilor;
    (vii) comunicarea de date;
    (viii) inspectii si supravegherea operatiunilor;
    (ix) masuri de luat pentru prevenirea stanjenirii celorlalte activitati in mediul marin;
    (x) cesiunea drepturilor si obligatiilor sale de catre un contractant;
    (xi) proceduri referitoare la transferul de tehnologie catre tarile in curs de dezvoltare conform art. 144, precum si la participarea directa a acestora din urma;
    (xii) norme si practici de exploatare miniera, inclusiv cele legate de securitatea operatiunilor de conservarea resurselor si de protectia mediului marin;
    (xiii) definirea productiei comerciale;
    (xiv) criterii de acceptare a solicitantilor;
    c) Probleme financiare:
    (i) elaborarea de reguli uniforme si nediscriminatorii de calcul al costurilor si de contabilitate si modul de selectionare a controlorilor de conturi;
    (ii) repartizarea veniturilor rezultate din operatiuni;
    (iii) stimulentele vizate de art. 13 al prezentei anexe;
    d) Aplicarea hotararilor luate in virtutea art. 151 paragraful 10 si a art. 164 paragraful 2 lit. d).
    2. Regulile, reglementarile si procedurile referitoare la urmatoarele probleme trebuie sa corespunda pe deplin criteriilor obiective enuntate mai jos:
    a) Suprafata sectoarelor:
    Autoritatea va fixa suprafata sectoarelor de explorare, care poate sa mearga pana la dublul celei a sectoarelor de exploatare, pentru a permite o explorare intensiva. Suprafata sectoarelor de exploatare se va calcula astfel incat sa raspunda exigentelor art. 8 al prezentei anexe privind rezervarea de sectoare, precum si exigentelor de productie prevazute, care vor trebui sa fie compatibile cu art. 151 si cu clauzele contractului, tinand seama de starea tehnologiilor disponibile in domeniul exploatarii miniere a fundurilor marine si de caracteristicile fizice pertinente ale sectorului. Suprafata sectoarelor nu va fi inferioara nici superioara celei necesare pentru a raspunde acestui obiectiv.
    b) Durata operatiunilor:
    (i) durata prospectarilor nu este limitata;
    (ii) durata fazei de explorare trebuie sa fie suficienta pentru a permite studierea aprofundata a sectorului vizat, studierea si construirea materialului de extractie miniera pentru acest sector si stabilirea planurilor si construirea de uzine de transformare de capacitate mica si mijlocie pentru a se proceda la incercarea dispozitivelor de extractie miniera sau de tratare a mineralelor;
    (iii) durata exploatarii trebuie sa fie stabilita in functie de durata de viata economica a proiectului de extractie miniera, tinand seama de factori cum sunt: epuizarea zacamantului mineral, longevitatea materialului de exploatare si a instalatiilor de tratare si viabilitatea comerciala. Durata fazei de exploatare trebuie sa fie suficienta pentru a permite extractia comerciala a mineralelor din sector si trebuie sa cuprinda un termen rezonabil pentru construirea de instalatii de extractie miniera si de tratare la scara comerciala, termen in cuprinsul caruia nu trebuie sa se pretinda o productie comerciala. Totusi durata totala a exploatarii trebuie sa fie si suficient de scurta pentru ca autoritatea sa aiba posibilitatea de a modifica conditiile si modalitatile planului de munca atunci cand ea intentioneaza sa-l reinnoiasca, conform regulilor, reglementarilor si procedurilor pe care le va fi adoptat dupa aprobarea planului de munca.
    c) Norme de eficacitate:
    Autoritatea va cere ca, in timpul fazei de explorare, cel care exploateaza sa efectueze periodic cheltuieli care sa corespunda in mod rezonabil suprafetei sectorului la care se refera planul de munca si cheltuieli pe care le-ar face un contract de buna-credinta care isi propune sa lanseze productia comerciala in sector in termenul fixat de catre autoritate. Cheltuielile considerate necesare nu trebuie sa fie fixate la un nivel care sa fie de natura sa descurajeze pe eventualii exploatanti care dispun de tehnologii mai putin costisitoare decat tehnologiile folosite in mod curent. Autoritatea va fixa un termen maxim pentru inceperea productiei la scara comerciala, care va incepe sa curga de la incheierea fazei de explorare si dupa primele operatiuni de exploatare. Pentru fixarea acestui termen, autoritatea trebuie sa tina seama de faptul ca construirea unor importante instalatii de extractie si de tratare nu poate fi intreprinsa decat dupa terminarea fazei de exploatare si inceperea fazei de exploatare. In consecinta, termenul pentru demararea productiei comerciale a unui sector trebuie sa fie fixat tinandu-se seama de timpul necesar pentru construirea acestor instalatii dupa faza de explorare; trebuie, de asemenea, sa se prevada termene rezonabile pentru intarzierile inevitabile in programul de constructie. Dupa ce a fost atins stadiul productiei comerciale, autoritatea va cere celui care exploateaza, ramanand in limite rezonabile si luand in considerare toti factorii pertinenti, sa continue productia comerciala pe toata durata planului de munca.
    d) Categorii de resurse:
    Pentru a determina categoriile de resurse pentru care se pot aproba planuri de munca, autoritatea se bazeaza, intre altele, pe urmatoarele elemente:
    (i) faptul ca resurse deosebite necesita recurgerea la metode de extractie asemanatoare; si
    (ii) faptul ca resurse deosebite pot sa fie puse in valoare simultan de catre mai multi exploatanti in acelasi sector, fara ca acestia sa se deranjeze in mod excesiv.
    Prezenta dispozitie nu se opune ca autoritatea sa acorde un plan de munca pentru mai multe categorii de resurse care se gasesc in acelasi sector.
    e) Renuntare la sectoare:
    Cel care exploateaza poate oricand, fara a se expune la sanctiuni, sa renunte, in totalitate sau in parte, la drepturile sale asupra sectorului vizat de planul de munca.
    f) Protectia mediului marin:
    Vor fi elaborate reguli, reglementari si proceduri cu scopul de a proteja in mod eficace mediul marin impotriva efectelor nocive care rezulta direct din activitatile desfasurate in zona sau din tratarea, efectuata la bordul unei nave aflate deasupra unui sector de exploatare, a mineralelor extrase dintr-un perimetru minier, tinand seama de masura in care asemenea efecte nocive pot rezulta direct din activitatile de foraj, de dragare, de carotaj si excavatie, precum si din deversarea, din scufundarea si din aruncarea in mediul marin a unor sedimente, deseuri si alte resturi.
    g) Productia comerciala:
    Se va considera ca productia comerciala a inceput atunci cand un exploatant a intreprins operatiuni de extractie continue si la scara mare, care produc o cantitate de materiale suficienta pentru a indica in mod clar ca obiectul principal al acestei operatiuni este o productie la scara mare si nu o productie avand drept scop culegerea de informatii, executarea de lucrari de analiza sau incercarea de materiale sau de instalatii.
    Art. 18
    Sanctiuni
    1. Drepturile contractantului in virtutea contractului nu pot fi suspendate sau anulate decat in urmatoarele cazuri:
    a) atunci cand, cu toate avertismentele autoritatii, contractantul a desfasurat activitatile intr-un asemenea mod, incat ele antreneaza incalcari grave, repetate si deliberate ale clauzelor fundamentale ale contractului, ale regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii si ale partii a XI-a; sau
    b) atunci cand contractantul nu s-a conformat unei hotarari definitive si obligatorii luate in privinta sa de catre organul de rezolvare a diferendelor.
    2. Autoritatea poate aplica contractantului sanctiunea amenzii, stabilita proportional cu gravitatea incalcarii, in cazurile de incalcare a clauzelor contractuale, altele decat cele vizate la paragraful 1 lit. a), sau in locul sanctiunilor de suspendare sau reziliere a contractului, in cazurile prevazute la paragraful 1 lit. a).
    3. In afara de ordinele date in caz de urgenta, in virtutea prevederilor art. 162, paragraful 2 lit. w), autoritatea nu poate sa dispuna executarea unei hotarari referitoare la sanctiuni pecuniare sau la suspendarea ori la rezilierea contractului, atat timp cat contractul nu a avut posibilitatea rezonabila de a epuiza caile de recurs judiciare de care dispune conform sectiunii a 5-a a partii a XI-a.
    Art. 19
    Revizuirea contractului
    1. Atunci cand apar sau ar putea sa apara imprejurari care, dupa parerea uneia dintre parti, ar putea avea ca efect sa faca contractul inechitabil sau sa compromita ori sa impiedice realizarea obiectivelor prevazute de contract sau de partea a XI-a a conventiei, partile vor incepe negocieri in vederea revizuirii corespunzatoare a contractului.
    2. Un contract incheiat conform art. 153 paragraful 3 nu poate fi revizuit decat cu consimtamantul partilor.
    Art. 20
    Transferul drepturilor si obligatiilor
    Drepturile si obligatiile decurgand dintr-un contract nu pot fi transferate decat cu consimtamantul autoritatii si in conformitate cu regulile, reglementarile si procedurile sale. Autoritatea nu va refuza, fara motive suficiente, sa-si dea consimtamantul la transfer, daca cesionarul propus este, in toate privintele, un solicitant acceptabil care isi asuma toate obligatiile cedentului si daca transferul nu atribuie cesionarului un plan de munca a carui aprobare este interzisa de art. 6 paragraful 3 lit. c) al prezentei anexe.
    Art. 21
    Dreptul aplicabil
    1. Contractul este condus de clauzele contractului, de regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, de dispozitiile partii a XI-a a conventiei, precum si de celelalte reguli de drept international care nu sunt incompatibile cu conventia.
    2. Orice hotarare definitiva, data de o curte sau de un tribunal competent in virtutea conventiei, referitoare la drepturile si obligatiile autoritatii si ale contractantului este executorie pe teritoriul fiecarui stat parte.
    3. Nici un stat parte nu poate impune unui contractant conditii incompatibile cu partea a XI-a a conventiei. Totusi aplicarea de catre un stat parte contractantilor aflati sub patronajul sau sau navelor care arboreaza pavilionul sau a unor legi si reglementari referitoare la protectia mediului marin sau la altele mai stricte decat regulile, reglementarile si procedurile adoptate de autoritate in virtutea art. 17 paragraful 2 lit. f) al prezentei anexe nu va fi considerata incompatibila cu partea a XI-a a conventiei.
    Art. 22
    Raspundere civila
    Orice dauna cauzata de un act ilicit comis in efectuarea operatiunilor de catre contractant angajeaza raspunderea acestuia, tinand seama si de partea de raspundere care poate fi imputabila autoritatii, datorita actelor si omisiunilor sale. De asemenea, autoritatea este raspunzatoare pentru daunele rezultate din actele ilicite comise in exercitarea atributiilor si functiilor sale, inclusiv din incalcari ale art. 168 paragraful 2, tinandu-se seama de partea de raspundere care poate fi imputabila contractantului datorita actelor sau omisiunilor sale. In fiecare caz, obligatia de a repara va corespunde daunei efectiv suferite.

    ANEXA 4

                         STATUTUL INTREPRINDERII

    Art. 1
    Scopuri
    1. Intreprinderea este organul autoritatii care desfasoara direct activitati in zona in aplicarea art. 153 paragraful 2 lit. a), precum si activitati de transport, de tratare si de comercializare a mineralelor extrase din zona.
    2. Pentru realizarea scopurilor sale si exercitarea functiilor sale, intreprinderea actioneaza in conformitate cu conventia si cu regulile, reglementarile si procedurile autoritatii.
    3. Pentru a pune in valoare resursele zonei in aplicarea paragrafului 1, intreprinderea, sub rezerva prevederilor conventiei, isi desfasoara operatiunile conform principiilor unei gestiuni comerciale sanatoase.
    Art. 2
    Raporturi cu autoritatea
    1. In aplicarea art. 170, intreprinderea actioneaza conform politicii generale stabilite de catre adunare si directivelor consiliului.
    2. Sub rezerva paragrafului 1, intreprinderea isi desfasoara operatiunile in mod autonom.
    3. Nici o dispozitie a conventiei nu face intreprinderea raspunzatoare pentru actele sau obligatiile autoritatii si nici autoritatea raspunzatoare pentru actele sau obligatiile intreprinderii.
    Art. 3
    Limitarea raspunderii
    Fara a se aduce atingere art. 11 paragraful 3 al prezentei anexe, nici un membru al autoritatii nu va fi raspunzator de actele sau de obligatiile intreprinderii pentru simplul fapt ca are calitatea de membru.
    Art. 4
    Structura intreprinderii
    Intreprinderea va avea un consiliu de administratie, un director general si personalul necesar pentru realizarea functiilor sale.
    Art. 5
    Consiliul de administratie
    1. Consiliul de administratie va fi compus din 15 membri alesi de catre adunare, conform art. 160 paragraful 2 lit. c). Pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, se va tine seama in modul cuvenit de principiul repartitiei geografice echitabile. Propunand candidatii pentru consiliu, membrii autoritatii vor tine seama de necesitatea de a desemna candidati avand cea mai inalta competenta si calificarea necesara in domeniile respective, pentru a asigura viabilitatea si succesul intreprinderii.
    2. Membrii consiliului de administratie vor fi alesi pentru un mandat de 4 ani si sunt reeligibili. La alegerea si realegerea membrilor consiliului de administratie se va tine seama in mod cuvenit de principiul rotatiei locurilor.
    3. Membrii consiliului de administratie raman in functie pana la alegerea succesorilor lor. Daca locul unui membru al consiliului de administratie devine vacant, adunarea, in conformitate cu art. 160 paragraful 2 lit. c), alege un alt membru pentru o durata pana la expirarea mandatului.
    4. Membrii consiliului de administratie actioneaza cu titlu personal. In exercitarea functiilor lor, ei nu vor solicita si nici nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici o alta sursa. Membrii autoritatii vor respecta independenta membrilor consiliului si se vor abtine de la orice tentativa de a-i influenta in exercitarea functiilor lor.
    5. Fiecare membru al consiliului de administratie primeste o remuneratie din fondurile intreprinderii. Cuantumul acestei remuneratii va fi fixat de adunare, la recomandarea consiliului.
    6. Consiliul de administratie isi exercita functiile, in mod normal, la sediul principal al intreprinderii si se reuneste ori de cate ori activitatea intreprinderii o impune.
    7. Cvorumul este constituit din doua treimi din numarul membrilor consiliului de administratie.
    8. Fiecare membru al consiliului de administratie dispune de un vot. Deciziile referitoare la orice chestiune cu care este sesizat consiliul de administratie vor fi luate cu majoritatea membrilor acesteia. Daca o decizie suscita un conflict de interese pentru unul dintre membrii sai, acesta nu va participa la vot.
    9. Orice membru al autoritatii poate sa ceara consiliului de administratie informatii privind operatiunile care il privesc in mod deosebit. Consiliul se va stradui sa furnizeze aceste informatii.
    Art. 6
    Atributiile si functiile consiliului de administratie
    Consiliul de administratie conduce afacerile intreprinderii. Sub rezerva prevederilor conventiei, el exercita toate atributiile necesare pentru a permite intreprinderii sa-si realizeze scopurile, inclusiv atributiile:
    a) de a-si alege presedintele dintre membrii sai;
    b) de a adopta regulamentul sau interior;
    c) de a elabora si supune consiliului planuri de munca intocmite in scris in conformitate cu art. 153 paragraful 3 si cu art. 162 paragraful 2 lit. j);
    d) de a elabora planuri de munca si programe in scopul realizarii activitatilor vizate la art. 170;
    e) de a pregati si prezenta consiliului cererile de autorizare a productiei, conform art. 151 paragrafele 2 - 7;
    f) de a autoriza negocierile referitoare la achizitionarea de tehnologii, indeosebi cele prevazute la art. 5 paragraful 3 lit. a), c) si d) al anexei nr. III, si de a aproba rezultatele acestor negocieri;
    g) de a stabili conditii si modalitati si de a autoriza negocieri pentru participarea la societati mixte si la alte forme de acorduri de coantrepriza, asa cum se prevede la art. 9 si 11 ale anexei nr. III, si de a aproba rezultatele acestor negocieri;
    h) de a prezenta adunarii recomandari privind partea din venitul intreprinderii care trebuie sa fie pastrata pentru constituirea de rezerve, conform art. 160 paragraful 2 lit. f) si art. 10 al prezentei anexe;
    i) de a aproba bugetul anual al intreprinderii;
    j) de a autoriza cumpararea de bunuri si servicii, conform art. 12 paragraful 3 al prezentei anexe;
    k) de a prezenta consiliului un raport anual, in conformitate cu art. 9 al prezentei anexe;
    l) de a prezenta consiliului, in vederea aprobarii de catre adunare, proiectele de reguli privind organizarea, administrarea, numirea si concedierea personalului intreprinderii si de a adopta reglementarile care pun in aplicare aceste reguli;
    m) de a contracta imprumuturi si de a furniza garantii si alte mijloace asiguratorii, pe care el le va stabili, conform art. 11 paragraful 2 din prezenta anexa;
    n) de a hotari in privinta actiunilor in justitie, de a incheia acorduri, de a efectua tranzactii si de a lua orice masuri, asa cum se prevede la art. 13 din prezenta anexa;
    o) de a delega, sub rezerva aprobarii consiliului, orice atributii neexclusive comitetelor sale sau directorului general.
    Art. 7
    Directorul general si personalul
    1. La recomandarea consiliului, adunarea alege dintre candidatii propusi de consiliul de administratie pe directorul general al intreprinderii, care nu este membru al consiliului de administratie. Directorul general este ales pentru un mandat cu durata determinata care nu va depasi 5 ani si poate fi reales pentru noi mandate.
    2. Directorul general este reprezentantul legal al intreprinderii si administratorul sau sef; el este direct raspunzator in fata consiliului de administratie pentru conducerea treburilor intreprinderii. El este insarcinat cu organizarea, administrarea, numirea si concedierea personalului, conform regulilor si reglementarilor vizate la art. 6 lit. l) din prezenta anexa. El participa la reuniunile consiliului de administratie, fara drept de vot. El poate participa, fara drept de vot, la reuniunile adunarii si ale consiliului, atunci cand aceste organe examineaza probleme ce privesc intreprinderea.
    3. Criteriul precumpanitor in recrutarea si stabilirea conditiilor de angajare a personalului va fi necesitatea de a asigura intreprinderii serviciile unor persoane posedand cele mai inalte calitati de munca si de competenta tehnica. Sub aceasta rezerva, se va acorda atentia cuvenita importantei unei recrutari efectuate pe o baza geografica echitabila.
    4. In indeplinirea functiilor lor, directorul general si personalul intreprinderii nu vor solicita si nu vor accepta instructiuni de la nici un guvern si de la nici o sursa straina de autoritate. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu calitatea lor de functionari internationali ai intreprinderii si nu sunt raspunzatori decat fata de aceasta. Fiecare stat parte se angajeaza sa respecte caracterul exclusiv international al functiilor directorului general si ale personalului; statele parti se angajeaza sa se abtina de la orice tentativa de a-i influenta in exercitarea functiilor lor.
    5. Obligatiile enuntate la art. 168 paragraful 2 incumba si personalului intreprinderii.
    Art. 8
    Amplasarea
    Intreprinderea are biroul sau principal la sediul autoritatii. Ea poate deschide alte birouri si instalatii pe teritoriul oricarui stat parte, cu consimtamantul acestuia.
    Art. 9
    Rapoarte si situatii financiare
    1. Intreprinderea va supune consiliului spre examinare, in termen de 3 luni de la incheierea fiecarui exercitiu, un raport anual continand o situatie verificata a conturilor sale si ii va comunica, la intervale corespunzatoare, o situatie recapitulativa asupra starii sale financiare si o situatie a profiturilor si pierderilor, indicand rezultatele exploatarii.
    2. Intreprinderea va publica raportul sau anual si orice alte rapoarte pe care le va considera corespunzatoare.
    3. Toate rapoartele si situatiile financiare vizate de prezentul articol vor fi comunicate autoritatii.
    Art. 10
    Repartizarea venitului net
    1. Sub rezerva paragrafului 3, intreprinderea va plati autoritatii sumele prevazute la art. 13 al anexei nr. III sau echivalentul lor.
    2. Adunarea va fixa, la recomandarea consiliului de administratie, proportia din venitul net al intreprinderii, care va fi pastrata pentru constituirea rezervelor, soldul fiind varsat autoritatii.
    3. In cursul perioadei initiale necesare pentru ca intreprinderea sa atinga stadiul de autonomie financiara, cu o durata de maximum 10 ani de la demararea productiei comerciale, adunarea va scuti intreprinderea de platile vizate la paragraful 1 si va lasa venitul net al intreprinderii, in totalitate, in rezervele acesteia.
    Art. 11
    Finante
    1. Resursele financiare ale intreprinderii cuprind:
    a) sumele primite de catre autoritate conform art. 173 paragraful 2 lit. b);
    b) contributiile voluntare platite de catre statele parti pentru finantarea activitatilor intreprinderii;
    c) cuantumul imprumuturilor contractate de catre intreprindere in virtutea paragrafelor 2 si 3;
    d) venitul realizat de intreprindere din operatiunile sale;
    e) celelalte resurse financiare puse la dispozitia intreprinderii pentru a-i permite sa-si inceapa operatiunile cat mai devreme posibil si sa-si exercite functiile;
    2. a) Intreprinderea are capacitatea de a contracta imprumuturi si de a furniza o anumita garantie sau o alta modalitate asiguratorie pe care o va stabili ea insasi. Inainte de a proceda la o vanzare publica a obligatiunilor sale pe pietele financiare sau in moneda unui stat parte, intreprinderea va obtine consimtamantul acestui stat. Cuantumul total al imprumuturilor trebuie sa fie aprobat de catre consiliu, la recomandarea consiliului de administratie.
    b) Statele parti vor depune toate eforturile rezonabile pentru a sprijini cererile de imprumut ale intreprinderii pe pietele financiare si pe langa institutiile financiare internationale.
    3. a) Intreprinderea va fi dotata cu resursele financiare care ii sunt necesare pentru explorarea si exploatarea unui perimetru minier, pentru asigurarea transportului, a tratarii si comercializarii mineralelor pe care le extrage din acesta si a nichelului, cuprului, cobaltului si manganului, pe care le obtine din aceste minerale, si pentru acoperirea cheltuielilor sale initiale de administratie. Comisia pregatitoare va indica, in proiectul de reguli, reglementari si proceduri ale autoritatii, cuantumul acestor fonduri, precum si criteriile si factorii stabiliti pentru a opera modificarile necesare.
    b) Toate statele parti vor furniza intreprinderii echivalentul a jumatate din resursele financiare vizate la lit. a), sub forma de imprumuturi pe termen lung, fara dobanzi, conform baremului contributiilor la bugetul ordinar al Organizatiei Natiunilor Unite in vigoare in momentul platii acestor contributii, operandu-se modificari pentru a se tine seama de statele care nu sunt membre ale Organizatiei Natiunilor Unite. Cealalta jumatate a resurselor financiare va fi obtinuta pe calea unor imprumuturi garantate de toate statele parti conform baremului amintit.
    c) Daca cuantumul contributiilor statelor parti este inferior celui al resurselor financiare care trebuie furnizate intreprinderii in virtutea lit. a), adunarea va examina, in prima sa sedinta, deficitul si, tinand seama de obligatiile statelor parti, in virtutea dispozitiilor de la lit. a) si b), si de recomandarile comisiei pregatitoare, va adopta, prin consens, masuri privind acest deficit.
    d) (i) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a conventiei sau de 30 de zile de la data depunerii instrumentelor sale de ratificare sau de aderare, termenul cel mai departat fiind retinut, fiecare stat parte va depune la intreprindere bilete la ordin irevocabile, nenegociabile si fara dobanzi, pentru cuantumul participarii statului parte in cauza la imprumutul nepurtator de dobanzi, prevazut la lit. b).
    (ii) Imediat ce va fi posibil dupa intrarea in vigoare a conventiei, apoi anual sau la alte intervale corespunzatoare, consiliul de administratie al intreprinderii va stabili o situatie cantitativa a nevoilor intreprinderii, insotita de o esalonare in timp, pentru finantarea cheltuielilor administrative ale acesteia si pentru executarea activitatilor pe care intreprinderea le realizeaza in virtutea dispozitiilor art. 170 si ale art. 12 al prezentei anexe.
    (iii) Intreprinderea va notifica statelor parti, prin intermediul autoritatii, cuantumul participarilor lor respective la aceste cheltuieli, stabilit conform dispozitiilor de la lit. b). Intreprinderea va incasa biletele la ordin la concurenta cuantumului necesar pentru finantarea cheltuielilor mentionate in esalonarea privitoare la imprumuturile nepurtatoare de dobanzi.
    (iv) Dupa primirea notificarii, statele parti vor pune la dispozitia intreprinderii partea lor respectiva de garantie a datoriei, conform dispozitiilor lit. b).
    e) (i) La cererea intreprinderii, un stat parte poate furniza garantii pentru datorii in plus fata de cele pe care le-a acordat conform baremului vizat la lit. b).
    (ii) In locul unei garantii a datoriei, un stat parte poate plati intreprinderii o contributie voluntara in cuantum echivalent fractiunii de datorie pe care ar fi fost obligat sa o garanteze.
    f) Rambursarea datoriilor purtatoare de dobanzi are prioritate fata de cea a datoriilor nepurtatoare de dobanzi. Datoriile nepurtatoare de dobanzi se ramburseaza dupa un calendar adoptat de adunare la recomandarea consiliului si cu avizul consiliului de administratie. Consiliul de administratie exercita aceasta functie in conformitate cu dispozitiile pertinente ale regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii, care tin seama de necesitatea fundamentala de a asigura buna functionare a intreprinderii si, in special, de a asigura independenta sa financiara.
    g) Sumele datorate intreprinderii sunt platite in monede liber utilizabile sau in monede liber disponibile si utilizabile efectiv pe principalele piete de schimb. Aceste monede sunt definite in regulile, reglementarile si procedurile autoritatii conform practicilor monetare internationale curente. Sub rezerva paragrafului 2, nici un stat parte nu va aplica sau nu va impune restrictii in ce priveste posibilitatea pentru intreprindere de a detine, utiliza sau schimba aceste sume.
    h) Prin garantia datoriei se intelege promisiunea facuta de un stat parte creditorilor intreprinderii de a onora, in masura prevazuta de baremul corespunzator, obligatiile financiare ale intreprinderii acoperite de garantie, dupa notificarea de catre creditori a neputintei intreprinderii de a onora obligatiile mentionate. Procedurile de executare a acestor obligatii vor fi conforme regulilor, reglementarilor si procedurilor autoritatii.
    4. Resursele financiare, proprietatile si cheltuielile intreprinderii vor fi tinute separat de cele ale autoritatii. Intreprinderea va putea, totusi, sa incheie cu autoritatea acorduri privind instalatiile, personalul si serviciile sau acorduri referitoare la rambursarea cheltuielilor de administratie al caror cuantum a fost avansat de catre una in contul celeilalte.
    5. Documentele, registrele si conturile intreprinderii, inclusiv rapoartele sale financiare anuale vor fi verificate in fiecare an de catre un controlor independent, numit de consiliu.
    Art. 12
    Operatiuni
    1. Intreprinderea va supune consiliului proiecte referitoare la activitatile vizate la art. 170. Aceste proiecte vor cuprinde un plan de munca intocmit in scris pentru activitatile ce urmeaza a se desfasura in zona, conform art. 153 paragraful 3, si orice alte informatii sau date ce pot fi necesare pentru evaluarea proiectelor de catre comisia juridica si tehnica si aprobarea lor de catre consiliu.
    2. Dupa aprobarea proiectului de catre consiliu, intreprinderea il va executa pe baza planului de munca intocmit in scris, vizat la paragraful 1.
    3. a) Daca intreprinderea nu dispune de bunurile si serviciile care ii sunt necesare pentru operatiunile sale, ea poate sa-si procure asemenea bunuri si servicii. In acest scop, intreprinderea va lansa invitatii pentru oferte si va incheia contracte cu cei care prezinta ofertele cele mai avantajoase din punct de vedere al calitatii, al pretului si a datei livrarii.
    b) Daca mai multe oferte raspund acestor conditii, contractul va fi acordat conform:
    (i) principiului interzicerii oricarei discriminari bazate pe considerente politice sau de alta natura, care sunt fara legatura cu executarea diligenta si eficace a operatiunilor;
    (ii) directivelor stabilite de catre consiliu in ceea ce priveste preferinta ce trebuie acordata bunurilor si serviciilor provenite din statele in curs de dezvoltare, in special din acelea dintre ele care nu au litoral sau sunt dezavantajate din punct de vedere geografic.
    c) Consiliul de administratie poate adopta reguli care sa stabileasca circumstantele speciale in care se poate face derogare, in interesul intreprinderii, de la obligatia de a lansa invitatii pentru oferte.
    4. Intreprinderea are proprietate asupra tuturor mineralelor si tuturor substantelor tratate pe care ea le produce.
    5. Intreprinderea va vinde produsele sale pe o baza nediscriminatorie si nu va acorda reduceri cu caracter necomercial.
    6. Fara a aduce atingere unei atributii cu caracter general sau special, care ii este conferita prin alte dispozitii ale conventiei, intreprinderea va exercita atributiile care ii sunt necesare pentru conducerea afacerilor sale.
    7. Intreprinderea nu se va amesteca in afacerile politice ale statelor parti si nu se va lasa influentata in hotararile sale de orientarea politica a statelor cu care trateaza. Hotararile intreprinderii se vor baza in mod exclusiv pe considerente de ordin comercial, care vor fi luate in considerare in mod impartial in vederea realizarii scopurilor definite la art. 1 al prezentei anexe.
    Art. 13
    Statut juridic, privilegii si imunitati
    1. Pentru a da posibilitatea intreprinderii de a-si exercita functiile, acesteia i se vor recunoaste, pe teritoriul statelor parti, statutul, imunitatile si privilegiile definite in prezentul articol. Pentru a da efect acestui principiu, intreprinderea si statele parti vor putea, daca este necesar, sa incheie acorduri speciale.
    2. Intreprinderea are capacitatea juridica indispensabila exercitarii functiilor sale si realizarii scopurilor sale, si, in special, capacitatea:
    a) de a incheia contracte si acorduri de coantrepriza sau de alta natura, inclusiv acorduri cu state sau cu organizatii internationale;
    b) de a dobandi, inchiria, detine si instraina bunuri mobile si imobile;
    c) de a sta in justitie.
    3. a) Intreprinderea nu poate fi urmarita decat in fata unui tribunal competent al unui stat parte pe teritoriul caruia aceasta:
    (i) are un birou sau instalatii;
    (ii) a numit un agent in scopul urmaririi afacerilor judiciare;
    (iii) a incheiat un contract de bunuri sau de servicii;
    (iv) a emis titluri de valoare;
    (v) exercita o activitate comerciala sub orice forma;
    b) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si oricare ar fi detinatorul lor, se vor bucura de imunitate fata de orice forma de sechestru sau orice forma de executare silita, atat timp cat o sentinta definitiva impotriva intreprinderii nu a fost pronuntata.
    4. a) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si oricare ar fi detinatorul lor, se vor bucura de imunitate fata de actele de rechizitie, confiscare, expropriere sau fata de orice alta forma de retinere in baza unor acte ale organelor de stat executive sau legislative.
    b) Bunurile si proprietatile intreprinderii, oriunde s-ar gasi si oricare ar fi detinatorul lor, nu vor fi supuse vreunui control, restrictii, reglementari sau moratoriu cu caracter discriminatoriu, indiferent de ce natura ar fi acesta.
    c) Intreprinderea si personalul sau vor respecta legile si reglementarile oricarui stat sau teritoriu in care intreprinderea sau personalul sau vor exercita activitati industriale si comerciale sau de alta natura.
    d) Statele parti vor asigura ca intreprinderea sa se bucure de toate drepturile, privilegiile si imunitatile pe care ele le acorda entitatilor care exercita activitati comerciale pe teritoriul lor. Aceste drepturi, privilegii si imunitati vor fi acordate intreprinderii prin modalitati care nu vor fi mai putin favorabile decat cele aplicate unor entitati angajate in activitati similare. Atunci cand statele acorda privilegii speciale tarilor in curs de dezvoltare sau entitatilor lor comerciale, intreprinderea va beneficia de aceste privilegii pe o baza preferentiala analoaga.
    e) Statele pot sa acorde intreprinderii stimulente, drepturi, privilegii si imunitati speciale, fara a fi tinute sa le acorde si altor entitati comerciale.
    5. Intreprinderea va negocia cu statele pe teritoriul carora ea are birouri sau instalatii, pentru a obtine scutiri de impozite directe si indirecte.
    6. Fiecare stat parte va lua toate masurile necesare pentru a da efect, in cadrul dreptului sau intern, principiilor enuntate in prezenta anexa si va informa intreprinderea despre masurile concrete pe care le-a luat.
    7. Intreprinderea poate sa renunte, in masura si pe baza conditiilor fixate de ea, la oricare dintre privilegiile sau imunitatile care ii sunt conferite prin prezentul articol sau prin acordurile speciale vizate de paragraful 1.

    ANEXA 5

                         CONCILIEREA

    Sectiunea 1
    Concilierea conform sectiunii 1 a partii a XV-a
    Art. 1
    Declansarea procedurii
    Daca partile la un diferend au convenit, conform art. 284, sa-l supuna concilierii, dupa procedura prevazuta in prezenta sectiune, orice parte la diferendul respectiv poate declansa procedura printr-o notificare scrisa adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend.
    Art. 2
    Lista conciliatorilor
    1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va intocmi si va tine o lista de conciliatori. Fiecare stat parte este abilitat sa desemneze 4 conciliatori care se bucura de cea mai inalta reputatie privind impartialitatea, competenta si integritatea. Numele persoanelor astfel desemnate vor fi inscrise pe lista.
    2. Daca, la un moment dat, numarul conciliatorilor, desemnati de catre un state parte si care figureaza pe lista, este mai mic de 4, acel stat poate sa procedeze la numirile suplimentare la care are dreptul.
    3. Numele unui conciliator va ramane pe lista pana cand acesta este retras de catre statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca acel conciliator sa continue sa faca parte din orice comisie de conciliere in care a fost numit, pana la incheierea procedurii in fata acelei comisii.
    Art. 3
    Constituirea comisiei de conciliere
    Daca partile nu convin altfel, comisia de conciliere va fi constituita dupa cum urmeaza:
    a) sub rezerva dispozitiilor lit. g), comisia de conciliere va fi alcatuita din 5 membri;
    b) partea care declanseaza procedura va numi 2 conciliatori care sunt alesi, de preferinta, din lista vizata la art. 2 al prezentei anexe, dintre care unul poate sa fie cetatean al sau, in afara cazului cand partile convin altfel. Aceste numiri sunt mentionate in notificarea prevazuta la art. 1.
    c) cealalta parte la diferend va numi doi conciliatori in modul prevazut la lit. b), in termen de 21 de zile de la primirea notificarii vizate la art. 1. Daca numirile nu sunt facute in termenul prevazut, partea care a declansat procedura poate, in saptamana care urmeaza dupa expirarea acestui termen, fie sa puna capat procedurii printr-o notificare adresata celeilalte parti, fie sa ceara secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa efectueze aceste numiri conform lit. e);
    d) in termen de 30 de zile de la data ultimei numiri, cei 4 conciliatori vor numi pe un al cincilea, ales de pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe, care va fi presedinte. Daca numirea nu este facuta in termenul prevazut, fiecare parte poate, in saptamana care urmeaza dupa expirarea acestui termen, sa ceara secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite sa efectueze aceasta numire conform lit. e);
    e) in termen de 30 de zile de la primirea unei cereri facute in virtutea lit. c) sau d), secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va efectua numirile necesare, alegand, cu consultarea partilor la diferend, persoane care figureaza pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe;
    f) pentru orice loc vacant, se va proceda in maniera prevazuta pentru numirea initiala;
    g) atunci cand doua sau mai multe parti se inteleg pentru a face cauza comuna, ele vor numi impreuna 2 conciliatori. Atunci cand doua sau mai multe parti fac cauza separata sau nu se pot intelege pentru a face cauza comuna, ele vor numi, separat, conciliatori;
    h) atunci cand mai mult de doua parti fac cauza separata sau nu se pot intelege pentru a face cauza comuna, partile la diferend vor aplica dispozitiile lit. a) - f), in masura in care va fi posibil.
    Art. 4
    Procedura
    Daca partile nu convin altfel, comisia de conciliere isi stabileste singura procedura. Ea poate, cu consimtamantul partilor la diferend, sa invite orice stat parte sa-i prezinte punctul sau de vedere, oral sau in scris. Hotararile de procedura, recomandarile si raportul comisiei vor fi adoptate cu majoritatea membrilor sai.
    Art. 5
    Rezolvarea pe cale amiabila
    Comisia poate supune atentiei partilor orice masura susceptibila de a facilita rezolvarea pe cale amiabila a diferendului.
    Art. 6
    Functiile comisiei
    Comisia asculta partile, examineaza pretentiile si obiectiile lor si le face propuneri in scopul de a le ajuta sa ajunga la o rezolvare a diferendului pe cale amiabila.
    Art. 7
    Raportul
    1. Comisia va prezenta un raport, in termen de 12 luni de la constituirea sa. Raportul sau va contine eventualul acord intervenit si, in lipsa acordului, concluziile sale asupra tuturor problemelor de fapt sau de drept referitoare la obiectul diferendului, precum si recomandarile pe care ea le considera potrivite in scopul unei rezolvari amiabile. Raportul se depune la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite si se transmite partilor la diferend.
    2. Raportul comisiei, inclusiv toate concluziile sau recomandarile continute in acesta, nu leaga partile.
    Art. 8
    Incheierea procedurii
    Procedura de conciliere este incheiata atunci cand diferendul a fost rezolvat, cand partile au acceptat sau o parte a respins recomandarile din raport, printr-o notificare scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, sau la expirarea unei perioade de 3 luni de la data comunicarii raportului catre parti.
    Art. 9
    Onorarii si cheltuieli
    Onorariile si cheltuielile comisiei vor fi suportate de catre partile la diferend.
    Art. 10
    Dreptul partilor de a se abate de la procedura
    Partile la diferend, printr-un acord aplicabil numai diferendului respectiv, pot conveni sa deroge de la orice dispozitie din prezenta anexa.

    Sectiunea a 2-a
    Supunerea obligatorie la procedura de conciliere conform sectiunii a 3-a a partii a XV-a
    Art. 11
    Declansarea procedurii
    1. Orice parte la un diferend care, conform sectiunii a 3-a a partii a XV-a, poate fi supus concilierii, conform procedurii prevazute in prezenta sectiune, poate angaja procedura, printr-o notificare scrisa adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend.
    2. Orice parte la diferend, care a primit notificarea prevazuta la paragraful 1, este obligata sa se supuna procedurii de conciliere.
    Art. 12
    Absenta raspunsului sau refuzul de a se supune procedurii
    Faptul ca una sau mai multe parti la diferend nu raspund notificarii de declansare a unei proceduri de conciliere sau nu se supun unei astfel de proceduri nu constituie un obstacol la procedura.
    Art. 13
    Competenta
    In caz de contestatie asupra faptului de a sti daca o comisie de conciliere, constituita in virtutea prezentei sectiuni, este competenta, comisia hotaraste.
    Art. 14
    Aplicarea sectiunii 1
    Articolele 2 - 10 ale sectiunii 1 se aplica sub rezerva dispozitiilor prezentei sectiuni.

    ANEXA 6

                        STATUTUL
    Tribunalului International pentru Dreptul Marii

    Art. 1
    Dispozitii generale
    1. Tribunalul International pentru Dreptul Marii este constituit si va functiona conform dispozitiilor conventiei si ale prezentului statut.
    2. Tribunalul are sediul in orasul liber hanseatic Hamburg, din Republica Federala Germania.
    3. Tribunalul poate, totusi, sa tina sedinta si sa-si exercite functiile in alta parte, daca considera ca aceasta este de dorit.
    4. Sesizarea tribunalului cu un diferend este guvernata de dispozitiile partilor a XI-a si a XV-a ale conventiei.

    Sectiunea 1
    Organizarea tribunalului
    Art. 2
    Componenta tribunalului
    1. Tribunalul va fi compus din 21 de membri independenti, alesi dintre persoanele care se bucura de cea mai inalta reputatie de echitate si integritate si care poseda o competenta recunoscuta in domeniul dreptului marii.
    2. In compunerea tribunalului trebuie sa se asigure reprezentarea principalelor sisteme juridice din lume si o repartitie geografica echitabila.
    Art. 3
    Membrii tribunalului
    1. Tribunalul nu poate avea in componenta sa mai mult de un cetatean al aceluiasi stat. In aceasta privinta, daca o persoana ar putea fi considerata ca cetatean al mai multor state, ea va fi considerata cetatean al aceluia dintre state unde isi exercita in mod obisnuit drepturile civile si politice.
    2. Tribunalul nu poate avea mai putin de 3 membri din fiecare grup geografic definit de catre Adunarea generala a O.N.U.
    Art. 4
    Candidaturi si alegeri
    1. Fiecare stat parte poate desemna cel mult doua persoane care sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 2 al prezentei anexe. Membrii tribunalului vor fi alesi din lista persoanelor astfel desemnate.
    2. Cu cel putin 3 luni inainte de data alegerilor, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, daca este vorba de prima alegere, sau grefierul tribunalului, daca este vorba de o alegere ulterioara, va invita in scris statele parti sa-i comunice, in termen de doua luni, numele candidatilor lor. Secretarul general sau grefierul va intocmi, in ordine alfabetica, o lista a tuturor candidatilor astfel desemnati, mentionand statele parti care i-au desemnat, si va comunica aceasta lista statelor parti inainte de cea de-a 7-a zi a ultimei luni care precede data alegerii.
    3. Prima alegere va avea loc in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a conventiei.
    4. Membrii tribunalului vor fi alesi prin vot secret. Alegerile vor avea loc in cadrul unei reuniuni a statelor parti, convocata de catre secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, in cazul primei alegeri, si, dupa procedura fixata de catre statele parti, in cazul alegerilor urmatoare. La fiecare reuniune, cvorumul este constituit din doua treimi din numarul statelor parti. Vor fi alesi ca membri ai tribunalului candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi si majoritatea de doua treimi din numarul statelor parti prezente si votante, intelegandu-se ca aceasta majoritate trebuie sa cuprinda cel putin majoritatea statelor parti.
    Art. 5
    Durata functiilor
    1. Membrii tribunalului sunt alesi pentru 9 ani si sunt reeligibili; totusi, in ceea ce priveste pe membrii alesi la prima alegere, functiile a 7 dintre ei vor lua sfarsit dupa 3 ani, iar cele ale altor 7 vor lua sfarsit dupa 6 ani.
    2. Membrii tribunalului ale caror functii vor lua sfarsit la incheierea perioadelor initiale de 3 si de 6 ani, mentionate mai sus, vor fi desemnati prin tragere la sorti efectuata de catre secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, imediat dupa prima alegere.
    3. Membrii tribunalului raman in functie pana la inlocuirea lor. Dupa inlocuire, ei vor continua sa judece cazurile cu care erau deja sesizati.
    4. In caz de demisie a unui membru al tribunalului, demisia va fi adresata, in scris, presedintelui tribunalului. Locul devine vacant la data primirii scrisorii de demisie.
    Art. 6
    Locuri vacante
    1. Locurile devenite vacante vor fi completate dupa metoda urmata pentru prima alegere, sub rezerva dispozitiei ce urmeaza: in luna urmatoare eliberarii locului, grefierul va proceda la invitarea prevazuta la art. 4 al prezentei anexe, iar data alegerii va fi fixata de catre presedintele tribunalului, dupa consultarea statelor parti.
    2. Inlocuitorul unui membru al tribunalului al carui mandat nu a expirat va fi ales pentru perioada ramasa neimplinita din acest mandat.
    Art. 7
    Incompatibilitati
    1. Membrii tribunalului nu pot exercita nici o functie politica sau administrativa, nici sa fie asociati in mod activ sau sa aiba interese financiare in nici una dintre operatiunile unei intreprinderi care se ocupa cu explorarea sau exploatarea resurselor marii sau ale fundurilor marine, ori cu alta utilizare comerciala a marii sau a fundurilor marine.
    2. Membrii tribunalului nu pot exercita functiile de agent, consilier sau avocat in nici un proces.
    3. In caz de indoiala asupra acestor aspecte, tribunalul va decide cu majoritatea celorlalti membri prezenti.
    Art. 8
    Conditii referitoare la participarea membrilor la solutionarea unei cauze anumite
    1. Membrii tribunalului nu pot participa la rezolvarea nici unei cauze in care ei au intervenit anterior in calitate de agenti, consilieri sau avocati ai uneia dintre parti, ca membri ai unei curti sau ai unui tribunal national ori international, sau in orice alta calitate.
    2. Daca, pentru un motiv deosebit, un membru al tribunalului considera ca nu trebuie sa ia parte la rezolvarea unei anumite cauze, el il va informa despre aceasta pe presedintele tribunalului.
    3. Daca presedintele considera ca unul dintre membrii tribunalului nu trebuie, pentru un motiv deosebit, sa ia parte la rezolvarea unei cauze anumite, el il va avertiza despre aceasta.
    4. In caz de indoiala asupra acestor aspecte, tribunalul va decide cu majoritatea celorlalti membri prezenti.
    Art. 9
    Consecinte ale faptului ca un membru inceteaza sa indeplineasca conditiile cerute
    Daca, dupa parerea unanima a celorlalti membri, un membru al tribunalului a incetat sa indeplineasca conditiile cerute, presedintele tribunalului va declara locul acestuia vacant.
    Art. 10
    Privilegii si imunitati
    Membrii tribunalului se bucura, in executarea functiilor lor, de privilegii si imunitati diplomatice.
    Art. 11
    Angajamente solemne
    Fiecare membru al tribunalului trebuie, inainte de a intra in functie, sa-si asume, in sedinta publica, angajamentul solemn de a-si exercita atributiile cu toata impartialitatea si conform constiintei sale.
    Art. 12
    Presedintele, vicepresedintele si grefierul
    1. Tribunalul isi alege, pentru 3 ani, presedintele si vicepresedintele, care sunt reeligibili.
    2. Tribunalul isi numeste grefierul si se poate ingriji de numirea altor asemenea functionari care ii sunt necesari.
    3. Presedintele si grefierul isi au resedinta la sediul tribunalului.
    Art. 13
    Cvorumul
    1. Tribunalul tine sedinta cu toti membrii sai disponibili; un cvorum de 11 membri este necesar pentru a constitui tribunalul.
    2. Tribunalul va decide care sunt membrii disponibili pentru a judeca un anumit diferend, tinand seama de art. 17 al prezentei anexe si de necesitatea de a asigura buna functionare a camerelor prevazute la art. 14 si 15.
    3. Tribunalul va statua asupra tuturor diferendelor si cererilor care ii sunt supuse, in afara de cazul cand se aplica art. 14 al prezentei anexe sau cand partile cer aplicarea art. 15 al aceleiasi anexe.
    Art. 14
    Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
    Conform dispozitiilor sectiunii a 4-a a prezentei anexe, va fi creata o camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, competenta, atributiile si functiunile acesteia fiind definite in sectiunea a 5-a a partii a XI-a.
    Art. 15
    Camere speciale
    1. Tribunalul poate sa constituie, dupa cum va considera necesar, camere compuse din cel putin 3 dintre membrii sai, pentru solutionarea anumitor categorii de diferende.
    2. Tribunalul va constitui o camera pentru solutionarea unui anumit diferend care i-a fost supus, daca partile o cer. Componenta acestei camere va fi stabilita de catre tribunal, cu asentimentul partilor.
    3. In vederea solutionarii cu promptitudine a cauzelor, tribunalul va constitui in fiecare an o camera compusa din 5 dintre membrii sai alesi, care va statua dupa o procedura sumara. Doi membri supleanti sunt desemnati pentru a inlocui pe membrii care s-ar gasi in imposibilitatea de a participa la judecarea unei anumite cauze.
    4. Camerele prevazute de prezentul articol vor statua asupra diferendelor, daca partile o cer.
    5. Orice sentinta data de catre una dintre camerele prevazute de prezentul articol si de art. 14 al prezentei anexe va fi considerata ca fiind data de catre tribunal.
    Art. 16
    Regulamentul tribunalului
    Tribunalul stabileste printr-un regulament modul in care isi exercita atributiile. El va adopta, indeosebi, reguli de procedura.
    Art. 17
    Membri avand nationalitatea partilor
    1. Membrii tribunalului avand nationalitatea vreuneia dintre partile la un diferend isi pastreaza dreptul de a participa in calitate de membri ai tribunalului.
    2. Daca, atunci cand solutioneaza un diferend, tribunalul nu cuprinde nici un membru de nationalitatea uneia dintre parti, oricare alta parte la diferend poate desemna o persoana, la alegerea sa, pentru a participa in calitate de membru al tribunalului.
    3. Daca, atunci cand solutioneaza un diferend, tribunalul nu cuprinde nici un membru de nationalitatea partilor, fiecare dintre aceste parti poate desemna o persoana, la alegerea sa, pentru a participa in calitate de membru al tribunalului.
    4. Prezentul articol se aplica camerelor vizate la art. 14 si 15 ale prezentei anexe. In asemenea cazuri, presedintele, in consultare cu partile, va invita atatia membri ai camerelor, cat va fi necesar, sa cedeze locurile membrilor tribunalului de nationalitatea partilor interesate si, in lipsa sau in cazul in care acestia din urma nu pot participa, sa cedeze locurile lor membrilor special desemnati de catre parti.
    5. Atunci cand mai multe parti fac cauza comuna, ele vor fi considerate, in aplicarea dispozitiilor precedente, ca fiind o singura parte. In caz de indoiala asupra acestui aspect, tribunalul va decide.
    6. Membrii desemnati conform paragrafelor 2, 3 si 4 trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite la art. 2, 8 si 11 din prezenta anexa. Ei vor participa la luarea hotararii in conditii de completa egalitate cu colegii lor.
    Art. 18
    Remunerarea
    1. Fiecare dintre membrii alesi ai tribunalului va primi o alocatie anuala, precum si o alocatie speciala pentru fiecare zi in care isi exercita functiile, intelegandu-se ca, pentru fiecare an, cuantumul total al alocatiei sale speciale nu va depasi cuantumul total al alocatiei sale anuale.
    2. Presedintele va primi o alocatie anuala speciala.
    3. Vicepresedintele va primi o alocatie speciala pentru fiecare zi in care indeplineste functia de presedinte.
    4. Membrii desemnati in aplicarea art. 17 al prezentei anexe, altii decat membrii alesi ai tribunalului, vor primi o indemnizatie pentru fiecare zi in care isi exercita functiile.
    5. Aceste remuneratii, alocatii si indemnizatii sunt fixate periodic, cu ocazia unor reuniuni ale statelor parti, tinandu-se seama de volumul de lucru al tribunalului. Ele nu pot fi diminuate pe durata indeplinirii functiilor.
    6. Salariul grefierului este fixat cu ocazia unor reuniuni ale statelor parti, la propunerea tribunalului.
    7. Prin regulamente adoptate cu ocazia unor reuniuni ale statelor parti, vor fi stabilite conditiile in care se acorda pensii membrilor tribunalului si grefierului, precum si conditiile de rambursare a cheltuielilor de calatorie.
    8. Remuneratiile, alocatiile si indemnizatiile sunt scutite de orice impozit.
    Art. 19
    Cheltuielile tribunalului
    1. Cheltuielile tribunalului vor fi suportate de catre statele parti si de catre autoritate, in conditiile si potrivit modului ce urmeaza sa fie stabilite la reuniunile statelor parti.
    2. Cand o entitate, alta decat un stat parte, sau o autoritate este parte la un diferend supus tribunalului, acesta va fixa contributia la cheltuielile tribunalului, pe care acea parte trebuie sa o suporte.

    Sectiunea a 2-a
    Competenta tribunalului
    Art. 20
    Accesul la tribunal
    1. Statele parti au calitatea de a se prezenta in fata tribunalului.
    2. Entitatile, altele decat statele parti, se pot prezenta in fata tribunalului in toate cazurile prevazute in mod expres in partea a XI-a a conventiei sau pentru orice diferend supus in conformitate cu orice alt acord care confera competenta tribunalului si este acceptat de toate partile la diferend.
    Art. 21
    Competenta
    Competenta tribunalului se intinde asupra tuturor diferendelor si cererilor care ii sunt supuse in conformitate cu conventia, precum si asupra tuturor chestiunilor prevazute in mod special in orice alt acord care confera competenta tribunalului.
    Art. 22
    Sesizarea tribunalului cu diferendele referitoare la alte acorduri
    Daca toate partile la un tratat sau la o conventie deja in vigoare, care se refera la o problema vizata de prezenta conventie, sunt de acord in acest sens, orice diferend privind interpretarea sau aplicarea acestui tratat sau acestei conventii poate sa fie supus tribunalului, potrivit modalitatilor convenite.
    Art. 23
    Dreptul aplicabil
    Tribunalul va statua asupra tuturor diferendelor si cererilor in conformitate cu art. 293.

    Sectiunea a 3-a
    Procedura
    Art. 24
    Sesizarea instantei
    1. Diferendele pot sa fie aduse in fata tribunalului, dupa caz, fie prin notificarea oricarui compromis, fie printr-o cerere adresata grefierului. In ambele cazuri, trebuie sa se indice obiectul diferendului si partile.
    2. Grefierul va comunica imediat compromisul sau cererea tuturor celor interesati.
    3. Grefierul va comunica, de asemenea, compromisul sau cererea tuturor statelor parti.
    Art. 25
    Masuri conservatorii
    1. In conformitate cu art. 290, tribunalul si Camera de rezolvare a diferendelor referitoare la teritoriile submarine au competenta sa ordone masuri conservatorii.
    2. Daca tribunalul nu este in sesiune sau daca numarul membrilor disponibili este mai mic decat cvorumul, masurile conservatorii vor fi dispuse de catre camera de procedura sumara, constituita in conformitate cu art. 15 paragraful 3 al prezentei anexe. Prin derogare de la prevederile art. 15 paragraful 4 al aceleiasi anexe, aceste masuri conservatorii pot sa fie dispuse la cererea oricarei parti la diferend. Ele vor fi supuse reexaminarii si revizuirii de catre tribunal.
    Art. 26
    Dezbaterile
    1. Dezbaterile vor fi conduse de catre presedinte si, in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte; in lipsa acestora, ele vor fi conduse de catre cel mai vechi dintre judecatorii prezenti al tribunalului.
    2. Dezbaterile sunt publice, in afara cazului in care tribunalul ar hotari altfel sau daca partile ar cere ca sedintele sa fie inchise.
    Art. 27
    Conducerea procesului
    Tribunalul va da ordonante pentru conducerea procesului si stabilirea formelor si termenelor in care fiecare parte trebuie sa-si prezinte concluziile; el va lua toate masurile pe care le comporta administrarea probelor.
    Art. 28
    Neprezentarea
    Atunci cand una dintre partile la diferend nu se prezinta in fata tribunalului sau nu face uz de mijloacele pe care le are la dispozitie, cealalta parte poate cere tribunalului continuarea procedurii si luarea unei hotarari. Absenta uneia dintre parti sau faptul ca una dintre ele nu face uz de mijloacele pe care le are la dispozitie nu poate constitui un obstacol pentru desfasurarea procedurii. Tribunalul trebuie sa se asigure, inainte de a lua hotararea, nu numai ca are competenta de a solutiona diferendul, ci si ca cererea este intemeiata in fapt si in drept.
    Art. 29
    Majoritatea necesara pentru luarea hotararilor
    1. Hotararile tribunalului se iau cu majoritatea membrilor prezenti.
    2. In caz de egalitate a voturilor, votul presedintelui sau al celui care il inlocuieste va fi preponderent.
    Art. 30
    Sentinta
    1. Sentinta va fi motivata.
    2. Ea va mentiona numele membrilor tribunalului care au participat la luarea hotararii.
    3. Daca sentinta nu exprima, in tot sau in parte, opinia unanima a membrilor tribunalului, orice membru are dreptul sa anexeze la sentinta opinia sa separata sau disidenta.
    4. Sentinta va fi semnata de catre presedinte si grefier. Ea va fi citita in sedinta publica, partile la diferend fiind notificate in mod corespunzator.
    Art. 31
    Cerere de interventie
    1. Atunci cand un stat parte considera ca, intr-un diferend, este in cauza un interes de ordin juridic pentru el, acesta se poate adresa tribunalului cu o cerere pentru interventie in proces.
    2. Tribunalul se va pronunta asupra cererii.
    3. Daca tribunalul admite cererea de interventie, hotararea sa privind diferendul va fi obligatorie pentru statul care a intervenit, dar numai in masura in care se refera la aspectele ce au facut obiectul interventiei.
    Art. 32
    Dreptul de interventie in cauzele privind interpretarea sau aplicarea conventiei
    1. Atunci cand este in cauza interpretarea sau aplicarea conventiei, grefierul va notifica aceasta fara intarziere tuturor statelor parti.
    2. Atunci cand, in cadrul art. 22 si 23 ale prezentei anexe este in cauza interpretarea sau aplicarea unui acord international, grefierul va notifica aceasta tuturor partilor la acel acord.
    3. Fiecare parte vizata la paragrafele 1 si 2 are dreptul sa intervina in proces si, daca ea exercita aceasta facultate, interpretarea cuprinsa in sentinta va fi obligatorie si in ceea ce o priveste.
    Art. 33
    Caracterul definitiv si forta obligatorie a hotararilor
    1. Hotararea tribunalului este definitiva si toate partile la diferend trebuie sa i se conformeze.
    2. Hotararea tribunalului nu este obligatorie decat pentru partile in litigiu si numai pentru cauza care a fost rezolvata.
    3. In caz de contestatie privind sensul si cuprinsul hotararii, tribunalul este competent sa o interpreteze, la cererea oricareia dintre parti.
    Art. 34
    Cheltuieli de judecata
    Daca tribunalul nu decide altfel, fiecare parte isi va suporta cheltuielile sale de judecata.

    Sectiunea a 4-a
    Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine
    Art. 35
    Componenta
    1. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, mentionata la art. 14 al prezentei anexe, se va compune din 11 membri alesi de catre tribunal dintre membrii sai, cu majoritatea voturilor acestora.
    2. In alegerea membrilor camerei trebuie sa se asigure reprezentarea principalelor sisteme juridice din intreaga lume si o repartizare geografica echitabila. Adunarea autoritatii poate adopta recomandari de ordin general privind reprezentarea si repartizarea respectiva.
    3. Membrii camerei vor fi alesi din 3 in 3 ani, iar mandatul lor nu va putea fi reinnoit decat o data.
    4. Camera isi alege presedintele dintre membrii sai; presedintele ramane in functie pe durata mandatului camerei.
    5. Daca vreo cauza este inca pendinte la sfarsitul perioadei de 3 ani pentru care a fost aleasa camera, aceasta va incheia procesul in componenta sa initiala.
    6. Atunci cand apare un loc vacant in camera, tribunalul alege dintre membrii sai un succesor care va functiona pana la sfarsitul mandatului predecesorului sau.
    7. Pentru a constitui camera, este necesar un cvorum de 7 dintre membrii alesi de tribunal.
    Art. 36
    Camere ad-hoc
    1. Camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine va constitui o camera ad-hoc, compusa din 3 dintre membrii sai, pentru a solutiona un anumit diferend cu care a fost sesizata, conform art. 188 paragraful 1 lit. b). Componenta acestei camere va fi stabilita de catre camera pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine, cu asentimentul partilor.
    2. Daca partile nu cad de acord asupra componentei unei camere ad-hoc, fiecare parte la diferend va numi un membru, al treilea membru fiind numit de comun acord intre acestia. Daca partile nu cad de acord sau o parte nu numeste un membru, presedintele camerei pentru rezolvarea diferendelor referitoare la teritoriile submarine va proceda fara intarziere la numirea membrului sau a membrilor lipsa, care vor fi alesi dintre membrii acestei camere, dupa consultarea partilor.
    3. Membrii unei camere ad-hoc nu trebuie sa fie in serviciul nici uneia dintre partile la diferend si nici cetateni ai vreuneia dintre parti.
    Art. 37
    Accesul la camera
    Camera este deschisa statelor parti, autoritatii si celorlalte entitati sau persoane vizate la sectiunea a 5-a a partii a XI-a.
    Art. 38
    Dreptul aplicabil
    Pe langa dispozitiile art. 293, camera va aplica:
    a) regulile, reglementarile si procedurile autoritatii, adoptate conform conventiei; si
    b) clauzele oricarui contract referitor la activitati desfasurate in zona, in orice problema legata de contractul in cauza.
    Art. 39
    Executarea hotararilor camerei
    Hotararile camerei sunt executorii pe teritoriul statelor parti, in acelasi mod ca si sentintele sau ordonantele celei mai inalte instante judiciare a statului parte pe teritoriul caruia se cere executarea.
    Art. 40
    Aplicarea celorlalte sectiuni ale prezentei anexe
    1. Dispozitiile celorlalte sectiuni ale prezentei anexe, care nu sunt incompatibile cu prezenta sectiune, se vor aplica si camerei.
    2. In exercitarea atributiilor sale consultative, camera va fi calauzita de dispozitiile prezentei anexe referitoare la procedura de urmat in fata tribunalului, in masura in care ea le recunoaste ca fiind aplicabile.

    Sectiunea a 5-a
    Amendamente
    Art. 41
    Amendamente
    1. Amendamentele la prezenta anexa, altele decat cele referitoare la sectiunea a 4-a, nu pot fi adoptate decat conform art. 313 sau prin consens in cadrul unei conferinte convocate conform conventiei.
    2. Amendamentele la sectiunea a 4-a nu pot fi adoptate decat in conformitate cu art. 314.
    3. Tribunalul va putea propune statelor parti, prin comunicari scrise, amendamentele pe care le va considera necesare a fi aduse prezentului statut, pentru a fi examinate in conformitate cu dispozitiile paragrafelor 1 si 2.

    ANEXA 7

                           ARBITRAJUL

    Art. 1
    Declansarea procedurii
    Sub rezerva dispozitiilor partii a XV-a, orice parte la un diferend poate sa-l supuna procedurii de arbitraj prevazute in prezenta anexa, printr-o notificare adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend. Notificarea va fi insotita de o prezentare a concluziilor si a motivelor pe care acestea se sprijina.
    Art. 2
    Lista arbitrilor
    1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va intocmi si va tine o lista a arbitrilor. Fiecare stat parte poate sa desemneze patru arbitri care au experienta in problemele maritime si care se bucura de o perfecta reputatie in ceea ce priveste impartialitatea, competenta si integritatea. Numele persoanelor astfel desemnate vor fi inscrise pe lista.
    2. Daca, la un moment dat, arbitrii desemnati de un stat parte si care figureaza pe lista sunt mai putini de patru, acel stat poate proceda la desemnarile suplimentare la care are dreptul.
    3. Numele unui arbitru va ramane pe lista pana cand este retras de catre statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca arbitrul mentionat va continua sa-si exercite functiile pana la rezolvarea cauzelor aflate in fata oricarui tribunal arbitral in care el a fost numit.
    Art. 3
    Constituirea tribunalului arbitral
    In scopul procedurii prevazute in prezenta anexa, tribunalul arbitral va fi constituit, daca partile nu convin altfel, dupa cum urmeaza:
    a) sub rezerva dispozitiei de la lit. g), tribunalul arbitral se compune din cinci membri;
    b) partea care declanseaza procedura va numi un membru care este ales, de preferinta, de pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe si care poate sa fie dintre cetatenii sai. Numele membrului astfel numit va figura in notificarea vizata la art. 1 al prezentei anexe;
    c) cealalta parte la diferend va numi, in termen de 30 de zile, socotit de la primirea notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, un membru, care este ales, de preferinta, de pe lista si care poate sa fie dintre cetatenii sai. Daca numirea nu intervine in acest termen, partea care a declansat procedura poate, intr-un interval de doua saptamani de la expirarea acestui termen, sa ceara sa se procedeze la aceasta numire conform dispozitiilor lit. e);
    d) ceilalti trei membri vor fi numiti de comun acord de catre parti. Ei vor fi alesi, de preferinta, de pe lista si vor fi cetateni ai unor state terte, daca partile nu convin altfel. Partile la diferend vor numi pe presedintele tribunalului arbitral dintre acesti trei membri, daca, in termen de 60 de zile de la data primirii notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, partile nu ajung la un acord asupra numirii unuia sau mai multor membri ai tribunalului arbitral, care urmau sa fie desemnati de comun acord, sau asupra numirii presedintelui, se va proceda la numirea sau numirile restante, conform dispozitiilor lit. e), la cererea oricarei parti la diferend. Aceasta cerere va fi prezentata in urmatoarele doua saptamani dupa expirarea termenului mentionat;
    e) daca partile nu convin sa incredinteze unei persoane sau unui stat tert ales de ele sarcina de a efectua numirile necesare, in aplicarea lit. c) si d), presedintele Tribunalului International pentru Dreptul Marii va efectua aceste numiri. Daca presedintele nu este in masura sa efectueze aceste numiri sau daca el este cetatean al uneia dintre partile la diferend, numirea se va efectua de catre membrul cel mai vechi al tribunalului, care este disponibil si care nu este cetatean al nici uneia dintre parti. Numirile vizate de dispozitiile prezentei litere se vor efectua prin desemnarea unor persoane de pe lista vizata la art. 2 al prezentei anexe, in termen de 30 de zile de la primirea cererii si cu consultarea partilor. Membrii astfel numiti trebuie sa fie de nationalitati diferite si sa nu fie in serviciul nici uneia dintre partile la diferend; ei nu trebuie sa aiba domiciliul pe teritoriul vreuneia dintre ele si nici sa fie cetateni ai vreuneia dintre ele;
    f) locurile devenite vacante vor fi completate in modul prevazut pentru numirile initiale;
    g) partile care fac cauza comuna vor numi impreuna, de comun acord, un membru al tribunalului arbitral. Atunci cand sunt mai multe parti care fac cauza separata sau in caz de dezacord asupra faptului ca acestea fac cauza comuna, fiecare dintre ele va numi un membru al tribunalului arbitral. Numarul membrilor tribunalului, numit separat de catre parti, trebuie sa fie intotdeauna mai mic cu unu decat numarul membrilor tribunalului arbitral, numit impreuna de catre parti;
    h) in diferendele implicand mai mult de doua parti, dispozitiile lit. a) - f) vor fi aplicate in masura posibilului.
    Art. 4
    Functiile tribunalului arbitral
    Un tribunal arbitral constituit potrivit dispozitiilor art. 3 al prezentei anexe isi va exercita functiile conform dispozitiilor prezentei anexe si celorlalte prevederi ale conventiei.
    Art. 5
    Procedura
    In afara de cazul in care partile vor conveni altfel, tribunalul arbitral isi stabileste el insusi procedura, dand fiecarei parti posibilitatea de a fi ascultata si de a-si sustine cauza.
    Art. 6
    Obligatiile partilor
    Partile la diferend vor facilita sarcina tribunalului arbitral si, in special, conform legislatiei lor si prin toate mijloacele aflate la dispozitia lor:
    a) vor furniza tribunalului arbitral toate documentele, facilitatile si informatiile pertinente; si
    b) ii vor permite, atunci cand acest lucru este necesar, sa citeze si sa audieze martori sau experti si sa se deplaseze la fata locului.
    Art. 7
    Cheltuielile
    Daca tribunalul arbitral nu decide altfel, datorita circumstantelor speciale ale spetei, cheltuielile acestuia, inclusiv remunerarea membrilor sai vor fi suportate in parti egale de catre partile la diferend.
    Art. 8
    Majoritatea necesara pentru luarea hotararilor
    Hotararile tribunalului arbitral vor fi luate cu majoritatea membrilor sai. Absenta sau abtinerea a mai putin de jumatate din numarul membrilor sai nu va impiedica tribunalul arbitral sa statueze. In caz de vot egal, votul presedintelui va fi precumpanitor.
    Art. 9
    Neprezentare
    Atunci cand una dintre partile la diferend nu se prezinta sau nu face uz de mijloacele pe care le are la dispozitie, cealalta parte poate sa ceara tribunalului arbitral sa continue procedura si sa dea o hotarare. Absenta uneia dintre parti sau faptul ca una dintre parti nu face uz de mijloacele pe care le are la dispozitie nu poate constitui un obstacol pentru desfasurarea procedurii. Inainte de a da sentinta, tribunalul arbitral trebuie sa se asigure nu numai ca are competenta de a solutiona diferendul, ci si ca cererea este fondata in fapt si in drept.
    Art. 10
    Sentinta
    Sentinta tribunalului arbitral se va limita la obiectul diferendului si va fi motivata. Ea va mentiona numele membrilor tribunalului arbitral care au participat si data la care a fost pronuntata. Orice membru al tribunalului arbitral poate alatura la hotarare o expunere a opiniei sale separate sau disidente.
    Art. 11
    Caracterul definitiv al sentintei
    Sentinta este definitiva si fara apel, in afara cazului in care partile la diferend au convenit dinainte asupra unei proceduri de apel. Toate partile la diferend trebuie sa se conformeze acesteia.
    Art. 12
    Interpretarea sau executarea sentintei
    1. Orice controversa care ar putea aparea intre partile la diferend in ceea ce priveste interpretarea sau modul de executare a sentintei poate fi supusa de catre una sau alta dintre parti, spre a decide, tribunalului arbitral care a pronuntat sentinta. In acest scop, locurile vacante se vor completa dupa metoda urmata pentru numirea initiala a membrilor tribunalului.
    2. Daca toate partile la diferend sunt de acord, orice contestatie de acest gen poate fi supusa unei alte curti sau unui alt tribunal, conform art. 287.
    Art. 13
    Aplicarea la alte entitati decat statele parti
    Prezenta anexa se va aplica, mutatis mutandis, oricarui diferend care pune in cauza entitati, altele decat statele parti.

    ANEXA 8

                           ARBITRAJUL SPECIAL

    Art. 1
    Instituirea procedurii speciale de arbitraj
    Sub rezerva partii a XV-a a conventiei, orice parte la un diferend referitor la interpretarea sau aplicarea articolelor conventiei privind: 1) pescuitul; 2) protectia si conservarea mediului marin; 3) cercetarea stiintifica marina; sau 4) navigatia, inclusiv poluarea cauzata de nave sau prin imersiune, poate sa supuna acest diferend procedurii de arbitraj special prevazute de prezenta anexa, printr-o notificare adresata celeilalte sau celorlalte parti la diferend.
    Art. 2
    Liste de experti
    1. Se va intocmi si se va tine cate o lista de experti pentru fiecare dintre domeniile urmatoare: 1) pescuitul; 2) protectia si conservarea mediului marin; 3) cercetarea stiintifica marina; 4) navigatia, inclusiv poluarea cauzata de nave sau prin imersiune.
    2. In domeniul pescuitului, lista expertilor va fi intocmita si pastrata de catre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, in domeniul protectiei si conservarii mediului marin de catre Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator, in domeniul cercetarii stiintifice marine - de catre Comisia Oceanografica Interguvernamentala, in domeniul navigatiei, inclusiv poluarea cauzata de nave sau prin imersiune - de catre Organizatia Maritima Internationala sau, in fiecare caz, de catre organul subsidiar corespunzator caruia organizatia, programul sau comisia in cauza i-au delegat aceasta functie.
    3. Fiecare stat parte poate desemna, in fiecare dintre aceste domenii, doi experti a caror competenta juridica, stiintifica sau tehnica in materie este stabilita si general recunoscuta si care se bucura de o perfecta reputatie de impartialitate si integritate. Pentru fiecare domeniu, lista va fi compusa din numele persoanelor astfel desemnate.
    4. Daca, la un moment dat, numarul expertilor desemnati de catre un stat parte pentru a figura pe o lista va fi mai mic de doi, acest stat va putea sa faca demersurile suplimentare la care are dreptul.
    5. Numele unui expert va ramane pe lista pana ce va fi retras de catre statul parte care l-a desemnat, intelegandu-se ca acest expert va continua sa-si exercite functiile in cadrul unui tribunal arbitral special in care a fost numit, pana la incheierea procedurii in fata acestui tribunal.
    Art. 3
    Constituirea tribunalului arbitral special
    In scopul procedurii prevazute in prezenta anexa, tribunalul arbitral special, daca partile nu convin altfel, se constituie dupa cum urmeaza:
    a) sub rezerva dispozitiilor lit. g), tribunalul arbitral special este alcatuit din cinci membri;
    b) partea care declanseaza procedura va numi doi membri, dintre care unul poate sa fie dintre cetatenii sai, alesi de preferinta din listele vizate la art. 2 al prezentei anexe, in raport de obiectul litigiului. Numele membrilor astfel numiti vor figura in notificarea vizata la art. 1 al prezentei anexe;
    c) cealalta parte la diferend va numi, in termen de 30 de zile, socotit de la primirea notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, doi membri care sunt alesi de preferinta din lista sau liste, in raport cu obiectul diferendului si dintre care unul poate sa fie dintre cetatenii sai.
    Daca numirea nu are loc in acest termen, partea care a declansat procedura poate, intr-un interval de doua saptamani de la expirarea acestui termen, sa ceara efectuarea acestei numiri conform dispozitiilor lit. e);
    d) partile la diferend vor numi de comun acord pe presedintele tribunalului arbitral special, care va fi ales de preferinta din lista corespunzatoare si va fi cetatean al unui stat tert, daca partile nu convin altfel. Daca, in termen de 30 de zile de la data primirii notificarii vizate la art. 1 al prezentei anexe, partile nu au putut ajunge la un acord pentru numirea presedintelui, se va proceda la aceasta numire conform dispozitiilor lit. e), la cererea oricarei parti la diferend. Aceasta cerere va fi prezentata in intervalul de doua saptamani de la expirarea termenului mentionat;
    e) daca partile nu convin sa incredinteze aceasta sarcina unei persoane sau unui stat tert ales de ele, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va proceda la numirile necesare, in termen de 30 de zile, socotit de la data primirii unei cereri facute in aplicarea lit. c) sau d). Se va proceda la aceste numiri prin alegerea unor persoane din lista sau listele de experti vizate la art. 2 al prezentei anexe, dupa cum va fi cazul, in consultare cu partile la diferend si cu organizatia internationala corespunzatoare. Membrii astfel numiti trebuie sa fie de nationalitati diferite si sa nu fie in serviciul vreuneia dintre partile la diferend; ei nu trebuie sa aiba domiciliul pe teritoriul vreuneia dintre parti si nici sa fie cetateni ai vreuneia dintre ele;
    f) locurile devenite vacante vor fi completate in modul prevazut pentru numirile initiale;
    g) partile care fac cauza comuna vor numi impreuna doi membri ai tribunalului arbitral. Atunci cand exista mai multe parti care fac cauza separata sau in caz de dezacord asupra chestiunii de a sti daca ele fac cauza comuna, fiecare dintre ele va numi un membru al tribunalului arbitral;
    h) in diferendele implicand mai mult de doua parti, dispozitiile lit. a) - f) vor fi aplicate in masura posibilului.
    Art. 4
    Dispozitii generale
    Art. 4 - 13 ale anexei nr. VII se vor aplica, mutatis mutandis, procedurii de arbitraj special prevazute in prezenta anexa.
    Art. 5
    Stabilirea faptelor
    1. Partile la un diferend privind interpretarea sau aplicarea prevederilor conventiei referitoare la: 1) pescuit; 2) protectia si conservarea mediului marin; 3) cercetarea stiintifica marina; sau 4) navigatia, inclusiv poluarea de catre nave sau prin imersiune pot in orice moment sa convina sa ceara unui tribunal arbitral special, constituit in conformitate cu art. 3 al prezentei anexe, sa procedeze la o ancheta si la stabilirea faptelor care au cauzat diferendul.
    2. Daca partile nu convin altfel, faptele constatate de catre tribunalul arbitral special in aplicarea paragrafului 1 vor fi considerate ca fiind stabilite de catre parti.
    3. Daca toate partile la diferend o solicita, tribunalul arbitral special poate sa formuleze recomandari care nu au valoare de decizie si care vor constitui numai baza pentru o reexaminare de catre partile interesate a problemelor care au dat nastere diferendului.
    4. Sub rezerva paragrafului 2, tribunalul arbitral special se va conforma dispozitiilor prezentei anexe, daca partile nu convin altfel.

    ANEXA 9

                 PARTICIPAREA ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE

    Art. 1
    Folosirea termenului "organizatie internationala"
    Pentru scopurile art. 305 si ale prezentei anexe, prin organizatie internationala se intelege o organizatie interguvernamentala constituita din state care i-au transferat competenta in domeniile de care se ocupa conventia, inclusiv competenta de a incheia tratate in aceste domenii.
    Art. 2
    O organizatie internationala poate semna conventia, daca aceasta a fost semnata de majoritatea statelor membre. In momentul in care semneaza conventia, o organizatie internationala va face o declaratie in care va specifica domeniile de care se ocupa conventia si pentru care statele membre semnatare i-au transferat competenta, precum si natura si intinderea acestei competente.
    Art. 3
    Confirmarea oficiala si aderarea
    1. O organizatie internationala poate sa depuna instrumentul sau de confirmare oficiala sau de aderare, daca majoritatea statelor membre depun sau au depus instrumentele lor de ratificare sau de aderare.
    2. Instrumentul depus de catre o organizatie internationala trebuie sa contina angajamentele si declaratiile prescrise in art. 4 si 5 ale prezentei anexe.
    Art. 4
    Intinderea participarii, drepturi si obligatii
    1. Instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare, depus de catre o organizatie internationala, trebuie sa contina angajamentul de a accepta, in ceea ce priveste domeniile pentru care i s-a transferat competenta de catre statele membre, parti la conventie, drepturile si obligatiile prevazute prin conventie pentru state.
    2. O organizatie internationala va fi parte la conventie in limitele competentei definite in declaratiile, comunicarile sau notificarile vizate la art. 5 al prezentei anexe.
    3. In ceea ce priveste domeniile pentru care statele membre, parti la conventie, i-au transferat competenta, o organizatie internationala va exercita drepturile si se va achita de obligatiile pe care le-ar avea in mod normal statele parti la conventie. Statele membre ale unei organizatii internationale nu vor exercita competenta pe care i-au transferat-o.
    4. Participarea unei organizatii internationale nu va antrena in nici un caz o reprezentare superioara celei pe care, in mod normal, ar putea sa o pretinda statele membre, parti la conventie; aceasta prevedere se va aplica si in ceea ce priveste luarea deciziilor.
    5. Participarea unei organizatii internationale nu va conferi statelor sale membre, care nu sunt parti la conventie, nici unul dintre drepturile prevazute de aceasta.
    6. In caz de conflict intre obligatiile care incumba unei organizatii internationale in virtutea conventiei si cele care ii incumba in virtutea acordului prin care a fost creata aceasta organizatie sau a oricarui act conex, obligatiile care decurg din conventie vor prevala.
    Art. 5
    Declaratii, notificari si comunicari
    1. Instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii internationale va contine o declaratie in care vor fi specificate domeniile de care se ocupa conventia si pentru care i-a fost transferata competenta de catre statele membre, parti la conventie.
    2. Un stat membru la o organizatie internationala, in momentul in care ratifica conventia ori adera la ea, sau in momentul in care organizatia depune instrumentul sau de confirmare oficiala ori de aderare, evenimentul care va interveni mai tarziu fiind retinut, va face o declaratie in care va specifica domeniile de care se ocupa conventia si pentru care acest stat a transferat competenta organizatiei.
    3. Statele parti, membre ale unei organizatii internationale si care sunt parti la conventie, vor fi considerate ca avand competenta in ceea ce priveste toate domeniile de care se ocupa conventia si in privinta carora ele nu au indicat in mod expres, printr-o declaratie, comunicare sau notificare facuta in conformitate cu prezentul articol, ca au transferat competenta organizatiei.
    4. Organizatia internationala si statele sale membre, parti la conventie, vor notifica depozitarului, cu promptitudine, orice modificare a repartizarii competentelor specificate in declaratiile vizate la paragrafele 1 si 2, inclusiv noile transferuri de competenta.
    5. Orice stat parte poate sa ceara unei organizatii internationale si statelor membre ale acesteia, care sunt parti la conventie, sa-i indice cine are competenta pentru o chestiune anumita care a aparut: organizatia sau statele sale membre. Organizatia si statele membre interesate vor comunica aceasta informatie intr-un termen rezonabil. Organizatia si statele sale membre pot comunica o asemenea informatie si din proprie initiativa.
    6. Natura si intinderea competentelor transferate vor fi specificate in declaratiile, notificarile si comunicarile facute in aplicarea prezentului articol.
    Art. 6
    Raspunderea
    1. Partile care au competenta in virtutea art. 5 al prezentei anexe vor raspunde pentru orice nerespectare a obligatiilor care decurg din conventie si pentru orice alte incalcari ale acesteia.
    2. Orice stat parte poate cere unei organizatii internationale sau statelor sale membre, parti la conventie, sa indice cui ii revine raspunderea intr-un caz anumit. Organizatia si statele membre interesate sunt obligate sa comunice aceasta informatie. Daca nu o fac intr-un termen rezonabil sau daca ele comunica informatii contradictorii, ele vor raspunde impreuna, in mod solidar.
    Art. 7
    Rezolvarea diferendelor
    1. Atunci cand depune instrumentul sau de confirmare oficiala sau de aderare, sau in orice alt moment ulterior, o organizatie internationala este libera sa aleaga, printr-o declaratie scrisa, unul sau mai multe dintre mijloacele vizate la art. 287 paragraful 1 lit. a), c) si d) pentru rezolvarea diferendelor referitoare la interpretarea sau la aplicarea conventiei.
    2. Partea a XV-a se va aplica, mutatis mutandis, la orice diferend intre partile la conventie, dintre care una sau mai multe sunt organizatii internationale.
    3. Atunci cand o organizatie internationala si unul sau mai multe dintre statele sale membre fac cauza comuna, se va considera ca organizatia a acceptat aceleasi proceduri de rezolvare a diferendelor ca si aceste state; in cazul in care unul dintre aceste state a ales, in aplicarea art. 287, numai Curtea Internationala de Justitie, se va considera ca organizatia si acest stat membru au acceptat arbitrajul potrivit procedurii prevazute in anexa nr. VII, in afara cazului in care partile la diferend au convenit sa aleaga un alt mijloc.
    Art. 8
    Aplicarea partii a XVII-a
    Partea a XVII-a se va aplica, mutatis mutandis, organizatiilor internationale, sub rezerva dispozitiilor urmatoare:
    a) instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii internationale nu va fi luat in considerare in ceea ce priveste aplicarea art. 308 paragraful 1;
    b) (i) o organizatie internationala va avea capacitatea exclusiva de a actiona in baza art. 312 - 315 daca ea are competenta, in virtutea art. 5 al prezentei anexe, pentru intregul domeniu vizat prin amendament;
    (ii) atunci cand o organizatie internationala are competenta, in virtutea art. 5 al prezentei anexe, pentru intregul domeniu vizat prin amendament, instrumentul sau de confirmare oficiala sau de aderare referitor la acest amendament va fi considerat, pentru aplicarea art. 316 paragrafele 1, 2 si 3, ca fiind instrumentul de ratificare sau de aderare al fiecaruia dintre statele membre, parti la conventie;
    (iii) instrumentul de confirmare oficiala sau de aderare a unei organizatii internationale nu va fi luat in considerare, pentru aplicarea art. 316 paragrafele 1 si 2, in toate celelalte cazuri;
    c) (i) in scopurile art. 317, o organizatie internationala care numara printre membrii sai un stat parte la conventie si care continua sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 1 al prezentei anexe nu poate denunta conventia;
    (ii) o organizatie internationala trebuie sa denunte conventia, daca ea nu mai numara printre membrii sai nici un stat parte sau daca ea a incetat sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 1 al prezentei anexe. Denuntarea va produce imediat efecte.

                                  ACORD
referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, adoptata la 10 decembrie 1982*)

    *) Traducere.

    Statele parti la prezentul acord,
    recunoscand contributia importanta a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii din 10 decembrie 1982 (denumita in continuare conventia) la mentinerea pacii, justitiei si progresului pentru toate popoarele lumii,
    reafirmand ca fundul marilor si al oceanelor si subsolul acestora de dincolo de limitele jurisdictiei nationale (denumite in continuare zona), precum si resursele zonei, constituie patrimoniu comun al umanitatii,
    constiente de importanta ce revine conventiei pentru protectia si conservarea mediului marin si de preocuparea crescanda pentru mediul global,
    examinand raportul secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite asupra rezultatelor consultarilor oficiale intre state, desfasurate intre anii 1990 - 1994, asupra problemelor in suspensie legate de partea a XI-a si de dispozitiile corelative ale conventiei (denumita in continuare partea a XI-a),
    constatand schimbarile politice si economice, inclusiv cele legate de trecerea la economia de piata, care afecteaza punerea in aplicare a partii a XI-a,
    dorind sa faciliteze o participare universala la conventie,
    considerand ca cel mai bun mijloc de a atinge acest obiectiv este incheierea unui acord referitor la aplicarea partii a XI-a,
    au convenit asupra urmatoarelor:

    Art. 1
    Punerea in aplicare a partii a XI-a
    1. Statele parti la prezentul acord se angajeaza sa puna in aplicare partea a XI-a, conform prezentului acord.
    2. Anexa constituie parte integranta a prezentului acord.
    Art. 2
    Raportul dintre prezentul acord si partea a XI-a
    1. Dispozitiile prezentului acord si ale partii a XI-a trebuie interpretate si aplicate impreuna, ca unul si acelasi instrument juridic. In cazul oricarei incompatibilitati intre prezentul acord si partea a XI-a, vor prevala prevederile prezentului acord.
    2. Prevederile art. 309 - 319 ale conventiei se vor aplica prezentului acord in acelasi mod in care se aplica conventiei.
    Art. 3
    Semnarea
    Acest acord va ramane deschis pentru semnare de catre state si entitatile prevazute la art. 305 paragraful 1 lit. a), c), d), e) si f) al conventiei, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite, pe o perioada de 12 luni de la data adoptarii sale.
    Art. 4
    Consimtamantul de a fi parte
    1. Dupa adoptarea prezentului acord, orice instrument de ratificare sau de confirmare oficiala a conventiei sau de aderare la aceasta va reprezenta, totodata, consimtamantul de a fi parte la acest acord.
    2. Nici un stat sau o entitate nu-si poate exprima consimtamantul de a fi parte la prezentul acord decat daca si-a exprimat in prealabil sau isi exprima, concomitent, consimtamantul de a fi parte la conventie.
    3. Orice stat sau entitate prevazuta la art. 3 isi poate exprima consimtamantul de a fi parte la prezentul acord in urmatoarele moduri:
    a) semnare nesupusa ratificarii, confirmarii oficiale sau procedurii prevazute la art. 5;
    b) semnare sub rezerva ratificarii sau confirmarii oficiale, urmata de ratificare sau de confirmare oficiala;
    c) semnare supusa procedurii instituite la art. 5;
    d) aderare.
    4. Confirmarea oficiala de catre entitatile prevazute la art. 305 paragraful 1 lit. f) al conventiei va fi facuta in conformitate cu anexa nr. IX din conventie.
    5. Instrumentele de ratificare, de confirmare oficiala sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Art. 5
    Procedura simplificata
    1. Un stat sau o entitate care, inainte de data adoptarii prezentului acord, a depus un instrument de ratificare sau de confirmare oficiala ori de aderare la conventie si care a semnat prezentul acord in conformitate cu prevederile art. 4 paragraful 3 lit. c), va fi considerat ca si-a exprimat consimtamantul de a fi parte la prezentul acord dupa 12 luni de la data adoptarii sale, daca nu notifica in scris depozitarului, inaintea implinirii termenului de 12 luni, ca nu doreste sa se prevaleze de procedura simplificata prevazuta in acest articol.
    2. In eventualitatea unei asemenea notificari, consimtamantul de a fi parte la prezentul acord va fi exprimat potrivit art. 4 paragraful 3 lit. b).
    Art. 6
    Intrarea in vigoare
    1. Prezentul acord va intra in vigoare la 30 de zile dupa data exprimarii consimtamantului de a fi parti la acord de catre 40 de state, conform art. 4 si 5, printre aceste state urmand sa se afle cel putin sapte state la care se refera paragraful 1 lit. a) al Rezolutiei a II-a a celei de-a 3-a Conferinte a Natiunilor Unite asupra dreptului marii (denumita in continuare Rezolutia a II-a), dintre care cel putin 5 state dezvoltate. Daca aceste conditii sunt indeplinite inainte de data de 16 noiembrie 1994, prezentul acord va intra in vigoare la data de 16 noiembrie 1994.
    2. Pentru statele sau entitatile care isi exprima consimtamantul de a fi parti la acord dupa indeplinirea cerintelor din paragraful 1, prezentul acord va intra in vigoare dupa 30 de zile de la data exprimarii consimtamantului lor.
    Art. 7
    Aplicarea provizorie
    1. Daca la data de 16 noiembrie 1994 prezentul acord nu va intra in vigoare, acesta va fi aplicat, cu titlu provizoriu, pana la intrarea in vigoare, de catre:
    a) statele care au votat pentru adoptarea sa in Adunarea generala a Natiunilor Unite, cu exceptia statelor care, inainte de 16 noiembrie 1994, vor notifica, in scris, depozitarului fie ca nu vor aplica in acest fel acordul, fie ca vor consimti la o astfel de aplicare numai dupa semnarea sau notificarea in scris ulterioara;
    b) statele sau entitatile care semneaza prezentul acord, cu exceptia acelora care vor notifica in scris depozitarului, la data semnarii, ca nu vor aplica acordul cu titlu provizoriu;
    c) statele si entitatile care accepta aplicarea cu titlu provizoriu a acordului prin notificare scrisa adresata depozitarului;
    d) statele care adera la prezentul acord.
    2. Toate aceste state sau entitati vor aplica acordul cu titlu provizoriu, in concordanta cu legile lor si cu reglementarile nationale sau interne, incepand din 16 noiembrie 1994 sau de la data semnarii, notificarii, consimtamantului sau aderarii, daca aceasta este ulterioara.
    3. Aplicarea cu titlu provizoriu va inceta la data intrarii in vigoare a acordului. In orice caz, aplicarea cu titlu provizoriu va inceta la data de 16 noiembrie 1998, daca la aceasta data nu vor fi indeplinite cerintele enuntate la art. 6 paragraful 1, conform caruia cel putin sapte state vizate de paragraful 1 lit. a) al Rezolutiei a II-a (dintre care cel putin cinci trebuie sa fie state dezvoltate) trebuie sa-si fi exprimat consimtamantul de a fi parte la prezentul acord.
    Art. 8
    State parti
    1. In sensul prezentului acord, state parti reprezinta acele state care au consimtit sa fie parti la prezentul acord si fata de care acordul este in vigoare.
    2. Prezentul acord se aplica mutatis mutandis entitatilor la care se refera art. 305 paragraful 1 lit. c), d), e) si f) din conventie, care devin parti la acord potrivit conditiilor care privesc pe fiecare dintre ele si, in acest caz, termenul de state parti se extinde si asupra entitatilor respective.
    Art. 9
    Depozitarul
    Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va fi depozitarul prezentului acord.
    Art. 10
    Textele autentice
    Originalul prezentului acord, ale carui texte in limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt deopotriva autentice, va fi depozitat la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
    Drept pentru care, subsemnatii plenipotentiari autorizati in acest scop, au semnat prezentul acord.
    Semnat la New York, la 28 iulie 1994.

    ANEXA 1
    la Acord

    Sectiunea 1
    Cheltuielile statelor parti si aranjamente institutionale
    1. Autoritatea Internationala a Fundului Marilor (denumita in continuare autoritatea) este organizatia prin intermediul careia statele parti la conventie organizeaza si controleaza activitatile desfasurate in zona, in special cele avand in vedere administrarea resurselor din zona, in conformitate cu regimul instituit pentru zona prin partea a IX-a si prin prezentul acord. Puterile si functiile autoritatii vor fi cele conferite in mod expres acesteia prin conventie. Autoritatea va fi investita cu puteri subsidiare, compatibile cu conventia, care implica in mod necesar exercitarea acestor puteri si functii referitoare la activitatile desfasurate in zona.
    2. Pentru a reduce la minimum cheltuielile din sarcina statelor parti, toate organele si organismele subsidiare ce vor fi infiintate conform conventiei si prezentului acord vor trebui sa raspunda cerintelor de economii. Acest principiu se va aplica, de asemenea, in legatura cu frecventa, durata si programarea reuniunilor.
    3. Infiintarea si functionarea organelor si a organismelor subsidiare ale autoritatii vor fi bazate pe o abordare evolutiva, luand in considerare necesitatile functionale ale organelor si organismelor subsidiare in cauza, in scopul ca acestea sa-si poata indeplini efectiv responsabilitatile respective in diferitele etape ale dezvoltarii activitatilor in zona.
    4. Dupa intrarea in vigoare a conventiei, functiile initiale ale autoritatii vor fi exercitate de catre adunare, consiliu, secretariat, comisia juridica si tehnica si comisia de finante. Functiile comisiei de planificare economica vor fi asigurate de comisia juridica si tehnica pana cand consiliul va decide altfel sau pana la aprobarea primului plan de lucru referitor la exploatare.
    5. De la intrarea in vigoare a conventiei si pana la aprobarea primului plan de lucru referitor la exploatare, autoritatea se va concentra asupra urmatoarelor:
    a) examinarea cererilor pentru aprobare de planuri de lucru referitoare la explorare, in conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord;
    b) aplicarea deciziilor comisiei pregatitoare a Autoritatii Internationale a Fundului Marilor si Tribunalului international al dreptului marii (denumita in continuare comisia pregatitoare), referitoare la investitorii pionieri inregistrati si la statele care ii certifica, inclusiv drepturile si obligatiile lor, in conformitate cu art. 308 paragraful 5 din conventie si cu paragraful 13 al Rezolutiei a II-a;
    c) supravegherea respectarii planurilor de lucru referitoare la explorare, aprobate sub forma de contracte;
    d) urmarirea si studierea tendintelor si a evolutiilor privind activitatile de exploatare a resurselor fundului marilor, in special analizarea cu regularitate a situatiei de pe piata mondiala a metalelor, a preturilor metalelor si a tendintelor si perspectivelor in acest domeniu;
    e) studierea impactului potential al productiei de minereuri provenind din zona asupra economiilor tarilor in curs de dezvoltare producatoare terestre de asemenea minereuri, care sunt susceptibile de a fi cel mai grav afectate, in vederea reducerii la minimum a dificultatilor lor si a sprijinirii acestora in eforturile lor de adaptare a economiilor lor, luand in considerare activitatea intreprinsa in aceasta privinta de comisia pregatitoare;
    f) adoptarea regulilor, regulamentelor si procedurilor necesare conduitei activitatilor desfasurate in zona, pe masura ce acestea avanseaza. In pofida dispozitiilor art. 17 paragraful 2 lit. b) si c) din anexa nr. III la conventie, aceste reguli, regulamente si proceduri vor lua in considerare prevederile prezentului acord, termenele de lunga durata in productia comerciala a minereurilor marine si ritmul probabil al activitatilor in zona;
    g) adoptarea regulilor, regulamentelor si procedurilor care sa cuprinda standardele aplicabile pentru protectia si conservarea mediului marin;
    h) promovarea si incurajarea conduitei cercetarilor stiintifice marine in legatura cu activitatile in zona, precum si strangerea si difuzarea rezultatelor unor asemenea cercetari si analize, cand ele sunt disponibile, punandu-se un accent special pe cercetarile referitoare la impactul activitatilor din zona asupra mediului;
    i) obtinerea de cunostinte stiintifice si urmarirea dezvoltarii tehnologiilor marine relevante pentru activitatile in zona, in special acele tehnologii referitoare la protectia si conservarea mediului marin;
    j) evaluarea datelor disponibile referitoare la prospectiuni si la exploatare;
    k) elaborarea, in timp util, a regulilor, regulamentelor si normelor de procedura aplicabile exploatarii, inclusiv in ceea ce priveste protectia si conservarea mediului marin.
    6. a) Cererea de aprobare a unui plan de lucru referitor la explorare va fi examinata de catre consiliu dupa primirea unei recomandari din partea comisiei juridice si tehnice. Examinarea unei asemenea cereri trebuie sa fie conforma cu dispozitiile conventiei, inclusiv cu cele ale anexei nr. III la aceasta, precum si cu prezentul acord, intelegandu-se ca:
    (i) un plan de lucru referitor la explorare, inaintat in numele unui stat sau al unei entitati, sau in numele unei componente a acestei entitati, vizata de paragraful 1 lit. a) (ii) si (iii) din Rezolutia a II-a, alta decat un investitor pionier inregistrat, care a desfasurat deja activitati substantiale in zona, anterior intrarii in vigoare a conventiei, sau succesorii lui de drept, va fi luat in considerare ca intrunind cerintele financiare si tehnice necesare pentru aprobarea sa, daca statul sau statele care sprijina cererea certifica faptul ca solicitantul a investit o suma echivalenta cu cel putin 30 de milioane dolari S.U.A. in activitati de cercetare sau explorare, din care cel putin 10% reprezinta cheltuieli de localizare, studiu topografic si de evaluare a sectorului indicat in planul de lucru. Daca planul de lucru satisface toate cerintele conventiei si toate regulile, regulamentele si normele de procedura adoptate in aplicarea conventiei, acesta va fi aprobat de consiliu sub forma unui contract. Dispozitiile paragrafului 11 al sectiunii a 3-a din prezenta anexa vor fi interpretate si se vor aplica in mod corespunzator;
    (ii) in pofida dispozitiilor paragrafului 8 lit. a) din Rezolutia a II-a, un investitor pionier inregistrat poate solicita aprobarea unui plan de lucru referitor la explorare in termen de 36 de luni de la data intrarii in vigoare a conventiei. Un asemenea plan va trebui sa cuprinda documentele, rapoartele si alte date, prezentate comisiei pregatitoare atat inainte cat si dupa inregistrare, si sa fie insotit de un certificat de conformitate, constand dintr-un raport efectiv asupra stadiului indeplinirii obligatiilor ce incumba investitorilor pionieri, elaborat de catre comisia pregatitoare in aplicarea paragrafului 11 lit. a) din Rezolutia a II-a. Un asemenea plan de lucru va fi considerat ca fiind aprobat. Un plan de lucru aprobat va avea forma unui contract incheiat intre autoritate si investitorul pionier inregistrat, in conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord. Taxa de 250.000 de dolari S.U.A., achitata in baza paragrafului 7 lit. a) din Rezolutia a II-a, trebuie considerata ca fiind taxa datorata pentru faza de explorare, in conformitate cu sectiunea a 8-a paragraful 3 din prezenta anexa. Paragraful 11 al sectiunii a 3-a din prezenta anexa va fi interpretat si se va aplica in mod corespunzator;
    (iii) in conformitate cu principiul nediscriminarii, contractele incheiate cu state sau cu entitati, ori cu componente ale unei asemenea entitati prevazute la pct. (i) al subparagrafului a) trebuie sa cuprinda clauze similare si nu mai putin favorabile celor convenite cu investitorii pionieri inregistrati, prevazuti la pct. (ii) al subparagrafului a). Daca oricarui stat, oricarei entitati ori componente sau oricarei componente a unei asemenea entitati, prevazuta la pct. (i) al lit. a), ii sunt acordate clauze mai favorabile, consiliul va adopta dispozitii similare si nu mai putin favorabile cu privire la drepturile si obligatiile investitorilor pionieri inregistrati si prevazuti la pct. (ii) al lit. a), sub rezerva ca asemenea dispozitii sa nu afecteze interesele autoritatii sau sa nu le fie prejudiciabile;
    (iv) un stat care sprijina o cerere referitoare la un plan de lucru in conformitate cu dispozitiile pct. (i) sau (ii) ale lit. a) poate fi un stat parte sau un stat care aplica prezentul acord cu titlu provizoriu, conform art. 7, sau un stat care este membru al autoritatii cu titlu provizoriu, potrivit paragrafului 12;
    (v) paragraful 8 lit. c) din Rezolutia a II-a trebuie interpretat si aplicat in conformitate cu pct. (iv) al lit. a).
    b) Aprobarea planului de lucru referitor la explorare trebuie sa fie in conformitate cu art. 153, paragraful 3 din conventie.
    7. Cererea de aprobare a unui plan de lucru trebuie sa fie insotita de o evaluare a impactului potential al activitatilor propuse asupra mediului si de o descriere a programelor de studii oceanografice si ecologice, in conformitate cu regulile, regulamentele si procedurile adoptate de autoritate.
    8. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 6 lit. a) pct. (i) sau (ii), cererea de aprobare a unui plan de lucru referitor la explorare trebuie examinata in conformitate cu procedurile prevazute in sectiunea a 3-a paragraful 11 a prezentei anexe.
    9. Un plan de lucru referitor la explorare va fi aprobat pentru o perioada de 15 ani. Dupa expirarea planului de lucru, contractantul trebuie sa prezinte o cerere pentru un plan de lucru referitor la exploatare, daca nu a facut deja acest lucru sau nu a obtinut o prelungire a planului respectiv de explorare. Contractantul poate solicita asemenea prelungiri pentru perioade care sa nu depaseasca 5 ani fiecare. Asemenea prelungiri vor fi acordate daca contractantul a depus toate eforturile cu buna-credinta pentru a se conforma prevederilor planului de lucru, dar, din motive independente de vointa sa, nu a fost in masura sa execute lucrarile pregatitoare necesare pentru a trece la etapa de exploatare sau daca circumstante economice de moment nu justifica trecerea la etapa de exploatare.
    10. In conformitate cu art. 8 din anexa nr. III la conventie, desemnarea unui sector rezervat autoritatii va avea loc o data cu aprobarea unei cereri pentru un plan de lucru referitor la explorare sau cu aprobarea unei cereri pentru un plan de lucru referitor la explorare si la exploatare.
    11. In pofida prevederilor paragrafului 9, un plan de lucru aprobat referitor la explorare, care este sprijinit de cel putin un stat care aplica cu titlu provizoriu prezentul acord, isi inceteaza valabilitatea daca respectivul stat va inceta sa aplice cu titlu provizoriu prezentul acord si daca acesta nu a devenit membru, cu titlu provizoriu, in conformitate cu paragraful 12, sau nu a devenit stat parte.
    12. Dupa intrarea in vigoare a prezentului acord, statele si entitatile mentionate la art. 3 al acordului, care il aplica cu titlu provizoriu, in conformitate cu art. 7 si fata de care acesta nu este inca in vigoare, pot continua sa fie membri ai autoritatii, cu titlu provizoriu, pana la intrarea in vigoare a acordului fata de ele, in conformitate cu urmatoarele subparagrafe:
    a) daca prezentul acord intra in vigoare inainte de data de 16 noiembrie 1996, respectivele state si entitati vor putea continua sa participe ca membri cu titlu provizoriu ai autoritatii, notificand depozitarului acordului intentia lor de a participa la autoritate in calitate de membru cu titlu provizoriu. O asemenea participare va lua sfarsit la data de 16 noiembrie 1996 sau la data la care prezentul acord si conventia intra in vigoare fata de membrul respectiv, daca aceasta data este anterioara celei de 16 noiembrie 1996. La cererea statului sau a entitatii interesate, consiliul poate prelungi statutul de membru cu titlu provizoriu si dupa data de 16 noiembrie 1996 pentru una sau mai multe perioade, ce nu pot depasi insa, in total, 2 ani, numai daca considera ca statul sau entitatea respectiva face eforturi, cu buna-credinta, pentru a deveni parte la acord si la conventie;
    b) daca prezentul acord intra in vigoare dupa data de 15 noiembrie 1996, statele sau entitatile respective pot cere consiliului sa aprobe sa ramana membri cu titlu provizoriu ai autoritatii, pentru una sau mai multe perioade, nedepasind insa data de 16 noiembrie 1998. Consiliul va aproba o asemenea participare care va avea efect de la data cererii, daca va considera ca statul sau entitatea interesata a facut eforturi cu buna-credinta pentru a deveni parte la acord si la conventie;
    c) statele si entitatile care sunt membre cu titlu provizoriu ale autoritatii, in conformitate cu subparagrafele a) sau b), vor aplica dispozitiile partii a XI-a si ale prezentului acord in conformitate cu legile si cu regulamentele lor nationale sau interne si cu alocatiile lor bugetare anuale si vor avea aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti membri, si anume:
    (i) obligatia de a contribui la bugetul administrativ al autoritatii, conform baremului convenit;
    (ii) dreptul de a sustine cererile pentru aprobarea unui plan de lucru referitor la explorare. In cazul entitatilor ale caror componente sunt persoane fizice sau juridice avand cetatenia/nationalitatea mai multor state, un plan de lucru referitor la explorare nu va fi aprobat decat daca toate statele ale caror persoane fizice sau juridice compun acele entitati sunt state parti sau membri cu titlu provizoriu;
    d) in pofida dispozitiilor paragrafului 9, un plan de lucru referitor la explorare aprobat in forma unui contract care a fost sustinut, potrivit pct. (ii) al lit. c), de catre un stat membru cu titlu provizoriu inceteaza sa fie valabil daca acest statut de membru cu titlu provizoriu inceteaza, fara ca statul sau entitatea sa fi devenit stat parte;
    e) daca un asemenea membru cu titlu provizoriu nu si-a achitat contributia sau nu si-a indeplinit, in orice alt mod, obligatiile in conformitate cu prezentul paragraf, statutul sau de membru cu titlu provizoriu inceteaza.
    13. Referirea din art. 10 al anexei nr. III la conventie, la executarea nesatisfacatoare a unui plan de lucru aprobat, trebuie interpretata in sensul ca contractul nu a respectat prevederile planului de lucru in ciuda avertismentelor scrise pe care autoritatea i le-a adresat in acest scop.
    14. Autoritatea va avea propriul sau buget. Pana la sfarsitul anului ulterior celui in care prezentul acord va intra in vigoare, cheltuielile administrative ale autoritatii vor fi acoperite din bugetul Organizatiei Natiunilor Unite. Ulterior, cheltuielile administrative ale autoritatii vor fi suportate din contributiile achitate de catre membrii acesteia, inclusiv, daca este cazul, de catre membrii cu titlu provizoriu, in conformitate cu art. 171 lit. a) si cu art. 173 ale conventiei, precum si cu prezentul acord, pana cand autoritatea va dispune de suficiente fonduri din alte surse pentru a face fata acestor cheltuieli. Autoritatea nu isi va exercita capacitatea de a contracta imprumuturi, pe care i-o confera art. 174 paragraful 1 al conventiei, pentru a-si finanta bugetul administrativ.
    15. Autoritatea va elabora si va adopta regulile, regulamentele si normele de procedura prevazute la art. 162 paragraful 2 lit. o) pct. (ii) al conventiei, bazandu-se pe principiile continute in sectiunile 2, 5, 6, 7 si 8 ale prezentei anexe, precum si pe orice reguli, regulamente si norme de procedura, necesare pentru a facilita aprobarea planurilor de lucru referitoare la explorare si exploatare, in conformitate cu urmatoarele subparagrafe:
    a) consiliul poate intreprinde elaborarea acestor reguli, regulamente si norme de procedura cand considera ca ele sunt necesare pentru conduita activitatilor in zona sau cand s-a stabilit ca exploatarea comerciala este iminenta, sau la cererea unui stat ai caror cetateni intentioneaza sa depuna o cerere pentru aprobarea unui plan de lucru referitor la exploatare;
    b) daca o cerere este facuta de catre un stat mentionat in subparagraful a), consiliul, in conformitate cu art. 162 paragraful 2 lit. o) al conventiei, va adopta regulile, regulamentele si normele sale de procedura, in termen de 2 ani de la solicitare;
    c) daca consiliul nu a finalizat elaborarea regulilor, regulamentelor si normelor de procedura referitoare la exploatare in termenul stabilit si daca o cerere de aprobare a unui plan de lucru pentru exploatare se afla in studiu, el trebuie, totusi, sa examineze si sa aprobe, cu titlu provizoriu, acest plan de lucru, in baza prevederilor conventiei si a oricaror reguli, regulamente si norme de procedura pe care consiliul a reusit sa le adopte cu titlu provizoriu sau in baza normelor prevazute in conventie si a conditiilor si principiilor continute in prezenta anexa, precum si a principiului nediscriminarii intre contractanti.
    16. Proiectele de reguli, regulamente si norme de procedura, precum si orice recomandari referitoare la dispozitiile partii a XI-a, care sunt continute in rapoartele si in recomandarile comisiei pregatitoare, sunt luate in considerare de catre autoritate cand adopta regulile, regulamentele si normele de procedura, in conformitate cu partea a XI-a si cu prezentul acord.
    17. Dispozitiile pertinente ale sectiunii a 4-a a partii a XI-a a conventiei vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu prezentul acord.

    Sectiunea a 2-a
    Intreprinderea
    1. Secretariatul autoritatii va indeplini functiile intreprinderii pana cand aceasta va incepe sa functioneze independent de secretariat. Secretarul general al autoritatii va numi un director general interimar, din cadrul personalului autoritatii, pentru a supraveghea exercitarea acestor functii de catre secretariat.
    Functiile indeplinite vor fi:
    a) urmarirea si studierea tendintelor si a evolutiei privind activitatile de exploatare a resurselor fundului marilor, indeosebi prin analiza cu regularitate a situatiei pietei mondiale a metalelor, a preturilor metalelor, a tendintelor si perspectivelor in domeniu;
    b) evaluarea rezultatelor cercetarii stiintifice marine in legatura cu activitatile desfasurate in zona, cu un accent special asupra cercetarilor referitoare la impactul activitatilor din zona asupra mediului;
    c) evaluarea datelor disponibile referitoare la activitatile de prospectiuni si explorare, indeosebi criteriile aplicabile acestor activitati;
    d) evaluarea inovatiilor tehnologice interesand activitatile desfasurate in zona, in special tehnologiile referitoare la protectia si conservarea mediului marin;
    e) evaluarea informatiilor si a datelor referitoare la sectoarele rezervate autoritatii;
    f) aprecierea abordarilor in materie de intreprinderi mixte;
    g) strangerea de informatii asupra disponibilitatii de mana de lucru calificata;
    h) studierea politicilor de gestiune care pot fi aplicate pentru administrarea intreprinderii in diferite etape ale operatiunilor acesteia.
    2. Intreprinderea va desfasura primele sale operatiuni de exploatare a resurselor fundului marilor in cadrul intreprinderilor mixte. Dupa aprobarea unui plan de munca referitor la exploatare, prezentat de catre o entitate, alta decat intreprinderea, sau dupa primirea de catre consiliu a unei cereri pentru o operatiune de intreprindere mixta cu intreprinderea, consiliul va examina problema functionarii intreprinderii independent de secretariatul autoritatii. Daca apreciaza ca operatiunile intreprinderii mixte sunt conforme cu principiile comerciale sanatoase, consiliul va adopta o directiva potrivit art. 170 paragraful 2 din conventie, autorizand functionarea independenta a intreprinderii.
    3. Obligatia statelor parti de a finanta un sit minier al intreprinderii, prevazut la art. 11 paragraful 3 al anexei nr. IV la conventie, nu se va aplica si statele parti nu vor avea nici o obligatie de a finanta operatiunile privind un sit minier al intreprinderii sau in cadrul acordurilor sale de intreprindere mixta.
    4. Obligatiile care incumba contractantilor se vor aplica si intreprinderii. In pofida dispozitiilor art. 153 paragraful 3 si art. 3 paragraful 5 din anexa nr. III la conventie, orice plan de lucru al intreprinderii, dupa aprobare, va avea forma unui contract incheiat intre autoritate si intreprindere.
    5. Contractantul care a remis un sector specific autoritatii, cu titlu de sector rezervat, are un drept de preemtiune pentru a incheia cu intreprinderea un acord de intreprindere mixta, in scopul explorarii si exploatarii acelui sector. Daca intreprinderea nu prezinta o cerere pentru aprobarea unui plan de lucru pentru activitati in acest sector rezervat, in termen de 15 ani de la data inceperii functionarii sale, independent de secretariatul autoritatii, sau de la data la care acest sector a fost rezervat autoritatii, daca aceasta data este mai tarzie, contractantul care a remis sectorul respectiv are dreptul sa prezinte o cerere pentru aprobarea unui plan de lucru pentru acest sector, asumandu-si obligatia de a asocia, cu buna-credinta, intreprinderea la activitatile sale in cadrul unei intreprinderi mixte.
    6. Prevederile art. 170 paragraful 4 din anexa nr. IV si celelalte dispozitii ale conventiei referitoare la intreprindere vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu prezenta sectiune.

    Sectiunea a 3-a
    Luarea de decizii
    1. Politica generala a autoritatii va fi stabilita de catre adunarea acesteia, in colaborare cu consiliul.
    2. Ca regula generala, organele autoritatii vor depune eforturi sa adopte deciziile lor prin consens.
    3. Daca toate eforturile de a se ajunge la o decizie prin consens au fost epuizate, deciziile supuse la vot adunarii asupra chestiunilor de procedura vor fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar deciziile in chestiunile de fond vor fi luate cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti, asa cum este prevazut in art. 159, paragraful 8 al conventiei.
    4. Deciziile adunarii in probleme in care are competente si consiliul sau in orice problema de natura administrativa, bugetara sau financiara se vor baza pe recomandarile consiliului. Daca adunarea nu accepta recomandarea consiliului intr-o problema, aceasta va fi returnata consiliului pentru reexaminare. Consiliul va reexamina problema in lumina parerilor exprimate de adunare.
    5. Daca toate eforturile pentru a se ajunge la o decizie prin consens au fost epuizate, deciziile supuse la vot consiliului asupra chestiunilor de procedura se vor lua cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar deciziile asupra problemelor de fond, cu exceptia celor pentru care conventia prevede obligativitatea consensului in cadrul consiliului, vor fi luate cu majoritatea calificata de doua treimi din numarul membrilor prezenti si votanti, cu conditia ca o asemenea decizie sa nu suscite opozitia majoritatii in oricare dintre camerele mentionate in paragraful 9. In luarea deciziilor, consiliul va cauta sa promoveze interesele tuturor membrilor autoritatii.
    6. Consiliul poate amana luarea unei decizii pentru a facilita continuarea negocierilor, ori de cate ori considera ca n-au fost epuizate toate eforturile pentru realizarea unui consens in problema respectiva.
    7. Deciziile adunarii sau ale consiliului, care au incidente financiare sau bugetare, vor fi bazate pe recomandarile comisiei de finante.
    8. Dispozitiile art. 161 paragraful 8 lit. b) si c) din conventie nu sunt aplicabile.
    9. a) Fiecare grup de state, ales conform paragrafului 15 lit. a) - c), va fi considerat o camera pentru votarile in consiliu. In acelasi scop, statele in curs de dezvoltare, alese conform paragrafului 15 subparagrafele d) si e), vor fi considerate o singura camera pentru votarile in consiliu.
    b) Inaintea alegerii membrilor consiliului, adunarea va stabili liste de tari care indeplinesc criteriile de apartenenta la grupele de state conform paragrafului 15 lit. a) - d). Daca un stat indeplineste criteriile de apartenenta la mai mult decat un singur grup, el poate fi propus doar de un grup pentru alegerile in consiliu si nu va reprezenta decat acest grup in cadrul votarilor in consiliu.
    10. Fiecare dintre grupele de state, mentionate in paragraful 15 subparagrafele a) - d), va fi reprezentat in consiliu de acei membri care i-au prezentat candidatura. Fiecare grup va prezenta un numar de candidati egal cu numarul de locuri care ii sunt atribuite. Cand numarul candidatilor potentiali in fiecare dintre grupurile prevazute la paragraful 15 lit. a) - e) depaseste numarul de locuri prevazute pentru grupul respectiv, in fiecare dintre aceste grupuri se va aplica, de regula, principiul rotatiei. Statele apartinand acestor grupuri vor stabili cum se va aplica acest principiu in grupul lor.
    11. a) Consiliul aproba orice recomandare favorabila a comisiei juridice si tehnice privind aprobarea unui plan de lucru, in afara de cazul in care decide sa respinga un asemenea plan de lucru cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai prezenti si votanti, din care majoritatea membrilor prezenti si votanti in fiecare dintre camerele sale. Daca consiliul nu ia, in termenul prevazut, o decizie asupra unei recomandari favorabile pentru aprobarea unui plan de lucru, recomandarea respectiva se va considera a fi aprobata de consiliu la expirarea acestei perioade. Termenul stabilit va fi in mod normal de 60 de zile, daca consiliul nu decide sa fixeze un termen mai lung. Daca comisia recomanda respingerea unui plan de lucru sau nu face nici o recomandare, consiliul poate totusi sa aprobe planul de lucru, in conformitate cu dispozitiile regulamentului sau interior privind luarea deciziilor in chestiunile de fond.
    b) Dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. j) al conventiei nu sunt aplicabile.
    12. Orice diferend care ar putea aparea in legatura cu respingerea unui plan de lucru va fi supus procedurilor de reglementare a diferendelor prevazute in conventie.
    13. Deciziile supuse la vot in comisia juridica si tehnica vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.
    14. Subsectiunile B si C ale sectiunii a 4-a din cadrul partii a XI-a a conventiei vor fi interpretate si aplicate in conformitate cu prezenta sectiune.
    15. Consiliul va fi compus din 36 de membri ai autoritatii, alesi de adunare in ordinea urmatoare:
    a) patru membri alesi dintre statele parti ale caror consum sau importuri nete de produse de baza din categoriile de minereuri care urmeaza sa fie extrase din zona au depasit, in cursul ultimilor 5 ani pentru care exista statistici, 2% din valoarea totalului mondial al consumului sau al importului de asemenea produse de baza, intre care statul din regiunea est-europeana avand cea mai importanta economie din acea regiune, din punct de vedere al produsului intern brut, precum si statul care, la data intrarii in vigoare a conventiei, are cea mai importanta economie din punct de vedere al produsului intern brut, daca aceste state doresc sa fie reprezentate in acest grup;
    b) patru membri alesi dintre cele opt state parti care au efectuat cele mai mari investitii pentru pregatirea si realizarea activitatilor in zona, fie in mod direct, fie prin intermediul cetatenilor lor;
    c) patru membri alesi dintre statele parti care, pe baza productiei provenind din zonele aflate sub jurisdictia lor, sunt printre principalii exportatori ai acelor categorii de minereuri care urmeaza sa fie extrase din zona, dintre care cel putin doua state in curs de dezvoltare ale caror economii sunt pronuntat dependente de exporturile de asemenea minerale;
    d) sase membri alesi dintre statele parti in curs de dezvoltare si reprezentand interese speciale. Interesele speciale de a fi reprezentate vor include pe cele ale statelor cu numar mare de locuitori, statelor fara iesire la mare sau dezavantajate geografic, statelor insulare, statelor care figureaza printre principalii importatori ai categoriilor de minereuri care urmeaza sa fie extrase din zona, statelor potential producatoare de astfel de minereuri, precum si ale statelor cel mai putin avansate;
    e) optsprezece membri alesi conform principiului unei repartitii geografice echitabile a locurilor in consiliu, in ansamblul sau, avand in vedere ca fiecare regiune geografica sa aiba cel putin un membru ales, in aplicarea prezentei dispozitii. In acest scop, regiunile geografice avute in vedere vor fi: Africa, Asia, America Latina si Caraibele, Europa de Est, Europa Occidentala si celelalte state.
    16. Dispozitiile art. 161 paragraful 1 al conventiei nu sunt aplicabile.

    Sectiunea a 4-a
    Conferinta de revizuire
    Dispozitiile referitoare la Conferinta de revizuire, prevazute in art. 155 paragrafele 1, 3 si 4 din conventie, nu sunt aplicabile. In pofida dispozitiilor art. 314 paragraful 2 din conventie, adunarea poate intreprinde in orice moment, la recomandarea consiliului, o examinare a problemelor vizate la art. 155 paragraful 1 din conventie. Amendamentele la prezentul acord si la partea a XI-a vor fi supuse procedurilor prevazute la art. 314, 315 si 316 din conventie, avand in vedere faptul ca principiile, regimul si alte dispozitii mentionate in art. 155 paragraful 2 din conventie trebuie mentinute, iar drepturile vizate la paragraful 5 al respectivului articol sa nu fie afectate.

    Sectiunea a 5-a
    Transferul de tehnologie
    1. Transferul de tehnologie, in scopurile partii a XI-a, este reglementat de dispozitiile art. 144 al conventiei si de urmatoarele principii:
    a) intreprinderea si statele in curs de dezvoltare, care doresc sa obtina tehnologii de exploatare miniera a fundului marilor, se vor stradui sa obtina aceste tehnologii in modalitati si conditii comerciale juste si rezonabile pe piata libera sau prin intermediul acordurilor intreprinderii mixte;
    b) daca intreprinderea sau statele in curs de dezvoltare nu pot obtine tehnologii de exploatare miniera a fundului marilor, autoritatea poate cere contractantilor, precum si statului sau statelor care ii sprijina sa coopereze cu aceasta pentru a permite intreprinderii, intreprinderii sale mixte, unuia sau mai multor state in curs de dezvoltare care doresc sa dobandeasca aceste tehnologii sa le achizitioneze mai usor in modalitati si in conditii comerciale juste si rezonabile, compatibile cu protectia efectiva a drepturilor de proprietate intelectuala.
    Statele parti se angajeaza sa coopereze plenar si in mod eficace cu autoritatea in acest scop si sa actioneze pentru ca si contractantii pe care ii sprijina sa coopereze efectiv cu autoritatea;
    c) ca regula generala, statele parti se angajeaza sa promoveze cooperarea tehnica si stiintifica internationala cu privire la activitatile desfasurate in zona, fie direct intre partile interesate, fie prin elaborarea unor programe de formare, asistenta tehnica si cooperarea stiintifica in materie de stiinte si tehnologii marine, precum si in domeniul protectiei si conservarii mediului marin.
    2. Dispozitiile art. 5 din anexa nr. III la conventie nu sunt aplicabile.

    Sectiunea a 6-a
    Politica in materie de productie
    1. Politica autoritatii in materie de productie se va baza pe urmatoarele principii:
    a) punerea in valoare a resurselor din zona se va face in conformitate cu principiile unei gestiuni comerciale sanatoase;
    b) dispozitiile Acordului general de tarife vamale si comert, codurile sale pertinente, precum si acordurile destinate sa le succeada sau sa le inlocuiasca se vor aplica in ceea ce priveste activitatile din zona;
    c) in special, activitatile din zona nu vor fi subventionate decat in masura in care acordurile mentionate la lit. b) le autorizeaza. In aplicarea acestor principii, subventiile sunt definite ca in acordurile mentionate la lit. b);
    d) nu se va face nici o discriminare intre minereurile extrase din zona si cele provenind din alte surse. Aceste minereuri, precum si importurile de produse de baza obtinute din aceste minereuri nu vor beneficia de nici un acces preferential pe piete, in special:
    (i) prin utilizarea de bariere tarifare sau netarifare; si
    (ii) prin acordarea de catre statele parti a unui tratament preferential acestor minereuri sau produselor de baza obtinute din asemenea minereuri de catre intreprinderile lor de stat sau de catre persoane fizice sau juridice care au cetatenia/nationalitatea lor ori sunt controlate de ele sau de cetatenii lor;
    e) planul de lucru aprobat de catre autoritate pentru exploatarea fiecarui sector minier va cuprinde un calendar al productiei, care sa indice cantitatile maxime de minereuri ce vor fi extrase in fiecare an in aplicarea acestui plan de lucru;
    f) diferendele privind dispozitiile acordurilor prevazute la lit. b) vor fi solutionate dupa cum urmeaza:
    (i) daca statele parti implicate sunt parti la astfel de acorduri, ele vor recurge la procedurile de reglementare a diferendelor prevazute in aceste acorduri;
    (ii) daca unul sau mai multe state parti implicate nu sunt parti la asemenea acorduri, ele vor recurge la procedurile de reglementare a diferendelor prevazute in conventie;
    g) daca se stabileste, in virtutea acordurilor prevazute la lit. b), ca un stat parte a acordat subventii care sunt interzise sau care au avut ca efect lezarea intereselor unui alt stat parte, iar statul sau statele parti interesate nu au adoptat masuri corespunzatoare, orice stat parte poate cere consiliului sa ia masurile adecvate.
    2. Principiile enuntate la paragraful 1 nu vor afecta drepturile si obligatiile rezultate din dispozitiile pertinente ale acordurilor prevazute la lit. b) al paragrafului 1 sau ale acordurilor de liber schimb sau de uniune vamala in relatiile dintre statele parti care sunt parti la acordurile respective.
    3. Acceptarea de catre un contractant a unor subventii, altele decat cele care pot fi autorizate conform acordurilor mentionate la paragraful 1 lit. b) reprezinta o violare a clauzelor de baza ale contractului care constituie un plan de lucru pentru desfasurarea activitatilor in zona.
    4. Orice stat parte care are motive sa creada ca au fost incalcate dispozitiile paragrafului 1 lit. b) - d) sau ale paragrafului 3 poate initia procedurile de reglementare a diferendelor, in conformitate cu paragraful 1 lit. f) sau g).
    5. Orice stat parte poate, in orice moment, sa aduca la cunostinta consiliului activitatile pe care le considera incompatibile cu dispozitiile paragrafului 1 lit. b) - d).
    6. Autoritatea va elabora reguli, regulamente si norme de procedura pentru a asigura punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei sectiuni, indeosebi reguli, regulamente si norme de procedura specifice care sa reglementeze aprobarea planurilor de lucru.
    7. Dispozitiile art. 151 paragrafele 1 - 7 si 9, ale art. 162 paragraful 2 lit. q), precum si ale art. 165 paragraful 2 lit. n) din conventie, precum si ale art. 6 paragraful 5 si ale art. 7 din anexa nr. III la conventie nu sunt aplicabile.

    Sectiunea a 7-a
    Asistenta economica
    1. Politica pusa in aplicare de catre autoritate pentru a veni in ajutorul tarilor in curs de dezvoltare, ale caror economii si venituri din export resimt grav efectele defavorabile ale unei scaderi a preturilor unui minereu care figureaza printre cele extrase din zona sau ale unei reduceri a volumului exporturilor lor de acest minereu, in masura in care aceasta scadere sau reducere se datoreaza activitatilor desfasurate in zona, se va baza pe urmatoarele principii:
    a) autoritatea va infiinta un fond de asistenta economica alimentat din acea parte a resurselor autoritatii care depaseste necesarul pentru acoperirea cheltuielilor sale administrative. Cuantumul sumelor rezervate in acest scop va fi stabilit periodic de catre consiliu, la recomandarea comisiei de finante. Pentru constituirea acestui fond de asistenta economica vor putea fi folosite numai fondurile ce provin din platile de la contractanti, inclusiv de la intreprindere, precum si din contributiile voluntare;
    b) statele in curs de dezvoltare, producatoare terestre, ale caror economii s-a stabilit ca sunt grav afectate de productia de minereuri de pe fundul marilor, vor beneficia de asistenta prin intermediul fondului de asistenta economica al autoritatii;
    c) prin aceste fonduri, autoritatea va furniza asistenta statelor in curs de dezvoltare, producatoare terestre, in caz necesar, in cooperare cu institutiile de dezvoltare mondiale sau regionale existente, care dispun de o infrastructura si competenta necesare pentru a realiza asemenea programe de asistenta;
    d) intinderea si durata acestei asistente vor fi stabilite de la caz la caz. Pentru aceasta, se va tine seama de natura si amploarea, problemelor cu care se confrunta statele in curs de dezvoltare producatoare terestre afectate.
    2. Prevederile art. 151 paragraful 10 al conventiei vor fi puse in aplicare prin mijloacele si masurile de asistenta economica mentionate la paragraful 1. Prevederile art. 160 paragraful 2 lit. l), ale art. 162 paragraful 2 lit. n), ale art. 164 paragraful 2 lit. d), ale art. 171 lit. f) si ale art. 173 paragraful 2 lit. c) din conventie vor fi interpretate in mod corespunzator.

    Sectiunea a 8-a
    Clauzele financiare ale contractelor
    1. Urmatoarele principii vor servi ca baza pentru stabilirea de reguli, regulamente si norme de procedura referitoare la clauzele financiare ale contractelor:
    a) sistemul de plati catre autoritate va fi echitabil atat pentru contractant, cat si pentru autoritate, si va prevedea mijloace adecvate pentru a determina ca respectivul contractant sa se conformeze acestui sistem;
    b) taxele de plati aplicate in cadrul acestui sistem trebuie sa fie comparabile celor in vigoare, in ceea ce priveste productia terestra de aceleasi minereuri sau de minereuri similare, in scopul de a se evita sa se acorde producatorilor de minereuri extrase de pe fundul marilor un avantaj artificial sau de a le impune un dezavantaj fata de concurenti;
    c) sistemul nu trebuie sa fie complicat si nici sa impuna cheltuieli administrative ridicate pentru autoritate sau pentru contractanti. Va trebui avuta in vedere adoptarea unui sistem de redevente sau o combinatie a sistemelor de redevente si de impartire a beneficiilor. Daca sunt adoptate sisteme diferite, contractantul are dreptul sa aleaga sistemul aplicabil contractului sau. Orice schimbare ulterioara in alegerea sistemului impune totusi un acord intre autoritate si contractant;
    d) o taxa anuala fixa va fi platibila de la data inceperii productiei comerciale. Aceasta taxa poate fi dedusa din alte plati datorate, in aplicarea sistemului adoptat, in concordanta cu prevederile lit. c). Cuantumul taxei va fi stabilit de consiliu;
    e) sistemul de plati poate fi revizuit periodic, tinand seama de schimbarile de circumstante. Orice modificare va fi aplicata intr-o maniera nediscriminatorie. Asemenea schimbari se pot aplica la contractele existente, numai daca le solicita contractantul. Orice schimbare ulterioara in alegerea facuta intre sisteme impune un acord intre autoritate si contractant;
    f) diferendele privind interpretarea sau aplicarea regulilor si regulamentelor bazate pe prezentele principii vor fi supuse procedurilor de solutionare a diferendelor prevazute de conventie.
    2. Dispozitiile art. 13 paragrafele 3 - 10 din anexa nr. III a conventiei nu sunt aplicabile.
    3. In ce priveste aplicarea art. 13 paragraful 2 din anexa nr. III a conventiei, taxa care trebuie achitata pentru studierea cererilor de aprobare a unui plan de lucru limitat la o singura faza, fie ca este vorba de faza explorarii, fie de cea o exploatarii, va fi de 250.000 de dolari S.U.A.

    Sectiunea a 9-a
    Comisia de finante
    1. Se va constitui o comisie de finante compusa din 15 membri avand calificarile necesare in materie financiara. Statele parti vor propune candidati care trebuie sa posede cele mai inalte calitati de competenta si de integritate.
    2. Comisia de finante nu poate cuprinde mai mult de un singur cetatean al aceluiasi stat parte.
    3. Membrii comisiei de finante vor fi alesi de catre adunare, tinandu-se seama de necesitatea asigurarii unei repartitii geografice echitabile si de reprezentarea intereselor speciale. Fiecare grup de state mentionate in paragraful 15 lit. a), b), c) si d) ale sectiunii a 3-a din prezenta anexa trebuie sa fie reprezentat in comisia de finante de catre cel putin un membru. Pana cand autoritatea va dispune de fonduri suficiente provenind din alte surse decat cele privind contributiile stabilite pentru a face fata cheltuielilor sale administrative, comisia va include intre membrii sai un reprezentant al fiecaruia dintre cele cinci state avand cea mai mare contributie la bugetul administrativ al autoritatii. Ca urmare, alegerea unui membru al fiecarui grup se va face pe baza candidaturilor prezentate de catre membrii respectivului grup, fara a prejudicia posibilitatea ca si alti membri ai fiecarui grup sa fie alesi.
    4. Membrii comisiei de finante sunt alesi pentru o perioada de 5 ani. Ei pot fi realesi pentru inca un mandat.
    5. In caz de deces, de incapacitate sau de demisie a unui membru al comisiei de finante, inainte de expirarea mandatului sau, adunarea va alege pentru restul mandatului un membru apartinand aceleiasi regiuni geografice sau aceluiasi grup de state.
    6. Membrii comisiei de finante nu trebuie sa aiba nici un interes financiar in orice activitate legata de problemele in legatura cu care comisia trebuie sa faca recomandari. Chiar si dupa expirarea mandatului lor, ei nu pot divulga nici o informatie confidentiala de care au cunostinta in virtutea functiilor indeplinite in serviciul autoritatii.
    7. Consiliul si adunarea vor tine seama de recomandarile comisiei de finante cand adopta decizii privind chestiunile urmatoare:
    a) proiectele de reguli, regulamente si normele de procedura aplicabile in materie financiara organelor autoritatii, precum si gestiunea financiara si administrarea financiara interna a autoritatii;
    b) calculul contributiilor membrilor la bugetul administrativ al autoritatii, in conformitate cu art. 160 paragraful 2 lit. e) al conventiei;
    c) toate problemele financiare pertinente, inclusiv proiectul de buget anual elaborat de catre secretarul general al autoritatii, in conformitate cu art. 172 al conventiei, precum si aspectele financiare ale punerii in aplicare a programelor de lucru ale secretariatului;
    d) bugetul administrativ;
    e) obligatiile financiare care decurg pentru statele parti din aplicarea prezentului acord si a partii a XI-a, precum si implicatiile administrative si bugetare ale propunerilor si recomandarilor care antreneaza cheltuieli ce trebuie sa fie finantate din resursele autoritatii;
    f) regulile, regulamentele si normele de procedura aplicabile impartirii echitabile a beneficiilor financiare sau a altor avantaje economice, provenite din activitati desfasurate in zona, precum si deciziile ce trebuie luate in legatura cu acest subiect.
    8. Deciziile comisiei de finante in probleme privind normele de procedura vor fi luate cu majoritatea membrilor prezenti si votanti, iar cele in probleme de fond, prin consens.
    9. Dispozitiile art. 162 paragraful 2 lit. y) al conventiei, referitoare la infiintarea unui organ subsidiar insarcinat cu problemele financiare, trebuie considerate indeplinite prin crearea comisiei de finante, in conformitate cu prezenta sectiune.
SmartCity5

COMENTARII la Legea 110/1996
Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 110 din 1996
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 770 1966
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Raport 1937 2021
    Bună ziua, Știți că există o modalitate prin care puteți câștiga bani fără contact de stres (THOMAS FREDDIE) pentru un [CARD ATM] gol astăzi și să fiți printre norocoșii care beneficiază de aceste carduri. Acest card ATM gol PROGRAMAT este capabil să pirateze orice bancomat de oriunde în lume. Mi-am luat cardul de master de la un Hacker bun de pe internet, cu acest card ATM pot colecta 50.000,00 EUR în fiecare zi prin contacte: thomasunlimitedhackers@gmail.com Am fost foarte sărac, dar acest card m-a făcut bogat și fericit. Dacă doriți să beneficiați de această oportunitate de a deveni bogat și de a vă stabili afacerea, atunci aplicați pentru acest card Master, sunt atât de fericit pentru că l-am primit săptămâna trecută și am l-au folosit pentru a obține 277.000,00 EURO de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED Hackers oferă cardul doar pentru a-i ajuta pe cei săraci și nevoiași și OFERĂ ȘI ASISTENȚĂ FINANCIARĂ. obține-l pe al tău de la THOMAS FREDDIE UNLIMITED HACKERS astăzi. Vă rugăm să-i contactați prin e-mail thomasunlimitedhackers@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 441 2020
    Do you need Finance? Are you looking for Finance? Are you looking for finance to enlarge your business? We help individuals and companies to obtain finance for business expanding and to setup a new business ranging any amount. Get finance at affordable interest rate of 3%, Do you need this finance for business and to clear your bills? Then send us an email now for more information contact us now via (financialserviceoffer876@gmail.com) whats-App +918929509036 Dr James Eric Finance Pvt Ltd Thanks
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a plăti datoria sau de un împrumut pentru locuință pentru a vă îmbunătăți afacerea? Ai fost refuzat de bănci și alte agenții financiare? Ai nevoie de împrumut sau consolidare ipotecară? Nu mai căuta, pentru că suntem aici pentru a pune în urmă toate problemele tale financiare. Contactați-ne prin e-mail: {novotnyradex@gmail.com Oferim împrumuturi părților interesate la o rată rezonabilă a dobânzii de 3%. Intervalul este de la 5.000,00 EUR la 100.000.000,00 EUR
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 226 2006
    Un împrumut financiar rapid și convenabil pe care îl poți folosi pentru orice. Rata scăzută a dobânzii este stabilă pe toată perioada de rambursare a creditului. Datorită gamei largi de împrumuturi financiare oferite, oferim tuturor împrumuturi financiare favorabile de la 50.000 la 100.000.000 CZK, aproape fiecare solicitant din Republica Cehă putând obține acest împrumut. Contract clar și ușor de înțeles, termeni clari ai serviciilor. Puteți folosi banii pentru orice aveți nevoie. Această ofertă este valabilă pentru toată Republica Cehă. Nu ezitați să contactați. E-mail: novotnyradex@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 1475 2004
    Hledali jste možnosti financování nákupu nového domu, výstavby, úvěru na nemovitost, refinancování, konsolidace dluhu, osobního nebo obchodního účelu? Vítejte v budoucnosti! Financování je s námi snadné. Kontaktujte nás, protože nabízíme naši finanční službu za nízkou a dostupnou úrokovou sazbu 3% na dlouhou a krátkou dobu úvěru, se 100% zárukou úvěru, zájemce by nás měl kontaktovat ohledně dalších postupů získávání úvěru prostřednictvím: joshuabenloancompany@aol.com
ANONIM a comentat Decretul 139 2005
    Ați căutat opțiuni de finanțare pentru achiziția unei noi case, construcție, împrumut imobiliar, refinanțare, consolidare a datoriilor, scop personal sau de afaceri? Bun venit în viitor! Finanțarea este ușoară cu noi. Contactați-ne, deoarece oferim serviciile noastre financiare la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3% pentru împrumuturi pe termen lung și scurt, cu împrumut garantat 100%. Solicitantul interesat ar trebui să ne contacteze pentru proceduri suplimentare de achiziție de împrumut prin: joshuabenloancompany@aol.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu