LEGE    din 30 iulie 1921

pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 93 din 30 iulie 1921

    Partea I

    EXPROPRIEREA

    CAP. 1
    Indreptatirea si masura exproprierii

    Art. 1
    In conformitate cu punctul 5 al art. 3 din rezolutia Adunarii Nationale a tuturor romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-Iulia, in ziua de 18 noemvrie - 1 decemvrie 1918, si avand ca punct de plecare Decretul-lege nr. 3.911/919, vota de Marele Sfat National, se declara dreptul Statului de expropriere pentru cauza de utilitate publica, in masura si conditiunile cuprinse in legea de fata:
    1. Pentru a spori si completa proprietatile rurale taranesti, precum si islazurile si padurile comunale rurale;
    2. Pentru a inlesni desvoltarea industriei nationale, oprindu-se pamantul necesar pentru industria in fiinta sau pentru aceea pe care circumstantele geografice, topografice si geologice o indica incontestabil cu putinta in viitor;
    3. Pentru a usura traiul din orase si centrele miniere, industriale si balneare, rezervandu-se terenuri spre a se crea mici gospodarii pe seama muncitorilor, functionarilor si altor locuitori cu mijloace modeste de traiu;
    4. Pentru satisfacerea trebuintelor de interes general, cultural, economic, social si educatie fizica.
    Art. 2
    Exproprierea atinge proprietatea fara privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridica sau caracterul imobilului expropriat.
    Art. 3
    Mosiile si partile de mosii expropriabile, potrivit legii de fata, sunt lovite de indisponibilitate, in tot ceea ce priveste aplicarea legii, din ziua de 1 Februarie 1921, fara indeplinirea nici unei alte formalitati.
    Art. 4
    Intinderea proprietatilor se socoteste dupa starea lor juridica de la 1 decemvrie 1918, tinandu-se seama de efectul succesiunilor deschise de la aceasta data pana la promulgarea legii de fata.
    Instrainarile efectuate de la 1 decemvrie 1918 sunt fara efect in tot ce priveste aplicarea legii. Se excepteaza si raman valabile:
    1. Vanzarile facute in conformitate cu Ordonanta nr. 1.149/1919 si 1.150/1919 a Consiliului dirigent, resortul agriculturii.
    2. Vanzarile pana la 10 jug. de fiecare cumparator facute catre tarani, invalizi, vaduvele si orfanii de rasboi, agronomi, preoti, invatatori, cultivatori de pamant.
    Aceste vanzari vor putea fi revizuite de comitetul agrar.
    3. Vanzarile facute pana la promulgarea legii de fata cu aprobarea Comitetului agrar, Consiliului dirigent, Consiliului superior pentru reforma agrara, cu restrictiunile prevazute in legea de fata in ceea ce priveste exproprierea.
    Aceste vanzari vor fi obligatoriu revizuite de Comitetul agrar, care in cazuri bine motivate le valideaza.
    Art. 5
    Mosiile stapanite in indiviziune se considera ca fiind divizate in ceea ce priveste exproprierea. Alegerea partii de mosie supusa exproprierii se face insa din intreaga suprafata cultivabila a mosiei.
    Art. 6
    Se expropriaza in intregime:
    a) toate proprietatile rurale si extravilanele urbane apartinand tuturor persoanelor juridice, care urmaresc satisfacerea unui interes public ca: corporatiuni, fundatiuni, institutiuni, biserici, manastiri, capitaluri, universitati, scoli, spitale, judete, comune, etc.
    Se excepteaza:
    1. Toate proprietatile rurale si extravilanele urbane ale persoanelor juridice prevazute la art. 7.
    2. Pasunile, fanetele si padurile comunale-urbariale si composesorale, pasunile, asociatiunilor organizate in baza Legii nr. 1913, X; cu exceptiunile prevazute in aceasta lege.
    3. Pamanturile cultivabile care servesc scopurilor instructiei practice agricole a scolilor intretinute de subiectele de mai sus si care au avut aceasta destinatiune inainte de 1 decemvrie 1918.
    Intinderea lor nu va putea trece limita maxima de 200 jud. cad. de fiecare scoala.
    4. Pamanturile cultivabile ale parohiilor pana la maximum 32 jud. cad. si care aveau la 1 decemvrie 1918 destinatia asa numitelor sesiuni parohiale, portiuni, canonice, sesiuni reduse, sesiunile notariale existente, 8 jug. cad. pentru cantori bisericesti, precum si pamantul cultivabil al scolilor pana la maximum 16 jud. cad., care aveau la 1 decemvrie destinatia de donatiuni invatatoresti si intrucat serveau acestui scop.
    Va fi scutit de expropriere pana la 10 jud. cad. pamantul cultivabil al bisericilor destinat pentru trebuintele bisericesti. Nu se bucura de scutirile impuse in acest aliniat parohiile care au mai putin de 300 suflete si filiile care au mai putin de 100 suflete.
    5. Gradinile de pomi pana la 5 jug. cad. infiintate langa scolile primare in scop didactic si educativ.
    6. Pamanturile cultivabile, pentru fiecare Mitropolie pana la 200 jug. cad., pentru fiecare Episcopie pana la 100 jug. cad., pentru manastiri pana la 30 jug. cad. si dupa posibilitate in apropierea resedintei.
    Acolo unde asemenea proprietati pentru Mitropolii si Episcopii nu exista, ele se vor crea dupa satisfacerea tuturor indreptatitilor de la art. 86.
    7. Casele de locuit cu parcurile lor, intravilanele rurale, cladirile, viile si stabilimentele industriale, morile cu apele care alimenteaza.
    8. Padurile sau partile de paduri care servesc trebuintele normale de lemne de foc si constructiuni, ale subiectelor indicate in acest act, insa numai in masura care acopera aceste trebuinte.
    9. Cu prealabila invoire a comitetului agrar, pamantul cultivabil pana la maximum de 30 jug. cad., destinat pentru intretinerea orfelinatelor, caminurilor de invalizi, azilurilor de batrani si saraci si care au avut acest caracter inainte de 1 decemvrie 1918;
    b) Pamantul folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteuzis), precum si acela tinut de sateni cu arenda cel putin 5 ani neintrerupt daca acestia isi vor fi construit pe el case, salasuri, mori, de apa primitive (rustice), joagare, sau vor fi facut plantatiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea facandu-se in folosul lor.
    Taxalistii si jilerii beneficiaza de acelasi drepturi;
    c) Pamantul rural al absenteistilor.
    Absenteist in sensul legii de fata este acela care de la 1 decemvrie 1918 pana la depunerea legii de fata a lipsit din tara, fara a avea vreo insarcinare oficiala in strainatate. Fac exceptie proprietatile rurale pana la 50 jugare.
    Art. 7
    Se expropriaza in intregime tot pamantul cultivabil din:
    a) Toate proprietatile rurale si extravilanele urbane apartinand tuturor persoanelor juridice, care urmaresc satisfacerea unui interes privat ca: Banci, societati comerciale si anonime, comunitatile de avere, sindicatele profesionale, etc.
    Nu sunt cuprinse in acest punct, cu exceptiunile in aceasta lege, mosiile persoanelor morale private, infiintate, si inregistrate inca inainte de 1 decemvrie 1918, pentru culturi agricole sau industriale, intrucat si in prezent servesc acestui scop.
    Aceste mosii vor fi expropriate in conformitate cu art. 8 al acestei legi;
    b) Toate proprietatile rurale si extravilanele urbane ale alienatilor incurabili si curanzilor pe viata, intrucat acestia n-au descendenti;
    c) Toate proprietatile rurale si extravilanele urbane care au fost vandute de buna voie sau prin licitatie de la 1 August 1914 si pana la promulgarea legii de fata.
    Se excepteaza cumpararile pana la 100 jugare cadastrale facute de cultivatorii de pamant, preotii, invatatorii, sau membrii familiilor lor, precum si cumpararile facute pentru schimb de acei proprietari care au vandut in acest timp proprietatile lor cu scopul de a face o cultura intensiva.
    Proprietatile astfel cumparate vor fi expropriate conform dispozitiilor legii de fata;
    d) Se va putea expropria toate proprietatile rurale care au fost trecute actualilor proprietari dupa 1 decemvrie 1917, in baza ordonantelor fostului guvern ungar, privitor la restrangerea liberei circulatiuni a imobilelor, cerandu-se prealabila invoire a comitetului agrar.
    Fac exceptii mosiile minorilor.
    Art. 8
    Se expropriaza pamantul cultivabil rural si extravilan urban al proprietarilor particulari din:
    a) Toate mosiile partea intrecatoare peste 30 jugare cad. in comunele rurale si 10 jugare cad. in comunele urbane care au fost arendate timp de 10 ani agricoli, intre 1904 si 1918;
    b) Toate mosiile arendate la 1 mai 1921 partea intrecatoare peste 50 jugare cad. la munte si deal si 100 jugare cad. la ses.
    Se intelege prin arendare in sensul alineatului a si b din acest articol atat arendarea prin arendas cat si arendarile in parte, in care proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta.
    Fac exceptie mosiile minorilor si cele arendate pe baza dispozitiilor ordonantei nr. ........;
    c) Toate mosiile cultivate de proprietarii lor, partea intrecatoare peste:
    50 jugare cad. la munte.
    100 jugare cad. la deal.
    200 jugare cad. la ses in regiunile cu cereri de improprietarire mari.
    300 jugare cad. la ses in regiunile cu cereri de improprietarire mijlocie.
    500 jugare cad. la ses in regiunile cu cereri de improprietarire satisfacute.
    Comitetul agrar poate reduce exproprierea de la 300 si 500 jugare cad. la limita de 200 jugare cad. in vederea realizarii scopului fixat la art. 1, punctul 1, prin colonizare.
    Se intelege prin regiuni cu cereri de improprietarire mari, acelea unde cei indreptatiti prin art. 92, punctul 1 - 8 inclusiv, nu pot fi satisfacuti pe baza lotului de completare de 7 jugare cad.; prin regiuni cu cererea de improprietarire mijlocie, acelea unde toti indreptatitii de la art. 92, punctul 1 - 8 inclusiv, sunt satisfacuti pe baza lotului de completare de 7 jugare cad.; si prin regiuni cu cereri de improprietarire satisfacute, acelea unde toti indreptatitii pot fi improprietariti.
    Art. 9
    In baza unei prealabile invoiri a comitetului agrar se va putea trece cu exproprierea si sub limita de 100 jugare cad. pana la maximum de 50 jugare, fara ca aceasta reducere sa dezorganizeze economiile mijlocii de model; iar daca ocupatia principala a proprietarului nu este agricultura si nici parintii lui nu au fost agricultori, se va putea, cu aceeasi prealabila invoire a comitetului agrar, trece cu exproprierea pana la 10 jugare, in ambele cazuri, in acele regiuni unde lipseste pamantul necesar pentru satisfacerea cererilor de improprietarire a celor indreptatiti, in baza art. 92 punctul 1 pana la 3 inclusiv.
    Art. 10
    Loturile celor colonizati dupa 1 ianuarie 1885, se expropriaza pana la limita lotului fixat in regiune pentru improprietarirea indreptatitilor de la art. 92.
    Art. 11
    Mosiile stapanite in indiviziune vor putea fi expropriate, acolo unde este nevoie, pana la 50 jug. pentru fiecare coproprietar.
    Art. 12
    In regiunile cu cereri de improprietarire mari se vor expropria pentru cultura parti din islazurile urbariale, composesorale, comunale, asociatiunilor particulare organizate in baza Legii 1913, precum si ale comunitatilor de avere, pasunele de munte si cu avizul serviciului silvic, schimbandu-li-se caracterul, chiar si paduri, fara privire la exceptiile facute la art. 6, 7, dar numai daca terenul este potrivit pentru cultura.
    Art. 13
    Pamantul cultivabil al composesoratelor se expropriaza cu suprafata care intrece limita de expropriere fixata in regiune pentru proprietatea fiecarui composesor sau daca este nevoie, conform dispozitiilor art. 11.
    Suprafata astfel expropriata se va delimita din intreaga suprafata a composesoratului, socotindu-se din acest punct de vedere ca indiviza.
    Art. 14
    Daca problema locuintelor nu va putea fi rezolvata cu terenurile disponibile in urma acestei exproprieri, se va trece la o expropriere succesiva in masura trebuintelor si asupra altor terenuri si anume: in comunele rurale la terenurile situate intr-o raza de cel mult 600 metri, iar in comunele urbane si centrele miniere, industriale si balneare intr-o raza de cel mult 1.000 metri.
    Punctul de plecare al acestor raze este marginea comunei. Cei expropriati in baza dispozitiunilor punctului prezent vor putea fi dupa posibilitate despagubiti cu alt pamant corespunzator.
    Pentru acelasi scop se vor putea expropria si parti din pasunile si padurile comunale, precum si din padurile Statului, fara ca intinderea lui sa fie micsorata sub necesarul intretinerii contingentului normal de vite din comuna; in caz contrariu suprafata expropriata va trebui inlocuita in alta parte a hotarului comunei.
    Pentru un loc de casa se va socoti cel mult 1/4 jugar. cad.
    Cei imprastiati cu astfel de locuri sunt obligati a incepe zidirea in cel mult 5 ani de la intrarea in posesie, altfel vor pierde loturile si platile facute.
    In comunele rurale, urbane, in centrele miniere, industriale si balneare se vor putea in caz de nevoie expropria intravilane care de la promulgarea legii stau cel putin 5 ani nezidite, intrucat pana la depunerea proiectului de fata nu au fost sadite cu vii ori plantate cu pomi.
    Art. 15
    Pamantul cultivabil al mosiilor din regiunile cu populatiune deasa poate fi intrebuintat la improprietarirea satenilor chiar sub limita de 50 jugare cad., cu aprobarea Comitetului agrar si cu invoirea proprietarului, dandu-i in schimb o suprafata echivalenta de pamant, fie in hotarul comunei, daca este pamant disponibil, fie in regiunile de colonizare.
    Art. 16
    Se socoteste ca pamant cultivabil, in intelesul legii de fata, tot pamantul pe care s-au facut pana astazi araturi, locurile de faneata, pasunile, golurile de munte, precum si oricare teren ce s-ar gasi propriu pentru a fi dat cu folos in cultura, inclusiv pamantul inundabil care a fost cultivat sau pasunat.
    Exproprierea se calculeaza numai asupra pamantului cultivabil, adica asupra intinderii ramase din fiecare mosie dupa ce s-au scazut viile, gradinile ingradite, pometurile si hemeistele plantate inainte de 1 decemvrie 1918, pamantul care a fost si este irigat artificial, padurile, raurile, lacurile, baltile, locurile mocirloase, suprafetele ocupate de curti si cladiri.
    Clasificarea facuta de cadastru in aceasta privinta va fi revizuita cu aceasta ocazie.
    Art. 17
    Terenurile neproductive: rapi, nisipuri miscatoare, saraturi, lacuri (rauri) cu trestisurile de pe ele, locuri mlastinoase, mocirlele daca cad in complexul pamantului expropriat, se vor expropria, urmand ca aceste pamanturi neproductive, intrucat vor forma un complex compact mai mare, sa se dea comunelor politice; iar in cas contrariu sa se imparta loturile invecinate.
    Clasificarea facuta de cadastru in aceasta privinta va fi revizuita cu aceasta ocazie.
    Art. 18
    Pamantul des inundabil, mocirlos, neproductiv, rapile, nisipurile, precum si albia raurilor, pot fi expropriate in intregime, fara considerare de intindere, pentru a fi imbunatatite sau impadurite de comuna sau Stat.
    Daca insa proprietarii unor asemenea terenuri se obliga sa faca aceste imbunatatiri intr-un termen de 10 ani, Comitetul agrar poate hotari sa nu fie expropriati, fixand si sanctiunile pentru indeplinirea obligatiunilor proprietarului.
    Pentru ajungerea scopurilor aratate mai sus nu se tine seama la expropriere de intinderea mosiei.
    Acolo unde iazurile, lacurile si baltile de o suprafata maxima de 150 jugare sunt inconjurate de pamantul expropriat, se vor putea expropria dandu-se in proprietatea comunei pentru a fi folosite de sateni.
    Art. 19
    Pamantul expropriat prin dispozitiunile legii de fata, care intrece necesitatea actuala de improprietarire a locuitorilor din comuna sau comunele invecinate, se va putea lasa pana la colonizare in folosinta fostilor proprietari sau arendasi, daca nu va fi cerut in arenda de tarani.
    Ei vor plati pentru acest pamant o arenda egala cu dobanda pe care le-o datoreste Statul. Termenul de arenda va fi de 3 ani; acest termen se va reinoi de drept din 3 in 3 ani, daca Statul nu va fi incunostiintat proprietarul sau arendasul, cu 10 luni inainte de expirare, ca vrea sa ia din folosinta intreg sau parte din acest teren.
    Proprietarii vor plati in afara de arenda, pentru pamantul expropriat si lasat in folosinta lor, conform dispozitiunilor de mai sus, si darile catre Stat si comuna.
    Statul isi rezerva totusi dreptul de a lua din folosinta proprietarului si inauntrul acestor intervale de timp suprafata necesara pentru executarea lucrarilor premergatoare colonizarii.
    Art. 20
    Proprietarul poate sa-si aleaga partea neexpropriata din mosie, cu conditie ca partea ce ramane satenilor sa fie potrivita pentru parcelare in loturi si sa poata fi economiceste bine folosita; de asemenea nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel, decat asa ca partea ce-i ramane sa formeze un intreg economic cu investitiile principale aflatoare pe mosie.
    Art. 21
    Proprietarul are dreptul sa rezerve in toate regiunile o jumatate din partea scutita de expropriere din mosia sa, pentru un copil al sau care pana la 1 decemvrie 1918 si-a inceput studiile agronomice si dupa ce le va termina in timpul reglementar se dedica economiei rurale.
    Art. 22
    Mosiile aceluiasi proprietar aflatoare in mai multe comune, fie ca le-a folosi in regie, in arenda sau in parte, vor fi considerate ca una, ramanandu-i proprietarului dreptul sa aleaga care mosie ori parti de mosie sa ramana scutite de expropriere, fara ca suprafata astfel aleasa sa poate intrece maximul regional prevazut de art. 8.
    In caz de neintelegere, hotarirea Comisiei judetene este obligatorie pentru parti.
    Vor trebui considerate ca unitate si toate acele parti de mosie care dupa 1 decemvrie 1918 au fost rupte din unitatea de mosie.
    In cazuri exceptionale, ministrul agriculturii, cu avizul conform al Comitetului agrar, dupa expertiza la fata locului, poate lasa unui proprietar in una sau mai multe mosii o intindere totala pana la 500 jugare cad., dar numai in regiunile cu cereri de improprietarire mijlocii sau satisfacute. Pentru acest scop se vor avea in vedere crescatoriile si instalatiile de agricultura industriala si intensiva existente, cu obligatiunea pentru acesti proprietari de a conduce exploatarea potrivit unui regulament special intocmit de ministrul agriculturii.
    Art. 23
    Cand un proprietar va fi expropriat de intreaga mosie aflatoare in hotarul unei comune, la cererea lui, vor putea sa fie expropriate si cladirile apartinatoare acelei mosii, precum si intregul inventar agricol.

    CAP. 2
    Pasunile comunale

    Art. 24
    Pentru constituirea si completarea pasunelor comunale:
    I. Se destina din pamantul expropriat, conform dispozitiunilor legii de fata, si numai din pamantul propriu pentru pasune, suprafata necesara pentru intretinerea contingentului normal de vite din comuna.
    II. Se expropriaza:
    a) Pamantul propriu numai de pasune si faneata apartinand proprietarilor particulari, care intrece suprafata necesara intretinerii vitelor proprii (pasune si faneata), socotindu-se numarul acestor vite dupa contingentul normal in raport cu suprafata de mosie ramasa dupa expropriere, fara insa ca aceasta expropriere pentru pasune sa se scoboare sub 50 jugare cad. de fiecare proprietar; pentru aceasta expropriere mosiile stapanite in indiviziune se socotesc ca apartinand unui singur proprietar;
    b) Intreg pamantul de fanete si pasune apartinand composesoratelor care intrece intinderea necesara intretinerii contingentului normal de vite (fanete si pasune) ale composesorilor;
    c) Pamantul de pasunat si fanete apartinand comunitatilor de avere pana la limita necesara intretinerii contingentului normal de vite (fanete si pasune) al locuitorilor, iar in regiunile muntoase pana la limita necesara intretinerii contingentului de vite reclamat de cerintele locale ale locuitorilor.
    Pasunele comunelor din fostul reg. II Romanesc de granita din Nasaud, reglementate prin legea XVII din 1890 se mentin ca pasuni comunale, fara alta procedura de expropriere. De aceste pasuni beneficiaza toti locuitorii agricultori din comunele foste graniceresti, fara osebire daca sunt sau nu descendenti a familiilor graniceresti;
    d) Parti din pasunile comunale, urbariale si asociatiunile particulare create in baza legilor 1908 VII, 1908 XXX, IX 1908 V L III, care intrec trebuintele de pasunat al contingentului normal de vite din localitate;
    e) Acolo unde interesul economic al populatiei cere, vor putea fi expropriate cu avizul serviciului silvic si cu aprobarea Comitetului agrar si paduri, numai daca terenul este propriu pentru pasunat;
    f) Acolo unde nu exista pasuni comunale sau nu exista pentru toti locuitorii din comuna si nu se poate infiinta sau completa prin mijloacele aratate la punctele de mai sus, se va destina in acest scop o parte din pamantul arabil expropriat, conform dispozitiunii legii de fata, pana la 1 jugar cad. de fiecare cap de familie;
    g) In regiunile de munte si deal nu se destina pentru pasune pamantul arabil care a fost folosit ca atare pana la 1 decemvrie 1918.
    Pamantul de pasune care intrece trebuintele de pasunat a contingentului normal de vite a locuitorilor locali va servi la infiintarea de pasune cu preferinta pentru acei locuitori care pasunau inainte pe aceste locuri sau care au ridicat pe ele salasuri, stane sau alte edificii de munte.
    Art. 25
    Pamantul expropriat conform dispozitiunilor art. 22 serveste numai la infiintarea si completarea pasunilor comunale pentru folosinta tuturor locuitorilor proprietari de vite, fara privire daca au pamant cultivabil, dandu-se preferinta agricultorilor, muncitorilor agricoli, minieri si industriali.
    Art. 26
    Suprafata completarii sau infiintarii de pasuni comunale se calculeaza dupa numarul capilor de familie, socotindu-se dupa fiecare cap de familie pana la 10 jugare cad. la munte, pana la 5 jugare cad. la deal si pana la 2 jugare cad. la ses.
    In comunele de munte in care ocupatiunea principala a locuitorilor este cresterea vitelor se poate socoti pana la 22 jugare cad. de cap de familie; iar in comunele de deal, pentru aceiasi locuitori, pana la 10 jugare cad.
    In acest calcul intra si suprafata pasunilor existente comunale, urbariale sau particulare. Pentru muncitorii agricoli (zileri), minieri si industriali se socoteste numai suprafata necesara pentru intretinerea pana la 2 capete de vite in orice regiune.
    Art. 27
    La exproprierea pamantului de pasune si faneata se va tine seama si de necesitatile de pasune si fanete ale vitelor personalului silvic, dupa normele de la art. 24, precum si a celor intrebuintate la exploatarea padurilor, la industria lemnului, minelor si alte industrii.
    Art. 28
    Crescatoriilor de vite existente si recunoscute li se respecta pasunea si faneata necesara.
    Art. 29
    In regiunile de munte si deal se pot expropria pentru pasunea comunala si poienile mai mari de 20 jugare care sunt in apropriere de marginea padurii si de sat; iar pentru faneata si cele de la 10 jugare in sus din interiorul padurii si cele mai mici de 20 jugare din marginea lor.
    Art. 30
    In regiunile miniere concesionarii de azi ai terenului expropriat au dreptul de a intrebuinta in scopul exploatarii miniere a subsolului suprafata de teren strict necesara, platind proprietarului suprafetei despagubirea.
    Art. 31
    Impartirea pe regiuni a terenului din punct de vedere al exproprierii pamantului de cultura si a pasunelor comunale in: munte, deal si ses, se va hotari de catre organele de aplicare de la cap. VI al legii prezente, tinand seama de definitia riguros stiintifica pentru fiecare mosie.

    CAP. 3
    Padurile comunale

    Art. 32
    Se infiinteaza dupa trebuinta paduri comunale si se completeaza padurile comunale existente in modul urmator:
    a) Se destina de preferinta si in primul rand suprafata de padure din proprietatile care se expropriaza in intregime conform art. 6, precum si din padurile Statului;
    b) Se expropriaza in masura lipsei orice padure, fie ale persoanelor juridice, fie ale particularilor, pana la limita de 100 jugare cad. la ses si la deal si 200 jugare cad. la munte;
    c) Se vor putea expropria chiar si padurile comunale, urbariale, composesorale, precum si acele paduri cu caracter de paduri comunale, a caror suprafata intrece limita fixata de aceasta lege.
    Padurile graniceresti ale comunelor din fostul regiment II romanesc de granita de la Nasaud, potrivit Legii XVIII din anul 1890, se mentin, fara alta procedura de expropriere, ca paduri comunale.
    De aceste paduri beneficiaza toti locuitorii agricultori din comunele foste graniceresti, fara osebire daca sunt sau nu descendenti ai familiilor graniceresti;
    d) Se vor putea expropria si padurile cumparate in baza ordonantelor fostului guvern ungar din 1 noemvrie 1917, privitoare la restrangerea liberei circulatiuni a imobilelor.
    Art. 33
    Suprafata padurilor comunale se calculeaza dupa numarul capilor de familie. Pentru aceasta: In regiunile agricole se vor socoti de fiecare cap de familie pana la 3 jugare cad.; in regiunile acelea unde pamantul cultivabil este redus si existenta populatiunii se asigura si prin cresterea vitelor, se va putea merge pana la 5 jugare cad.; iar acolo unde pamantul cultivabil lipseste si existenta populatiunii se asigura, afara de prasirea vitelor, si prin industria casnica de lemn, se va putea merge pana la limita de 7 jugare cad. de fiecare cap de familie.
    Art. 34
    La fixarea suprafetei padurilor comunale se va tine socoteala si de padurile urbariale, composesorale, precum si de acele paduri care au caracterul de paduri comunale, intinderea lor intrand in suprafata ce urmeaza a se atribui comunei respective, calculata dupa normele de mai sus. Atat exproprierea padurilor, cat si constituirea lor in paduri comunale se face cu avizul si sub directiunea serviciului silvic al Statului.
    Art. 35
    Padurile de aparare nu vor putea fi expropriate pentru paduri comunale.
    Art. 36
    Cu prealabila aprobare a comitetului agrar, se pot scuti de expropriere toate acele paduri, in masura care servesc exploatatia minelor, uzinelor de fier si ale tuturor intreprinderilor industriale care intrebuinteaza lemnul ca material brut sau ca combustibil pentru fabricarea de articole industriale si care au menirea de a satisface in prezent si viitor trebuintele de materiale de lemn ale intreprinderilor industriale existente.
    Art. 37
    Padurile comunale existente, precum si cele infiintate si completate prin legea de fata vor fi administrate prin organele silvice ale Statului, conform legilor in vigoare.

    CAP. 4
    Dispozitii generale

    Art. 38
    Impreuna cu mosiile expropriate se vor expropria, fara plata, drepturile de apa, de vama si orice prerogative. Aceasta dispozitie nu atinge dreptul proprietarilor de mori si poduri umblatoare existente, afara de podurile umblatoare care au necesitat investiri importante si care se vor expropria cu plata.
    Art. 39
    Subsolul pamantului expropriat apartine Statului, cu exceptia drepturilor castigate.
    Art. 40
    Din pamanturile expropriate, Statul isi poate rezerva suprafata pentru trebuintele de interes general, cultural, economic, social, militar, educativ, etc. Pentru constructii de scoli si biserici in comunele rurale se pot expropria pana la cel mult doua jugare din orice teren.
    Art. 41
    Contractele de arendare pentru pamantul cultivabil sunt desfiintate de drept pentru partea sau partile de mosie expropriate, reducandu-le proportional si arenda fara nici un fel de pretentiune din partea arendasului sau a proprietarului.
    In caz de rezilierea partiala, proprietarul este obligat a restitui arendasului din garantie o parte proportionala cu intinderea de pamant pentru care s-a desfiintat contractul de arenda.
    In caz cand arendasul a facut imbunatatiri pe mosie si aceste imbunatatiri au fost evaluate si platite la expropriere, el are dreptul la o despagubire egala din partea proprietarului.
    Daca suprafata expropriata trece de 25% din intinderea totala a mosiei, arendasii si proprietarii au facultatea de a cere rezilierea contractului intreg, fara nici uni fel de pretentiuni.
    Contractele de arenda ale agronomilor titrati se respecta pana la terminarea lor.
    Art. 42
    Bunurile mici si tot pamantul cultivabil, care sunt proprietatea Statului, trece in administratia Casei centrale a improprietaririi, pentru a fi intrebuintate conform art. 1 din legea de fata.
    Art. 43
    Proprietarii si satenii vor permite drumurile si lucrarile necesare folosintei si cultivarii pamantului, adaparii vitelor la adapatori naturale, atat pentru categoriile de pamant aratate la art. 14, ultimul alineat, cat si pentru partile de mosii expropriate sau ramase proprietarului.
    Cheltuielile necesare pentru intretinerea adapatorilor si drumurilor folosite impreuna se suporta proportional de interesati.
    Art. 44
    Daca pe pamantul expropriat si dat in folosinta satenilor sunt semanaturi, ele raman pana la recolta proprietarilor, iar daca sunt ogoare sau araturi, proprietarul are drept la valoarea lor apreciata de organele de aplicare ale legii.
    Art. 45
    Mosiile ramase in urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.
    Arendarea in total a mosiilor ramase dupa expropriere se va face cu drept de preferinta la pret si conditiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesiune.
    Art. 46
    Casa centrala a improprietaririi poate vinde prin buna invoiala satenilor atat bunurile mici care sunt proprietatea Statului, cat si suprafetele de pamant expropriate si care prin natura lor nu sunt proprii a fi intrebuintate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferindu-se: asezamintele culturale, sanitare si cooperative, invalizii de rasboi, vaduvele cu copii, vecinii sau cei care l-au stapanit in arenda inainte.
    Ministerul agriculturii poate vinde prin buna invoiala din pamantul expropriat pana la 10 jugare pentru instalatiuni industriale, daca cumparatorul se obliga ca in cel mult doi ani de la cumparare sa instaleze o industrie cu un capital de cel putin 60.000 lei. Nerespectarea conditiunilor de mai sus atrage rezilierea vanzarii.
    Art. 47
    Statul are drept de preemptiune, cu acelasi pret si in conditiuni egale, la cumpararea conacelor mosiilor expropriate, precum si al mosiilor in corpuri intregi de la 50 jugare in sus.
    Acest drept de preemtiune priveste numai pamantul cultivabil astfel cum este definit prin art. 13 din lege; el se exercita de Casa centrala a improprietaririi. Ori si ce vanzare pentru a fi definitiva trebuie sa fie notificata Casei centrale a improprietaririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul vandut pe pretul si in conditiunile aratate in contractul de vanzare. Daca in acest timp Casa centrala a improprietaririi nu si-a aratat in scris intentia de a cumpara pe acelasi pret si in aceleasi conditiuni imobilul, vanzarea este definitiva.
    Ori si ce vanzator poate sa evite exercitiul dreptului de preemtiune in conditiile de mai sus, notificand Casei centrale a improprietaririi intentia sa de a vinde, aratand pretul si conditiunile. Daca Casa centrala a improprietaririi nu a raspuns in scris, in termen de 30 de zile libere de la notificare, ca voieste sa cumpere imobilul in conditiunile si pretul aratat, vanzatorul este liber sa dispue de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu pretul si conditiunile indicate in notificare, in termen de 6 luni. Daca vanzarea nu se face in acest termen, imobilul ramane in situatia dinaintea notificarii.
    Schimbul de mosii de o intindere egala, sau echivalenta ca valoare, nu este supus dreptului de preemtiune.

    CAP. 5
    Pretuirea

    Art. 48
    Pretul cu care se plateste pamantul expropriat se fixeaza in prima instanta de Comisiunea judeteana pentru expropriere, iar in a doua si ultima instanta de Curtea de apel.
    Art. 49
    Hotaririle comisiilor judetene asupra pretului se inainteaza mai intaiu Comitetului agrar, care are dreptul de a propune o armonizare generala a preturilor stabilite pentru fiecare judet in parte. Aceste propuneri, impreuna cu hotaririle comisiilor judetene, se trimit apoi Curtilor de apel pentru judecarea definitiva.
    Hotaririle Curtilor de apel pot fi atacate, in termen de 3 luni de la pronuntare, inaintea inaltei Curti de casatie, pentru violarea acestei legi, numai de catre ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe langa inalta Curte.
    Curtea de casatie va judeca in sectiuni-unite, citand partile si ministerul agriculturii, considerand afacerea urgenta.
    Daca inalta Curte caseaza hotarirea, Curtea de trimitere este datoare sa se supuna hotaririi Curtii de casatie.
    Art. 50
    Pretul terenurilor expropriate se fixeaza pe jugare cad., pe categorii si calitati de pamant. El se determina prin orice elemente de apreciere si anume: pretul de vanzare al pamantului in localitate si in vecinatate in anul 1913; pretul de arendare in regiune, capitalizat cu 5%; evaluarea facuta de institutiunile de credit, venitul net la jugarul cad., impozitul fonciar si orice alte date luate din ultimii 5 ani pana la 1913. In nici un caz insa pretul nu va trece peste pretul din anul 1913. Socoteala se va face in lei. Pentru stabilirea pretului, leul se considera egal cu coroana.
    Face exceptiune pamantul intrebuintat la infiintarea sau completarea pasunilor comunale, al carui pret se socoteste considerandu-se leul egal cu doua coroane.
    Art. 51
    Pretul viilor si sadirilor se va socoti dupa pretul mijlociu din ultimii 5 ani pana la 1913.
    Se va avea in vedere varsta viei sau sadirilor, modul plantatiunii, lipsurile, varietatile, starea vegetatiei, capitalul investit, etc.
    Art. 52
    Pretul padurilor se va stabili avandu-se in vedere la pretuire calitatea materialului lemnos, speciile, caile de comunicatie, departarea de la gari si centrele de desfacere, fara ca pretul fixat sa poata intrece mijlocia preturilor din localitate sau regiune din ultimii cinci ani inainte de 1913.
    Art. 53
    Pretul cladirilor si instalatiilor industriale se va stabili dupa pretul de cost, avandu-se in vedere vechimea si starea de intretinere. Se va tine seama si de putinta si modul de utilizare.
    Art. 54
    Pentru embaticuri (emphyteuzis) (taxalistii, jelerii), pretul se stabileste inmultind cu 15 suma anuala platita, sau valoarea prestatiunilor anuale in natura, socotite din mijlocia preturilor pe anii 1886 - 1895.

    CAP. 6
    Organele de aplicare si procedura de expropriere

    Art. 55
    Organele de aplicare sunt:
    I. Comitetul agrar.
    II. Comisiunea judeteana de expropriere.
    III. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

    I. Comitetul agrar

    Art. 56
    Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului agriculturii in toate chestiunile privitoare la expropriere, improprietarire, infiintare de proprietati mijlocii si dare in folosinta a pamantului expropriabil in perioada interimara.
    Art. 57
    Atributiunile si compunerea comitetului agrar sunt determinate prin art. 37 din legea pentru reforma agrara din vechiul regat.
    El poate cere comitetelor de ocol un supliment de cercetare la tablourile de improprietarire incheiate, pentru a fi revizuite atunci cand au fost trecuti pe tablouri locuitorii care nu aveau drept sau nu au fost trecuti dintre cei indreptatiti.

    II. Comisiunea judeteana de expropriere

    Art. 58
    Una sau mai multe pentru fiecare judet, se compune din 5 membri; un consilier al Curtii de apel desemnat de ministerul de justitie ca presedinte, sau in lipsa un judecator de tribunal desemnat de presedintele tribunalului, un al doilea judecator desemnat tot de presedintele tribunalului, un delegat al Casei centrale a improprietaririi, consilierul agricol judetean si un inginer geodesic.
    Pe langa fiecare comisiune judeteana va functiona cate un secretar.
    Art. 59
    Hotaririle comisiunii se iau cu majoritate de voturi si se vor da indata ce lucrarea a fost terminata. Ele vor cuprinde sustinerile partilor, motivele hotaririi, parerile deosebite si semnaturile membrilor comisiunilor si a secretarului ei.
    Art. 60
    Atributiunile comisiunilor judetene sunt:
    1. Se pronunta in prima instanta asupra pretuirii pamantului si supraedificatelor expropriate;
    2. Se rosteste in ultima instanta asupra apelurilor facute contra hotaririlor comisiunilor de ocol, privitor la situatia juridica a proprietatii, la calitatea, intinderea, alegerea si stabilirea terenului expropriat, asupra numarului mosiilor ce apartin aceluiasi proprietar, precum si la stabilirea pretului de arenda pe jugar cad. pentru perioada interimara pana la improprietarire.
    Hotaririle comisiunilor judetene date in aceasta privinta sunt definitive si executorii, fara drept de opozitie, apel sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire din partea Comitetului agrar timp de un an de la executarea in fapt a hotaririi.

    III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

    Art. 61
    Una pentru fiecare circumscriptie de judecatorie de ocol, se compune din 4 membri: judecatorul de ocol ca presedinte, un delegat al Casei centrale a improprietaririi, agronomul regional si un inginer geometru.
    Hotaririle comisiunii se iau cu majoritate de voturi; in caz de paritate decide votul presedintelui; ele se vor da de indata ce lucrarea a fost terminata si se vor constata prin procese-verbale, care vor cuprinde sustinerile partilor, motivele hotaririi si semnaturile membrilor comisiunilor si a secretarului ei, care va fi de preferinta conducatorul Cartii funduare.
    Aceste procese-verbale cuprind si parerile deosebite ale minoritatii.
    Art. 62
    Atributiunile comisiunilor de ocol sunt:
    1. Se pronunta in prima instanta asupra situatiei juridice a proprietatii din punctul de vedere al exproprierii, asupra intinderii, situatiei, alegerii si stabilirii terenului expropriabil; asupra cuantumului acestuia si celui ce ramane neexpropriat.
    Pentru acest scop, comisiunea va asculta concluziile partilor si va face toate investigatiile pentru dobandirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotaririi si va putea pentru aceste lamuriri insarcina experti;
    2. Aduna toate elementele necesare:
    a) Pentru evaluarea pretului pamantului cultivabil expropriat dupa categorii (pamant arabil, pasune si fanete) si calitati;
    b) Pentru evaluarea pretului padurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, cladirilor, stabilimentelor, industriale, baltilor, stuhariilor, izlazurilor, pamantului inundabil, necultivabil, etc., care cad sub expropriere;
    c) Va statori intinderea de pamant pentru infiintarea si completarea pasunelor si padurilor comunale potrivit dispozitiunilor cap. II si III;
    d) Pentru evaluarea pretului de arenda de jugar cad. in perioada interimara pana la expropriere.
    Art. 63
    Procedura pentru functionarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament si instructiuni.

    CAP. 7
    Operatiile exproprierii

    Art. 64
    Aplicarea dispozitiunilor legii de fata privitoare la expropriere se face de Casa centrala a improprietaririi. Operatiunile de expropriere se vor infaptui de odata in toata tara.
    Art. 65
    Toti proprietarii a caror mosii sunt supuse in total sau in parte exproprierii prin legea de fata, sunt datori ca in termen de o luna de la promulgarea ei sa remita fiecarui judecator de ocol al circumscriptiei in care se afla asezate fiecare din mosiile ce poseda, sau a posedat la 1 decemvrie 1918, o declaratiune in patru exemplare pentru fiecare mosie, care sa cuprinda urmatoarele:
    a) Numele proprietatii, a satului, comunei, plasii si judetului unde este asezata mosia;
    b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridica si domiciliul lui real;
    c) Starea juridica a proprietatii acum si la 1 decemvrie 1918;
    d) Numarul cotei funduare ale proprietatii, precum si suprafata de pamant, specificand in jugare cad. cata padure, gradini, vii, terenuri irigabile, neproductive, balti, etc., si cat teren cultivabil;
    e) Numarul mosiilor ce poseda acum si la 1 decemvrie 1918, cu aratarea suprafetelor totale si partiale ca mai sus;
    f) Daca aceasta mosie era cultivata prin arendasi la 1 ianuarie 1918 si 1 mai 1921, si de cat timp, si daca mai este inca arendata;
    g) Mosia sau mosiile in care intelege sa-si pastreze maximul prevazut de lege;
    h) Daca pe mosie are organizatie agricola, industriala intensiva, in ce consta, ce capital a investit si de ce anume suprafete de teren are nevoie pentru functionarea acestei organizatii in cazul cand intelege sa se rezerve, conform dispozitiunilor art. 20, precum si partea de mosie ce isi alege pentru acest scop;
    i) Daca posesiunea reala consuna cu cartile funduare si daca are procese de proprietate sau repozitie sumara in curgere;
    k) Venitul total dupa cadastru si darea dupa pamant, case si stabilimente industriale;
    l) Pretul de cumparare al mosiei, total sau pe jugare cad., evaluarea la partaj, mosteniri si orice evaluari a institutelor de credit, cu indicarea anului cand s-a platit aceste preturi si s-au facut evaluarile.
    Obligatiunea de mai sus pentru minori si curanzi cade in sarcina reprezentantilor lor legali si in cazul daca asupra imobilului este constituit un drept de uzufruct legal sau conventional asupra uzufructuarului.
    Art. 66
    Judecatoria de ocol va alatura declaratiei inaintate extrasele funduare in copii oficiale autentice si le va pune la dispozitia comisiei de ocol.
    Judecatoria de ocol va dispune ca oficiul cartii funduare sa noteze exproprierea asupra tuturor proprietatilor, care in intelesul legii de fata cad sub expropriere.
    Art. 67
    Declaratia data de proprietar serveste ca baza pentru operatiunile exproprierii. Cei ce nu vor da aceasta declaratie in termen de o luna sau o vor da gresit, nu vor avea nici o cale deschisa pentru greselile ce s-ar putea comite din aceasta cauza cu ocaziunea exproprierii, afara de cazul de forta majora adeverita.
    Primariile comunale vor fi datoare a soma proprietarii in scris, in timp de 15 zile de la promulgarea acestei legi, sa faca declaratie. Somarea se va face la sediul administratiei mosiei, pastrand dovada despre aceasta.
    Art. 68
    Judecatorul de ocol va trimite cate un exemplar legalizat de pe declaratiile proprietarilor, legalizate, unul Casei centrale a improprietaririi, si altul consilierului agricol judetean respectiv.
    Art. 69
    Comisiunile de ocol pentru expropriere isi vor incepe operatiunile in cel mult 70 zile de la promulgarea legii de fata.
    Ele isi fac lucrarile lor in baza informatiunilor directe, declaratiunii de la art. 65, precum si pe baza incunostiintarii ce vor avea pe orice cale despre existenta vreunei mosii supusa exproprierii si pentru care proprietarul nu a facut deosebita declaratiune.
    Oricine este in drept sa aduca la cunostinta comisiunii, omisiunile savarsite de cei obligatii a face declaratiune conform art. 65.
    Art. 70
    Ziua hotarita pentru inceperea operatiunii va fi afisata la primariile comunelor interesate si va fi adusa la cunostinta de catre presedintele comisiunii, atat proprietarului prin citatiunile la sediul administratiei mosiei sau la domiciliul ales prin declaratie, cat si Casei centrale a improprietaririi prin consilierul agricol respectiv.
    Art. 71
    In ziua fixata, comisiunea de ocol se transporta la fata locului si se rosteste asupra intinderii proprietatii supuse in total sau in parte exproprierii, asupra diferitelor categorii de pamant, asupra cladirilor si altor imbunatatiri si asupra suprafetelor cari, in limitele articolelor de la cap. I, urmeaza a se lasa proprietarului.
    In acelasi timp comisiunea aduna si elementele necesare pentru fixarea pretului.
    Art. 72
    Hotaririle date cu unanimitatea membrilor comisiunii de ocol pentru expropriere, daca nu sunt apelate de nici una din parti, raman definitive si se executa.
    Art. 73
    Hotarirea comisiunii de ocol se va da indata dupa terminarea lucrarilor chiar la fata locului, ea se va trece in proces-verbal si se va inmana proprietarului, delegatului satenilor, consilierului agricol al judetului si primariei comunale respective. Dosarul actelor se va pastra la judecatoria de ocol.
    Art. 74
    In contra hotaririlor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea declara apel catre comisiunea judeteana de expropriere atat de proprietar, de tarani, cat si de Casa centrala a improprietaririi, prin delegatul ei din comisiune, prin consilierul agricol sau prin directiunea ei.
    Termenul de apel este de 15 zile libere. El curge pentru toate partile de la inmanarea hotaririi.
    Art. 75
    In caz cand hotarirea nu a fost pronuntata in unanimitate, ea va fi in mod obligator cercetata de Comisiunea judeteana pentru expropriere. In acest scop se va inainta dosarul din oficiu de catre presedintele comisiunii de ocol pentru expropriere.
    Art. 76
    Presedintele comisiunii de judet, primind apelurile aratate la art. 74 si hotaririle trimise conform art. 73, fixeaza termenul de judecata, care nu poate fi mai scurt de 30 zile de la primirea apelului. Acest termen se afiseaza la usa localului de judecata si se aduce la cunostinta partilor, cel putin 10 zile inainte de judecata, prin citatiune:
    a) Proprietarului la sediul administratiei mosiei sau la domiciliul real ales prin declaratie;
    b) Satenilor in mana delegatului si prin afisarea la usa primariei comunelor in care e situata mosia expropriata;
    a) Casa centrala a improprietaririi.
    Inaintea ambelor comisiuni de expropriere satenii vor fi reprezentati prin 1 - 3 delegati sau printr-un reprezentant; iar proprietarii in persoana sau printr-un reprezentant.
    Art. 77
    Hotarirea data de comisiunea judeteana cu privire la fixarea pretului este supusa apelului, in termen de 15 zile de la inmanarea facuta partilor, la Curtea de apel, care judeca de urgenta si cu precadere.
    Deciziunile Curtii de apel nu sunt supuse opozitiei sau recursului.
    Art. 78
    In ce priveste procedura, pana la unificarea legislatiei se vor aplica analog, atat inaintea comisiunii de ocol si judetene, cat si inaintea Curtii de apel, normele procedurii civile in vigoare.

    CAP. 8
    Executarea exproprierii

    Art. 79
    Hotaririle definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de judecatoria de ocol prin inginerul operator delegat al Directiunii cadastrului, conform regulamentului special care face parte integranta din aceasta lege.
    Art. 80
    In acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru inceperea executarii, va pune la dispozitia inginerului delegat al Directiunii cadastrului toate datele, precum si dosarul de expropriere. Lucrarile de executare vor incepe indata si se vor urma pana la terminarea lor fara nici o intrerupere.
    Art. 81
    Delegatul Directiunii cadastrului, in conformitate cu hotaririle definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcatui planul terenului expropriat, folosind in acest scop planurile cadastrale existente, si relativ la mosiile comasate, hartile si celelalte lucrari tehnice de comasare sau executand un plan nou, in conformitate cu dispozitiunile regulamentului special si cu toate prevederile in vigoare cu privire la lucrarile tehnice de comasare. Dupa verificarea noului plan se vor fixa in natura hotarele terenului expropriat.
    In contra lucrarilor de executare se va putea face de la inmanarea avisului despre verificarea acestora, in termen de 15 zile, contestatie la comisiunea judeteana.
    Dupa terminarea lucrarilor de executare pe teren, judecatorul de ocol va trece in cartile funduare hotaririle definitive de expropriere, intabuland dreptul de proprietate al Statului. Planul original se va trimite Directiunii cadastrului, o copie va fi retinuta la dosarul de expropriere, care va fi pastrat la arhiva judecatoriei de ocol, alta copie va fi trimisa primariei respective.

    CAP. 9
    Exploatarea pamanturilor expropriate. - Plata pretului si lichidarea sarcinilor

    Art. 82
    Paralel cu operatiunile de expropriere, Casa centrala a improprietaririi va lua masuri ca sa inceapa operatia de parcelarea pamantului expropriat si vanzarea lui la tarani.
    Art. 83
    Pana la efectuarea improprietaririi, pamantul expropriat va fi folosit prin arendare. Arendarea pamantului supus exproprierii, atat in ceea ce priveste intinderea, alegerea cat si pretul de arenda, se hotaraste de comisiunea judeteana de expropriere.
    Art. 84
    Odata cu inceperea lucrarilor pentru arendare, Casa centrala a improprietaririi poate organiza tovarasii de exploatare agricola, carora li se vor da in stapanire pamantul supus arendarii. Membrii acestor tovarasii nu sunt raspunzatori decat pentru obligatiile lor proprii.
    Art. 85
    Plata pretului cuvenit proprietarului expropriat se poate face in numerar sau in titluri de renta, amortizabile in 50 de ani si purtatoare de dobanda de 5% pe an. Valoarea nominala este socotita la plata drept valoare reala. Pentru pamantul expropriat pe baza art. 9 si 14 se plateste pretul in numerar.
    Plata exproprierii pentru toate persoanele morale publice se face in renta perpetua purtatoare de dobanda de 5% pe an.
    Art. 86
    Plata pretului pentru fiecare proprietar se face de indata ce exproprierea este definitiva. Statul face plata pretului totdeauna prin consemnarea numerariului si rentei cuvenite la Banca Agrara din Cluj. El se libereaza valabil prim simplul fapt al consemnarii pretului. Proprietarul va ridica numerariul sau titlurile de renta de la Banca Agrara numai cu autorizatia judecatoriei, ca autoritate a cartii funduare competinte.
    Art. 87
    Orice actiune de revendicare, urmariri imobiliare sau de venituri, precum si orice drepturi reale ca: privilegii, ipoteci, legale sau conventionale, uzufruct, servituti, embatic sau besmam si orice altele de orice natura, chiar cunoscute Statului, nu pot impiedica exproprierea si raman desfiintate de drept asupra portiunii expropriate din ziua consemnarii pretului cuvenit in renta la Banca Agrara. Judecatoria, prin oficiul cartii funduare, in urma cererii Casei centrale a improprietaririi si sub dovada consemnarii pretului, va ordona radierea tuturor acestora deasupra portiunii expropriate si inchiderea oricaror dosare de actiuni sau urmariri.
    Deasemenea, pana la consemnare, orice cesiune, urmariri, popriri si sechestre nu se pot infiinta in mainile Statului, care nu are a tine seama de ele, iar cele infiintate raman de drept desfiintate.
    Art. 88
    Proprietarul este indatorat sa-si ridice singur, sau prin procurator special, pretul. La ridicarea pretului se va cere dovada identitatii si autorizatiuni personale prin act public.
    Art. 89
    Daca imobilul este impovarat, judecatoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va retine tot pretul exproprierii, ordonand seriarea pretentiunilor dupa normele legilor in vigoare. In baza semnarii judecatoresti se vor achita creditorii ipotecari in renta.
    Arenda anticipata, intrucat nu ar fi intabulata, se seriaza dupa creantele intabulate.
    Art. 90
    Orice actiune de revendicare, urmariri imobiliare sau devenite, precum si orice drepturi reale de pe imobil, vor trece pe contravaloarea lor, neschimband aceasta imprejurare competinta judecatoriei.
    Sarcinile patronatelor inerente mosiilor expropriate vor trece la Stat, proportional cu partea expropriata, pana la ulterioara, definitiva si unitara regulamentare a chestiunii.
    Evaluarea sarcinilor preluate se va face dupa dispozitiunile legii de fata si echivalentul va fi substras din pretul exproprierii in favorul Statului.
    Obligamentele si drepturile patronale astfel rascumparate vor fi implinite de catre Stat si nu vor trece asupra noilor proprietari.

    Partea II
    IMPROPRIETARIREA

    CAP. 10
    Ordinea de preferinta la improprietarire

    Art. 91
    Pamantul expropriat pe temeiul legii de fata se parceleaza spre a se vinde in loturi cultivatorilor de pamant in conditiunile si modul aratat in legea de fata.
    Art. 92
    Vor fi impartasiti taranii muncitori de pamant in ordinea urmatoare:
    1. Acei capi de familie, servitori si muncitori agricoli din partea locului care in ultimii doi ani dinaintea mobilizarii si intrucat au fost mobilizati si in timpul exproprierii au lucrat pe mosia expropriata si care in rasboi au devenit invalizi, dar sunt capabili de a conduce lucrarea pamantului.
    Tot aci se insira vaduvele si familiile celor cazuti in rasboi, daca indeplinesc conditiunile amintite;
    2. Servitorii si muncitorii agricoli din partea locului, capii de familie, care in ultimii doi ani si in timpul exproprierii, daca au fost demobilizati, au muncit pe mosia expropriata, daca au facut serviciul militar in rasboi fara a fi devenit invalizi;
    3. Toti capii de familie care in rasboi au devenit invalizi, dar sunt capabili de a conduce lucrarea pamantului.
    Tot aci se insira vaduvele si familiile celor cazuti in rasboi;
    4. Toti capii de familie care au facut serviciul militar in rasboi, fara a fi invalizi;
    5. Barbatii neinsurati care au devenit invalizi de rasboi, dar sunt capabili sa conduca lucrarea pamantului;
    6. Barbatii neinsurati care au luat parte la rasboi fara a fi invalizi;
    7. Mobilizatii prin ordinul consiliului dirigent;
    8. Cei emigrati care s-au intors, respectiv familiile lor, daca nu au alt sustinator;
    9. Capii de familie care nu au luat parte in rasboi;
    10. Barbatii neinsurati majori care nu au facut servicii militare in decursul rasboiului.
    11. Voluntarii din armata romana, ori dintr-o armata aliata sau care s-au format in grupuri de voluntari independenti.
    La improprietarire indreptatitii de sub punctele 3 si 11 se satisfac cu cei de sub Nr. 1, intrand in aceeasi categorie; cei de la punctul 2, se vor satisface impreuna cu cei de sub Nr. 4, intrand in aceeasi categorie; iar cei de la punctul 8 vor ramane cei din urma la improprietarire.
    12. Dupa satisfacerea tuturor celor indreptatiti se vor complecta si se vor crea unde nu sunt sesiuni parohiale, cantorale si scolare pana la maximul prevazut in art. 6 p. 4.
    Art. 93
    La impartirea terenului expropriat vor lua parte in ordinea prevazuta in art. 92 locuitorii tuturor comunelor care dupa situatiunea lor geografica sunt avizate la acel teren, fara considerare la imprejurarea ca mosia expropriata face sau nu parte din hotarul acelei comune, preferindu-se locuitorii care au muncit si pasunat pe mosie, chiar din alt judet.
    Pentru o mai buna cultivare a hotarelor comunale si pentru indestularea celor indreptatiti se va putea face chiar si schimbul intre comune.
    Art. 94
    Cand pamantul expropriat nu ajunge tuturor celor indreptatiti, o parte din ei vor putea avea pamant in alte regiuni unde ar fi preferiti la improprietarirea pe loc invalizii si vaduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii in varsta, cei cu familie numeroasa si cei care au gospodarii intemeiate.
    Art. 95
    In caz de paritate de conditiuni intre indreptatiti din aceeasi categorie si de neajungerea numarului loturilor, se va proceda prin tragere la sorti.
    Art. 96
    Nu vor putea beneficia de pamant, nici de arenzi prealabile, acei care au comis acte de tradare impotriva Statului roman constatate de forurile judecatoresti, care nu au urmat ordinul de chemare la mobilizare sau au dezertat din armata romana, alienatii cu exceptia fostilor mobilizati si toti care din orice cauza stau sub curatela sau tutela prelungita.

    CAP. 11
    Parcelarea pamantului expropriat

    Art. 97
    Pamanturile expropriate se vor parcela in loturi de completare, loturi intregi pana la 7 jugare cad. dupa calitatea pamantului si loturi de colonizare pana la 16 jugare cad. La formarea si distribuirea loturilor se tine seama si de pamantul pe care cei indreptatiti il poseda sau au perspectiva de a-l mosteni in linie directa.
    Art. 98
    In localitatile unde pamantul cultivabil nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor satenilor indreptatiti cu loturi pana la 7 jugare cad., precum si acolo unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comisiunile judetene pentru improprietarire vor putea face loturi mai mici de 7 jugare cad.
    Art. 99
    Daca dupa indestularea satenilor ramane pamant disponibil, se va putea infiinta economii model pe seama scolilor primare si normale, posturilor si sectiilor de jandarmi; intinderea acestor ferme nu va depasi 5 jugare cadastrale; iar din pamantul ramas disponibil se va infiinta noi proprietati mijlocii, care nu vor putea trece de 50 jugare cad. Vor avea precadere la optarea acestui fel de proprietati cei cu pregatiri speciale sau cunostinte practice probate, cu obligatiunea de a le conduce personal.
    Tot din pamantul disponibil, micii functionari, muncitori marginasi din orase, muncitori din centrele miniere, industriale si balneare a caror ocupatie principala nu este plugaria, vor primi ca loc de casa 1/4, jugar cad. si 1/2 jugar cad. pamant cultivabil pentru a-si crea mici gospodarii pe seama familiilor lor.
    Art. 100
    Fanetele expropriate la munte, la deal si la ses se vor vinde numai in proprietate individuala pana la 3 jugare cad.

    CAP. 12
    Organele de aplicare

    Art. 101
    Organele de aplicare ale improprietaririi sunt:
    1. Comitetul local;
    2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire;
    3. Comisiunea judeteana pentru improprietarire.
    1. Comitetul legal se compune din: secretarul comunal, primar, preoti, invatatori, diriginti si 2 - 3 sateni delegati (alesi din sanul lor).
    Comitetul local are insarcinarea de a intocmi in fiecare comuna un tablou de toti satenii care ar avea drept sa fie improprietariti in conformitate cu dispozitiunile legii si cu ordinea de precadere ce ea stabileste si care se vor dezvolta prin instructiuni.
    2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire se compune din:
    a) Judecatorul ocolului in care e asezata comuna sau substitutul sau, iar in caz de lipsa prim-pretorul sau pretorul;
    b) Agronomul regional;
    c) Delegatul Casei centrale a improprietaririi.
    Art. 102
    Comisiunea de ocol are insarcinarea de a judeca listele intocmite de comitetul local cu satenii indreptatiti a se improprietari si le va aseza in ordinea de preferinta, potrivit art. 92 si urmatorii. Comisiunea hotaraste cu majoritate de voturi. Hotarirea se da cu apel la comisiunea judeteana de improprietarire.
    Art. 103
    Comisiunile judetene pentru improprietarire, cate una sau mai multe pe judet, se compun din:
    a) Un judecator numit de presedintele tribunalului din sirul judecatorilor de tribunal si in caz de lipsa si seful judecatoriei de ocol;
    b) Un delegat cu cunostinte practice si tehnice agricole, numit de Casa centrala a improprietaririi;
    c) Consilierul agricol judetean sau substitutul;
    d) Un inginer geodesic.
    Pe langa fiecare comisiune judeteana va functiona dupa trebuinta unul sau mai multi secretari; presedintele comisiunii este judecatorul.
    Comisiunea judeteana pentru improprietarire judeca la resedinta, in ultima instanta, toate contestatiunile ivite la intocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind in mod definitiv listele satenilor ce urmeaza a fi improprietariti. Comisiunea judeteana fixeaza si marimea lotului tip din comuna si face tragerea la sorti a celor improprietariti, intrucat va fi trebuinta la fata locului.

    CAP. 13
    Procedura improprietaririi

    Art. 104
    Comitetul local intocmeste tabloul de improprietarire. Acest tablou va sta afisat 15 zile la usa primariei, scolii si a bisericii si a tuturor localurilor publice din comuna.
    Daca tabloul de improprietarire este intocmit in mod necorect, sau daca formalitatile publicarii nu sunt respectate, atat secretarul cat si primarul vor fi pedepsiti cu o amenda de 2.000 pana la 5.000 lei, care se va pronunta de catre judecatoria de ocol.
    Art. 105
    Comisiunea de ocol pentru improprietarire, in cel mult 30 zile de la promulgarea legii de fata, va proceda la judecarea listelor intocmite de comitetul local. Judecarea se va face la resedinta. Listele incheiate vor fi afisate 15 zile la usa localurilor publice din comune. Comisiunea va incheia proces-verbal de formarea si afisarea lor in dublu exemplar, pastrand unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l impreuna cu dosarul comisiunii judetene. Satenii nemultumiti vor inainta contestatii comisiunii judetene de improprietarire in termen de 15 zile de la afisare.
    Art. 106
    Comisiunea judeteana de improprietarire fixeaza termen de judecarea contestatiilor si judeca la resedinta contestatiunile si fixeaza in mod definitiv, in termen de cel mult 30 zile, tabloul cu ordinea de precadere a celor in drept de a cumpara pamant, fixeaza marimea lotului tip pentru fiecare comuna si procede la tragerea la sorti, daca este cazul. Tragerea la sorti se face pe categorii si in sedinta publica in fata comisiunii. Ziua fixata tragerii la sorti a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusa la cunostinta satenilor cu cel putin 15 zile inainte. Delegatii satenilor vor fi invitati sa asiste.

    CAP. 14
    Aplicarea improprietaririi

    Art. 107
    Inainte de parcelare organele de aplicare vor destina pamantul expropriat, mai intaiu:
    a) Suprafetele necesare pentru implinirea intereselor generale obstesti, spitalicesti si ale Statului;
    b) Pamantul necesar pentru constituirea sau completarea pasunelor comunale, acolo unde asemenea pasuni nu exista sau nu sunt indestulatoare;
    c) Suprafetele necesare pentru marirea vetrei satelor (locuri de casa, gradini), pentru creare de sate noi, pentru drumuri, adapatori, etc.
    Art. 108
    Pe baza lucrarilor de improprietarire ramase definitive, comisiunea judeteana va dispune intocmirea planului de parcelare prin inginerul operator sau delegatul Directiunii cadastrului, in conformitate cu regulamentul special.
    Planul de parcelare se va depune la primaria comunei in al carei hotar e partea cea mai mare a pamantului parcelat, spre vedere publica, afisandu-se avizul despre aceasta la toate comunele interesate.
    De la afisare in termen de 15 zile se poate face contestatie in contra planului de parcelare la comisiunea judeteana.
    Art. 109
    Judecatorul de ocol impreuna cu inginerul operator al Directiunii Cadastrului, avand in vedere lucrarile de improprietarire ramase definitive si planurile de parcelare intocmite, va aplica parcelarea pe teren si va face la fata locului distributia loturilor si punerea in stapanire a celor indreptatiti.
    Art. 110
    Indeplinirea acestei operatiuni se va insera intr-un proces-verbal facut in trei exemplare, din care unul va ramane la arhiva primariei locale, altul se va trimite consilieratului agricol din judet, iar al treilea se inainteaza Casei centrale a improprietaririi.
    Art. 111
    In contra aplicarii parcelarii pe teren se va putea face contestatie la comisiunea judeteana in termen de 15 zile de la terminarea definitiva a aplicarii parcelarii pe teren.
    Art. 112
    Indata ce lucrarile de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelar la serviciul cartografic al Directiunii cadastrului, iar dosarul intreg impreuna cu o copie a planului de improprietarire se vor trimite judecatoriei de ocol pentru trecerea in cartile funduare a parcelarii executate si intabularea dreptului de proprietate asupra celor improprietariti. O alta copie se trimite primariei comunei respective.

    CAP. 15
    Colonizarea

    Art. 113
    Intreaga operatie a colonizarii regiunilor avand populatie rara in intelesul legii de fata e incredintata Casei centrale a improprietaririi, care ia masurile necesare pentru alcatuirea de sate noi, sau marirea celor existente.
    Art. 114
    Casa centrala a improprietaririi determina localitatile in care urmeaza a se face colonizarea, stabilind, potrivit cu nevoile locale si cu desvoltarea viitoare, numarul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor si izlazurilor comunale infiintate, loturile pentru scoala, diferite asezaminte de interes public si executa lucrarile necesare.
    Art. 115
    Pentru a inlesni colonistilor infiintarea gospodariilor, Casa centrala a improprietaririi organizeaza depozite de materiale pentru constructie, unelte si seminte, acorda credite colonistilor, executa lucrarile tehnice necesare si elaboreaza prin Directiunea cadastrului si a lucrarilor tehnice planuri de constructii rurale cu devizele de materiale si cheltuielile respective, inlesnind colonistilor executarea.
    Art. 116
    Statul avanseaza prin Casa centrala a improprietaririi sumele necesare pentru intocmirea gospodariilor de la articolul precedent, urmand ca jumatate din aceste cheltueli sa fie restituite de colonisti in timp de 40 de ani prin anuitati care incep dupa scurgerea celor dintai cinci ani de la asezarea colonistilor; cealalta jumatate ramane sa fie suportata de Casa centrala a improprietaririi din fondul ce i se va aloca anual din bugetul Statului.
    Art. 117
    Au preferinta la colonizare, in ordinea de precadere stabilita in tablourile de improprietarire, locuitorii din regiune, din judet, din alte judete, din alte provincii.
    Art. 118
    Toate celelalte dispozitiuni din prezenta lege, care nu ar fi contrarii celor din acest capitol, se aplica si la colonizare.

    CAP. 16
    Instrainarea loturilor

    Art. 119
    Loturile mici se pot vinde. Pana la plata pretului, vanzarea loturilor nu se poate face decat in suprafata lor totala, astfel cum a fost cumparate de la Casa centrala a improprietaririi. Cumparatorii sunt tinuti sa achite integral datoria Casei centrale a improprietaririi.
    In aceleasi conditiuni sunt permise si donatiunile, legatele si schimburile.
    Art. 120
    Pamantul stapanit de sateni poate fi cumparat, sub rezerva dreptului de preemtiune a Statului, de orice cetatean roman cu obligatiunea de a-l pune in valoare personala.
    Vanzarile dintre sateni cultivatori manuali de pamant, precum si acele facute absolventilor scolilor de agricultura de toate gradele, nu sunt supuse dreptului de preemtiune al Statului.
    Dreptul de preemtiune al Statului se exercita de Casa centrala a improprietaririi, potrivit dispozitiunilor unui regulament special, care va desvolta si procedura aplicarii.

    CAP. 17
    Indivizibilitatea loturilor

    Art. 121
    Toti proprietarii de pamant pot declara indivizibila si supusa transmisiunii, dupa dispozitiunile cuprinse in acest capitol, o suprafata pana la 50 jugare.
    Declaratia va fi facuta in scris la judecatoria de ocol respectiva de catre proprietar, care se va prezenta in persoana.
    Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situatia, intinderea si vecinatatile terenului ce voieste sa se declare indivizibil si semnatura proprietarului.
    In caz cand proprietarul nu stie carte, declaratia va fi semnata de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta in persoana la judecatoria de ocol.
    Judecatorul de ocol va primi declaratia scrisa a proprietarului, va lua act de vointa acestuia si va incheia proces-verbal de cele constatate.
    Declaratia si procesul-verbal vor fi transcrise intr-un registru anume alcatuit si tinut la judecatoria de ocol pe numele proprietarilor.
    Art. 122
    Prin derogare de la codul civil si cu respectarea articolului precedent, orice proprietar de pamant poate desemna prin testament pe mostenitorul sau mostenitorii beneficiari, care vor avea sa despagubeasca pe comostenitori dupa normele legii de fata.
    Art. 123
    In cazul cand impartirea pamantului intre mostenitori nu s-ar putea face fara a incalca dispozitiunile art. 121 si in cazul cand mostenitorul nu a fost desemnat conform art. 122, pamantul poate fi atribuit, prin buna intelegere, unuia din mostenitorii legali, care sunt tinuti pentru aceasta a se prezenta singuri cand sunt majori, sau prin tutori sau curatorul lor cand sunt minori ori interzisi, in fata judecatorului pentru a lua act de invoiala.
    Judecatorul de ocol poate sa nu legitimeze invoeala, numai daca tutorul sau curatorul e alta persoana decat Statul sau mama mostenitorului si daca socoteste ca invoeala nu ocroteste de ajuns interesele mostenitorilor reprezentanti.
    Art. 124
    In caz de neintelegere intre mostenitori, judecatorul, in termen de 10 zile de la cererea oricaruia dintre mostenitori, va chema toti mostenitorii prin citatii individuale la domiciliu si va cauta sa stabileasca o intelegere asupra aceluia sau acelora care vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor si asupra despagubirilor de acordat celorlalti mostenitori, inscriind intelegerea intr-un proces-verbal semnat si de parti.
    In cazul cand partile nu cad la invoeala, judecatorul va trage la sorti lotul sau loturile ce sunt de impartit intre mostenitori, fixand totdeodata si pretul potrivit, incheind despre toate aceste operatiuni un proces-verbal, semnat si de partile interesate.
    In toate aceste cazuri judecatorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare in original Casei centrale a improprietaririi, oprind insa la dosar o copie cu semnatura sa.
    Art. 125
    Mostenitorul asupra caruia ramane pamantul ia de drept in sarcina sa intreaga suma cuvenita ca despagubire fiecarui mostenitor in parte si are obligatiunea sa achite partea fiecaruia in termen de 5 ani si cu o dobanda de 5 la suta pe an platibila din 6 in 6 luni, incepand cu luna a doua de la recolta intaia a noului proprietar si continuand anual la acelasi termen. In caz de intarziere mai mare de o luna de la data cand urma sa fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobanzii, comostenitorii pot sa ceara judecatorului de ocol, dupa normele aratate in art. 124, excluderea mostenitorilor care nu si-au implinit obligatiunile, rezilierea impartelii si facerea unei noi imparteli.
    Art. 126
    Constructiunile sau imbunatatirile funciare facute in cursul posesiunii de mostenitorul asupra caruia a ramas lotul, nu impiedeca operatiunea din articolul precedent, judecatorul urmand insa sa stabileasca pe baza unei evaluari drepturile la despagubiri ce se cuvin.
    Art. 127
    Mostenitorii loturilor pot sa se imprumute la Casa centrala a improprietaririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie sa raspunda celorlalti comostenitori.
    In acest caz Casa centrala a improprietaririi va incasa odata cu ratele imprumutului acordat si anuitatea datorita pentru plata pretului loturilor.
    Art. 128
    Prin derogare la regulele stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pamant au libertatea de a dona sau a testa pana la 2 jugare, fara obligatiunea pentru donator sau legatar de a raporta chiar in numerar excedentul peste cotitatea disponibila.
    Art. 129
    Un regulament special, facand parte integranta din aceasta lege, va desvolta in amanunt aplicarea principiilor din acest capitol.

    CAP. 18
    Cultivarea loturilor

    Art. 130
    Pentru asigurarea unei bune culturi a pamantului micei proprietati, o cat mai buna intrebuintare a islazurilor comunale, cum si punerea in valoare a produselor micei proprietati, Casa centrala a improprietaririi are dreptul de a stabili si impune micilor proprietari obligatiuni privitoare la planul de cultura, la organizarea mijloacelor de cultura si tovarasii, care sa indrumeze pe sateni spre o cultura rationala si intensiva, la desfacerea produselor lor si imbunatatirea rassei vitelor, determinand si sanctiunile de luat.
    Art. 131
    Acei care nu vor indeplini obligatiunile prevazute in articolele de mai sus, vor fi deposedati fara somatiune, printr-o hotarire pronuntata de judecatorul de ocol, dupa cererea serviciului agricol judetean si dupa ce va fi citat pe cel a carei deposedare se cere.
    Hotararea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile libere de la pronuntare.
    Tribunalul va judeca in camera de consiliu in termen de 15 zile maximum. Hotararea tribunalului va fi definitiva, fara opozitie sau recurs.
    Procedura va fi gratuita si partile se vor cita din oficiu.
    Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pamantului platita.
    Art. 132
    In toate cazurile de deposedare, loturile intra in proprietatea Casei centrale a improprietaririi, care va dispune de ele conform prevederilor acestei legi.
    Art. 133
    Cumparatorii de loturi care nu vor fi achitat 4 rate semestriale din pret, vor fi deposedati de catre Casa centrala, a improprietaririi pe cale administrativa, dupa somatie, in termen de 30 de zile, punere in intarziere ori judecata, si fara indatorirea de a urmari in prealabil incasarea ratelor.

    CAP. 19
    Plata loturilor

    Art. 134
    Indata ce pretul exproprierii va fi statorit definitiv si satenii indreptatiti vor fi intrat in posesiune, se va calcula pretul de vanzare al imobilelor si se va repartiza pe noii proprietari.
    Satenii pot plati la intrarea in posesiune in total sau in parte valoarea pamantului sau imobilelor expropriate.
    Art. 135
    Statul va contribui cu 50 la suta din pretul cumpararii imobilelor la impartasirea cu pamant a acelor indreptatiti de la art. 92.
    Pentru pamantul intrebuintat la infiintarea si completarea pasunilor si padurilor comunale Statul nu contribuie la plata pretului.

    CAP. 20
    Dispozitiunile de executare

    Art. 136
    Toate actele si transmisiunile, fara nici o exceptie, privitoare la expropriere, precum si toate actele judiciare si extra-judiciare, facute in executarea dispozitiunilor privitoare la aplicarea acestei legi, sunt scutite de orice taxe si timbre, de asemenea actele si transmisiunile, actele judiciare si extrajudiciare facute in scopul impartirii pamantului.
    Art. 137
    Toate operatiunile financiare decurgand din aplicarea acestei legi se fac in contul Statului prin Banca agrara, societate anonima cu sediul in Cluj, dupa normele si in conditiunile ce se vor stabili printr-o conventiune aprobata de consiliul de ministri.
    Banca agrara isi va spori treptat capitalul social initial, prin emisiuni, fuzionari sau participari, pana la suma de lei 150 milioane. Aceste sporiri de capital, prin derogare de la orice dispozitii contrare cuprinse in legi si ordonante, se vor face, in baza deciziunilor consiliului de administratie.
    Fondul anticipat de Stat ramane la dispozitia Bancii agrare si mai departe in aceleasi conditiuni.
    Statutele Bancii agrare vor fi modificate conform dispozitiunilor legii de fata si a conventiunii incheiate cu Statul si vor fi aprobate de catre consiliul de ministri.
    Cu autorizatia si in conditiile stabilite prin jurnal al consiliului de ministri, Banca agrara va beneficia de toate drepturile asigurate prin legi speciale ungare, institutelor privilegiate de Credit funciar, care nu-si au sediul principal pe teritoriul Romaniei si insarcinata cu lichidarea afacerilor acestor institute.
    In tot ce priveste operatiunile sale in legatura cu legea de fata, Banca agrara va fi scutita de orice impozite si competinte fiscale.
    Pentru arenzile si anuitatile restante, Banca agrara este autorizata sa-si urmareasca debitorii pe cale administrativa.
    Art. 138
    Instructiunile si regulamentul de aplicare vor completa si lamuri in amanunt dispozitiunile prevazute in aceasta lege.
    Toate legile si regulamentele contrarii legii de fata sunt si raman abrogate.
    Executarea legii se face de ministerul agriculturii.
    Art. 139
    Procedura exproprierii pe baza legii de fata se face de drept numai odata pentru fiecare mosie sau parte de mosie si este terminata prin hotarirea definitiva data de organele de aplicare. Dupa terminarea exproprierii, dispozitiile legii de fata relativ la expropriere se abroga.
    Art. 140
    Orice tablouri, harti, procese-verbale si alte documente dresate la aplicarea legii prezente se considera de documente publice.
    Toti aceia cari, in orice calitate, ar contribui la introducerea unor date contrare adevarului in astfel de documente, inlesnind favorizarea ori pagubirea cuiva, se vor pedepsi si dupa prevederile codului penal, dar li se va aplica si o pedeapsa disciplinara de la 1.000 pana la 5.000 lei.
    Judecata se aduce in prima instanta de tribunal, admitandu-se apelul la Curtea de apel.
    Art. 141
    Decretele legi nr. 3.911/1919, nr. 2.478/1920 si nr. 4.167/1919 se ratifica. Ele se abroga de la data promulgarii acestei legi.