LEGE
din 20 octombrie 1864
de expropriatiune pentru cauza de utilitate publica
ACT EMIS DE: PARLAMENT
- Cu modificarile din 1900 si 1913 -
Aceasta lege este luata in cea mai mare parte dupa Legea franceza de
expropriere din 3 mai 1841. Articolele sale de la 38 la 58 inclusiv au fost
modificate prin Legea din 9 februarie 1900, iar art. 67 a fost completat prin
Legea interpretativa din 7 iunie 1913.
TITLUL I
Dispozitiuni preliminare
Art. 1
Utilitatea publica pentru toate lucrarile de interes general se declara de
Puterea Legiuitoare; pentru acelea de interes comun a mai multor judete, de
catre Consiliile judetene, si la neunirea lor, de catre guvern, luand avizul
Consiliului de Stat; pentru acelea de interes local al unui judet sau al mai
multor comune, de catre consiliul judetean; iar pentru lucrarile de interes
local in comuna, utilitatea publica se declara de consiliul comunal.
Se va proceda intru aceasta conform art. 61 si 64 din Legea consiliilor
judetene.*)
------------
*) In urma schimbarii numerotatiei articolelor Legii consiliilor judetene,
prin modificarea din 31 mai 1894, aceste articole au devenit astazi 62 si 65.
Art. 2
Declaratiunea de utilitate publica se face in urma unei cercetari.
Aceasta cercetare se face, in caz de interes general, de administratie; in
caz de interes judetean, de consiliul judetean, in caz de interes comunal, de
consiliul comunal.
Cercetarea nu se va intinde decat asupra consideratiilor de interes
general, asupra avantajelor ce infatiseaza o lucrare publica oarecare, a
consecintelor ce poate sa aiba sub raporturile economice. Ea se face dupa
formele ce se vor statornici printr-un regulament de administratie publica.
TITLUL II
Masuri pregatitoare relative la expropriatiune
Art. 3
Inginerii sau agentii tehnici insarcinati cu executarea lucrarilor, vor
ridica planurile pamanturilor sau al edificiilor asupra carora se propune a se
aplica expropriatiunea, aratandu-se si numele proprietarului.
Un plan nu va cuprinde decat fondurile ce cad intr-o comuna.
Art. 4
Aceste planuri se depun spre cunostinta obsteasca, pe timp de 10 zile
intregi, in cancelaria comunei, unde se afla situate proprietatile in
chestiune.
Art. 5
Termenul de 10 zile se va numara din ziua notificarii ce se va face prin
adresa colectiva partilor interesate sau reprezentantilor lor, spre a lua
cunostinta de planul depus la comuna.
Totodata notificarea se va publica in comuna, conform art. 105 din Legea
comunala, si se va afisa in copie legalizata pe usa primariei, despre care
primarul va incheia proces-verbal.
Art. 6
Primarul va incheia proces-verbal, in care va cuprinde lamuririle sau
reclamatiile ce i se vor fi facut verbal; datatorii unor asemenea vor subscrie
procesul-verbal.
Lamuririle si reclamatiile date in scris se vor alatura; a doua zi dupa
expirarea termenului de zece zile, se vor trimite aceste lucrari la
subprefectura; iar fiind comuna in resedinta prefecturii se vor trimite
prefectului.
Art. 7
Indata dupa primirea lucrarilor sus-zise, dupa invitarea subprefectului
respectiv, a prefectului, o comisie se va aduna la resedinta subprefecturii,
sau in cazul prevazut la aliniatul al doilea, art. precedent, la resedinta
prefecturii. Aceasta comisie se va compune din opt persoane trase la sorti de
catre comitetul permanent, din o lista de 16 proprietari ai plasii care platesc
impozitul cel mai mare, de primarul comunei si de inginerul insarcinat cu
executarea lucrarilor.
Proprietarii ce sunt a se expropria nu pot face parte din comisie.
Asemenea nu pot lua parte la comisie, ministrii, directorii de ministere,
membrii consiliului de stat, prefectii, subprefectii, membrii consiliilor
judetene si comunale; acestia din judetul, plasa sau comuna unde este a se face
expropriatiunea; membrii Curtii de casatiune, membrii tribunalelor si
procurorii lor din judetul unde urmeaza expropriatiunea.
Sunt scutiti de a face parte din comisie, membrii corpurilor legiuitoare in
cursul sesiunii, si toti functionarii administrativi si judiciari.
La resedinta subprefecturii, comisia se va prezida de subprefect; iar la
resedinta prefecturii de un delegat numit de prefect.
Ea nu va putea delibera decat fiind fata cinci din membrii ei.
Intamplandu-se sa fie de fata sase membri si opiniile sa fie impartite,
votul presedintelui va fi preponderent.
Art. 8
Intamplandu-se ca lucrarile sa se intinda peste teritoriul mai multor
comune, atunci primarii lor vor face parte din comisia citata la art. 7.
Art. 9
Comisia primeste, in curs de zece zile intregi, observatiile si
reclamatiile interesatilor, ii cheama de cate ori gaseste de cuviinta.
Dupa expirarea termenului, ea formuleaza parerea sa.
Ea trebuie sa-si termine lucrarile in timp de 15 zile de la adunarea sa.
Presedintele comisiei le va comunica fara intarziere prefectului, pe langa
procesul-verbal cuprinzator opiniei comisiei. Intamplandu-se ca membrii
comisiei sa nu se intruneasca, sau intrunindu-se sa nu-si termine lucrarile in
termenul statornicit, atunci se va trage la sorti o alta comisie.
Aceia care au motivat numirea unei alte comisii, neputand justifica absenta
sau neterminarea lucrarilor, se vor supune la o amenda de la 100 pana la 500 lei.
Asupra acestui caz, statueaza consiliul permanent al judetului, cu dreptul de
recurs la consiliul de stat.
La caz de a nu se intruni sau de a nu sfarsi lucrarile nici aceasta a doua
comisie, atunci subprefectul in trei zile va constata aceasta printr-un
proces-verbal, si va trimite prefecturii procesul-verbal si toate actele
relative, si va decide comitetul permanent.
Art. 10
Daca comisia propune vreo schimbare la traseul facut de inginer,
subprefectul este dator sa instiinteze prin forma prescrisa prin art. 5 pe
proprietarii interesati.
Procesul-verbal si toate actele relative vor sta depuse la prefecturi in
timp de 10 zile de la data instiintarii prevazuta prin art. 10. Partile
interesate sunt in drept a face reclamatiile si observatiile lor pana in cinci
zile, numarate de la expirarea acelui termen. Toate actele se vor trimite la
prefectura.
Art. 11
Dupa consultarea procesului-verbal si a actelor relative, in caz cand
lucrarile publice vor privi interese judetene sau interese a mai multor comune
dintr-un judet, consiliul judetean, iar in lipsa comitetul permanent, va hotari
proprietatile ce vor fi a se cumpara si epoca in care se vor lua in posesiune.
Pentru lucrarile privitoare pe mai multe judete si la caz de neunire a consiliilor
respective, va decide guvernul, conform art. 61 din Legea consiliilor judetene.
Pentru lucrarile de interes general, prefectul va lua o decizie motivata in
comitetul permanent. Urmand insa ca parerea comisiei sa fie pentru schimbarea
traseului, prefectul va raporta administratiei superioare.
Art. 12
Dispozitiile art. 7, 8, 9 si 10 nu se aplica la caz cand expropriatiunea se
va cere de o comuna si in interesul ei comunal, si la caz de lucrari pentru
deschiderea sau indreptarea drumurilor vecinale.
La aceste cazuri, consiliul comunal, pe puterea procesului-verbal aratat la
art. 6, vor hotari proprietatile ce vor fi a se cumpara si epoca in care se vor
lua in posesiune.
TITLUL III
Despre expropriatiunea si urmaririle ei in privinta privilegiilor si altor
drepturi reale
Art. 13
Expropriatiunea pentru cauza de utilitate publica se face numai prin
hotarare judecatoreasca.
Sub nici un cuvant si sub nici un titlu, tribunalele ordinare nu vor putea
fi inlocuite prin administratie sau prin tribunale administrative, afara de
cazurile prevazute prin legi.
Art. 14
Tribunalele nu pot hotari expropriatiunea decat numai dupa ce utilitatea
publica s-a constatat si s-a declarat dupa formele prescrise in legea de fata.
Art. 15
Dispozitiunile art. 13 si 14 nu vor avea aplicatiune la alcatuirile de
bunavoie.
Aceste alcatuiri se vor legaliza de tribunal.
Cand pretul va fi contestat de persoana a treia interesata, atunci
estimatiunea se face de comisia arbitrara, conform titlului V, Cap. II.
Art. 16
Intamplandu-se ca masura de expropriatiune sa aiba a se intinde asupra
averilor Statului, ale asezamintelor publice, ale consiliilor districtuale si
consiliilor comunale, ale nevarstnicilor, ale interdictiilor, ale absentilor,
asupra averilor dotale si altele asemenea, tribunalul, ascultand pe
reprezentantii acestor averi si concluziile ministerului public, va hotari
asupra expropriatiunei.
Totodata va regula si masurile de conservatiune prescrise de dreptul comun
in privinta tranzactiunilor de acest fel de averi.
Art. 17
In cazul articolului precedent, pretul nu se va putea statornici decat prin
forma comisiei arbitrale aratat de titlul V, Cap. II.
Art. 18
Dupa indeplinirea celor mai de sus, autoritatile indrituite cu determinarea
proprietatilor de expropriat, sunt datoare a cere dobandirea prin alcatuiri de
bunavoie.
Art. 19
Daca incercarea de dobandire prin alcatuire de bunavoie va ramanea fara
rezultat, primarul, ori prefectul, trimite procurorului tribunalului, in a
carui jurisdictie sunt situate bunurile, titlul ce autoriza executarea
lucrarilor si decizia mentionata la art. 11.
Art. 20
Dupa trei zile, procurorul tribunalului, infatisand actele doveditoare
indeplinirii formalitatilor prescrise la titlul I, art. 2 si titlul II, va
cere, si tribunalul, fara a chema pe parti, care insa totdeauna vor putea fi
ascultate, va hotari expropriatiunea pentru cauza de utilitate publica a
pamanturilor sau edificiilor cuprinse in decizia autoritatilor aratate la art.
11 si 12.
Hotararea expropriatiunei lipseste pe proprietar de dreptul de proprietate
asupra fondului, lasandu-i numai posesiunea pana la plata indemnitatii.
Daca administratia n-a urmarit exproprierea in timp de 6 luni, numarate de
la decizia autoritatilor aratata la art. 11 si 12, oricare proprietar lovit
prin ea va putea reclama la tribunal.
Procurorul tribunalului va comunica aceasta reclamatie prefectului ori
primarului si acestia vor fi datori a trimite de indata toate actele in
chestiune. Tribunalul va hotari in trei zile.
Prin acea hotarare se va numi un membru in functiune de judecator, director
al comisiei arbitrale prevazut la titlul V, Cap. II.
La caz de impiedicare legala, presedintele tribunalului va orandui un alt
judecator in locu-i, dupa o simpla petitie a partii interesate.
Art. 21
La caz, cand proprietarii, care sunt a se expropria, invoiesc cesionarea
fondului, insa nu se multumesc cu pretul oferit, tribunalul, prin incheiere, va
constata invoirea si va orandui pe membrul, director al comisiei arbitrale,
pretiuitor, fara sa mai fie trebuinta de a da hotararea de expropriatiune, nici
de a constata ca s-au indeplinit formalitatile prescrise de titlul I, art. 2 si
titlul II.
Art. 22
Hotararea se publica si se afiseaza in prescurtare prin comunele unde sunt
situate fondurile, dupa modul aratat la art. 5.
Totodata se va publica si in unul din jurnalele oficiale.
Aceasta prescurtare va cuprinde numele proprietarilor, motivele si
dispozitivul hotararii, si se va notifica la domiciliul ce-si vor fi ales
proprietarii in plasa unde se afla fondurile printr-o declaratie facuta la
consiliul comunei unde sunt fondurile; iar cand alegerea domiciliului nu va fi
avut loc, notificarea prescurtarii se face in copie indoita, una catre
consiliul comunei si alta catre arendasul, locatarul, ingrijitorul
proprietatii.
Toate celelalte notificari prescrise prin legea de fata se vor face in
forma sus semnata.
Art. 23
Administratia ca sa desfaca proprietatile de privilegii, ipoteci sau alte
drepturi ale unei a treia persoane, este datoare a cere transcriptia hotararii
prin care se expropriaza fondul in codicele respective ale tribunalului unde
sunt situate aceste fonduri.
Art. 24
In curs de 15 zile dupa implinirea formalitatilor prescrise la art.
precedent, indrituitii vor cere si tribunalul va face inscrierea privilegiilor,
ipotecilor sau altor drepturi.
Daca indrituitii nu vor fi cerut inscrierea, in termenul prescris mai sus,
atunci imobilul expropriat va fi liberat de orice privilegiu, ipoteca sau alte
drepturi, fara prejudiciul drepturilor femeilor, nevarstnicilor si altor
interzisi asupra sumei de indemnizare cuvenita proprietarului expropriat.
Creditorii care nu vor fi indeplinit formalitatile prescrise mai sus vor
avea dreptul de reclamatie in contra proprietarului expropriat.
Creditorii inscrisi nu vor avea la nici un caz facultatea de a propune
pretul mai mare, dar ei vor putea cere ca indemnizarea sa se fixeze dupa titlul
V.
Art. 25
Actiunile de revendicare de protimisis, si orice alte actiuni reale, nu vor
putea opri exproprierea nici impiedica efectul ei. Dreptul reclamantilor se va
transporta asupra pretului, si imobilul va ramanea scutit.
Art. 26
Regulile asezate la art. 22, 23 si 24 sunt aplicabile pentru cazurile de
alcatuire de bunavoie intre administratie si proprietar.
Neimplinirea formalitatilor pentru a desarcina imobilul de ipoteca,
privilegii, sau drepturi, nu impiedica cursul expropriatiunei; insa partile
interesate isi vor putea urmari drepturile lor, dupa formele prescrise la
titlul V, Cap. II.
TITLUL IV
Despre recurs
Art. 27
Hotararea tribunalului declaratoare de expropriatiune este fara opozitie,
fara apel si supus numai recursului in casatie pentru urmatoarele cazuri:
a) Incompetenta.
b) Exces de putere, si
c) Vitiuri de forma prin hotarare.
Art. 28
Recursul in casatie se va depune la grefa tribunalului in termen de opt
zile, numarate de la data notificarii hotararii, conform art. 22.
Grefierul va fi dator a libera indata adeverinta inregistrata.
Art. 29
Tribunalul va impartasi recursul pana in opt zile proprietarului la
domiciliu semnata la art. 22, sau prefectului, ori primarului, dupa firea
lucrarilor cu desteptare ca pana in treizeci zile sa se infatiseze la curtea de
casatie insusi sau prin mandatar.
Art. 30
In termen de 15 zile ale notificarii recursului, tribunalul este dator a
expedia recursul cu dosarul cauzei la curtea de casatie.
Art. 31
In materii de expropriatiune pentru cauza de utilitate publica, curtea de
casatie judeca recursul dupa implinirea a treizeci zile, numarate din ziua
darei recursului, fara a chema pe parti.
Art. 32
Recursul nu se poate face decat de partile drept interesate, adica, sau de
expropriat sau de exproprietar.
Creditorii si ceilalti interesati nu pot face recurs. In aceasta materie
recursul in casatie se declara de urgenta. Curtea il va judeca si in sesiune de
vacanta.
TITLUL V
Despre regularea indemnizarii
CAP. 1
Masuri pregatitoare
Art. 33
In zece zile de la data notificarii hotararii prescrise prin art. 22,
proprietarul fondului ce se expropriaza este dator a face cunoscut
administratiei persoanele ce au dreptul de arenzi, de chirii, de uzufruct, de
uz sau locuinta, si pe acelea cu drepturi de serbire in puterea unui titlu dat
de proprietar sau la care el a participat. La din contra, proprietarul va
ramanea singur raspunzator cu indemnizare catre acestia.
Ceilalti interesati vor fi datori a se arata la administratie in termenul
de mai sus de 10 zile; la din contra, ei nu vor mai fi ascultati la fixarea
indemnitatii.
Art. 34
Dispozitiile legii de fata atingatoare de proprietari si de creditorii lor,
se vor aplica la uzufructuari si la creditorii lor.
Art. 35
Administratia notifica proprietarilor si tuturor interesatilor care au fost
declarati, sau care s-au aratat in termenul statornicit prin art. 33, sumele ce
ofera drept indemnitate. Ofertele se vor afisa conform art. 5 din legea de
fata; ele se vor face indeosebi pentru ca fiecare interesat sa cunoasca suma ce
i se ofera pentru privatiunea dreptului sau.
Art. 36
Pana in zece zile de la notificarea prescrisa prin art. 33, proprietarii si
ceilalti interesati vor fi datori sa declare in scris primirea lor, sau, daca
nu se multumesc cu ofertele ce au facut, sa arate suma pretentiei lor.
Tacerea proprietarilor sau a interesatilor va fi considerata ca o
declaratie de multumire cu pretul oferit de administratie.
Art. 37
La caz de expropriatiune de averi de natura celor cuprinse la art. 18, se
va urma in conformitate cu prescriptiunile art. 17.
Art. 38*)
Daca ofertele administratiei nu sunt primite in termenul prescris de art.
36, sau daca va fi vorba de averi din cele aratate la art. 16 si 17, cifra
indemnitatii va fi hotarata dupa regulile aratate in capitolul urmator.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
CAP. 2
Despre comisia de arbitri insarcinata cu fixarea indemnizarii
Art. 39*)
In cazul cand indemnitatea nu va putea fi regulata prin buna intelegere,
cifra ce se cuvine a se plati se va fixa de catre o comisie de arbitri.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 40*)
Aceasta comisie se va alcatui din trei arbitri, numiti: unul de catre
partea expropriata, altul de catre partea care urmareste exproprierea, si cel
de al treilea, care va prezida comisiunea arbitrala, va fi primul prezident al
tribunalului cu mai multe sectiuni, prezidentul tribunalului cu o singura
sectiune, si, in caz de impiedicare, prezidentul sau judecatorul care ii tine
locul.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 41*)
In cazul cand vor fi mai multe parti interesate in aceeasi proprietate, ele
se vor intelege intre dansele pentru numirea arbitrilor lor; la caz de
neintelegere, fiecare parte interesata isi va numi un arbitru si prezidentul
tribunalului va trage la sorti, cu trei zile inainte de scoaterea citatiilor,
care din acesti arbitri va face parte din comisia arbitrala, si va cita numai
pe acela iesit la sorti.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 42*)
Prezidentul tribunalului va notifica partilor interesate ca, in termen de
10 zile de la primirea notificarii, sa i se comunice numele, prenumele,
profesia si domiciliul arbitrilor alesi de dansele, precum si declaratia scrisa
a arbitrilor alesi ca primesc insarcinarea ce li s-a dat.
Aceasta notificare se va face dupa cum se arata la art. 22.
Alegerea domiciliului arbitrilor nu va putea fi altundeva decat in orasul
de resedinta al tribunalului situatiei imobilului expropriat.
Cand vreuna din parti nu va fi notificat, in termenul prescris de articolul
de mai sus, numele si consimtamantul arbitrului ales de dansa, prezidentul
tribunalului va trage la sorti dintre magistratii tribunalului pe arbitrul sau
pe arbitrii care n-ar fi fost alesi de parti.
In caz cand vor fi fixate a se judeca in aceeasi zi mai multe pricini in
care sa nu fie arbitri desemnati de parti se va face o singura tragere la
sorti, si magistratul sau magistratii iesiti pentru o afacere vor judeca la
toate exproprierile din acea zi.
Mentiune despre tragerea la sorti se va face in procesul-verbal al fiecarei
judecati.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 43*)
Comisia de arbitri va functiona la tribunalul situatiunei imobilului.
Dupa pronuntarea sentintei de expropriere, administratia va cere
prezidentului tribunalului trimiterea afacerii inaintea comisiei de arbitri.
Prezidentul tribunalului va fixa termenul de judecata.
In timpul cat functioneaza Curtea cu jurati nu se va soroci nici un termen
pentru judecata exproprierilor.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 44*)
Prezidentul tribunalului trimite convocarea arbitrilor alesi si partilor la
domiciliul ales, si in caz de nealegere, in modul aratat la art. 22, cu cel
putin 10 zile libere inainte, aratandu-le ziua, ora si locul intrunirii.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 45*)
Arbitrul care, dupa ce a primit insarcinarea ce i se incredintase, va lipsi
fara motiv legal, se va supune la o amenda de la 100 pana la 500 lei, care se
va pronunta de catre arbitrul prezident.
Arbitrul condamnat are dreptul sa faca opozitie in termen de 8 zile de la
notificarea condamnarii.
Aceasta opozitie se judeca definitiv de arbitrul prezident.
In caz de lipsa unui arbitru se va proceda conform art. 42, alin. IV,
putandu-se, in asemenea caz, amana judecata pentru a doua zi de lucru fara alte
citatii.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 46*)
Arbitrul prezident va lua pe langa sine pe un grefier sau un ajutor. Acesta
va supune pricinile de cercetat dupa randul lor si va incheia
procesele-verbale.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 47*)
Constituindu-se comisia, arbitrii care nu fac parte din magistratura vor
depune in sedinta publica, cu mana pe cruce, urmatorul juramant:
"Jur pe Sfanta cruce si in frica lui Dumnezeu ca voiu judeca cu
nepartinire, cu dreptate si in cuget curat".
Formula juramantului se va putea schimba dupa religia arbitrului.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 48*)
Dupa depunerea juramantului, arbitrul prezident supune comisiei tabloul
ofertelor si al cererilor, planurile, etc., fondurilor ce se expropriaza,
precum si dovezile aduse de parti.
Partile sau imputernicitii lor isi arata observatiile.
Comisia poate asculta toate persoanele de la care s-ar putea lumina. Ea
poate merge la fata locului sau delega pe unul din membrii sai. Discutia e
publica; ea se poate continua si in alte sedinte.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 49*)
Dupa cercetarea pricinii, arbitrul prezident ridica sedinta si comisia se
retrage cu grefierul sau ajutorul lui in camera de chibzuire. Acolo, fara a
putea iesi, arbitrii hotarasc in majoritate de voturi cifra indemnizarei.
La caz cand fiecare din cei trei arbitri ar fixa o cifra deosebita, cifra
intermediara, adica nici cea mai mica, nici cea mai mare, se va considera ca
votata de majoritate. Spre exemplu, arbitrul A fixeaza cifra 10, arbitrul B
cifra 50, arbitrul C cifra 20; indemnizarea va fi de 20. Hotararea va fi
motivata. Daca unul din arbitri ramine in minoritate si el va fi dator a-si
motiva opinia, refuzul de a o motiva va fi pedepsit cu amenda de 500 lei,
pronuntata de arbitrul prezident, fara ca lipsa de motivare a minoritatii sa
poata atinge nulitatea deciziei majoritatii.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 50*)
Comisia arbitrala hotaraste indemnitati deosebite pentru fiecare reclamant,
dupa titlul lui.
Daca este proces sau pretentiune de orice fel asupra insasi fondului ce se
expropriaza, comisia arbitrala, fara a se impiedica de aceasta, hotaraste numai
indemnizarea, ramanand ca reclamantii sa-si urmareasca dreptul lor numai asupra
pretului de indemnizare la instanta competenta.
Uzuarul sau uzufructuarul este obligat a da cautiune ca, la finele uzului
sau uzufructului, va restitui suma ce infatiseaza valoarea imobilului
expropriat.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 51*)
Comisia arbitrala, in nici un caz, nu poate hotari un pret mai mic decat
cel oferit, sau mai mare decat cel cerut.
Daca indemnizarea regulata de comisia arbitrala nu trece peste oferta
administratiei, partile care vor fi refuzat-o se vor condamna la plata
cheltuielilor.
Daca indemnizarea este egala cu cererea partilor, administratia va fi
supusa la plata cheltuielilor.
Daca indemnizarea este totodata superioara ofertei administratiei si
inferioara cererii partilor, cheltuielile se vor compensa in mod a fi purtate
de catre parti si administratie in proportie cu oferta sau cererea lor si cu
decizia comisiei arbitrale.
Orice individ care va fi cerut indemnizatia, se va condamna la cheltuieli,
oricare ar fi estimatia comisiei arbitrale daca nu se va fi conformat
dispozitiilor art. 36.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 52*)
Decizia comisiei se va semna indata. Daca unul din arbitri ar refuza sa
iscaleasca decizia sau parerea sa osebita, acest refuz se va constata de
arbitrul prezident in josul hotararii; constatarea va tine loc de iscalitura.
Arbitrul-prezident va hotari asupra cheltuielilor si va ordona punerea
administratiei in stapanirea lucrului expropriat, cu indatorire de a consemna
pretul; va putea ordona ca sa se libereze, cu executie provizorie, partii
expropriate o parte din pret.
Arbitrul-prezident va taxa cheltuielile al caror tarif este determinat
printr-un regulament de administratie publica. In taxa nu va cuprinde decat
actele facute in urma ofertei administratiei; cheltuiala actelor anterioare
ramane in tot cazul, in sarcina administratiei.
Tot dansul va fixa definitiv plata arbitrilor, care nu fac parte din
magistratura si care au functionat. Aceasta plata nu va putea trece peste 200
lei de arbitru, in fiecare zi de sedinta, in fiecare afacere judecata.
Aceasta indemnitate va fi totdeauna in sarcina administratiei ce expropriaza.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 53*)
Hotararea comisiei arbitrale este supusa apelului in termen de 10 zile de
la pronuntare.
Apelul se va face prin simpla declaratie la grefa tribunalului.
Prezidentul tribunalului va fi obligat ca, in termen de trei zile de la
declararea apelului, sa trimita dosarul si cu toate actele la Curtea de apel
respectiva.
Apelul se va judeca de Curtea de apel de urgenta si cu precadere, in termen
de 15 zile de la primirea dosarului si fara citatii.
Decizia Curtii de apel, ca si a comisiei de arbitri, se da fara drept de
opozitie.
In caz de divergenta, Curtea se va completa cu cinci membri, chiar in acea
zi sau cel mult in ziua urmatoare.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 54*)
Decizia Curtii de apel se va putea ataca cu recurs in casatie, in termen de
10 zile de la pronuntare, pentru violarea art. 50 si 51 din aceasta lege si
pentru toate cazurile prevazute in legea organica a Curtii de casatie.
Prezidentul Curtii de apel va trimite dosarul la Curtea de casatie in
termen de trei zile de la primirea recursului. Curtea de casatie va judeca
recursul de urgenta si cu precadere in termen de 10 zile de la primirea dosarului
fara opozitie.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 55*)
Daca o decizie a Curtii se va casa, afacerea se va trimite la o alta Curte
de apel, care va judeca dupa aceeasi procedura.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 56*)
Deciziile comisiei de arbitri si ale Curtilor de apel se vor trece intr-un
registru special ce se va tine la fiecare tribunal si Curte de apel.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
CAP. 3
Despre regulile dupa care urmeaza a se fixa despagubirea
Art. 57*)
Comisia de arbitri va fixa in bani, pentru fondul cuprins in hotararea de
expropriere a tribunalului, catimea indemnitatii cuvenita proprietarului, dupa
valoarea fondului pentru proprietari in momentul exproprierii.
Comisia de arbitri judeca sinceritatea titlurilor si efectul actelor care
ar fi de natura a modifica evaluarea indemnizarii.
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
Art. 58*)
Arbitrii se vor baza, pentru fixarea indemnitatii, pe toate elementele de
natura a forma convingerea lor, cum: venitul imobilului astfel cum rezulta din
rolurile contributiunilor directe si din contractele de inchiriere sau arendare
cu data certa anterioara, indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 5,
pretul cu care a fost cumparat rezultand din actele de cumparare cu data certa,
pretul cu care se vand obisnuit imobilele de acelasi fel in localitate si alte
asemenea; vor fi in drept sa tina socoteala si de cheltuielile de lux sau de
placere, chiar cand dansele n-ar fi sporit valoarea venala a imobilelor; vor
tine in socoteala si toate daunele rezultand pentru expropriat din faptul
deposedarii lui.*)
------------
*) Modificat prin Legea din 9 februarie 1900.
*) La finitul Legii modificatoare din 9 februarie 1900, se afla adaugat
urmatorul art. II care lamureste urmatoarele:
"Art. 2
In toate articolele Legii din 20 octombrie 1864, care nu sunt modificate in
vreo alta dispozitie a lor, se vor inlocui cuvintele: "jude-director,
juriul si jurat" prin cuvintele: "arbitru-prezident,
comisie-arbitrala si arbitru".
Termenele din aceasta lege se vor socoti pe zile libere. Procedura va fi
gratuita inaintea comisiei de arbitri si a Curtii de apel.
Art. 59
Intamplandu-se ca insasi administratia sa contesteze proprietarului
expropriat dreptul la o indemnitate, comisia arbitrala totusi va fixa catimea
indemnitatii asa ca si cand i s-ar cuveni.
Arbitrul-prezident insa va regula ca banii indemnitatei sa stea in depozit
pana la terminarea procesului pe calea judecatii sau invoielii.
Art. 60
Daca din cauza de utilitate publica urmeaza a se cumpara parte din
edificiuri, iar proprietarii lor prin o declaratie formala adresata arbitrului-prezident
in termenul prevazut la art. 36 ar cere cumparare in total, atunci acelea se
vor cumpara in intregime.
Asemenea vor avea proprietarii dreptul a cere cumpararea pamantului intreg,
in caz cand prin expropriatiune s-ar reduce partea ramasa la o a patra parte,
si daca aceasta parte va fi mai mica de 10 arii, si proprietarul nu va poseda
nici un alt loc alaturi.
Art. 61
Daca partea de imobil ce ramane proprietarului prin insusi executarea
lucrarilor urmeaza a capata o sporire imediata si speciala, atunci juriul la
evaluarea catimei indemnitatei, va tinea in seama aceasta sporire pana la
compensatiune.
Art. 62
Nu se va da nici o despagubire pentru acele imbunatatiri, zidiri si
constructiuni, despre care, dupa epoca infiintarii lor si dupa alte
imprejurari, juriul va dobandi convictiunea ca s-au facut cu scop de a spori
catimea indemnitatei.
CAP. 4
Despre plata indemnitatei
Art. 63
Indemnizarile regulate de comisia arbitrala se vor achita in mana celor in
drept, inaintea luarii in posesiune. Daca acestia refuza de a le primi, luarea
in stapanire va avea loc dupa oferta reala prin depunerea pretului la casa de
depozite si consemnatiuni.
Daca este a se executa lucrari de stat sau de district, ofertele reale se
pot efectua prin mijlocirea unui mandat egal cu suma de indemnizare regulata de
comisia arbitrala; acest mandat emis de catre ordonatorul competent, se va
plati la casa publica la care este indreptat.
Nu se vor face oferte reale, daca vor exista inscriptiuni asupra imobilului
expropriat sau alte piedici asupra varsarii banilor in mana celor in drept. In
acest caz va fi indestul ca sumele ce datoreaza administratia sa se consemneze,
spre a se imparti in urma dupa regulile dreptului comun.
Art. 64
Daca in curs de 6 luni de la hotararea de expropriere, administratia nu
cere de la tribunal fixarea indemnizatiei, atunci partile sunt in drept a
reclama.
Spre fixarea indemnitatei, daca valoarea ei in timp de trei luni se va
depune la casa de depozite si consemnatiuni, spre a se slobozi celor in drept,
dupa expirarea acestui termen, partile expropriate vor putea cere dobanzi
relative conform codicei civile.
Dispozitiunea precedenta nu se va aplica la vanzarile facute de buna voie,
desi din cauza de interes public. Acestea raman sub imperiul dreptului comun.
TITLUL VI
Dispozitiuni diferite
Art. 65
Toate contractele de vanzari, chitante si altele relative la cumpararea de
fonduri se vor face prin tribunal; copii legalizate dupa dansele se vor trimite
la administratia domeniilor sau la consiliile respective.
Toate cumpararile de imobile cu bani proveniti din vanzarea fondurilor
dotali a minorilor, etc. cu un cuvant, toate cazurile unde tribunalul va fi in
drept si va si hotari chipul intrebuintarii indemnitatei, aceste tranzactiuni
vor fi scutite de orice taxe relative cerute de lege.
Art. 66
Daca un proprietar va fi primit ofertele administratiei, suma indemnizarei
va trebui, daca el o va cere si daca n-a fost nici o contestare din partea
vreunei a treia parti in termenul prescris la art. 36, a se varsa la casa de
depozit si ca sa se dea sau sa se imparta celor in drept dupa regulile
dreptului comun.
Art. 67
Daca pamanturile cumparate pentru lucrarile de utilitate publica, nu se vor
mai intrebuinta spre acest finit, atunci fostii proprietari sau urmasii lor vor
fi in drept a reclama inapoierea lor.
Pretul lor se va hotari prin alcatuirea de buna voie; la caz de
neintelegere, prin comisia arbitrala dupa formele mai sus aratate.
Niciodata insa comisia arbitrala nu va fi in drept a hotari un pret mai
mare decat indemnizarea data pentru acele pamanturi.
(Adaos. Legea din 7 Iunie 1913). Numai in cazul cand autoritatea
exproprianta ar renunta a mai face lucrarea de utilitate publica pentru care
s-a facut exproprierea, fostii proprietari vor avea dreptul sa se foloseasca de
dispozitiile art. 67 din Legea de expropriere.
In cazul in care insa lucrarea de utilitate publica a fost efectuata in
parte sau in total, fostii proprietari nu vor mai putea revendica resturile de
terenuri ramase autoritatii expropriante din exproprieri.
Art. 68
Administratia, in privirea pamanturilor aratate la art. precedent va trebui
sa anunte vanzarea lor in forma prescrisa la art. 5. In trei luni de la
publicatiune, fostii proprietari ce vor voi a face intrebuintarea de drepturi
rezervat prin art. 67, vor trebui sa faca formal cunoscut intentia lor, si in o
luna de la fixarea pretentiunei, vor fi datori de a depune la tribunal banii
dupa care administratia va fi datoare a le slobozi actul de rascumparare; la
din contra, vor pierde dreptul rezervat prin art. 67.
TITLUL VII
Masuri exceptionale
Art. 69
Urmand necesitate de a se lua in stapanire de urgenta pamanturi fara
cladiri, dar supuse expropriatiunei, urgenta se va declara speciala prin insusi
actul declarator utilitatii publice, sau prin Ordonanta Domneasca la caz de
interes general.
Art. 70
In acest caz, dupa hotararea de expropriatiune, se vor trimite la
tribunalul judetului atat aceasta hotarare cat si actele relative si suma
oferita de administratie.
Presedintele tribunalului va impartasi acestea atat proprietarului cat si
tiitorului fondului si il va cita cu termen cel putin de trei zile.
Art. 71
La termenul fixat, indrituitii asupra fondului sau datori a se infatisa si
a declara suma ce pretind. Neinfatisandu-se, tribunalul procedeaza in lipsa.
Art. 72
Tribunalul fixeaza la termenul aratat la art. 70, in puterea dovezilor
infatisate de administratie, sau cel mult in cinci zile de la acel termen, dupa
o prealabila cercetare la fata locului printr-un delegat al sau, catimea
indemnitatei provizorie.
Art. 73
Catimea indemnitatei hotarata de tribunal se va primi de dansul, impreuna
cu o suma corespunzatoare la dobanda relativa pe timp de un an.
Art. 74
Dupa depunerea indemnitatei si dupa o citatiune a partilor interesate cu
termen de cinci zile, tribunalul hotaraste punerea in stapanire a
administratiei.
Art. 75
Ambele hotarari ale tribunalului, atat cea relativa la indemnitate cat si
cea relativa la punerea in stapanire nu vor fi supuse nici opozitiei, nici
apelului.
Art. 76
Dupa intrarea in posesiune a administratiei, se va pasi, dupa cererea
partilor la fixarea definitiva a indemnitatei conform titlului V din prezenta
lege.
Art. 77
Daca catimea indemnitatei, ce se va hotari, va fi mai mare decat cea
statornicita de tribunal, atunci diferenta se va depune de administratie in
depozitul tribunalului, in cincisprezece zile de la instiintarea ce ii va face
tribunalul.
Art. 78
Formalitatile prescrise prin titlul I si II din aceasta lege, nu sunt
aplicabile la lucrarile militare.
Pentru aceste lucrari o Ordonanta Domneasca va determina pamanturile care
sunt supuse la expropriere.
Art. 79
Drumurile mari astazi existente, afara de raza orasului, trebuie sa aiba o
largime de 26 metri.
Ele constituie o serbire asupra fondurilor unde se afla.