LEGE
Nr. 11 din 26 iulie 1974
Legea pomiculturii
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 105 din 29 iulie 1974
In temeiul art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania semnam si
dispunem sa fie publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania
Legea pomiculturii nr. 11 din 26 iulie 1974.
NICOLAE CEAUSESCU
PRESEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Pomicultura, datorita caracterului si insusirilor sale economice, are o
deosebita importanta pentru cresterea potentialului agriculturii si
intensivizarea acesteia, contribuind la valorificarea cu eficienta economica
sporita a conditiilor naturale favorabile de clima si sol din tara noastra.
In contextul masurilor privind dezvoltarea multilaterala si armonioasa a
agriculturii noastre socialiste, se impune acordarea unei atentii deosebite
fata de patrimoniul pomicol al carui scop principal este satisfacerea
consumului de fructe al populatiei, asigurarea cu materie prima a industriei
prelucratoare si sporirea disponibilitatilor pentru livrare la export.
Pentru indeplinirea acestui scop, de mare importanta pentru economia noastra
nationala, pomicultura este chemata sa produca fructe in cantitati tot mai
mari, de calitate superioara, din cele mai valoroase soiuri, cu coacere
esalonata in timp, pentru prelungirea perioadei de consum, din speciile de mare
interes economic, mult solicitate atit pe piata interna, cit si la export, in
stare proaspata si conservata.
In lumina acestor considerente, pentru valorificarea cit mai completa a
conditiilor naturale si folosirea eficienta a fondurilor de investitii la
infiintarea plantatiilor, dotarea tehnica, construirea capacitatilor de
pastrare, conditionare si prelucrare a fructelor, se cere o riguroasa
fundamentare stiintifica si folosirea sustinuta a progresului tehnic, in
vederea cresterii randamentului si sporirii eficientei economice a
pomiculturii.
Pentru realizarea acestor obiective, Ministerul Agriculturii, Industriei
Alimentare si Apelor, Academia de Stiinte Agricole si Silvice prin Institutul
de cercetari pentru pomicultura si statiunile experimentale, cit si catedrele
de specialitate din invatamintul superior agricol, au obligatia de a-si
intensifica activitatea in directia obtinerii de soiuri noi si selectii clonale
valoroase, cu insusiri de productie si de calitate superioara celor existente
in cultura, la toate speciile pomicole; verificarii, in conditiile tarii
noastre, a soiurilor portaltoiurilor din sortimentul mondial si extinderii in
cultura a celor cu caracteristici deosebite; perfectionarii sistemului si
metodelor de producere a materialului saditor pomicol garantat, autentic si
sanatos; stabilirii tehnologiilor moderne de infiintare si intretinere a
plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni, in conditii de aplicare a
unui grad avansat de mecanizare si chimizare; gasirii si promovarii formelor
superioare de organizare a productiei si a muncii in pomicultura; stimularii si
dezvoltarii acestei activitati de productie la gospodariile populatiei.
In vederea realizarii acestor masuri, Marea Adunare Nationala a Republicii
Socialiste Romania adopta prezenta lege.
CAP. 1
Patrimoniul pomicol
Sectiunea 1
Dispozitii generale
In Republica Socialista Romania, conservarea si dezvoltarea patrimoniului
pomicol, ridicarea valorii biologice si a potentialului productiv al
plantatiilor constituie o obligatie pentru toate organizatiile socialiste si
locuitorii patriei noastre detinatori de pomi.
Pomii si arbustii fructiferi din plantatii in masiv sau razleti, de orice
fel, cit si pepinierele pomicole, alcatuiesc, in totalitatea lor, patrimoniul pomicol
al tarii.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor raspunde de
indeplinirea planului de dezvoltare a pomiculturii si cresterea productiei de
fructe. In acest sens, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, va lua toate masurile pentru
ridicarea potentialului de rodire a plantatiilor existente si infiintarea de
noi plantatii moderne, potrivit programului de dezvoltare a pomiculturii.
Art. 2
Cultura pomilor si arbustilor fructiferi se dezvolta cu precadere in zonele
si bazinele pomicole consacrate, indeosebi in zona colinara, cit si in jurul
centrelor mari de consum, pe terenuri amenajate corespunzator cerintelor de
executare mecanizata a lucrarilor.
La plantare se vor folosi speciile si soiurile de pomi si arbusti
fructiferi, potrivit zonarii acestora, stabilita de Ministerul Agriculturii,
Industriei Alimentare si Apelor.
Art. 3
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, impreuna cu
Academia de Stiinte Agricole si Silvice, cu consultarea organelor centrale
interesate, a comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al
municipiului Bucuresti, elaboreaza programul de dezvoltare in perspectiva a
pomiculturii, pe zone naturale de productie si bazine specializate, cit si in
profil teritorial, tinind seama de nevoile economiei.
Art. 4
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, prin Academia de
Stiinte Agricole si Silvice si Comisia de stat pentru incercarea si omologarea
soiurilor, raspunde de imbunatatirea continua a sortimentului pomicol si
introducerea in productie a soiurilor noi cu insusiri calitative si economice
superioare.
Art. 5
Academia de Stiinte Agricole si Silvice coordoneaza activitatea Institutului
de cercetari pentru pomicultura, a statiunilor experimentale pomicole, cit si
activitatea de cercetare a cadrelor didactice de la catedrele de specialitate
din invatamintul superior agricol si raspunde de realizarea programelor de
cercetare, precum si de elaborarea unor tehnologii superioare de productie,
specifice fiecarei specii pomicole.
Art. 6
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, impreuna cu
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, organizeaza evidenta patrimoniului pomicol si raspund de utilizarea
eficienta a plantatiilor pomicole detinute de toate organizatiile socialiste,
precum si de activitatea de indrumare in plantarea si exploatarea pomilor si
arbustilor fructiferi, de catre gospodariile populatiei.
Sectiunea a II-a
Producerea, circulatia, folosirea si controlul calitatii materialului
saditor
Art. 7
Producerea materialului saditor pomicol se asigura de Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor prin reteaua de pepiniere
organizate in unitati agricole de stat, autorizate potrivit legii.
Pepinierele pomicole isi vor organiza si desfasura activitatea in
concordanta cu nevoile de material saditor necesar realizarii programului de
dezvoltare a pomiculturii, intocmit pe fiecare judet si municipiul Bucuresti.
Art. 8
Este interzisa producerea sau folosirea de material saditor din alte specii
si soiuri si in alte proportii decit cele stabilite de catre Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, in concordanta cu programul de
dezvoltare a pomiculturii.
Art. 9
Pepinierele vor fi organizate si inzestrate corespunzator pentru a produce
material saditor de calitate superioara, liber de boli si daunatori. Acestea
sint obligate sa evidentieze in registrul de pepiniera cantitatea si
autenticitatea materialului produs, tehnologia aplicata si destinatia data.
Unitatile care produc sau cele care livreaza materialul saditor raspund de
autenticitatea si calitatea acestuia si vor suporta, potrivit legii, daunele
provocate unitatilor beneficiare, prin livrarea de material necorespunzator.
Materialul saditor elita, liber de viroze, destinat pentru inmultire -
portaltoii, ramurile altoaie, butasii, drajonii, stolonii de capsuni - va fi
asigurat de catre Academia de Stiinte Agricole si Silvice prin Institutul de
cercetari pentru pomicultura si statiunile experimentale, care raspund de
aceasta.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va asigura, in
procesul de productie, circulatie si folosire, controlul de calitate al
materialului saditor, potrivit legii.
Art. 10
Preluarea materialului saditor pomicol de la pepiniere si desfacerea
acestuia catre beneficiari se asigura de catre unitatile de specialitate ale
Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, pe baza de
contracte incheiate, de regula, pe lunga durata.
Sectiunea a III-a
Infiintarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi
Art. 11
Sint destinate pentru infiintarea plantatiilor de pomi si arbusti
fructiferi:
a) terenurile situate in bazinele pomicole specializate si alte suprafete
care, prin lucrarile de zonare a productiei agricole, sint destinate producerii
fructelor;
b) terenurile rezultate in urma defrisarii plantatiilor imbatrinite ori
neproductive si care urmeaza a fi replantate imediat sau dupa o perioada de
odihna;
c) terenurile nisipoase, care pot fi valorificate intensiv prin plantatii
pomicole.
Pentru inregistrarea plantatiilor pomicole existente, in zonele si bazinele
consacrate pot fi folosite, in conditiile legii, si alte categorii de terenuri,
situate intre plantatii, care, potrivit proiectelor de organizare si amenajare
a teritoriului, se valorifica eficient prin cultura pomilor si arbustilor
fructiferi.
Art. 12
Organizatiile agricole socialiste pot infiinta plantatii de pomi si arbusti
fructiferi numai pe baza autorizatiei de plantare, eliberata de catre organul
agricol judetean, cu respectarea prevederilor din proiecte si a normelor
tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor.
Infiintarea plantatiilor pomicole se va face cu executarea prealabila a
lucrarilor de organizare si amenajare a teritoriului, corespunzator nevoilor
acestora, asigurindu-se realizarea tuturor lucrarilor de prevenire si combatere
a eroziunii solului.
Art. 13
Plantatiile noi se vor executa de catre organizatiile agricole socialiste,
pe baza de studii si proiecte de executie. Se va urmari, prin intregirea
plantatiilor existente si infiintarea plantatiilor noi, sa se organizeze intr-o
masura cit mai mare unitati specializate, dotate cu toate utilitatile necesare
desfasurarii eficiente a procesului de productie si valorificare.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va asigura, prin
organele sale teritoriale, ca prin lucrarile de refacere, intregire si creare
de noi plantatii pomicole sa se realizeze bazine incheiate si specializarea
productiei de fructe, urmarind aplicarea unitara si complexa a solutiilor
tehnice, in intocmirea proiectelor si executarea lucrarilor de infiintare a
plantatiilor, in organizarea fermelor pomicole specializate, cit si in
efectuarea de catre acestea a tuturor lucrarilor de intretinere si exploatare a
plantatiilor pomicole, conform tehnologiilor, pentru obtinerea unei productii
si a unei eficiente economice ridicate.
Art. 14
Plantarile de pomi si arbusti fructiferi la gospodariile populatiei se vor
face potrivit planului de dezvoltare a productiei agricole in profil teritorial,
tinind seama de prevederile programului din zona, cu respectarea normelor
tehnice si a recomandarilor organelor agricole de specialitate, in scopul
asigurarii necesarului de fructe pentru consumul local si pentru fondul de
stat.
Comitetele executive ale consiliilor populare le revine sarcina de a
sprijini gospodariile populatiei in realizarea plantarilor de pomi din toate
speciile, dind prioritate ciresilor, visinilor, nucilor, caisilor, arbustilor
fructiferi si capsunilor, asigurind totodata infrumusetarea curtilor,
localitatilor si imbunatatirea conditiilor de mediu.
Art. 15
Defrisarea pomilor si arbustilor fructiferi din plantatiile in masiv, cu
exceptia celor neproductivi care trebuie inlocuiti si a celor de pe terenurile
scoase, potrivit legii, din productia agricola, este interzisa pentru toate
categoriile de detinatori.
Defrisarea plantatiilor intrate in declin si neeconomice de pe terenurile
proprietate de stat sau obsteasca se va face numai pe baza de autorizatie
eliberata de organul agricol judetean, cu respectarea prevederilor legale
privind casarea mijloacelor de baza.
Plantatiile in masiv intrate in declin, necorespunzatoare, apartinind
gospodariilor populatiei, vor putea fi defrisate, dupa caz, numai cu aprobarea
comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau
municipale, care sint obligate sa asigure concomitent realizarea plantarii unui
numar cel putin echivalent de pomi sau arbusti fructiferi, pentru a nu diminua
patrimoniul pomicol din unitatea teritorial-administrativa.
Sectiunea a IV-a
Intretinerea pomilor si arbustilor fructiferi
Art. 16
Detinatorii de pomi si arbusti fructiferi sint obligati sa execute, la timp
si corespunzator normelor tehnice, lucrarile de ingrijire necesare: taierile
anuale de formare si fructificare, lucrarea si fertilizarea anuala a soiurilor,
combaterea bolilor si daunatorilor, completarea golurilor si inlocuirea pomilor
debili, imbatriniti sau fara productie.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, prin Academia de
Stiinte Agricole si Silvice, raspunde de elaborarea si imbunatatirea permanenta
a tehnologiilor de cultura pentru fiecare specie pomicola, corespunzator
metodelor avansate de mecanizare si chimizare, care sa asigure obtinerea de
productii mari, de calitate superioara si cu economicitate ridicata.
Organizatiile agricole socialiste raspund de aplicarea tehnologiilor
stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si de
luarea tuturor masurilor necesare realizarii parametrilor tehnico-economici
proiectati la infiintarea plantatiilor.
Art. 17
Combaterea bolilor si daunatorilor in pomicultura constituie o sarcina
obligatorie pentru toate organele si organizatiile socialiste, precum si pentru
toti locuitorii tarii, detinatori de pomi si arbusti fructiferi.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, impreuna cu
Ministerul Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii si comitetele
executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, dupa
caz, vor intocmi programe comune de tratamente si combatere a bolilor si
daunatorilor pentru zonele limitrofe intre plantatiile pomicole si fondul
forestier.
Actiunile de combatere a bolilor si daunatorilor se vor face in mod
organizat prin unitati de stat specializate, care vor aplica tratamentele
unitar, pe zone si bazine pomicole, pentru toti detinatorii de pomi si arbusti
fructiferi, sub indrumarea si controlul organelor agricole de specialitate, la
termenele si in conditiile stabilite de acestea.
Tratamentele se vor face cu mijloacele tehnico-materiale si financiare ale
statului, beneficiarii urmind sa plateasca o taxa fixa, anual.
Cultivatorii de pomi si arbusti fructiferi care contracteaza vinzarea de
fructe la fondul de stat vor beneficia de inlesniri privind costul
tratamentelor, in raport cu valoarea productiei livrate, potrivit conditiilor
ce vor fi prevazute in contract.
Art. 18
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul
Industriei Constructiilor de Masini Grele si comitetele executive ale
consiliilor populare judetene, prin intreprinderile de industrie locala, vor
asigura, fiecare potrivit profilului sau, producerea tractoarelor, masinilor
agricole, aparaturii si uneltelor specifice pomiculturii, prevazute in sistema
de masini, conform prevederilor programelor anuale, cit si imbunatatirea
permanenta a acesteia, pentru a ridica economicitatea mecanizarii lucrarilor de
infiintare si intretinere a plantatiilor, de ingrijire a pomilor, precum si
cele de recoltare, transport, conditionare, pastrare si valorificare a
fructelor.
Art. 19
Ministerul Industriei Chimice va asigura producerea cantitatilor si
sortimentelor de pesticide de mare eficacitate, pentru aplicarea tratamentelor
de combatere a bolilor si daunatorilor in pomicultura, potrivit nevoilor
stabilite de comun acord cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor.
Sectiunea a V-a
Cultura si protectia nucului
Art. 20
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, impreuna cu comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti,
raspund de luarea masurilor de extindere a culturii nucului in toate zonele
favorabile si de plantare in localitati, pe aliniamentele soselelor si
drumurilor, folosind material saditor selectionat, conform prevederilor
programului de dezvoltare a culturii nucului in tara noastra.
Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii ii revine
sarcina de a-si asigura in mai mare parte nevoile de material lemnos de nuc,
necesar unitatilor de industrializare, prin plantarea de nuci pe terenuri din
fondul forestier.
Contravaloarea materialului saditor livrat din pepinierele statului
unitatilor agricole socialiste, gospodariilor populatiei, intreprinderilor si
institutiilor, care se angajeaza sa cultive nuci, va fi suportata de la buget.
Art. 21
Distrugerea sau degradarea nucilor este interzisa.
Taierea si transportul arborilor de nuc, din afara fondului forestier, se
fac numai pe baza de autorizatie de taiere si transport, emisa de organele
agricole judetene sau ale municipiului Bucuresti si numai in urmatoarele
cazuri:
a) nuci care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
b) nuci aflati pe suprafete pe care s-a autorizat construirea de obiective
sau plantarea cu pomi ori vita de vie si a caror taiere nu se poate evita;
c) nuci dezradacinati din cauze naturale.
Art. 22
Autorizatia de taiere si transport al arborilor de nuc in cazurile
prevazute in art. 21 se elibereaza numai daca proprietarul sau cel care ii are
in administrare directa ori in folosinta se obliga sa planteze pe teren propriu
sau pe terenul repartizat de organele locale ale administratiei de stat, in
termenul stabilit de acestea, trei nuci tineri pentru fiecare nuc ce urmeaza a
fi taiat.
Art. 23
Exploatarea nucilor si plantatiilor speciale de nuc din fondul forestier,
pentru obtinerea de material lemnos, se va face potrivit prevederilor
amenajamentelor silvice.
Art. 24
Valorificarea lemnului de nuc se face numai catre unitatile Ministerului
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, care, la solicitarea
detinatorilor, vor asigura in conditiile legii si operatiunile de taiere si
transport.
Sectiunea a VI-a
Cultura si protectia dudului
Art. 25
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, Ministerul
Economiei Forestiere si Materialelor de Constructii, impreuna cu comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor
lua masuri de extindere a culturii dudului prin plantarea acestuia pe marginea
soselelor, drumurilor si cailor ferate, in curtile gospodariilor populatiei,
prin infiintarea plantatiilor intensive in unitatile agricole socialiste, in
toate zonele favorabile, folosind material saditor hibrid si altoit.
Plantatiile de dud intensive se vor infiinta sub indrumarea tehnica a
organelor agricole sau silvice, pe terenuri corespunzatoare, cu respectarea
tehnologiei de plantare, intretinere si exploatare, stabilita de Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor.
Plantarea duzilor pe aliniamentele soselelor, drumurilor si cailor ferate
se va face cu acordul si sprijinul Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor.
Art. 26
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti vor lua masuri de infiintare a plantatiilor de dud intensive, pe
terenuri agricole proprietate de stat afectate scolilor de cultura generala
pentru practica productiva sau diferitelor asezaminte si pe alte terenuri
rezerve de stat, situate in vatra satului, care pot fi destinate acestui scop.
Art. 27
Materialul saditor de dud se va asigura de catre pepiniere specializate,
organizate potrivit programului de dezvoltare a sericiculturii, din hibrizii si
soiurile de dud inscrise in lista oficiala a soiurilor si hibrizilor de plante
agricole.
Art. 28
Contravaloarea materialului saditor de dud destinat infiintarii de
plantatii intensive, livrat din pepinierele statului unitatilor agricole
socialiste, scolilor si altor institutii, va fi suportata de la buget.
Art. 29
Plantatiile de dud, duzii de pe marginea soselelor, drumurilor si cailor
ferate, cit si din fondul silvic, reprezinta sursa de furajare a viermilor de
matase si se vor exploata exclusiv in acest scop, de catre crescatorii care au
incheiate contracte pentru cresterea viermilor de matase, pe baza repartizarii
facute de catre comitetul executiv al consiliului popular local.
Art. 30
Pentru asigurarea bazei furajere a cresterii viermilor de matase se
interzice taierea coroanei duzilor in perioada de iarna. Lucrarile de taiere se
vor executa in lunile mai - iunie, dupa recoltarea frunzelor, potrivit
tehnologiei stabilite de catre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare
si Apelor.
Art. 31
Defrisarea duzilor din plantatiile intensive, cu exceptia celor calamitati
sau uscati, se va putea face numai cu autorizatie eliberata de catre comitetele
executive ale consiliilor populare judetene, municipale, orasenesti sau
comunale, dupa caz.
Art. 32
Detinatorii plantatiilor de duzi sau ai duzilor razleti sint obligati sa
asigure combaterea omizii paroase a dudului, in conditiile stabilite de
organele de specialitate, sub indrumarea tehnica si controlul acestora.
CAP. 2
Organizarea si valorificarea productiei pomicole
Sectiunea I
Organizarea productiei pomicole
Art. 33
In scopul asigurarii conditiilor necesare sporirii productiei de fructe si
imbunatatirii calitatii acesteia, prin introducerea si generalizarea
tehnologiilor moderne si folosirea rationala a bazei tehnico-materiale,
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, cu sprijinul
comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, vor promova sistemul de organizare si retribuire a muncii in acord
global, organizarea productiei pomicole in ferme specializate si alte forme
superioare de organizare a productiei si a muncii in pomicultura.
Art. 34
In zonele si localitatile cu conditii favorabile extinderii pomiculturii se
pot constitui, potrivit legii, asociatii ale producatorilor individuali. Pentru
dezvoltarea productiei de fructe, acestea vor beneficia de sprijinul statului,
constind din: acordarea gratuita de asistenta tehnica de specialitate, credite
de investitii pentru infiintarea de noi plantatii, refacerea si modernizarea
celor existente, credite de productie, precum si aprovizionarea cu materiale,
unelte si mijloace mecanice necesare executarii lucrarilor in plantatii,
asigurarea valorificarii productiei prin contractarea si preluarea acesteia.
Sectiunea a II-a
Valorificarea fructelor
Art. 35
Valorificarea fructelor se face prin unitati socialiste specializate, cit
si direct de catre producatori, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 36
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor raspunde de
organizarea si realizarea, intr-o conceptie unitara, in cadrul zonelor si
bazinelor pomicole, a capacitatilor necesare pentru conditionarea, pastrarea si
industrializarea fructelor, asigurind o valorificare superioara a acestora
pentru intreaga agricultura.
CAP. 3
Indrumarea si stimularea dezvoltarii pomiculturii
Art. 37
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va infiinta, ca
organ consultativ, in cadrul Consiliului productiei vegetale, Comisia nationala
pentru pomicultura, avind, in principal, urmatoarele atributii:
a) elaborarea de propuneri pentru orientarea si zonarea pomiculturii in
perspectiva, in functie de necesitatile consumului intern de fructe in stare
proaspata, pentru industrializare si largirea exportului;
b) avizarea programului de dezvoltare a pomiculturii si a principalelor
masuri tehnice si economice privind pomicultura.
Componenta Comisiei nationale pentru pomicultura si modul de lucru al
acesteia se stabilesc de catre Consiliul de conducere al Ministerului
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor.
Art. 38
In scopul stimularii extinderii culturii pomilor si arbustilor fructiferi,
respectarii sortimentelor stabilite pentru consum intern si export, ingrijirii
exemplare a plantatiilor, intrarii la timp pe rod si cu potential superior de
productie a noilor plantatii, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si
Apelor va organiza plantatii si livezi model pe terenurile organizatiilor
agricole socialiste si gospodariilor populatiei, va institui concursuri pentru
desemnarea celor mai bune ferme, unitati si producatori individuali, in faze
judetene si pe tara, si va acorda premii, distinctii si alte stimulente.
Art. 39
Pentru mobilizarea tuturor cetatenilor tarii la dezvoltarea culturii
pomilor si arbustilor fructiferi si a productiei de fructe, Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor va organiza anual, impreuna cu
comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, "saptamina pomiculturii", perioada in care se vor realiza
actiuni sustinute de plantari de pomi, lucrari de intretinerea livezilor si
pomilor, in fiecare localitate.
CAP. 4
Raspunderi si sanctiuni
Art. 40
Incalcarea dispozitiilor prevazute in prezenta lege atrage raspunderea disciplinara,
contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz.
Art. 41
Livrarea cu stiinta sau din neglijenta de material saditor pomicol
necorespunzator standardelor de stat sau normelor interne, savirsita in
conditiile art. 248 sau 249 din Codul penal, constituie infractiune si se
pedepseste, dupa caz, potrivit prevederilor acestor articole.
Art. 42
Vinzarea fara autorizatie a materialului saditor pomicol din soiurile si
hibrizii cu regim de licenta, catre cetatenii straini sau intreprinderi
straine, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 302 din Codul
penal.
Art. 43
Incalcarea prevederilor art. 21 si 24 din prezenta lege cu privire la
taierea si valorificarea nucului constituie infractiune si se pedepseste cu amenda.
Art. 44
Faptele care constituie contraventii la dispozitiile art. 6, 7, 8, 9, 10,
12, 13, 15, 16, 17, 22, 31 si 32, precum si alte contraventii la dispozitiile
prezentei legi, vor fi stabilite si sanctionate prin hotarire a Consiliului de
Ministri.
Amenzile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 45
Criteriile de repartizare pe teritoriu a speciilor si soiurilor de pomi si
arbusti fructiferi, modul de efectuare a studiilor si lucrarilor pentru
stabilirea bazinelor pomicole, introducerea si tinerea la zi a evidentei
patrimoniului pomicol, modul si conditiile de eliberare a autorizatiei de
infiintare a plantatiilor pomicole, precum si de defrisare a acestora, regulile
pentru efectuarea lucrarilor agrotehnice de baza si de combatere a bolilor si
daunatorilor, regulile pentru pastrarea, prelucrarea si valorificarea
fructelor, precum si alte masuri de executare a prezentei legi, se stabilesc
prin norme tehnice obligatorii, emise de ministrul agriculturii, industriei
alimentare si apelor.
Art. 46
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Art. 47
Dispozitiile contrare prezentei legi, prevazute in Decretul nr. 134/1954,
privind protectia nucului si valorificarea lemnului de nuc, publicat in
Buletinul Oficial nr. 20 din 29 aprilie 1954, Hotarirea Consiliului de Ministri
nr. 305/1964 privind unele masuri pentru extinderea plantatiilor si cresterea
productiei de nuci si valorificarea rationala a lemnului de nuc, publicata in
Colectia de hotariri si dispozitii ale Consiliului de Ministri nr. 23 din 2
iunie 1964, precum si orice alte dispozitii contrare, se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 26
iulie 1974.
Presedintele
Marii Adunari Nationale,
NICOLAE GIOSAN