HOTARARE Nr.
90 din 19 ianuarie 2006
pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind
contractele de parteneriat public-privat
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 290 din 30 martie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. VII din Legea nr. 528/2004 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de
parteneriat public-privat, precum şi al Legii nr. 219/1998 privind regimul
concesiunilor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Normele
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind
contractele de parteneriat public-privat, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 470/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 621/2002 pentru aprobarea normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind
contractele de parteneriat public-privat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 481 din 5 iulie 2002.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002
privind contractele de parteneriat public-privat
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei
Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţă, reglementează
cadrul organizatoric şi metodologia unitară pentru organizarea şi desfăşurarea
procedurii de pregătire, desfăşurare a selecţiei investitorului, negociere a
condiţiilor tehnico-economice şi încheierea contractelor de parteneriat public-privat
pentru concesiunea de lucrări, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 21 din Ordonanţă.
Art. 2. - In conformitate cu prevederile Ordonanţei şi
în sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
1. contractul de
parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări, denumit în continuare contractul - contract
având ca obiect execuţia sau, după caz, atât proiectarea, cât şi execuţia uneia
sau mai multor lucrări de construcţii, aşa cum sunt acestea cuprinse în
clasificările statistice oficiale, ori execuţia prin orice mijloace a oricărei
combinaţii a acestor lucrări de construcţii, care corespunde cerinţelor
autorităţii contractante şi care conduce la un rezultat menit să îndeplinească,
prin el însuşi, o funcţie tehnico-economică. In contrapartida lucrărilor
executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte dreptul de a
exploata rezultatul lucrărilor, în totalitate sau în parte, drept la care se
poate adăuga, după caz, plata unei sume. In toate cazurile riscurile
exploatării sunt transferate concesionarului;
2. anunţ de intenţie -
documentul formal publicat de autoritatea publică în vederea începerii unei
proceduri de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat pentru concesiunea
de lucrări, în conformitate cu prevederile ordonanţei;
3. contract de o complexitate
deosebită - este considerat a fi atunci când autoritatea publică nu poate
realiza ea însăşi oricare sau amândouă condiţiile:
a) definirea condiţiilor tehnico-economice în măsură
să satisfacă cerinţele sau obiectivele sale;
b) schiţarea cadrului financiar şi/sau clauzelor
juridice de realizare a proiectului, în condiţiile Ordonanţei;
4. documentaţia pentru
elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat -
documentaţia întocmită de autoritatea publică sau, după caz, de entităţi terţe,
pe baza unui contract de servicii, încheiat conform reglementărilor în vigoare,
care furnizează informaţiile esenţiale pentru desfăşurarea procedurii şi
defineşte modul de întocmire şi de prezentare a scrisorii de intenţie şi a
documentului ataşat scrisorii de intenţie de către candidaţii care doresc să
realizeze proiectul de parteneriat public-privat.
Art. 3. - (1) In sensul Ordonanţei, parteneriatul public-privat
se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, în funcţie de nivelul de
implicare a investitorului.
(2) Tipurile principale de proiecte de parteneriat
public-privat pentru concesiunea de lucrări sunt:
a) proiectare-construcţie-operare
(DBO) - contract între autoritatea publică şi investitor, în care proiectarea
(începând cu faza de proiect tehnic), construcţia şi exploatarea, denumite şi operare, sunt transferate investitorului
pentru o anumită perioadă care nu poate depăşi 49 de ani;
b) proiectare-construcţie-finanţare-operare
(DBFO) - contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul
îşi asumă sarcina proiectării, construcţiei, exploatării şi obţinerii, în total
sau în parte, a resurselor financiare necesare în vederea realizării acestor
obiective, fără ca durata contractului să depăşească 49 de ani;
c) construcţie-operare-reabilitare
(BOR) - contract între autoritatea publică şi investitor, în care investitorul
îşi asumă finanţarea, construcţia şi costurile pentru operarea, întreţinerea şi
reabilitarea bunului public la perioade de timp convenite în cadrul
contractului fără ca durata contractului să depăşească 49 de ani;
d) construcţie-operare-transfer (BOT) - contract între
autoritatea publică şi investitor, în care investitorul îşi asumă finanţarea,
construcţia, exploatarea şi întreţinerea unui bun public pe o anumită perioadă
care nu poate depăşi 49 de ani;
e) reabilitare-operare-transfer (ROT) - contract între autoritatea publică şi investitor, în care bunul
public deja creat este transmis investitorului în starea în care se află.
Investitorul finanţează, reabilitează, operează şi întreţine bunul public
pentru o anumită perioadă, care nu poate depăşi 49 de ani.
Art. 4. - Pentru oricare dintre tipurile de proiecte
prevăzute la art. 3, la finalizarea contractului bunul public se transferă cu
titlu gratuit autorităţii publice, în bună stare şi liber de orice sarcină sau
obligaţie, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţă. Condiţiile
tehnice de transfer sunt definite în contract.
CAPITOLUL II
Derularea procedurii de atribuire a unui contract de
parteneriat public-privat
Art. 5. - Procedura de atribuire a unui contract pentru concesiunea de lucrări poate fi dialogul competitiv sau
negocierea, în condiţiile Ordonanţei.
Art. 6. - Procedura de atribuire a unui contract pentru
concesiunea de lucrări, prin dialog competitiv sau prin negociere, se
desfăşoară în etape, după cum urmează:
A. Etapa de selecţionare a
investitorilor:
a) elaborarea unui studiu tehnico-economic cel puţin la
nivel de prefezabilitate;
b) întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru
elaborarea şi prezentarea scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea
a VI-a - Achiziţii publice, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi/sau
într-un jurnal internaţional de largă circulaţie a anunţului de intenţie;
d) distribuirea documentaţiei pentru întocmirea
scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat tuturor investitorilor
interesaţi care au solicitat acest lucru şi răspunsul la clarificările
solicitate de ofertanţi;
e) numirea comisiei de evaluare a scrisorilor de
intenţie şi a documentelor ataşate acestora;
f) primirea pachetelor sigilate care conţin scrisoarea
de intenţie şi documentul ataşat acesteia;
g) deschiderea scrisorilor de intenţie şi a
documentelor ataşate;
h) examinarea documentelor prezentate de ofertanţi şi
stabilirea clarificărilor necesare cu privire la
ofertele respective;
i) evaluarea scrisorilor de intenţie şi a documentelor
ataşate, pe baza cerinţelor minime de calificare aprobate de autoritatea
publică şi cuprinse în anunţul de intenţie şi în documentul pentru elaborarea
şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat;
j) întocmirea raportului de evaluare a scrisorilor de
intenţie, stabilirea listei cu investitorii selecţionaţi pentru etapele
următoare şi aprobarea raportului de către autoritatea publică;
k) transmiterea rezultatului
selecţiei către toţi investitorii participanţi la procedură.
B. Etapa de negociere şi
încheiere a acordului de proiect:
a) numirea comisiei de negociere a acordului de
proiect;
b) negocierea şi încheierea acordului de proiect cu
fiecare dintre investitorii selecţionaţi, în conformitate cu mandatul acordat
de conducerea autorităţii publice.
C. Etapa de negociere a
condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv:
a) numirea comisiei/comisiilor de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat
sau de dialog competitiv în conformitate cu prevederile Ordonanţei şi, după
caz:
1. desfăşurarea procedurii de dialog competitiv numai
în cazul proiectelor de complexitate deosebită, cu respectarea principiului
tratamentului egal pentru toţi participanţii la procedură; sau
2. desfăşurarea negocierii condiţiilor de realizare
a proiectului cu investitorii selecţionaţi, cu respectarea principiului
tratamentului egal pentru toţi participanţii la procedură;
b) întocmirea şi aprobarea de către autoritatea
publică a proceselor-verbale de negociere a condiţiilor de realizare a
proiectului sau de dialog competitiv.
D. Etapa de ofertare
finală:
a) întocmirea instrucţiunilor pentru elaborarea şi prezentarea
ofertei finale şi aprobarea lor de către autoritatea publică;
b) numirea comisiei de evaluare a ofertelor finale;
c) transmiterea cererii de depunere a ofertelor
finale, la care se ataşează instrucţiunile privind elaborarea şi prezentarea
ofertelor şi a altor documente adiţionale, concomitent către toţi investitorii
rămaşi în competiţie;
d) primirea ofertelor finale sigilate din partea
investitorilor rămaşi în competiţie;
e) analizarea ofertelor depuse şi declararea
investitorului câştigător, conform criteriilor de atribuire a contractului,
aprobate de autoritatea publică şi cuprinse în cererea de depunere a ofertelor
finale şi în instrucţiunile pentru prezentarea ofertei finale;
f) aprobarea raportului de evaluare a ofertelor
finale;
g) notificarea concomitentă a
tuturor investitorilor privind rezultatul evaluării;
h) negocierea finală a contractului de parteneriat
public-privat pentru ca prevederile acestuia să reflecte condiţiile ofertei
finale acceptate şi declarate câştigătoare de autoritatea publică;
i) publicarea deciziei de acordare a contractului
pentru concesiunea de lucrări în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a,
şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
j) aprobarea contractului în forma negociată prin
hotărâre a Guvernului şi semnarea acestuia.
CAPITOLUL III
Intocmirea şi conţinutul documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat
Art. 7. - (1) In vederea elaborării documentaţiei
pentru întocmirea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat autoritatea
publică trebuie să întocmească un studiu tehnico-economic cel puţin la nivel de
prefezabilitate, acesta reprezentând documentul care fundamentează necesitatea
şi oportunitatea realizării investiţiei în parteneriat public-privat.
(2) In cazurile în care autoritatea publică nu deţine
capacitatea organizatorică şi tehnică pentru elaborarea studiului
tehnico-economic prevăzut la alin. (1), aceasta poate apela la serviciile unor
consultanţi de specialitate.
(3) Contractarea serviciilor
prevăzute la alin. (2) se face cu respectarea prevederilor Legii concurenţei
nr. 21/1996, republicată, ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei
neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor
legale referitoare la achiziţii publice.
(4) Serviciile de consultanţă contractate conform
prevederilor alin. (2) pot fi direcţionate şi în vederea întăririi capacităţii
de evaluare a autorităţii publice în cadrul contractului.
Art. 8. - Studiul tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) cuprinde principalele informaţii
tehnice, economice şi financiare ale proiectului de parteneriat public-privat
şi identifică principalele elemente de impact generate prin realizarea
proiectului public-privat.
Art. 9. - Studiul
tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) trebuie să conţină calculul
costului comparativ de referinţă. Metodologia de calcul al costului comparativ
de referinţă este prezentată în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
Art. 10. - (1) Studiul
tehnico-economic prevăzut la art. 7 alin. (1) se aprobă de autoritatea publică
în conformitate cu regulamentele proprii de organizare şi funcţionare.
(2) După aprobarea deciziei de a recurge la o procedură
de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări şi înainte de a
începe această procedură, autoritatea publică are obligaţia să asigure
întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie
şi a documentului ataşat, fie prin personalul specializat de care dispune, fie prin
angajarea de consultanţi de specialitate.
Art. 11. - (1) Documentaţia pentru elaborarea şi
prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat se aprobă de
autoritatea publică prin ordin sau decizie.
(2) Scopul documentaţiei prevăzute la alin. (1) este
să furnizeze informaţii care să permită potenţialilor investitori să îşi
formuleze un punct de vedere referitor la proiectul public-privat, cerinţele
minime de calificare solicitate de autoritatea publică (capacitatea umană,
tehnică, economică şi financiară necesară pentru realizarea proiectului),
criteriile de atribuire a contractului şi modul de prezentare a documentaţiei.
(3) Pentru identificarea celei mai bune oferte din
punct de vedere economic, autoritatea publică poate stabili diverse criterii
legate de obiectul contractului public în chestiune, spre exemplu: calitatea,
preţul, valoarea tehnică, caracteristicile estetice şi funcţionale,
caracteristicile ecologice, costurile operaţionale, rentabilitatea, mentenanţa
postvânzare şi asistenţa tehnică, data livrării şi perioada de livrare sau
perioada de execuţie.
(4) Documentaţia prevăzută la alin. (1) va conţine
criteriile cuantificabile pe baza cărora se va desfăşura procedura de evaluare,
cu precizarea ponderii relative ce se va conferi fiecărui criteriu ales pentru
a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, precum şi
modul de calcul al punctajului ofertei în procesul de evaluare. Ponderea
relativă a diferitelor criterii poate fi exprimată prin furnizarea unui set de
intervale valorice, a căror întindere maximă trebuie să fie corespunzătoare.
(5) Atunci când stabilirea ponderii nu este posibilă
din motive obiective, autoritatea publică va indica criteriile aplicabile în
ordinea descrescătoare a importanţei lor.
Art. 12. - Documentaţia pentru
elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat
prevăzut trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul
prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
Art. 13. - Documentaţia pentru elaborarea şi
prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat va fi distribuită cu
plata investitorilor interesaţi.
CAPITOLUL IV
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru
proiectele de parteneriat public-privat
Art. 14. - Studiul de fezabilitate
reprezintă documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a proiectului public-privat, precum şi caracteristicile principale şi
indicatorii tehnico-economici ai acestuia. Rezultatele studiului de
fezabilitate trebuie să ofere informaţii complete care să justifice că:
a) proiectul poate fi realizat;
b) au fost luate în considerare toate alternativele de
realizare a proiectului;
c) în cazul în care va fi realizat, proiectul
răspunde cerinţelor şi politicilor autorităţii publice;
d) proiectul beneficiază de închidere financiară,
menţionând, dacă este cazul, care este sarcina financiară a autorităţii
publice, conform prevederilor art. 2 pct. 1.
Art. 15. - (1) Studiul de fezabilitate trebuie să
acopere sub aspect cantitativ şi calitativ principalele aspecte tehnice,
financiare, economice, sociale, instituţionale şi de mediu ale proiectului
public-privat.
(2) Studiul de fezabilitate trebuie să identifice, să
definească şi să cuantifice în termeni financiari riscurile de proiect,
stabilindu-se totodată matricea preliminară de repartiţie a riscurilor de
proiect, avându-se în vedere prevederile anexei nr. 3 la prezentele norme
metodologice.
Art. 16. - (1) Studiul de fezabilitate se elaborează şi
se aprobă de autoritatea publică în conformitate cu regulamentele proprii de
organizare şi funcţionare.
(2) Autoritatea publică poate apela la consultanţi
independenţi în vederea elaborării studiului de fezabilitate.
(3) Selectarea consultanţilor prevăzuţi la alin. (2)
se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin.
(3).
(4) Activitatea consultanţilor prevăzuţi la alin. (2)
se realizează potrivit termenilor de referinţă elaboraţi şi aprobaţi de
autoritatea publică. Termenii de referinţă fixează liniile directoare ale
activităţii consultantului, precum şi modul în care acesta prezintă rezultatele
studiului.
Art. 17. - Conţinutul generic al termenilor de
referinţă pentru elaborarea studiului de fezabilitate este următorul:
a) generalităţi - se descriu contextul general şi
principalele obiective ale proiectului public-privat;
b) scopul şi obiectivele - descrierea
problemei/problemelor de rezolvat;
c) domeniul acoperit de serviciile solicitate -
descrierea activităţilor pe care trebuie să le efectueze consultantul şi modul
în care va fi utilizată informaţia;
d) organizare, implementare - procedurile de
monitorizare, revizuire şi evaluare a activităţii consultantului, precum şi
modul în care progresează studiul;
e) calificarea consultantului - capacitatea şi
experienţa cerute consultantului şi experţilor acestuia;
f) rapoarte - numărul de rapoarte de fază şi finale
care trebuie prezentate de consultant şi termenele de prezentare;
g) resurse disponibile - orice fel de contribuţie a
autorităţii publice la elaborarea studiului de fezabilitate;
h) programul de lucru - graficul de eşalonare a
lucrărilor propus de autoritatea publică, cu menţionarea datelor relevante
pentru fiecare etapă;
i) localizarea activităţii - locul unde se desfăşoară
activitatea consultantului;
j) bugetul - o indicaţie a
bugetului disponibil pentru consultanţă;
k) alte informaţii relevante - modul în care se face
selecţia, alte condiţii speciale.
Art. 18. - (1) După selecţionarea consultantului
autoritatea publică trebuie să ia toate măsurile care să asigure că studiul de
fezabilitate este elaborat la un standard corespunzător şi reflectă în
totalitate cerinţele şi condiţiile formulate în termenii de referinţă.
(2) In vederea realizării acestor condiţii
autoritatea publică poate nominaliza un comitet de coordonare şi supervizare a
elaborării studiului de fezabilitate. Membrii comitetului de coordonare şi
supervizare sunt numiţi de autoritatea publică din cadrul specialiştilor
proprii, la care se pot adăuga experţi de specialitate din afara autorităţii publice,
în funcţie de necesităţi, contractaţi conform prevederilor art. 7 alin. (3).
(3) Principalele atribuţii ale comitetului de
coordonare şi supervizare sunt:
a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze
de date, măsurători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar
putea servi la elaborarea studiului de fezabilitate;
b) facilitarea contactelor consultanţilor cu alte
autorităţi publice şi cu terţi;
c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a
raportului final, precum şi formularea observaţiilor şi propunerilor de
modificare;
d) avizarea îndeplinirii de către consultant a
activităţilor desfăşurate în fiecare fază;
e) întocmirea unui raport de avizare a finalizării
studiului de fezabilitate şi prezentarea acestuia autorităţii publice.
Art. 19. - Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă
cel puţin analiza următoarelor elemente:
I. Aspecte generale:
a) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale
proiectului public-privat;
b) contribuţia proiectului public-privat la atingerea
politicilor şi priorităţilor în domeniu ale autorităţii publice;
c) identificarea beneficiarilor proiectului
public-privat;
d) examinarea tuturor opţiunilor rezonabile;
e) identificarea şi descrierea tuturor riscurilor de
realizare a proiectului public-privat, măsurile care trebuie luate pentru
reducerea lor şi modul de distribuire a acestor riscuri între investitor şi
autoritatea publică.
II. Fezabilitatea tehnică:
a) modul în care proiectul public-privat poate fi
realizat în condiţiile definite;
b) eficienţa, siguranţa şi abordabilitatea
standardelor propuse pentru proiectul public-privat;
c) abordabilitatea şi eficienţa costurilor pentru
tehnologia propusă în cadrul proiectului public-privat;
d) analiza tuturor elementelor luate în calcul pentru bună operare şi întreţinere a infrastructurii şi
echipamentului cuprins în proiectul public-privat.
III. Fezabilitatea economică şi financiară:
a) abordabilitatea financiară a proiectului
public-privat;
b) perioada de recuperare a investiţiei;
c) calculul profitului estimat pentru investitor;
d) cuantumul tarifelor percepute de la utilizatori;
e) cuantumul contribuţiei autorităţii publice la
închiderea financiară a proiectului public-privat;
f) justificarea implicării financiare directe a
autorităţii publice pe baza beneficiilor indirecte;
g) analiza proiecţiilor financiare în raport cu
cerinţele autorităţii publice.
IV. Aspecte de mediu - impactul proiectului
public-privat asupra mediului şi costul măsurilor de eliminare sau de reducere
semnificativă a acestui impact.
V. Aspecte sociale:
a) identificarea grupurilor sociale afectate negativ
şi pozitiv de realizarea proiectului public-privat şi cuantificarea acestor
efecte;
b) costul pierderilor la nivel de grupuri sociale şi
modalităţile de acoperire a acestora;
c) analiza şi cuantificarea impactului pozitiv asupra
structurii şi ocupării forţei de muncă.
VI. Aspecte instituţionale:
a) identificarea aranjamentelor instituţionale
necesare pentru realizarea proiectului public-privat;
b) stabilirea relaţiilor dintre autoritatea publică
şi investitor, inclusiv analiza de oportunitate pentru crearea unei companii de
proiect.
Art. 20. - (1) In situaţia în care autoritatea publică
deţine un studiu de fezabilitate elaborat cu mai mult de un an înainte sau
elaborat în baza altor prevederi legale, aceasta trebuie să realizeze o
reactualizare a studiului.
(2) Volumul revizuirii depinde de la caz la caz şi
trebuie să acopere cel puţin:
a) actualizarea estimărilor iniţiale prin corectarea
elementelor care justifică necesitatea proiectului public-privat;
b) actualizarea balanţelor cost-beneficiu;
c) completarea studiului existent, pentru a răspunde
convingător problemelor prevăzute la art. 19 pct. V.
(3) Revizuirea studiului de fezabilitate se face de către un consultant independent, contractat conform
prevederilor art. 7 alin. (3), pe baza termenilor de referinţă elaboraţi şi
aprobaţi de autoritatea publică.
Art. 21. - (1) Pentru evitarea oricărui conflict de
interese, îi este interzisă oricărei persoane fizice sau juridice, care a
participat, în calitate de expert ori consultant, la elaborarea unui studiu de
fezabilitate sau a oricărui alt document, cercetare, experiment ori studiu în
legătură cu un proiect de parteneriat public-privat pentru concesiunea de
lucrări, participarea în calitate de ofertant sau de consultant/expert al
acestuia în procesul de atribuire a respectivului contract.
(2) Autoritatea publică poate stabili neaplicarea
prevederilor alin. (1) persoanelor fizice sau juridice care, în activitatea lor
de elaborare a unui studiu de fezabilitate sau a oricărui alt document,
cercetare, experiment ori studiu în legătură cu un proiect de parteneriat
public-privat pentru concesiunea de lucrări, nu au avut acces la informaţii sau
date de natură să distorsioneze condiţiile normale de concurenţă.
(3) Autoritatea publică va decide asupra participării
în calitate de ofertant sau de consultant/expert al acestuia în procesul de
atribuire a unui contract oricărei persoane
prevăzute la alin. (1), acordând persoanelor în cauză
posibilitatea de a demonstra că nu au avut acces la informaţii ori date de
natură să distorsioneze condiţiile normale de concurenţă.
(4) Autoritatea publică va analiza posibilele conflicte
de interese şi va menţiona în cuprinsul documentaţiei pentru elaborarea şi
prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat persoanele fizice
sau juridice care nu pot participa în calitate de ofertant sau
consultant/expert al acestuia în respectivul proces de atribuire a contractului
pentru concesiunea de lucrări, conform prevederilor alin. (1).
CAPITOLUL V
Anunţul de intenţie pentru iniţierea unui proiect de
parteneriat public-privat
Art. 22. - (1) Autoritatea publică este obligată să
publice în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene şi/sau într-un jurnal internaţional de largă circulaţie
intenţia de a iniţia un proiect de parteneriat public-privat, în conformitate
cu prevederile art. 4 din Ordonanţă.
(2) Publicarea în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene a anunţului prevăzut la alin. (1) se face în
conformitate cu procedurile Uniunii Europene, utilizându-se formatele standard
pentru concesiunea de lucrări publice definite de către aceasta, şi în una
dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Art. 23. - (1) Anunţul de intenţie prevăzut la art. 22
trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul prezentat în
anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice, dar nu mai mult de 650 de
cuvinte.
(2) Anunţul de intenţie prevăzut la art. 22 va conţine
în mod obligatoriu, dar nu se va limita la, denumirea, adresa, faxul şi/sau
adresa de e-mail a compartimentului din cadrul autorităţii publice unde se
transmit/depun scrisorile de intenţie şi documentele ataşate acestora de către
investitorii interesaţi sau, după caz, se soluţionează contestaţiile, precum şi
instanţa competentă în soluţionarea litigiilor.
Art. 24. - Autoritatea publică este obligată să se
asigure că publicarea anunţului de intenţie în Monitorul Oficial al României,
Partea a VI-a - Achiziţii publice, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a
fost făcută concomitent în cele două publicaţii.
Art. 25. - (1) Eventualele modificări ale anunţurilor,
transmise ulterior solicitării de publicare, determină prelungirea în mod
corespunzător a termenelor de publicare prevăzute de Ordonanţă.
(2) Publicarea modificărilor anunţurilor se face cu
respectarea prevederilor art. 22-24.
Art. 26. - (1) In conformitate cu prevederile art. 43
alin. (1) din Ordonanţă, concesionarii de
lucrări publice care nu sunt autorităţi contractante în înţelesul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 212/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, şi care intenţionează să acorde contracte de lucrări
unor terţi sunt obligaţi să facă publică această intenţie printr-un anunţ.
(2) Anunţul de intenţie prevăzut la alin. (1) se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a.
(3) Anunţul de intenţie prevăzut la alin. (1) trebuie
să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în modelul prezentat în anexa nr. 5
la prezentele norme metodologice.
Art. 27. - (1) In contractele de concesiune de lucrări
încheiate de un concesionar care nu este autoritate publică, termenul limită
fixat de concesionar pentru depunerea cererilor de participare nu poate fi mai
mic de 37 de zile de la data publicării anunţului.
(2) Termenul limită pentru primirea ofertelor nu va fi
mai mic de 40 de zile de la data la care anunţul de intenţie sau cererea de
ofertă finală a fost publicat.
(3) Concesionarul are obligaţia să prelungească
aceste termene limită dacă, datorită volumului şi complexităţii lucrărilor,
ofertele nu pot fi depuse în termenul limită sau nu pot fi formulate şi depuse
decât după vizitarea locaţiilor ori după consultarea la faţa locului a
documentelor anexate termenilor de referinţă.
(4) Concesionarul are dreptul să prelungească termenul
limită pentru depunerea ofertelor şi, în acest caz, are obligaţia să comunice
noul termen, în scris, tuturor operatorilor economici, cu cel puţin 6 zile
înainte de expirarea termenului iniţial.
CAPITOLUL VI
Constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de
intenţie şi a documentelor ataşate acesteia
Art. 28. - (1) Pentru evaluarea
scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora, autoritatea publică
numeşte prin dispoziţie, decizie sau ordin, după caz, o comisie de evaluare
compusă din specialişti din cadrul autorităţii publice. Comisia de evaluare
poate fi completată şi cu specialişti din afara autorităţii iniţiatoare.
(2) Prin aceeaşi dispoziţie, decizie sau ordin,
potrivit alin. (1), este numit şi preşedintele comisiei de evaluare.
(3) Autoritatea publică trebuie să includă între
persoanele numite în comisia prevăzută la alin. (1) cel puţin un specialist
tehnic, un specialist financiar şi un consilier juridic.
(4) In vederea întăririi capacităţii de evaluare a
comisiei prevăzute la alin. (1) autoritatea publică poate opta pentru
utilizarea unor agenţi economici sau consultanţi de specialitate, pe bază de
contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(5) Selecţia agenţilor economici sau a consultanţilor
de specialitate pentru participarea la comisia prevăzută la alin. (1) se face
în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3).
(6) Prevederea alin. (5) nu este aplicabilă dacă
autoritatea publică a optat pentru întărirea capacităţii de evaluare a comisiei
de evaluare prin atragerea de personal din structura altor autorităţi publice
sau a unor unităţi aflate în subordinea, respectiv sub autoritatea acestora.
(7) Pe perioada exercitării mandatului, membrii
comisiei prevăzute la alin. (1) nu trebuie să fie subiectul nici uneia dintre
următoarele situaţii:
a) să aibă vreun interes financiar în proiectul de parteneriat public-privat;
b) să aibă vreun interes financiar faţă de oricare
potenţial investitor interesat;
c) să fie soţ sau rudă până la gradul al IV-lea
inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoane având interese
financiare în legătură cu subiectul sau cu potenţialii investitori interesaţi;
d) să fie soţ sau rudă până la gradul al IV-lea
inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre
ofertanţi/candidaţi;
e) să fi avut în ultimii 5 ani contracte de muncă sau
de colaborare cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi ori să fi făcut parte din
consiliul de administraţie sau din oricare alt organ de conducere ori de
administraţie al acestora;
f) să deţină sau să fi deţinut părţi de interes,
părţi sociale sau acţiuni din capitalul social subscris al oricăruia dintre
ofertanţi/candidaţi;
g) să aibă orice fel de afinităţi sau simpatii
personale care i-ar putea afecta deciziile luate în procesul de selecţie;
h) să aibă vreo obligaţie personală sau debite
financiare ori de altă natură faţă de vreun investitor, care ar putea să îi
afecteze deciziile în legătură cu procesul de selecţie;
i) să nu se afle în vreun alt conflict de interese.
(8) In cazul în care unul dintre membrii desemnaţi să
facă parte din comisia prevăzută la alin. (1) constată că se află în una sau
mai multe dintre situaţiile prevăzute la alin. (7), acesta are obligaţia de a
îl informa pe preşedintele comisiei de evaluare, care va solicita de îndată
conducătorului autorităţii publice înlocuirea acestuia cu o altă persoană.
(9) Autoritatea publică va lua toate măsurile necesare
în vederea respectării de către toţi membrii comisiilor constituite pe
parcursul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat
pentru concesiunea de lucrări a condiţiilor de compatibilitate, imparţialitate
şi confidenţialitate, în vederea prevenirii oricărui conflict de interese şi
respectării principiilor prevăzute în art. 21 din Ordonanţă.
Art. 29. - (1) Persoanele desemnate să facă parte din
comisia de evaluare prevăzută la art. 28 alin. (1) vor depune o declaraţie de
imparţialitate şi una de confidenţialitate, conform modelelor prezentate în
anexele nr. 6 şi 7 la prezentele norme metodologice.
(2) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) trebuie semnate
înainte de şedinţa de deschidere a scrisorilor de intenţie şi a documentelor
ataşate acestora.
CAPITOLUL VII
Desfăşurarea selecţiei scrisorilor de intenţie şi a
documentelor ataşate depuse de către investitori
Art. 30. - In limita termenului specificat în anunţul de intenţie investitorii transmit autorităţii publice
scrisoarea de intenţie şi documentul ataşat scrisorii de intenţie în colet
sigilat, prin una dintre metodele şi în starea solicitată prin anunţul de
intenţie.
Art. 31. - Autoritatea publică are obligaţia să
păstreze securitatea şi integritatea coletelor sigilate care au fost primite
înainte de expirarea termenului limită prevăzut în anunţul de intenţie.
Art. 32. - Scrisorile de intenţie pot fi transmise prin
poştă, curier rapid sau depuse direct de un reprezentant al investitorului la
adresa prevăzută în anunţul de intenţie, cu confirmare de primire.
Art. 33. - Investitorii interesaţi îşi asumă integral
orice risc legat de prezentarea scrisorilor de intenţie în termenul, sub forma
şi în modalitatea de predare solicitate în anunţul de intenţie.
Art. 34. - (1) Scrisorile de intenţie depuse după
termenul limită fixat în anunţul de intenţie vor fi restituite expeditorului
nedeschise.
(2) Constatarea depunerii la termen a scrisorilor de
intenţie sau restituirea lor, după caz, se face de către comisia de evaluare.
Art. 35. - La data, ora şi locul stabilite în anunţul
de intenţie comisia de evaluare se întruneşte în vederea deschiderii scrisorilor
de intenţie, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai candidaţilor.
Art. 36. - Desfăşurarea procesului de deschidere a
scrisorilor de intenţie este consemnată într-un proces-verbal de şedinţă semnat
de membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţii împuterniciţi ai
candidaţilor prezenţi la şedinţă.
Art. 37. - (1) La şedinţa de
deschidere a scrisorilor de intenţie nu pot participa decât membrii
nominalizaţi în decizia de constituire a comisiei de evaluare.
(2) Reprezentarea membrilor prevăzuţi la alin. (1) de
către alte persoane nu este permisă.
Art. 38. - (1) Evaluarea
scrisorilor de intenţie se face de către fiecare membru al comisiei, pe baza
criteriilor minime de calificare şi a grilelor de punctaj aprobate de
autoritatea publică şi comunicate ofertanţilor în documentaţia pentru
elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat.
(2) Pe baza punctajelor individuale ale membrilor,
secretarul comisiei de evaluare întocmeşte punctajul de evaluare, care
reprezintă media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei fiecărui
criteriu.
Art. 39. - Examinarea scrisorilor de intenţie în afara
locului desemnat în mod expres pentru această activitate de către preşedintele
comisiei de evaluare este interzisă.
Art. 40. - (1) Membrii comisiei de evaluare sunt
obligaţi să păstreze confidenţialitatea absolută asupra oricăror documente,
date şi informaţii conţinute sau ataşate la scrisorile de intenţie.
(2) Nerespectarea confidenţialităţii prevăzute la alin.
(1) se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 41. - In termen de 60 de zile
de la data limită de depunere a scrisorilor de intenţie comisia de evaluare
este obligată să se întrunească pentru finalizarea procedurii de selecţie şi
întocmirea recomandărilor sale către autoritatea publică.
Art. 42. - Pe parcursul şedinţelor de evaluare comisia
de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt eventualele clarificări
necesare pentru evaluarea fiecărei scrisori de intenţie, precum şi perioada
acordată pentru transmiterea clarificărilor.
Art. 43. - Rezultatul evaluării şi recomandările
propuse de comisie sunt menţionate într-un raport de evaluare a scrisorilor de
intenţie, redactat şi semnat de toţi membrii comisiei de evaluare, urmând a fi
înaintat spre aprobare conducerii autorităţii publice.
Art. 44. - Raportul de evaluare prevăzut la art. 43 va
include lista investitorilor selecţionaţi şi motivele neselecţionării
celorlalţi investitori. Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu majoritatea
calificată a două treimi din numărul membrilor săi.
Art. 45. - Decizia comisiei de evaluare se aduce la cunoştinţa candidaţilor, simultan, în termen de 5 zile de
la aprobarea raportului de evaluare a scrisorilor de intenţie de către
autoritatea publică.
Art. 46. - (1) In conformitate cu prevederile
Ordonanţei, autoritatea publică trebuie să selecţioneze cel puţin 3 scrisori de
intenţie.
(2) In cazul în care condiţia stipulată la alin. (1)
nu poate fi îndeplinită, autoritatea publică este obligată să reia proiectul
numai prin iniţierea unei noi proceduri complete, conform prevederilor
Ordonanţei.
(3) Prevederile alin. (2) nu
se mai aplică în cazul în care autoritatea publică, în urma iniţierii unei noi
proceduri complete, nu a reuşit să selecţioneze cel puţin 3 scrisori de
intenţie, conform prevederilor Ordonanţei.
Art. 47. - Membrii comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie, care nu sunt de acord cu decizia
comisiei, vor menţiona în scris motivele acestei hotărâri.
Art. 48. - (1) Orice încercare a investitorilor de a
influenţa decizia unuia sau mai multor membri ai comisiei de evaluare conduce
automat la eliminarea investitorului în cauză din procesul de analiză şi
selecţie.
(2) In situaţia în care autoritatea publică constată o
încercare de viciere a rezultatelor procesului de selecţie, aceasta va lua
toate măsurile legale împotriva celui/celor vinovat/vinovaţi.
Art. 49. - Membrii comisiei de evaluare sunt
indemnizaţi de autoritatea publică într-un cuantum stabilit prin ordinul sau
decizia acesteia de numire a comisiei de evaluare, în limita sumelor prevăzute
cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice, conform prevederilor
legale în vigoare.
Art. 50. - Comisia de evaluare îşi încetează
activitatea odată cu aprobarea raportului de evaluare a scrisorilor de intenţie
de către autoritatea publică.
CAPITOLUL VIII
Acordul de proiect
Art. 51. - După încheierea
selecţiei scrisorilor de intenţie exprimate şi a documentelor ataşate,
autoritatea publică încheie câte un acord de proiect cu fiecare dintre
investitorii selecţionaţi, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţă.
Art. 52. - Acordul de proiect
defineşte precis obligaţiile şi drepturile părţilor, precum şi modalităţile de
stingere reciprocă a obligaţiilor pe durata negocierilor sau desfăşurării
procedurii de dialog competitiv.
Art. 53. - In vederea negocierii conţinutului şi formei
acordului de proiect, autoritatea publică numeşte prin dispoziţie, decizie sau
ordin, după caz, o comisie de specialişti din cadrul autorităţii publice.
Art. 54. - Clauzele acordului de proiect se negociază
de către comisia de specialişti prevăzută la art. 53, pe baza mandatului
acordat de conducerea autorităţii publice, cu fiecare dintre investitorii
selecţionaţi, plecându-se de la acordul de proiect-cadru prevăzut în anexa nr.
8 la prezentele norme metodologice.
Art. 55. - Negocierea de către comisia de specialişti a
propunerii de acord de proiect cu fiecare dintre investitorii selecţionaţi se
realizează, pe baza mandatului acordat de conducerea autorităţii publice, în
cadrul uneia sau mai multor şedinţe de negociere comune organizate de
autoritatea publică cu toţi reprezentanţii investitorilor selecţionaţi, cu
respectarea principiilor prevăzute la art. 21 din Ordonanţă, până la obţinerea unei forme unice acceptate de toţi
investitorii.
Art. 56. - După negocierea clauzelor acordului de
proiect acesta este semnat de autoritatea publică cu fiecare investitor.
Art. 57. - (1) Acordul de proiect are aplicabilitate
numai pe durata negocierii condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat
public-privat sau a dialogului competitiv, după caz.
(2) Clauzele acordului de
proiect prevăzut la alin. (1) trebuie să garanteze tratamentul egal al tuturor
participanţilor pe întreaga durată a procedurii de atribuire a contractului.
CAPITOLUL IX
Constituirea comisiei/comisiilor de negociere a
condiţiilor de realizare a proiectului sau de
dialog competitiv
Art. 58. - (1) Pentru desfăşurarea procedurii de dialog
competitiv şi pentru negocierea condiţiilor de realizare a proiectului de
parteneriat public-privat, pe baza clauzelor acordului de proiect încheiat cu
fiecare dintre investitorii selecţionaţi şi a rezultatelor studiului de
fezabilitate, autoritatea publică numeşte prin ordin sau decizie, după caz, una
ori mai multe comisii de specialişti, conform prevederilor art. 6 alin. (3) din
Ordonanţă.
(2) Pentru constituirea
comisiilor de specialişti prevăzute la alin. (1), autoritatea publică va trebui
să identifice acele persoane care au capacitatea, experienţa, probitatea şi
cunoştinţele de specialitate care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a
procesului de negociere/de desfăşurare a dialogului competitiv.
Art. 59. - Prin aceeaşi dispoziţie, decizie sau ordin
al autorităţii publice de constituire a comisiei de specialişti prevăzute la
art. 58 se desemnează şi preşedintele comisiei, care are şi calitatea de
negociator al autorităţii publice sau de conducător al comisiei de dialog
competitiv, precum şi secretarul acesteia.
Art. 60. - Secretarul comisiei participă la toate
activităţile comisiei de specialişti şi este responsabil cu toate aspectele
administrative, incluzând, dar fără a se limita la acestea, redactarea
minutelor de şedinţă şi a rapoartelor
comisiei, redactarea şi transmiterea/primirea corespondenţei.
Art. 61. - Prin decizia sau ordinul de constituire a
comisiei de specialişti prevăzute la art. 58 autoritatea publică învesteşte
nivelul de competenţă decizională şi gradul de reprezentativitate al comisiei
faţă de entităţile aflate în subordinea sau sub coordonarea autorităţii
publice, faţă de alte autorităţi şi instituţii publice şi faţă de entităţi
terţe, la un nivel suficient pentru a-şi putea îndeplini mandatul încredinţat.
Art. 62. - Pe perioada exercitării mandatului membrii
comisiei de specialişti prevăzute la art. 58 trebuie să îndeplinească
condiţiile de compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate prevăzute la
art. 28 alin. (7) şi (9) şi la art. 29.
Art. 63. - Asigurarea de către autoritatea publică a
întregii logistici necesare şi punerea la dispoziţie comisiilor prevăzute la
art. 58 a tuturor datelor şi informaţiilor disponibile negociatorilor sunt obligatorii.
Art. 64. - Pentru participarea în cadrul comisiilor de
dialog competitiv şi de negociere şi pentru activitatea desfăşurată în cadrul
acestora preşedintele, membrii comisiilor şi secretarii acestora, sunt
remuneraţi de autoritatea publică conform prevederilor art. 49.
Art. 65. - (1) Pentru întărirea capacităţilor de
negociere şi în vederea atingerii obiectivelor autorităţii publice în urma
desfăşurării procedurii dialogului competitiv, autoritatea publică poate
contracta servicii de consultanţă tehnică, economică sau juridică furnizate de
societăţi comerciale ori de consultanţi independenţi de specialitate.
(2) Selectarea serviciilor de consultanţă prevăzute la
alin. (1) se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3).
CAPITOLUL X
Desfăşurarea procedurii dialogului competitiv
Art. 66. - (1) Procedura de dialog competitiv se
desfăşoară numai în cazul în care contractul este de o complexitate deosebită,
astfel cum acesta este definit conform prevederilor art. 2 pct. 3.
(2) Contractul se atribuie în
procedura de dialog competitiv numai prin aplicarea criteriului „oferta cea mai
avantajoasă din punct de vedere economic".
Art. 67. - Pentru aplicarea procedurii de dialog
competitiv, autoritatea publică are obligaţia de a indica în documentaţia
pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului
ataşat, pe lângă informaţiile prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme
metodologice, şi motivele pentru care contractul a fost calificat ca fiind de o
complexitate deosebită, astfel cum acesta este definit conform prevederilor
art. 2 pct. 3.
Art. 68. - In vederea desfăşurării dialogului
competitiv, autoritatea publică va emite invitaţii de participare la dialogul
competitiv tuturor investitorilor care au fost selecţionaţi în urma depunerii
scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora în etapa de
selecţie.
Art. 69. - Pe durata dialogului competitiv autoritatea
publică şi comisia numită de aceasta conform prevederilor cap. IX sunt obligate să asigure
principiul egalităţii de tratament pentru toţi participanţii la proces. In
special, autoritatea publică nu are dreptul de a furniza informaţii într-o manieră
discriminatorie, care ar putea crea unora dintre candidaţii selectaţi un
avantaj asupra celorlalţi.
Art. 70. - Conform principiului
confidenţialităţii, autoritatea publică nu poate dezvălui variantele propuse de
un investitor sau orice date confidenţiale furnizate de acesta celorlalţi
investitori fără acordul scris al respectivului investitor.
Art. 71. - Pe toată durata dialogului competitiv
comisia va acţiona numai în limitele mandatului acordat de autoritatea publică.
Art. 72. - Autoritatea publică poate remunera
participanţii la procedura de dialog competitiv, modalitatea şi cuantumul
acesteia urmând a fi precizate în documentul ataşat anunţului de intenţie, în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 73. - (1) Procedura dialogului competitiv se poate
desfăşura în etape succesive pentru a se reduce numărul de variante propuse,
care urmează a fi discutate prin aplicarea criteriilor de selecţie prevăzute în
cuprinsul documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de intenţie
şi a documentului ataşat. Anunţul de intenţie, documentaţia pentru elaborarea
şi prezentarea ofertei sau acordul de proiect trebuie să menţioneze
posibilitatea autorităţii publice de a apela la această opţiune.
(2) Autoritatea publică dialoghează cu fiecare candidat
selectat despre propunerile de soluţii, în vederea identificării şi definirii
celor mai adecvate mijloace pentru satisfacerea nevoilor sale; autoritatea
publică va identifica pe cât posibil cel puţin două soluţii care răspund
nevoilor sale. De asemenea, în această etapă se discută şi toate aspectele
relaţionate contractului.
Art. 74. - Autoritatea publică va continua dialogul
până la identificarea soluţiei sau soluţiilor apte de a-i satisface nevoile,
dacă este necesar chiar în urma comparării acestora. Soluţia sau soluţiile
identificată/identificate trebuie să răspundă cerinţelor formulate de
autoritatea publică în anunţul de intenţie sau documentaţia pentru elaborarea
şi prezentarea scrisorii de intenţie şi a documentului ataşat.
Art. 75. - (1) Odată declarat închis dialogul şi după
notificarea participanţilor cu privire la aceasta, autoritatea publică le va
solicita acestora să depună ofertele finale conform prevederilor art. 85 şi 86
şi pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi identificate ca fiind viabile
în cursul dialogului.
(2) Ofertele finale vor conţine toate elementele
solicitate şi necesare în vederea realizării proiectului.
Art. 76. - Autoritatea publică are dreptul de a
solicita clarificări, detalieri şi nuanţări ale ofertei. Clarificările, detalierile
şi nuanţările sau informaţiile suplimentare solicitate nu pot aduce modificări
caracteristicilor de bază sau fundamentale ale ofertei ori ale celor conţinute
în anunţul de intenţie, ale căror variaţii pot conduce la deformarea liberei
concurenţe sau pot avea efecte discriminatorii.
Art. 77. - (1) După desfăşurarea fiecărei şedinţe de
discuţii, comisia de dialog competitiv redactează o minută
de discuţii, care cuprinde descrierea tuturor
subiectelor atinse în discuţii, precum şi rezultatele obţinute în cadrul
acestora.
(2) Minuta prevăzută la alin. (1) se semnează de
negociator, secretarul comisiei, în calitate de redactor al documentului, şi de
persoana desemnată oficial de fiecare investitor pentru acea şedinţă de
discuţii.
(3) La finalizarea dialogului competitiv comisia de
dialog competitiv elaborează procesul-verbal de discuţii, care prezintă
detaliat rezultatul acestora şi la care se ataşează toate propunerile formulate
de investitori.
CAPITOLUL XI
Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului
Art. 78. - Pe timpul procesului de negociere comisia de
negociere trebuie să atingă şi să clarifice cel puţin următoarele elemente:
a) identificarea responsabilităţilor autorităţii
publice şi ale investitorului;
b) fixarea responsabilităţilor legale ale autorităţii
publice şi ale investitorului;
c) identificarea clară a standardelor de performanţă,
a facilităţilor şi echipamentelor, precum şi a serviciilor ce urmează să fie
furnizate şi a cerinţelor de predare la sfârşitul perioadei de contract;
d) asigurarea controlului costurilor, calităţii,
serviciilor, siguranţei, relaţiilor cu comunităţile locale, precum şi controlul
cerinţelor de operare şi întreţinere;
e) împărţirea riscurilor şi beneficiilor între
investitor şi autoritatea publică;
f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care
investitorul se lichidează, devine falimentar, contravine contractului sau
subcontractelor speciale ori în cazul în care parteneriatul încetează înainte
de termen;
g) identificarea mecanismelor de urmărire a
performanţei, a calităţii serviciului şi a altor obiective ale autorităţii
publice;
h) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;
i) negocierea clauzelor de transfer al proiectului de
parteneriat public-privat către autoritatea publică;
j) problemele referitoare la forţa de muncă preluată
sau angajată pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat;
k) clauzele generale ale contractului care urmează să
fie inclus în documentaţia pentru cererea de ofertă finală;
I) modificarea, revizuirea sau
adaptarea studiilor de fezabilitate existente ori în curs de elaborare la
condiţiile de realizare propuse de investitorii participanţi la negociere şi
acceptate de autoritatea publică;
m) alte obiective stabilite de autoritatea publică.
Art. 79. - Negocierea condiţiilor de realizare a
proiectului de parteneriat public-privat, a clauzelor contractului şi a
anexelor sale se face numai în limitele mandatului acordat de autoritatea
publică şi nu poate avea ca scop obţinerea unor condiţii preferenţiale sau a
unor condiţii care ar putea defavoriza pe oricare dintre ceilalţi investitori
participanţi la procesul de negociere.
Art. 80. - (1) După desfăşurarea fiecărei şedinţe de
negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia de
negociere redactează o minuta de negociere care cuprinde descrierea subiectelor
atinse în discuţii, precum şi rezultatul obţinut în cadrul negocierii.
(2) Minuta de negociere prevăzută la alin. (1) se
semnează de negociator, de secretarul comisiei în calitate de redactor al
documentului şi de persoana desemnată oficial de investitor pentru acea şedinţă
de negociere.
(3) La finalizarea negocierilor condiţiilor de
realizare a proiectului de parteneriat public-privat, comisia de negociere
elaborează procesul-verbal de negociere, care prezintă detaliat rezultatul
final al negocierii şi condiţiile convenite cu fiecare investitor, precum şi
propunerile sale privind modul şi conţinutul pe care îl vor avea instrucţiunile
pentru prezentarea ofertei finale.
(4) Fiecare proces-verbal de negociere se prezintă
spre aprobare autorităţii publice, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
finalizării acestuia.
CAPITOLUL XII
Pregătirea instrucţiunilor pentru prezentarea
ofertei finale
Art. 81. - Instrucţiunile pentru prezentarea ofertei
finale sunt elaborate şi aprobate de autoritatea publică înainte de
distribuirea acesteia către investitori.
Art. 82. - Instrucţiunile pentru prezentarea ofertei
finale trebuie să fie astfel întocmite încât să nu restricţioneze posibilitatea
depunerii de ofertă de către toţi candidaţii selectaţi, cu excepţia cazurilor
în care o eventuală restricţionare poate fi probată de către autoritatea
publică cu argumente tehnico-economice temeinic motivate.
Art. 83. - (1) In redactarea instrucţiunilor pentru
prezentarea ofertei finale autoritatea publică va lua în considerare condiţiile
de realizare a proiectului de parteneriat public-privat convenite pe parcursul
negocierii sau al dialogului competitiv, în măsura în care:
a) nu aduc atingere principiilor tratamentului egal
şi liberei concurenţe între investitori;
b) nu reprezintă elemente de inovaţie proprii unui
singur investitor;
c) nu au ca rezultat atingerea dreptului de
proprietate intelectuală sau confidenţialitatea informaţiilor;
d) nu au ca efect modificarea substanţială a
condiţiilor enunţate în anunţul de intenţie, în documentaţia pentru elaborarea
şi prezentarea scrisorii de intenţie sau în acordul de proiect;
e) nu au ca efect distorsionarea condiţiilor normale
de concurenţă sau nu cauzează discriminare.
(2) In cazul procedurii de dialog competitiv,
instrucţiunile pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să facă referire la
soluţiile sau condiţiile tehnice convenite între părţi ori la documentele
finalizate pe parcursul dialogului competitiv.
CAPITOLUL XIII
Evaluarea ofertelor finale şi atribuirea
contractului
Art. 84. - Pentru evaluarea
ofertei finale autoritatea publică numeşte prin ordin sau decizie, după caz, o
comisie de evaluare conform prevederilor cap. IX.
Art. 85. - Cererea de ofertă finală împreună cu
instrucţiunile de prezentare a acesteia se distribuie, concomitent, de către
autoritatea publică, tuturor investitorilor implicaţi în procedură.
Art. 86. - (1) In cererea de ofertă finală prevăzută la
art. 85 autoritatea publică este obligată să comunice următoarele:
a) data, ora şi locul de prezentare a ofertelor, cu
respectarea unui termen de minimum 60 de zile de la distribuirea documentaţiei
către investitori pentru întocmirea ofertelor finale;
b) modalităţile permise pentru prezentarea ofertelor
finale;
c) criteriile de atribuire a contractului aprobate de autoritatea publică;
d) denumirea, adresa, faxul şi/sau adresa de e-mail a
compartimentului din cadrul autorităţii publice unde se transmit/depun sau,
după caz, se soluţionează contestaţiile şi instanţa competentă să soluţioneze
litigiile.
(2) Anexat la cererea de ofertă
se vor transmite următoarele documente:
a) în cazul negocierii condiţiilor generale de
realizare a proiectului de parteneriat public-privat, clauzele generale ale
contractului propus de autoritatea publică şi acceptat de toţi investitorii şi
documentele finalizate pe parcursul procedurii;
b) o copie a studiului de fezabilitate în formă
finală. Art. 87. - (1) In perioada de elaborare a ofertei finale oricare dintre investitori poate solicita
clarificări, iar autoritatea publică va transmite cu celeritate clarificările
solicitate.
(2) In cazul formulării de clarificări, autoritatea
publică va transmite setul de întrebări şi răspunsuri şi celorlalţi ofertanţi
fără însă a divulga numele investitorului care a solicitat clarificările.
Art. 88. - In limita termenului specificat în cererea
de ofertă, investitorii transmit autorităţii publice oferta finală în colet,
sigilat prin una dintre metodele şi în starea solicitată prin cererea de ofertă
finală.
Art. 89. - Autoritatea publică este obligată să
păstreze securitatea şi integritatea coletelor sigilate care au fost primite înainte
de expirarea termenului limită menţionat în cererea de ofertă finală.
Art. 90. - Ofertele finale pot fi transmise prin poştă,
curier rapid sau depuse direct de un reprezentant al investitorului la adresa
menţionată în anunţul de intenţie, cu confirmare de primire.
Art. 91. - Investitorii îşi asumă integral orice risc
legat de prezentarea ofertelor finale în termenul, sub forma şi în modalitatea
de predare solicitate în cererea de ofertă finală.
Art. 92. - (1) Ofertele prezentate la autoritatea publică
după termenul limită fixat în cererea de ofertă finală vor fi restituite
nedeschise expeditorului.
(2) Constatarea depunerii la termen a ofertelor finale
şi restituirea lor, după caz, se fac de către comisia de evaluare.
Art. 93. - La data, ora şi locul stabilite în
documentaţia de prezentare a ofertei finale comisia de evaluare se întruneşte
în vederea deschiderii ofertelor
finale, în prezenţa reprezentanţilor împuterniciţi ai
ofertanţilor.
Art. 94. - Desfăşurarea procesului de deschidere a
ofertelor finale este descrisă într-un proces-verbal de şedinţă semnat de toţi
membrii prezenţi la deschidere.
Art. 95. - (1) La şedinţa de deschidere nu pot
participa decât membrii nominalizaţi în decizia de numire.
(2) Reprezentarea membrilor prevăzuţi la alin. (1) de
către alte persoane nu este permisă.
Art. 96. - Evaluarea ofertelor finale se face de către
fiecare membru al comisiei, potrivit competenţelor şi atribuţiilor specifice,
pe baza criteriilor de atribuire a contractului aprobate de autoritatea publică
şi cuprinse în cererea de depunere a ofertelor finale şi în instrucţiunile
pentru prezentarea ofertei finale şi a grilelor de punctaj aprobate de
autoritatea publică.
Art. 97. - Pe baza punctajelor
individuale ale membrilor săi, secretarul comisiei de evaluare întocmeşte
punctajul de evaluare care reprezintă media aritmetică a punctelor acordate de
membrii comisiei fiecărui criteriu.
Art. 98. - Examinarea ofertelor finale în afara locului desemnat în mod expres pentru această activitate de
către preşedintele comisiei de evaluare este interzisă.
Art. 99. - Membrii comisiei de evaluare sunt obligaţi
să păstreze confidenţialitatea absolută asupra oricăror documente, date şi
informaţii conţinute sau ataşate la oferte.
Art. 100. - Nerespectarea confidenţialităţii absolute
atrage consecinţele stabilite de reglementările în vigoare.
Art. 101. - La finalizarea evaluării, comisia de
evaluare este obligată să se întrunească pentru desemnarea ofertei celei mai
avantajoase din punct de vedere economic care respectă criteriile tehnice
impuse de autoritatea publică şi comunicate investitorilor, precum şi a listei
care cuprinde ierarhia celorlalţi investitori.
Art. 102. - Rezultatele evaluării sunt menţionate
într-un proces-verbal de evaluare a ofertelor, redactat şi semnat de toţi
membrii comisiei de evaluare şi aprobat de autoritatea publică.
Art. 103. - Decizia comisiei de evaluare se adoptă cu
majoritate calificată (două treimi din numărul total al membrilor comisiei).
Art. 104. - (1) După aprobarea raportului de evaluare
autoritatea publică comunică tuturor investitorilor care au depus oferte
investitorul declarat câştigător şi ordinea descrescătoare a celorlalţi
investitori.
(2) Comunicarea prevăzută la
alin. (1) va include şi detaliile privind procedura de contestare a deciziei
autorităţii publice prevăzute în art. 86 alin. (1) lit. d).
Art. 105. - (1) După expirarea termenelor de contestare
a deciziei, autoritatea publică intră, dacă este cazul, în negocierea finală cu
investitorul declarat câştigător.
(2) Scopul negocierii finale este adaptarea
contractului la termenii şi parametrii ofertei declarate câştigătoare.
(3) Negocierea finală nu trebuie să modifice sau să
altereze nici una dintre caracteristicile de bază ale ofertei, parametrilor
tehnici acceptaţi, preţurilor sau obligaţiilor părţilor, precum şi ale celorlalte elemente de bază ale
proiectului.
Art. 106. - In cazul în care negocierile eşuează,
autoritatea publică va intra în negocieri cu următorul investitor clasat şi, în
caz de eşuare a negocierilor, cu următorul investitor, până la epuizarea
listei.
Art. 107. - (1) După finalizarea negocierii şi nu mai
târziu de 48 de zile de la data încheierii contractului de parteneriat
public-privat pentru concesiunea de lucrări, autoritatea publică va publica decizia
de acordare a contractului în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu art. 71 alin. (3) din Ordonanţă şi având în vedere prevederile art. 23 alin. (1) şi ale art.
24.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă
cel puţin informaţiile prezentate în anexa nr. 9 la prezentele norme
metodologice.
(3) La publicarea deciziei prevăzute la alin. (1) în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se vor utiliza formatele standard pentru
concesiunea de lucrări publice, definite de Uniunea Europeană şi în una dintre
limbile oficiale ale acesteia.
CAPITOLUL XIV
Utilizarea căilor de atac
Art. 108. - Utilizarea căilor
de atac pe cale administrativă şi/sau în justiţie se va face în conformitate cu
prevederile art. 61
alin. (3) şi ale art. 72 -79 din Ordonanţă.
Art. 109. - (1) Pentru soluţionarea contestaţiilor pe
cale administrativă autoritatea publică va numi prin ordin sau decizie, odată
cu constituirea comisiei de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a
documentelor ataşate acestora, o comisie de soluţionare a contestaţiilor
formată din 3 membri, denumită în continuare comisie.
(2) Din comisie nu pot face
parte reprezentanţii numiţi de autoritatea publică în comisia de evaluare a
scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora, în comisia de
negociere a condiţiilor de realizare a proiectului sau de dialog competitiv ori
în comisia de evaluare a ofertelor finale.
(3) Cel puţin unul dintre membrii comisiei trebuie să
aibă pregătire juridică şi cel puţin unul trebuie să fie specialist în domeniul
din care face parte obiectul licitaţiei.
(4) Pe perioada exercitării mandatului membrii comisiei
trebuie să îndeplinească condiţiile de compatibilitate, imparţialitate şi
confidenţialitate prevăzute la art. 29.
Art. 110. - Autoritatea publică are obligaţia să indice
în anunţul de intenţie denumirea, adresa, faxul şi/sau adresa de e-mail ale
compartimentului din cadrul autorităţii unde se transmit/depun sau, după caz,
se soluţionează contestaţiile.
Art. 111. - La primirea unei contestaţii înaintate pe
cale administrativă, în conformitate cu prevederile Ordonanţei, autoritatea
publică va convoca comisia în vederea soluţionării contestaţiei, potrivit
legislaţiei în vigoare.
Art. 112. - Decizia de suspendare a procedurii pentru
atribuirea contractului pentru concesiunea de lucrări se va comunica de îndată
de către autoritatea publică contestatorului, precum şi tuturor participanţilor
implicaţi în procedura pentru atribuirea contractului la data înaintării
contestaţiei.
Art. 113. - Comisia soluţionează contestaţiile cu
respectarea principiilor celerităţii şi legalităţii.
Art. 114. - In soluţionarea contestaţiei comisia va
analiza motivele invocate de contestator prin contestaţia formulată şi totodată
toate temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului
atacat, precum şi efectele aplicării acestuia. De asemenea, comisia are
competenţa ca, din oficiu, să analizeze şi să se pronunţe asupra oricăror alte
fapte sau acte privind legalitatea operaţiunilor de desfăşurare a procedurii de
atribuire a contractului pentru concesiunea de lucrări.
Art. 115. - (1) In soluţionarea contestaţiilor comisia
poate admite contestaţia şi dispune modificarea, încetarea, revocarea, anularea
sau orice alte asemenea măsuri de remediere a actelor emise de autoritatea
publică ori a altor activităţi în legătură cu acestea, în scopul conformării cu
prevederile Ordonanţei.
(2) Deciziile prin care se
soluţionează contestaţia se motivează şi se comunică părţilor, putând fi
atacate în instanţă conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
respectarea termenelor legale.
(3) Deciziile emise potrivit alin. (2) pot fi atacate, potrivit Legii nr. 554/2004, la instanţa competentă
prevăzută la art. 72 alin. (3) din Ordonanţă.
Art. 116. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din
prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1 la normele metodologice
METODOLOGIA DE CALCUL
al costului comparativ de referinţă
Prezentele norme metodologice stabilesc principiile şi
procedura de calcul al costului comparativ de referinţă şi compararea sa cu
costul proiectului, dacă acesta ar urma să fie realizat prin metoda clasică
utilizată de autorităţile publice în cazul investiţiilor publice.
Costul comparativ de referinţă reprezintă acel element
pe baza căruia autoritatea publică poate să îşi fundamenteze decizia de a
proceda la realizarea unui proiect de parteneriat public-privat.
Calculul costului comparativ de
referinţă se efectuează de autoritatea publică sau de un consultant de
specialitate selecţionat ori
numit de autoritatea publică, în conformitate cu reglementările în vigoare.
1. Definirea costului
comparativ de referinţă
1. 1. Costul comparativ de
referinţă, denumit în continuare CCR, estimează un cost ipotetic ajustat cu valoarea riscurilor de
proiect pentru cazul în care autoritatea publică ar implementa acel proiect cu
forţe şi resurse financiare proprii.
1. 2. Componentele de bază
ale CCR sunt costul primar de referinţă, neutralitatea competitivă, riscul
transferabil şi riscul reţinut.
a) Costul primar de referinţă
reprezintă acel cost de bază al proiectului în cazul soluţiei clasice de
achiziţii publice, bunurile şi serviciile fiind integral în proprietatea
autorităţii publice. Costul primar de referinţă include toate cheltuielile de
capital, costurile directe şi indirecte ale construcţiei, întreţinerii,
reparării şi furnizării serviciilor respective pentru o durată egală cu durata
parteneriatului public-privat avut în vedere.
b) Neutralitatea competitivă
reprezintă totalitatea avantajelor competitive nete ce s-ar putea genera
printr-un proiect al autorităţii publice şi care sunt rezultate din natura
proprietăţii publice. Această componentă permite o cuantificare corectă şi
echitabilă a costurilor reale pentru un proiect realizat cu resurse private.
c) Riscul transferabil reprezintă
cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect ce urmează să fie
preluate de investitor.
d) Riscul reţinut reprezintă
cuantificarea valorică a tuturor riscurilor de proiect ce urmează să fie
preluate de autoritatea publică.
2. Costul primar de
referinţă
2. 1. Elementul principal pentru calculul CCR este
reprezentat de calculul costului primar de referinţă.
2. 2. Proiectul de referinţă trebuie să reflecte
achiziţia/construcţia unui bun public în conformitate cu cele mai bune şi
eficiente metode ale autorităţii publice şi în concordanţă cu specificaţiile de
proiect şi cu standardele relevante luate în
considerare la realizarea proiectului.
2. 3. Premisa de bază a proiectului de referinţă
este aceea că autoritatea publică deţine în totalitate proprietatea şi
responsabilitatea operării şi întreţinerii proiectului respectiv.
2. 4. Costul primar de referinţă reprezintă costul de
bază la care autoritatea publică poate produce sau achiziţiona bunul public şi
serviciile aferente care constituie proiectul de referinţă.
2. 5. Costul primar de referinţă cuprinde
următoarele componente:
- costurile directe (costurile care pot fi
identificate şi alocate precis unei componente a proiectului);
- costurile indirecte (costurile care nu sunt alocate
componentelor proiectului, dar sunt generate de realizarea proiectului);
- veniturile/beneficiile
identificate care pot fi obţinute ca urmare a utilizării de către o terţă
parte.
2. 6. Pentru calculul costului primar de referinţă
se procedează în felul următor:
- identificarea tuturor costurilor materiale pe
întreaga durată de viaţă a proiectului;
- identificarea şi alocarea tuturor costurilor directe;
- identificarea şi evaluarea costurilor indirecte;
- cumularea tuturor cash flow-urilor aferente
fiecărui element de cost;
- din costul total se deduc veniturile rezultate din utilizarea de către terţi.
2. 7. Costurile directe cuprind:
- costurile directe de capital, cum ar fi: costurile
aferente proiectării, costul terenului aferent, costul materiilor prime şi
materialelor înglobate în proiect, plăţile către furnizorii externi, plăţile
pentru servicii de consultanţă, costul echipamentelor şi altele asemenea;
- costurile directe de întreţinere pe întreaga durată
de viaţă definită pentru proiect, cum ar fi: costurile de capital, necesarul de
întreţinere periodică, modernizarea investiţiei, alte cheltuieli şi investiţii
pentru noi componente în proiect şi altele asemenea;
- costurile directe de operare asociate cu
exploatarea zilnică, cum ar fi: consumurile materiale zilnice, costurile de
personal direct implicat în operare (salarii, asigurări, cursuri, cheltuieli de
transport), costurile directe de management şi altele asemenea.
2. 8. Pentru previzionarea costurilor de operare
trebuie făcută diferenţa dintre elementele de cost şi modul în care sunt
generate. Astfel, costurile fixe pe termen scurt nu depind de volumul
activităţii, costurile variabile cresc odată cu volumul activităţii, iar cele
semivariabile cresc după anumite praguri de creştere a activităţii. Proporţia
costurilor variabile în totalul costurilor va influenţa elasticitatea CCR prin
variaţia modului de operare.
2. 9. Costurile indirecte sunt alte costuri care nu
sunt direct legate de furnizarea serviciilor. Acestea pot fi costuri de operare
(costuri auxiliare cu energia, curăţenia, cheltuieli administrative - salariaţi
neimplicaţi direct în proiect, programe informatice pentru administraţie şi
altele asemenea) şi costuri de capital (angajarea parţială a echipamentului,
folosirea parţială a noilor clădiri administrative).
2. 10. Determinarea acestor costuri se poate face prin două metode:
- metoda clasică, care ia în considerare măsura în
care costul indirect contribuie ori determină serviciul respectiv; sau
- metoda bazată pe activitate, în care fiecare
activitate a procesului de producţie este apreciată în funcţie de resursele
consumate.
2. 11. Veniturile rezultate din utilizarea de către
terţi trebuie să fie scăzute din costurile operaţionale totale ale CCR. Aceste
tipuri de venituri pot apărea numai în cazul în care există deja o cerere
pentru serviciile proiectului de parteneriat public-privat, formulată din partea
terţilor contra plată, dacă există capacitatea de a furniza servicii la nivelul
cerinţelor autorităţii publice şi dacă există deja o aprobare a autorităţii
publice în acest sens.
3. Neutralitatea
competitivă
3. 1. Neutralitatea competitivă elimină avantajele nete
competitive care survin în cazul unui proiect al autorităţii publice datorită
proprietăţii publice. Aceasta permite o evaluare competentă a eficienţei între
CCR şi costurile sectorului privat prin eliminarea efectelor generate de
proprietatea publică, cuantificabile în costuri echivalente. Scopul calculării
neutralităţii competitive este dat de necesitatea eliminării distorsiunilor
care apar în alocarea
resurselor ca urmare a proprietăţii directe
a autorităţii publice.
3. 2. Neutralitatea competitivă include doar
avantajele şi dezavantajele care survin într-un proiect public şi care nu apar
în cazul unei afaceri private. Neutralitatea competitivă nu include diferenţele
de performanţă sau eficienţă care apar într-o piaţă competitivă şi ar trebui să
fie separate de diferenţele în materie de costuri aferente în cele două cazuri:
sectorul public şi sectorul privat.
3. 3. Etapele calculului neutralităţii competitive
sunt:
- identificarea efectelor
proprietăţii de stat (avantaje şi dezavantaje financiare);
- stabilirea avantajelor nete (cuantificarea valorii
nete a acestor avantaje);
- calcularea neutralităţii competitive.
3. 4. Necesitatea includerii neutralităţii
competitive rezidă în faptul că elementele acesteia au la bază diferenţe în
modul de impozitare suportat de o afacere deţinută integral de autoritatea
publică, diferenţe ce privesc reglementările aplicabile calculului de costuri
şi acordării de subvenţii.
3. 5. Regimul de taxare
poate reprezenta un cost adiţional al investitorilor, cost care poate să nu
apară în cazul unui proiect de referinţă, cum ar fi: taxe funciare, taxe
locale, impozite, taxe de timbru etc.
3. 6. Neutralitatea competitivă poate să fie şi
rezultatul faptului că proiectul de referinţă beneficiază de unele excepţii de
la prevederile cadrului legal. Aceste excepţii nu ar avea ca subiect şi
investitorii în cazul unui proiect privat similar ca dimensiune.
4. Identificarea şi
evaluarea riscurilor
4. 1. Riscul este o parte
inerentă a oricărui proiect. Evaluarea riscului presupune parcurgerea
următoarelor etape:
- identificarea tuturor riscurilor;
- cuantificarea consecinţelor riscurilor;
- estimarea probabilităţii riscurilor;
- cuantificarea financiară a
riscurilor;
- identificarea structurii de alocare a riscurilor;
- calcularea riscului transferabil;
- calcularea riscului reţinut.
4. 2. In contextul CCR, riscul reflectă potenţiale
costuri suplimentare peste costul de bază presupus în costul primar de
referinţă.
4. 3. Evaluarea riscului total în CCR poate fi
abordată independent de alocarea acestuia. Valoarea atribuită riscului în
cadrul CCR măsoară costurile estimate ale acelui risc suportat de autoritatea
publică în cazul în care proiectul urmează să fie realizat de autoritatea
publică prin sistemul clasic de achiziţie publică. De asemenea, valoarea
riscului reprezintă o estimare a ceea ce autoritatea publică ar fi dispusă să
plătească ca urmare a transferării riscului către investitori într-un aranjament de tip parteneriat public-privat.
4. 4. In mod general, riscul poate fi inclus în CCR
prin una dintre următoarele metode:
- includerea costurilor riscurilor de proiect în cash
flow-ul geneal; sau
- ajustarea ratei de actualizare a costului capitalului în vederea reflectării nivelului specific al
riscului pentru fiecare proiect.
4. 5. Principalele categorii de riscuri sunt
reprezentate de:
- riscul îndeplinirii cerinţelor specifice impuse
proiectului;
- riscul de proiectare şi construcţie;
- riscul ca cererea de utilizare să fie mai mică
decât estimările;
- riscul asociat protecţiei mediului;
- riscul de finanţare;
- riscul de apariţie a unei situaţii de forţă majoră;
- riscul operaţional şi al asigurării nivelului de
performanţă;
- riscul exploatării concesiunii;
- riscul schimbării legislative;
- riscul valorii reziduale;
- riscul uzurii morale şi al necesităţii
modernizării;
- riscul specific proiectului.
4. 6. La finalizarea identificării tuturor riscurilor
autoritatea publică trebuie să evalueze şi să cuantifice posibilele urmări ale
fiecărui risc, incluzând şi efectul oricărei succesiuni sau sincronizări a
elementelor de risc.
4. 7. Consecinţa apariţiei unui risc măsoară
diferenţa dintre nivelul de bază al costului din CCR şi noul cost generat prin
apariţia acelui risc, armonizat cu probabilitatea de apariţie a acestui risc.
4. 8. Consecinţele apariţiei riscului pot fi directe
sau indirecte. Consecinţele directe includ valoarea, timpul şi costurile ce
depăşesc nivelul de bază din costul primar de referinţă. Consecinţele indirecte
apar din interacţiunea dintre riscuri diferite.
4. 9. Toate riscurile identificate şi cuantificate
trebuie incluse în CCR.
5. Calcularea riscului transferabil
5. 1. După identificarea şi
evaluarea tuturor riscurilor materiale, fiecare risc trebuie analizat ca un
risc transferabil sau reţinut, în măsura în care poate fi transferat
partenerului privat sau reţinut de către autoritatea publică în cadrul unui
aranjament de tip parteneriat public-privat.
5. 2. Riscul inerent în exploatarea concesiunii este,
în fiecare caz, transferat concesionarului.
5. 3. In vederea calculării CCR, costul fiecărui
risc transferabil trebuie cumulat pentru obţinerea costului prezent net al
acestor riscuri ca o componentă a CCR.
5. 4. Dacă un risc transferabil este asigurabil,
valoarea acelui risc poate fi aproximată la nivelul plăţilor periodice
reprezentând prime de asigurare, valoarea acestora urmând a fi inclusă ca un
cost în structura costului primar de referinţă.
6. Calcularea riscului
reţinut
6. 1. Riscul reţinut reprezintă suma acelor riscuri
propuse a fi asumate de autoritatea publică în cadrul parteneriatului
public-privat. Aceste riscuri trebuie adăugate la valoarea proiectelor,
obţinându-se astfel costul real suportat de autoritatea publică în cadrul unui
parteneriat public-privat.
6. 2. Evaluarea riscurilor reţinute reprezintă faza
finală în construcţia unui CCR. Astfel de riscuri pot fi: schimbări în
legislaţie, riscuri induse de omisiuni în cadrul specificaţiilor de proiect,
porţiunea asumată de autoritatea publică din riscul diminuării cererii şi
altele asemenea.
6. 3. Factorii care pot diminua riscurile reţinute
sunt:
- abilitatea de a influenţa direct probabilitatea
apariţiei unui risc;
- colaborarea cu contractanţi cu reputaţie şi
utilizarea de tehnologii performante, pârghii eficiente de monitorizare şi
management al riscului, acoperirea eficientă a riscurilor prin asigurare.
6. 4. Riscurile reţinute pot fi estimate pe baza unor
pierderi anterioare sau în comparaţie cu valoarea primei de asigurare pentru un
risc echivalent.
6. 5. Toate riscurile reţinute trebuie evaluate,
cuantificate şi incluse pentru a da o valoare reală a costului suportat de
autoritatea publică. In cazul în care un risc nu poate fi evaluat obiectiv, se
va realiza o apreciere subiectivă rezonabilă.
ANEXA Nr. 2 la normele metodologice
DOCUMENTAŢIA
pentru elaborarea şi prezentarea scrisorii de
intenţie şi a documentului ataşat
I. Descrierea autorităţii
publice iniţiatoare a proiectului de parteneriat public-privat pentru
concesiunea de lucrări:
a) denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de
telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale autorităţii
publice;
b) o scurtă descriere a
autorităţii publice iniţiatoare, împreună cu atribuţiile şi responsabilităţile
sale legate de proiectul de parteneriat public-privat.
II. Cerinţele proiectului de
parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări:
a) o descriere sumară a
proiectului de parteneriat public-privat, a obiectivelor sale şi a modului în
care se încadrează în strategia şi priorităţile autorităţii publice;
b) propunerea de distribuţie a riscurilor de proiect
(anexa nr. 3, matricea de distribuţie a riscurilor);
c) detalii privind categoria şi tipurile de bunuri şi
servicii pe care trebuie să le furnizeze investitorul în cadrul proiectului de
parteneriat public-privat;
d) calendarul proiectului de parteneriat
public-privat, incluzând datele momentelor-cheie pentru implementarea proiectului;
e) restricţiile specifice identificate;
f) nivelul de finanţare din partea autorităţii
publice, atunci când este cazul;
g) solicitările autorităţii publice privind
atribuirea de lucrări unor terţe părţi în conformitate cu prevederile
Ordonanţei;
h) principiile comerciale aplicabile, incluzând
mecanismele de plată propuse în cadrul proiectului de parteneriat
public-privat, până la nivelul previzionat de autoritatea publică.
III. Criteriile minime de selecţie (capacitatea
umană, tehnică, economică şi financiară necesară pentru realizarea proiectului)
IV. Informaţii minime ce
trebuie furnizate în vederea realizării procedurii de selecţie:
a) detalii privind investitorul, incluzând detalii
despre fiecare membru al asociaţiei de investitori,
dacă aceasta este o asociere, precum şi natura şi forma relaţiei dintre
investitori şi condiţiile generale ale acordului dintre aceştia;
b) capacitatea investitorului de a îndeplini
cerinţele formulate de autoritatea publică în cadrul proiectului de parteneriat
public-privat sau, în cazul dialogului competitiv, prezentarea şi detalierea
soluţiei sau soluţiilor care în opinia investitorului ar putea satisface
cerinţele formulate de autoritatea publică;
c) informaţii privind abilităţile tehnice şi/sau
profesionale ale investitorului de a satisface cerinţele proiectului;
d) experienţa anterioară în proiecte similare;
e) capacitatea şi experienţa fiecărui membru al
asociaţiei de investitori;
f) dovada capacităţii economice şi financiare a
investitorului/a fiecărui membru al asociaţiei de investitori, precum şi
posibilele resurse financiare colaterale, dacă este cazul;
g) probitatea demonstrată a investitorului/a fiecărui
membru al asociaţiei de investitori;
h) grila de evaluare a
scrisorilor de intenţie, cu precizarea baremului de puncte de la care
scrisoarea de intenţie corespunde cerinţelor autorităţii publice şi ofertantul
este declarat selecţionat pentru etapele următoare de pregătire a proiectului;
i) dovada capacităţii investitorului
de a gestiona nivelul de risc asumat;
j) informaţii privind cerinţele de confidenţialitate -
declaraţii potrivit cărora investitorul/membrii asociaţiei de investitori nu se
află în vreun conflict de interese actual sau potenţial de care să aibă
cunoştinţă.
V. Termenii şi condiţiile
generale, care trebuie să includă cel puţin următoarele:
a) declararea faptului că autoritatea publică nu va
rambursa nici unuia dintre investitorii participanţi la selecţie costurile
realizate de aceştia ca urmare a pregătirii scrisorilor de intenţie;
b) detalii privind modul în care vor fi protejate
drepturile de proprietate intelectuală menţionate în scrisoarea de intenţie şi
anexele sale. Autoritatea publică se obligă să garanteze că informaţiile
prezentate de ofertant în scrisoarea de intenţie nu vor fi divulgate sau
folosite de autoritatea publică decât cu acordul scris al acestuia;
c) declararea faptului că autorităţii publice nu i se
poate cere şi aceasta nu are intenţia de a da nici un fel de relaţii privind
documente sau informaţii extrase din dosarele celorlalţi ofertanţi, ci numai
date referitoare la propria ofertă.
VI. Criteriile cuantificabile de atribuire a
contractului şi ponderea relativă a fiecărui criteriu ales pentru identificarea
celei mai bune oferte din punct de vedere economic
conform prevederilor art. 11 alin. (3) -(5) din normele metodologice
VII. Condiţii şi modalităţi de depunere a ofertelor:
a) formatul scrisorilor de intenţie, inclusiv limba
sau limbile în care sunt redactate ofertele;
b) adresa la care trebuie transmise/depuse scrisorile
de intenţie;
c) data, ora şi locul deschiderii ofertelor.
ANEXA Nr. 3*) la normele metodologice
MATRICEA PRELIMINARĂ DE REPARTIŢIE A RISCURILOR DE
PROIECT
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Riscuri de amplasament
|
Structură existentă
(modernizări)
|
Structurile existente sunt
inadecvate pentru a adapta dezvoltarea
|
Majorarea costurilor şi timpului necesar pentru realizarea
proiectului.
|
Investitorul o va transfera constructorului care se poate baza pe
rapoarte de expertiză tehnică în faza de proiect
|
Investitor
|
Condiţii de amplasament
|
Condiţii de sol neaşteptat
de grele
|
Majorarea costurilor şi timpului necesar pentru realizarea
proiectului.
|
Investitorul o va transfera constructorului care se poate baza pe
rapoarte de expertiză tehnică în faza de proiect
|
Investitorul şi Autoritatea
Publică, în cuantumuri stabilite la negociere.
|
Aprobări
|
Nu pot
fi obţinute toate aprobările necesare sau pot fi obţinute cu condiţionări
neaşteptate
|
Intârzieri în începerea
proiectului sau finalizarea lui şi creşterea costului proiectului
|
Inainte
de începerea proiectului, autoritatea publică face o investigare în detaliu a aprobărilor
necesare şi a investigaţiei de mediu
|
Investitorul până la o
limită rezonabilă negociată peste care costurile suplimentare cad în sarcina
autorităţii publice
|
Curăţare şi viabilizare
|
Pregătirea terenului are ca
rezultat un cost mult prea mare şi necesită un timp cu mult peste termenii contractuali
|
Majorarea
costurilor şi timpului
necesar pentru realizarea proiectului.
|
Investitorul
trebuie să fie capabil să-şi utilizeze şi să-şi mobilizeze resursele pentru a acoperi costurile
pentru curăţarea şi viabilizarea
terenului
|
Investitor
|
Titlul de proprietate
|
Risc de
creştere a costurilor şi timpului necesar pentru achiziţia de terenuri de la
proprietari şi/sau acordarea dreptului
de utilizare terenuri
|
Majorarea
costurilor şi timpului
necesar pentru realizarea proiectului.
|
Verificarea registrelor cadastrale şi luarea măsurilor necesare
pentru rezervarea terenurilor necesare proiectului.
|
Autoritatea
publică. Aceasta cunoaşte mai bine procedurile şi are atribuţii speciale de
achiziţie oferite prin lege.
|
*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Moştenire culturală
|
Risc de creştere a
costurilor şi timpului necesar ca rezultat al unor descoperiri arheologice şi/sau de patrimoniu naţional.
|
Majorarea costurilor şi timpului necesar pentru realizarea
proiectului.
|
Angajarea
de experţi pentru investigare şi stabilirea masurilor de minimizare a costurilor şi evitarea întârzierilor.
|
Autoritatea
publică. Aceasta cunoaşte mai bine procedurile legale în vigoare şi are capacitatea de a gestiona astfel de situaţii.
|
Mediu (1)
|
Amplasamentele pentru proiect prezintă un grad de contaminare necunoscut.
|
Majorarea costurilor şi timpului necesar pentru realizarea
proiectului.
|
Autoritatea
publică răspunde de activităţile desfăşurate pe terenurile sale şi
controlează procesul de supraveghere a poluării şi de penalizare a poluatorului.
|
Autoritatea
publică până la finalizarea investiţiei faţă de o contaminare preexistentă.
De la punerea în exploatare a investiţiei riscul se transferă investitorului.
|
Mediu (2)
|
Risc ca pe parcursul implementării proiectului să se producă
contaminări ale proprietăţilor adiacente cu efect asupra proprietăţilor
proiectului.
|
Costuri de decontaminare.
|
Investitorul
este obligat sa-si ia toate masurile necesare pentru evitarea unor astfel de
evenimente. Angajarea de experţi
pentru investigare şi stabilirea
masurilor de minimizare a
costurilor şi evitarea întârzierilor.
|
Investitorul.
In funcţie de natura şi costul decontaminării autoritatea publică îşi poate
asuma o parte din acest risc generat pe proprietăţile puse la dispoziţia
proiectului.
|
Disponibilitatea
amplasamentului
|
Risc ca
accesul la un amplasament să nu poată fi negociat cu proprietarul.
|
Intârziere
în implementare şi majorare
de costuri.
|
Investitorul
este obligat să-şi ia toate măsurile
necesare pentru asigurarea accesului la amplasamentele proiectului.
|
Investitorul.
|
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Riscuri de proiectare,
construcţie şi recepţie a lucrărilor proiectului
|
Proiectare
|
Riscul ca proiectul facilităţii să nu poată permite
asigurarea furnizării serviciilor
la costul anticipat.
|
Creştere pe termen lung a costurilor suplimentare sau imposibilitatea asigurării serviciilor pe termen lung.
|
Investitorul prin proiectant care poartă responsabilitatea proiectării. In aceste cazuri autoritatea publică
are dreptul de a reduce plăţile în cadrul proiectului sau de a reduce dreptul
investitorului la încasări directe.
|
Investitorul
cu excepţia cazurilor în
care autoritatea publică a
dispus modificări în proiect.
|
Construcţie
|
Riscul
de apariţie a unui eveniment
pe durata construcţiei,
eveniment care conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timp şi la costul estimat.
|
Intârziere în implementare
şi majorare de costuri.
|
investitorul,
în general, va intra
într-un contract cu durată şi valoare fixe. Constructorul trebuie să aibă
resursele şi capacitatea tehnică de a se încadra în condiţiile de execuţie.
|
Investitorul.
|
Recepţie investiţie
|
Riscul
este atât fizic cât şi operaţional şi se referă la întârzierea efectuării
recepţiei investiţiei
|
Consecinţe
pentru ambii parteneri. Pentru investitor şi finanţatorii săi venituri
întârziate şi profituri pierdute Pentru autoritatea publică întârzierea
începerii furnizării serviciilor
cerute.
|
Autoritatea publică nu va efectua nici un fel de plată până la recepţia
investiţiei şi începerea furnizării serviciilor cerute.
|
Investitorul.
Autoritatea publică se poate obliga să coopereze şi să faciliteze prezenţa
promptă a reprezentanţilor săi la procedurile de recepţie.
|
Finanţator şi finanţare.
|
Dobânzi pe parcursul
investiţiei
|
Riscul ca dobânzile
aplicabile să se schimbe
modificând parametrii
financiari ai ofertei
|
Creşterea - scăderea
costurilor proiectului.
|
In contractul de parteneriat
public-privat pot fi Incluse prevederi cu privire la acest risc.
|
Investitorul.
|
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Finanţator incapabil
|
Riscul
ca investitorul să devină insolvabil sau să fie dovedit ca fiind
necorespunzător sau furnizarea serviciilor să necesite o finanţare mai mare
decât cea estimată de investitor.
|
Nerealizarea
serviciilor cerute de autoritatea publică şi pierderi pentru participanţii la
investiţie.
|
0 corectă şi aprofundată
analiză a resurselor financiare prezentate de investitor (angajamentele finanţatorului). Garantarea de către investitor a
realizării investiţiei (Garanţie bancară de bună execuţie).
|
Investitorul.
|
Finanţare indisponibilă
|
Riscul
ca investitorul să nu poată asigura resursele financiare şi de capital atunci
când trebuie şi în cuantumuri
suficiente.
|
Lipsa
finanţării pentru continuarea sau finalizarea investiţiei
|
Autoritatea publică va analiza cu mare
atenţie angajamentele financiare ale investitorului şi concordanţa cu
programarea investiţiei.
|
Investitorul.
|
Modificări de taxe.
|
Riscul ca pe parcursul proiectului
regimul de impozitare genera! să se schimbe în defavoarea investitorului.
|
Impact
negativ asupra veniturilor financiare ale investitorului.
|
Veniturile investitorului
trebuie să permită acoperirea diferenţelor nefavorabile, pana la un cuantum stabilit intre parti prin contract. Peste acest
cuantum, diferenţa va fi suportată de autoritatea publica, din surse legal
constituite cu aceasta destinaţie.
|
Investitorul
şi Autoritatea publică.
|
Finanţare suplimentară
|
Datorită
schimbărilor de legislaţie, de politică sau de altă
natură necesită finanţări suplimentare pentru reconstrucţie, modificare, re-echipare, etc.
|
Investitorul
nu poate suporta financiar
consecinţele schimbărilor.
|
Investitorul
poate acoperi o parte din
re-finanţare în limita
resurselor disponibile. Partea rămasă neacoperită trebuie suportată de autoritatea publică
|
Investitorul şi Autoritatea
publică în limita părţii neacoperite
de investitor.
|
Profituri de re-finanţare
|
Finalizarea
investiţiei se face la un
cost mai mic decât cel
iniţial.
|
Schimbare
profitabilă în finanţarea proiectului.
|
Autoritatea
publică trebuie să se asigure că investitorul nu poate profita exclusiv de acest risc favorabil.
|
Investitorul. Autoritatea publică va participa limitat la aceasta (în special la reducerea
angajamentelor proprii şi
eventual la profit).
|
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
|
Operare
|
Resurse la intrare
|
Riscul
ca resursele necesare să coste mai mult decât s-a anticipat sau nu au o
calitate corespunzătoare sau sunt indisponibile în cantităţile necesare.
|
Creşteri
de cost şi în unele cazuri efecte negative asupra calităţii serviciilor furnizate.
|
Investitorul poate gestiona
riscul prin contracte de furnizare
pe termen lung cu clauze specifice privind asigurarea calităţii furniturilor. In parte aceasta poate fi rezolvată şi din faza de proiectare.
|
Investitorul
|
Intreţinere şi reparare
|
Calitatea proiectării şi/sau
a lucrărilor să fie
necorespunzătoare
având ca rezultat creşterea peste anticipări a costurilor de întreţinere şi
reparaţii
|
Creşterea costului cu efecte
negative asupra serviciilor furnizate.
|
Investitorul poate gestiona
riscul prin contracte pe termen lung corespunzător calificaţi şi având capacităţi materiale şi resurse suficiente.
|
Investitorul
|
Schimbarea cerinţelor
autorităţii publice în afara limitelor
agreate prin contract.
|
Autoritatea publică schimbă
cerinţele după semnarea contractului.
|
Schimbarea cerinţelor pe
timpul realizării investiţiei
conduce (a modificarea proiectului
iar după recepţie la creşterea costurilor de capital.
|
Autoritatea publică poate defini cât mai
exact cerinţele sale încă din faza de pregătire a proiectului.
|
Autoritatea publică
|
Operare
|
Riscul
ca operatorul să nu corespundă financiar sau să nu poată furniza serviciile conform contractului.
|
Imposibilitatea
furnizării serviciului.
|
Autoritatea publică
examinează în detaliu capacitatea investitorului şi a fiecărui membru al
asociaţiei.
|
Investitorul
este responsabil în totalitate cu îndeplinirea clauzelor contractului de
parteneriat public-privat privind condiţiile de operare.
|
Soluţii tehnice vechi sau inadecvate.
|
Riscul
ca soluţiile tehnice propuse sa nu fie corespunzătoare tehnologic pentru a
asigura realizarea proiectului.
|
Venitul investitorului scade
sub datele de închidere financiară
a proiectului având ca
rezultat pierderi. Autoritatea
publică nu primeşte serviciile cerute.
|
Investitorul
poate negocia cu autoritatea
publică resurse de rezervă pentru acoperirea eventualelor dezvoltări tehnologice. Limita resurselor de rezerva
ce pot fi negociate de investitor va fi stabilita prin decizia autorităţii publice.
|
Investitorul
cu excepţia cazurilor în
care contractul de parteneriat public-privat prevede rezerve pentru astfel de
cazuri.
|
Categoria
de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare
preferată
|
Piaţă
|
Inrăutăţirea
condiţiilor economice generate
|
Riscul
producerii unor schimbări fundamentale şi neaşteptate în condiţiile
economice generale care pot conduce la reducerea cererii pentru lucrările contractate.
|
Venituri sub proiecţii.
|
Investitorul
va încerca să negociezecondiţii contractuale care să-i asigure
condiţiile de acoperire a riscului.
|
Investitorul cu excepţia cazurilor în care
autoritatea publică acceptă
prin contract plăţi suplimentare.
|
Schimbări
competitive
|
Riscul
ca o altă investiţie deja existentă să fie extinsă/schimbată
sau să fie re-tarifată astfel încât competiţia pentru facilitate să crească.
|
Consecinţe asupra
veniturilor
|
Investitorul va încerca să redreseze financiar împotriva schimbărilor ce afectează în mod discriminatoriu proiectul, determinate de competiţia autorităţii
publice (existentă sau nouă)
|
Investitorul,cu excepţia
cazului în care autoritatea
Publică repară schimbările
discriminatorii
|
Competiţie
|
Riscul
apariţiei pe piaţă a competitorilor în furnizarea serviciilor proiectului.
|
Venituri
sub proiecţii datorate necesităţii reducerii preţurilor şi/sau reducerea
cererii datorită concurenţei.
|
Investitorul trebuie să analizeze cu atenţie
condiţiile de piaţă. Autoritatea publică trebuie să se abţină de la măsuri
care afectează piaţa.
|
Investitorul
cu excepţia cazurilor în care
autoritatea publică se
angajează să compenseze pierderile investitorului.
|
Schimbări
demografice
|
O schimbare demografică sau
socioeconomică afectează cererea pentru serviciul contractat
|
Venituri
sub proiecţiile financiare anterioare.
|
Investitorul
are datoria să prevadă în calculele sale eventuale modificări de
venituri.
|
Investitorul în totalitate sau parţial dacă autoritatea publică a
convenit anterior.
|
Inflaţia
|
Valoarea plăţilor în timp
este diminuată de inflaţie.
|
Diminuarea
în termeni reali a veniturilor din proiect.
|
Investitorul va căuta un mecanism corespunzător pentru compensarea inflaţiei. Autoritatea publică va avea
grijă ca investitorul să nu beneficieze de supra-compensări sau sa
beneficieze de plăţi duble.
|
Investitorul îşi asumă riscul
Pentru metodologia de indexare.
Autoritatea publică participă în
Limita indexării convenite.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Categoria de
risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Risc legal şi de politică
a autorităţii publice
|
Retragerea sprijinului
complementar
|
Dacă facilitatea se bazează
pe un sprijin complementar autoritatea publică va retrage acest
sprijin afectând negativ proiectul
|
Consecinţe asupra veniturilor
|
Investitorul va încerca să redreseze financiar proiectul după schimbările ce afectează în mod discriminatoriu
proiectul, în special în
cazul proiectelor în care
utilizatorul plăteşte, unde veniturile sunt direct afectate.
|
Autoritatea
publică dacă schimbarea discriminează proiectul
|
|
Schimbări legislative/de
politică (1)
|
riscul
schimbărilor legislative şi al politicii
autorităţii publice care
nu pot fi anticipate la semnarea
contractului şi care sunt adresate direct, specific şi exclusiv proiectului ceea ce conduce la
costuri de capital sau
operaţionale suplimentare din
partea investitorului
|
0 creştere semnificativă în costurile
operaţionale ale investitorului şi/sau necesitatea de a efectua
cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor schimbări
|
Autoritatea publică poate să
reducă răspunderea pentru astfel de schimbări prin monitorizarea şi limitarea
(acolo unde este căzul) schimbărilor care ar putea avea astfel de efecte sau consecinţe asupra
proiectului. Investitorul va realiza schimbările în aşa manieră încât efectul
financiar asupra autorităţii publice să fie minimizat.
|
Autoritatea publică deşi părţile pot să
împartă consecinţele creşterii costurilor de capital într-un mod acceptat, de exemplu, investitorul
poate acoperi un procent din aceste costuri, până la o anumită limită, după care vor fi
acoperite de către autoritatea publică.
|
|
Schimbări legislative/de
politică (2)
|
Schimbare
în legislaţie sau politica autorităţii publice care nu
poate fi anticipată la semnarea
contractului, care este
generală (nu specifică proiectului) în aplicarea sa şi care determină o creştere
a costurilor de capital şi/sau consecinţe substanţiale asupra costului operaţional din partea investitorului
|
0 creştere semnificativă în costurile
operaţionale ale investitorului şi/sau necesitatea de a efectua cheltuieli de capital pentru a putea răspunde acestor
schimbări sau acesta este obligat să efectueze o creştere prestabilită a costurilor operaţionale pentru a se adapta
schimbărilor
|
Autoritatea publică poate diminua riscurile prin excluderea schimbărilor ca cele legate de taxe sau cele pentru care investitorul este compensat pe baza unei
ajustări cu indicele Preţurilor de Consum şi numai în baza unei "sume semnificative"
pre-agreate
|
Autoritatea publică deşi părţile pot să
împartă consecinţele creşterii costurilor de capital într-un mod acceptat, de exemplu, investitorul poate
acoperi un procent din aceste costuri,
până la o anumită limită, după care vor fi acoperite de către autoritatea
publică.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Categoria de risc
|
Descriere
|
Consecinţe
|
Eliminare
|
Alocare preferată
|
Reglementarea
|
Existenţa
unui cadru statutar de reglementări care vor afecta investitorul.
|
Efect
asupra costurilor şi
veniturilor
|
Investitorul
evaluează sistemul de reglementări şi ia masurile necesare
|
Investitorul
|
Activele proiectului
|
|
|
|
|
Depreciere
tehnica
|
Riscul ca deprecierea tehnică să fie mai mare decât cea prevăzută
|
Creşterea costurilor de retehnologizare.
|
Investitorul ia măsurile pentru evitare.
|
Investitorul
|
Forţă majoră
|
|
|
|
|
Forţă majoră
|
Riscul ca forţa majoră, astfel cum este definită
prin lege, să împiedice
realizarea contractului.
|
Pierderea
sau avarierea activelor
proiectului şi pierderea posibilităţii ca investitorul să obţină venituri.
|
Investitorul
ia măsuri de asigurare a
activelor proiectului şi
urmăreşte repararea sau înlocuirea
în cel mai scurt timp posibil.
|
Investitorul îşi asumă riscul de pierdere-avariere a activelor proiectului şi riscul de pierdere
financiară. Autoritatea publică asigură continuarea serviciului prin măsuri
alternative finanţate pe risc
propriu sau pe baza redirecţionării plăţilor în cadrul serviciului iniţial.
|
Profitabilitatea proiectului
|
|
|
|
|
Proiectul se dovedeşte mai profitabil decât previziunile realizate iniţiat.
|
Riscul ca balanţa venituri-cheltuieli să difere
semnificativ faţă de previziuni.
|
Supra-profituri în favoarea investitorului
|
Autoritatea
publică trebuie să includă mecanisme de repartizare echitabilă a profiturilor obţinute peste
limita luată în calcul la
stabilirea proiecţiilor financiare.
|
|
ANEXA Nr. 4 la normele metodologice
F O R M A T U L - C A D R U al anunţului de intenţie
1. Denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon,
telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale autorităţii publice
2. 1. Locaţia realizării proiectului de parteneriat
public-privat pentru concesiunea de lucrări
2. 2. Subiectul concesiunii de lucrări; natura şi
întinderea serviciilor
3. 1. Data limită de transmitere a scrisorilor de
intenţie şi a documentului ataşat scrisorii de intenţie
3. 2. Adresa la care aceste documente trebuie
transmise
3. 3. Limba sau limbile în care trebuie redactate
aceste documente
3. 4. Denumirea şi adresa
serviciului/compartimentului din cadrul autorităţii publice de la care se poate
obţine un exemplar din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi
modalitatea de obţinere a exemplarului respectiv
3. 5. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea
acestui exemplar (unde este cazul)
3. 6. Data limită pentru solicitarea clarificărilor
4. Criteriile minime de selecţie (condiţiile umane,
tehnice, economice şi financiare)
5. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului
de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări (negociere sau
dialog competitiv)
6. Criteriile de atribuire a contractului de
parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări (cea mai avantajoasă
ofertă din punct de vedere economic)
7. Dacă este cazul, procentul minim de lucrări care pot fi subcontractate
8. Data transmiterii anunţului de intenţie către
instituţiile abilitate, în vederea publicării
9. 1. Denumirea, adresa, numărul de telefon,
telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în
soluţionarea litigiilor (apărute în urma contestaţiilor)
9. 2. Informaţii cu privire la termenul limită de
depunere a contestaţiilor sau, dacă este cazul, denumirea, codul fiscal,
adresa, numărul de telefon, telegraf, telex, telefax şi/sau adresa de e-mail
ale serviciului de unde se poate obţine această informaţie.
ANEXA Nr. 5 la normele metodologice
INFORMAŢIILE care trebuie să apară în anunţurile de intenţie ale concesionarilor
care nu sunt autorităţi contractante
1) a) Locul realizării
b) Natura şi domeniul serviciilor, caracteristicile
generale ale lucrărilor
2. Timpul limită impus pentru finalizarea lucrărilor
3. Numele şi adresa entităţii de la care se pot
solicita clarificări şi documente suplimentare
4. a) Termenul limită de depunere a scrisorilor de
intenţie si/sau a ofertelor finale
b) Adresa la care acestea vor fi trimise
c) Limba/limbile în care acestea trebuie redactate
5. Garanţii solicitate
6. Condiţiile economice şi tehnice care trebuie să
fie îndeplinite de contractor
7. Criteriile care vor fi aplicate în atribuirea
contractului
8. Data publicării anunţului.
ANEXA Nr. 6 la normele metodologice
DECLARAŢIE
DE IMPARŢIALITATE
Subsemnatul.............................................................................................................................................................,
(numele, prenumele, datele de identificare)
angajat al..................................................................................................................................................................,
(se înscriu denumirea şi
adresa)
declar pe propria răspundere că:
—
nu am nici un interes financiar în proiectul de
parteneriat public-privat ....................................................
……………………………………………………………………………………………………………………..,
(denumirea proiectului)
—
nu am nici un interes financiar faţă de oricare
potenţial investitor interesat în proiectul
de parteneriat public-privat
.....................................................................................................................................
(denumirea
proiectului)
- nu sunt soţ sau rudă până la gradul al IV-lea
inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu nici o persoană având
interese financiare în legătură cu subiectul sau cu potenţialii investitori
interesaţi;
- nu sunt soţ sau rudă până la gradul al IV-lea
inclusiv ori afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre
ofertanţi/candidaţi;
- nu am şi nu am avut în ultimii 5 ani contracte de
muncă sau de colaborare cu oricare dintre ofertanţi/candidaţi şi nu fac parte
din consiliul de administraţie ori din oricare alt organ de conducere sau de
administraţie al acestora;
- nu deţin părţi de interes, părţi sociale sau
acţiuni din capitalul social subscris al oricăruia dintre ofertanţi/candidaţi;
- nu am nici un fel de afinităţi sau simpatii
personale care mi-ar putea afecta deciziile luate în procesul de selecţie;
- nu am nici o obligaţie personală sau debite
financiare ori de altă natură faţă de nici un investitor, care ar putea să îmi
afecteze deciziile în legătură cu procesul de selecţie;
- nu mă aflu în vreun alt conflict de interese.
Mă angajez să prezint o nouă declaraţie care să
prezinte în detaliu orice conflict, conflict potenţial sau conflict aparent,
care ar putea apărea pe parcursul procesului pentru care am fost nominalizat,
de îndată ce o astfel de situaţie s-ar ivi. In această situaţie fiind, mă
angajez să accept orice măsură dispusă de autoritatea publică ce m-a
nominalizat, inclusiv înlocuirea mea.
Semnătura ...............................
Data .........................................
ANEXA Nr. 7 la normele metodologice
DECLARAŢIE
DE CONFIDENŢIALITATE
Subsemnatul..............................................................................................................................................................
(numele, prenumele, datele de identificare)
membru în comisia
...................................................................................................................................................
(tipul comisiei din care face
parte: comisia de evaluare a scrisorilor de intenţie şi a documentelor ataşate acestora/comisia de negociere a condiţiilor de
realizare a proiectului/comisia de desfăşurare a dialogului competitiv, comisia de soluţionare a contestaţiilor)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
(se denumeşte proiectul)
declar pe propria răspundere următoarele: (... )
Prin informaţie înţeleg orice dată, document, grafic,
hartă, planuri de execuţie, programe de calculator, baze de date şi altele
asemenea stocate prin orice mijloc şi, de asemenea, orice informaţie pusă la
dispoziţie de autoritatea publică sau de investitor în legătură directă ori
indirectă cu proiectul sau cu activitatea autorităţii publice.
Voi trata orice informaţie la care am acces sau mi-a
fost dată ori adusă la cunoştinţă drept secretă şi confidenţială şi nu o voi
transmite nici unei terţe părţi.
Această obligaţie nu se aplică în cazul în care
transmiterea se face ca o consecinţă a unei obligaţii legale în vigoare.
Informaţiile pe care le deţin le voi folosi în unicul
scop de a îndeplini obiectivele pentru care a fost constituită comisia din care
fac parte.
Mă angajez să nu copiez, să nu multiplic şi să nu
reproduc informaţia şi să nu permit persoanelor din afara comisiei de evaluare
să intre în contact cu informaţia şi voi lua toate măsurile rezonabil posibile
pentru a împiedica accesul la informaţia aflată sub controlul meu, precum şi
copierea acesteia.
Voi restitui imediat, la cererea autorităţii publice,
toate informaţiile secrete sau confidenţiale aflate în posesia ori sub
controlul meu.
Voi informa imediat autoritatea publică dacă am
cunoştinţă despre orice acces neautorizat la orice informaţie şi modul în care
a avut loc acest acces.
Dau prezenta declaraţie de confidenţialitate pe propria
răspundere, cunoscând prevederile legale române cu privire la
confidenţialitatea şi păstrarea secretului informaţiei.
Numele şi prenumele
................................................
Data ............................................................................
Semnătura
..................................................................
ANEXA Nr. 8 la normele metodologice
ACORD DE PROIECT-CADRU
Prezentul acord intră în vigoare la data ...................... şi
este încheiat între
............................................................
[autoritatea publică
(denumire, adresă, reprezentare),
denumită în continuare Autoritate
publică]
şi ...............................................................................................................................................................................
[investitorul sau reprezentantul asociaţiei de investitori
(denumirea, adresa, reprezentarea), denumit/denumită în continuare Investitor]
Entităţile menţionate mai sus vor fi denumite în mod
colectiv părţi sau în mod individual parte.
Având în vedere că:
A. Autoritatea publică este decisă să realizeze ....................................................................................................;
se nominalizează proiectul, denumit în continuare Proiectul
B. Autoritatea publică intenţionează ca Proiectul să
fie realizat pe baza unui contract de parteneriat public-privat pentru
concesiunea de lucrări, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 16/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, (Ordonanţa), şi în acest scop a
selecţionat un număr de potenţiali investitori care, în opinia sa şi pe baza
documentelor furnizate pe propria răspundere de investitorii interesaţi, sunt
capabili de realizarea Proiectului, printre aceştia numărându-se şi
Investitorul;
C. Investitorul, în numele şi asumându-şi
responsabilitatea solidar cu oricare şi cu toţi partenerii şi subcontractanţii
săi, enumeraţi în anexa... la prezentul acord, precum şi cu alţi parteneri sau
subcontractanţi care ar putea fi atraşi în realizarea Proiectului, este
pregătit să procure sursele financiare şi tehnice pentru a realiza Proiectul;
D. In scopul realizării Proiectului Investitorul este
pregătit să intre în negociere/dialog competitiv cu Autoritatea publică, în
vederea clarificării condiţiilor generale tehnice, economice şi financiare care
să permită prezentarea unei oferte finale de realizare a Proiectului, care
urmează să fie comparată cu ofertele prezentate de ceilalţi investitori
selecţionaţi în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat
pentru concesiunea de lucrări având ca scop realizarea Proiectului în
condiţiile cerute de Autoritatea publică,
părţile convin următoarele:
1. Responsabilităţile Autorităţii publice Autoritatea
publică se angajează:
a) să realizeze pe cheltuiala sa un studiu de
fezabilitate care să reprezinte baza încheierii unui contract de parteneriat
public-privat pentru concesiunea de lucrări (dacă studiul de fezabilitate nu
este deja disponibil);
b) să furnizeze Investitorului spre consultare
rapoartele intermediare şi raportul final al studiului de fezabilitate;
c) să numească membrii comisiei de negociere a
condiţiilor tehnice, comerciale/financiare şi legale ale proiectului ori să
numească membrii comisiei pentru desfăşurarea procedurii de dialog competitiv;
d) să faciliteze accesul Investitorului la orice date,
informaţii, studii, statistici şi, în general, la orice document care, în
opinia Autorităţii publice, ar putea clarifica oricare dintre aspectele
tehnice, economice şi financiare ale Proiectului;
e) să întreprindă toate măsurile pe care le consideră
necesare pentru bunul mers al negocierilor/al procedurii de dialog competitiv;
f) să respecte
confidenţialitatea absolută pe parcursul negocierilor sau al procedurii de
dialog competitiv şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de autor
generate de propunerile sau soluţiile oferite de Investitor;
g) să asigure tuturor investitorilor selecţionaţi pe
perioada negocierilor sau a dialogului competitiv tratament egal,
imparţialitate şi transparenţă în atribuirea contractului, conform principiilor
enunţate în Ordonanţă.
2. Responsabilităţile Investitorului Investitorul
se obligă:
a) să desemneze echipa de specialişti care să acopere
aspectele tehnice, comerciale/financiare şi legale ale Proiectului şi întinderea
mandatului acestei echipe cu privire la procedura de negociere sau de dialog
competitiv;
b) să desfăşoare procedura de negociere sau de dialog
competitiv cu bună-credinţă şi în limita timpului fixat/convenit (durata se
convine de către Autoritatea publică împreună cu toţi investitorii
selecţionaţi);
c) să procure şi/sau să pună la dispoziţie Autorităţii
publice, la cererea acesteia sau din proprie iniţiativă, toate documentele
disponibile care ar putea fi cerute de Autoritatea publică pentru clarificarea
oricărui punct din cadrul procedurii de negociere sau de dialog competitiv;
d) să pună la dispoziţie Autorităţii publice toate
rezultatele vizitelor sale pe teren, măsurători, inspecţii şi în general toate
datele care, în opinia sa, ar putea întregi imaginea Proiectului;
e) să respecte confidenţialitatea pe parcursul
negocierilor şi să protejeze, atunci când este cazul, drepturile de proprietate
intelectuală generate de propunerile sau de soluţiile oferite de Autoritatea
publică;
f) să restituie toate studiile, documentele,
rapoartele sau altele asemenea puse la dispoziţia sa de Autoritatea publică;
g) să informeze imediat şi în scris Autoritatea
publică despre orice modificare a statutului său sau al asociaţilor şi
subcontractanţilor săi, a poziţiei sale financiare, a apariţiei unui conflict
de interese şi, în general, a oricărei şi tuturor situaţiilor care aduc
schimbarea elementelor incluse în scrisoarea de intenţie sau care ar prejudicia
în vreun fel continuarea negocierilor ori a procedurii de dialog competitiv.
3. Durata Acordului de proiect
3. 1. Acest acord de proiect intră în vigoare la data
semnării şi încetează în mod automat la data la care Autoritatea publică a
solicitat Investitorului oferta sa finală.
4. Alte clauze
Alte clauze, stabilite în condiţiile legii
(Se introduc orice alte clauze considerate necesare. )
5. Clauze speciale
5. 1. Autorităţii publice nu
i se poate cere rambursarea nici unui cost, asociat direct sau indirect în
legătură cu îndeplinirea prezentului acord de proiect.
5. 2. Toate informaţiile, studiile, documentele,
sintezele, programele de computer, graficele, prezentările, hărţile, planurile
şi altele asemenea, puse la dispoziţie Investitorului de către Autoritatea
publică, sunt şi rămân proprietatea exclusivă a Autorităţii publice. Copierea,
multiplicarea şi distribuirea lor de către Investitor prin orice mijloace este
strict interzisă.
6. Limba şi legea Acordului de proiect
Limba care guvernează Acordul de proiect este limba
română.
7. Legea care guvernează Acordul de proiect este
legea română.
Prin prezenta părţile au încheiat acest acord de
proiect, după cum urmează:
Pentru şi în numele Autorităţii
publice, Pentru şi în numele
Investitorului,
…………………………………………
………………………………………
(semnătura)
(semnătura)
Data .................................
ANEXA Nr. 9 la normele metodologice
INFORMAŢIILE
care trebuie să apară în decizia de acordare a
contractelor de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări
1. Denumirea, codul fiscal şi adresa autorităţii
publice
2. Procedura aplicată pentru atribuirea contractului
de parteneriat public-privat pentru concesiunea de lucrări publice
3. Data semnării contractului de concesiune
4. Criteriile utilizate pentru atribuirea contractului
5. Numărul investitorilor selecţionaţi şi numărul de
oferte finale primite
6. Denumirea (numele) şi adresa ofertantului
câştigător
7. Descrierea sumară a proiectului de parteneriat
public-privat
8. Durata preconizată a contractului
9. Totalul investiţiei preconizate
10. Contribuţia autorităţii publice, dacă este cazul
11. Valoarea şi partea din contract care urmează să
fie subcontractată (unde este cazul)
12. Denumirea şi adresa organismului responsabil cu
soluţionarea contestaţiilor
13. Informaţii exacte în legătură cu termenele
limită de depunere a contestaţiilor sau numele, adresa, numărul de telefon şi
adresa de e-mail ale organismului de unde se pot obţine toate aceste informaţii
14. Alte informaţii
15. Data publicării anunţului de intenţie în
Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, şi în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, dacă este cazul
16. Data notificării
deciziei de acordare a contractului către participanţii la procedura de
atribuire a contractului de parteneriat public-privat pentru concesiune de
lucrări