HOTARARE Nr. 875 din 28 iulie 2005
privind aprobarea Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare
profesionala continua, 2005 - 2010
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 747 din 17 august 2005
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1
Se aproba Strategia pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala
continua, 2005 - 2010, prevazuta in anexa care face parte integranta din
prezenta hotarare.
Art. 2
Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale cu
atributii in domeniu vor actiona pentru realizarea prevederilor cuprinse in
strategia prevazuta la art. 1.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul muncii,
solidaritatii sociale si familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
STRATEGIA
pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua, 2005 - 2010
INTRODUCERE
Acest document stabileste Strategia pe termen scurt si mediu pentru FPC in
Romania avand in vedere indeplinirea obiectivului strategic Lisabona: Uniunea
Europeana sa devina pana in 2010 "cea mai competitiva si dinamica economie
bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila, cu
locuri de munca mai bune si mai multe si o mai mare coeziune sociala." In
acest context, invatarea pe tot parcursul vietii ar trebui abordata ca o
necesitate obiectiva impusa de tranzitia catre o economie si o societate bazate
pe cunoastere.
Strategia urmareste dezvoltarea unui sistem de formare profesionala
continua, transparent si flexibil, care sa asigure cresterea ocupabilitatii,
adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor
companiilor de forta de munca calificata.
Este important sa investim in formarea profesionala continua.
Transformarile economice din ultimul timp si noile oportunitati aparute
solicita din partea fiecarei persoane un efort de adaptare si, in special, de
construire a propriilor calificari pe baza "blocurilor" de cunostinte
dobandite in momente de timp si situatii diferite. Educatia si formarea
profesionala, indiferent daca se desfasoara in cadrul unui sistem formal, la
locul de munca sau in mod informal, reprezinta pentru fiecare cheia evolutiei
in cariera si a dezvoltarii personale.
Strategia a fost elaborata avand in vedere tinta de la Lisabona - nivelul
mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie,
pana in 2010, de cel putin 12,5% pentru populatia adulta (grupa de varsta 25 -
64 ani) - in concordanta cu Programul de guvernare 2005 - 2008, care prevede ca
obiectiv major al politicii educationale si de formare profesionala investitia
in capitalul uman ca fiind investitia cea mai profitabila pe termen lung.
Problema formarii profesionale continue este importanta pentru sustinerea
transformarii fortei de munca, fiind principalul instrument prin care aceasta
se poate adapta la noi cerinte, facilitand astfel mobilitatea intre diferite
sectoare de activitate.
Acumularea de cunostinte si abilitati permite imbunatatirea pozitiei pe
piata muncii, ducand in acelasi timp si la cresterea productivitatii.
Schimbarile rapide in toate domeniile determina un spectru al nevoilor de noi
competente mult mai dinamic. Investitia in formare aduce beneficii atat
persoanei cat si intregii societati.
Orientarea catre o societate bazata pe cunoastere presupune investitii in
dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a incuraja angajatii sa dobandeasca
noi competente si sa accepte mobilitatea ocupationala. In acelasi timp, este
important sa se promoveze calitatea ofertei de formare si sa se asigure
relevanta acesteia in raport cu abilitatile, cunostintele si nevoile persoanei.
Altfel, exista riscul demotivarii participantilor la formare precum si al
irosirii banilor si timpului investit.
Se doreste o schimbare a mentalitatii in ceea ce priveste formarea
profesionala, in sensul cresterii gradului de constientizare cu privire la
importanta invatarii continue, a gradului de motivare pentru largirea
cunostintelor si dezvoltarea competentelor persoanelor.
In acest document subliniem directiile de actiune pentru realizarea
scopurilor propuse, unele adresandu-se stimularii ofertei de formare iar altele
cererii de formare.
In acest moment, in domeniul formarii profesionale continue sunt implicate
o diversitate de institutii si parteneri sociali, pentru viitor impunandu-se
dezvoltarea si diversificarea parteneriatelor intre organizatiile patronale si
cele sindicale, asociatiile profesionale, organizatiile non-profit si ale
societatii civile la toate nivelurile: local, regional, national si european.
CAP. 1
CONTEXTUL EUROPEAN SI NATIONAL
1.1 Contextul european
Sistemele de educatie si formare profesionala sunt in mijlocul schimbarilor
si tranzitiei catre economia si societatea bazata pe cunoastere si de aceea se
impune adaptarea lor continua. Memorandumul Comisiei Europene, privind
invatarea pe tot parcursul vietii, adoptat in octombrie 2000, invita statele sa
identifice strategii coerente si masuri practice pentru dezvoltarea invatarii
continue, mesajele cheie ale acestuia fiind:
- Noi competente de baza pentru toti
- Realizarea unor investitii superioare in resurse umane
- Incurajarea inovatiei in predare si invatare
- Valorizarea invatarii
- Regandirea orientarii si consilierii
- Apropierea invatarii de domiciliu
Dezvoltarea sistemelor de educatie si de formare profesionala initiala si
continua, subsecvente obiectivelor din Uniunea Europeana, are in vedere in mod
specific prioritatile stabilite prin Declaratia ministrilor europeni ai
educatiei si formarii profesionale si a Comisiei Europene, convenita in 29 si
30 noiembrie 2002, cu privire la consolidarea cooperarii europene in formare
profesionala - "Declaratia de la Copenhaga" si anume: dimensiunea
europeana, transparenta, informare si consiliere, recunoasterea competentelor
si calificarilor, asigurarea calitatii in formare.
Romania a adoptat Strategia Europeana pentru Ocupare, revizuita,
instrumentul esential de coordonare a prioritatilor din domeniul politicilor de
ocupare la nivelul Uniunii Europene, politica in domeniul ocuparii fortei de
munca fiind in concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei
strategii. Obiectivele globale stabilite la nivel european sunt: atingerea unei
rate generale de ocupare de 70% si a ratei de ocupare in randul femeilor de
60%, pana in anul 2010. Alte detalii sunt prevazute in anexa nr. 1.
1.2. Contextul national
De la mijlocul anului 2000, in Romania, tendintele macroeconomice s-au
imbunatatit datorita incercarilor de reforma structurala, deschiderii economiei
si competitiei de pe piata si adoptarii unor politici mai echilibrate si mai
adecvate. In anii urmatori, evolutia ocuparii va fi influentata, pe de o parte,
de fluxul de investitii straine, care va genera noi locuri de munca, iar pe de
alta parte, de continuarea procesului de restructurare si privatizare care va
induce presiuni asupra ocuparii. Somajul structural ramane cauza principala a
unei tensiuni pe piata locurilor de munca.
Piata muncii din Romania a suferit transformari semnificative in contextul
procesului de tranzitie economica, manifestate in special prin reducerea
populatiei active si a populatiei ocupate, prin mentinerea la valori relativ
constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lunga durata, fiind
afectata in mod deosebit de capacitatea limitata de creare a unor noi locuri de
munca. Procesul lent, dar continuu, de imbatranire demografica, a determinat o
crestere a "presiunii" populatiei varstnice asupra populatiei
adulte-potential active si implicit asupra unor importante sisteme din
societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale).
Structura actuala a populatiei ocupate dupa nivelul de instruire reflecta
un deficit de persoane cu studii superioare, in aceste conditii, chiar si
putinele sectoare cu valoare adaugata ridicata din economia romaneasca
confruntandu-se cu probleme in satisfacerea cererii de forta de munca
calificata. Aceasta justifica necesitatea mutarii accentului catre investitia
in invatamantul profesional si, mai ales, in formarea profesionala continua.
Stabilirea obiectivelor Romaniei in Strategia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca 2004 - 2010, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1386/2004,
s-a facut pe baza celor trei mari obiective strategice interdependente ale
Strategiei Europene de Ocupare revizuite: ocupare deplina, calitatea si
productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala.
In contextul documentelor strategice nationale si in conformitate cu
Strategia Europeana de Ocupare, prioritatile viitoare ale politicii de ocupare
a fortei de munca sunt:
- Promovarea adaptabilitatii fortei de munca, a invatarii pe parcursul
intregii vieti si a formarii profesionale continue;
- Combaterea efectelor somajului structural, rezultanta a procesului de
restructurare al economiei;
- Promovarea coeziunii si incluziunii sociale.
Romania a elaborat si implementeaza Planul National de Actiune pentru
Ocuparea Fortei de Munca 2004 - 2005, care prevede masuri si actiuni
corespunzatoare precum si responsabilitatile institutionale aferente acestora.
Guvernul Romaniei si Comisia Europeana au semnat, la data de 28 octombrie
2002, Documentul Comun de Evaluare a politicilor de ocupare a fortei de munca
(JAP), ce prezinta un set agreat de obiective privind ocuparea fortei de munca
si piata muncii, necesar pentru promovarea transformarii pietei muncii in
Romania astfel incat aceasta sa fie capabila de a implementa Strategia
Europeana de Ocupare si de a o pregati pentru aderarea la UE. Alte detalii sunt
prevazute in anexa nr. 2.
1.3. Invatamantul tehnic si profesional
Sistemul de formare profesionala initiala din Romania este structurat pe
doua filiere principale: tehnologica si profesionala. Absolvirea liceului pe
oricare din cele doua rute ofera atat sansa angajarii pe baza competentelor
certificate cat si pe cea a continuarii studiilor in invatamantul superior (cu
conditia trecerii examenului de bacalaureat) pentru obtinerea nivelurilor 4 si
5 de calificare sau (neconditionat de examenul de bacalaureat) in invatamantul
postliceal pentru o calificare de nivel 3 mai specializata.
Dificultatile inregistrate in organizarea invatamantului profesional si
tehnic tin atat de diferentele economice intre zonele rurale si cele urbane,
cat si de lipsa dotarilor cu echipamente didactice in scolile din localitatile
mici si mijlocii precum si parteneriatele limitate intre scoala si
intreprindere.
In anul 2002 a fost reactualizata Strategia Dezvoltarii Invatamantului
Preuniversitar pentru perioada 2001 - 2010, care defineste prioritatile
strategice pentru politicile MEdC, pentru a caror implementare este prevazut un
set de programe si de proiecte.
Pentru viitor se constata nevoia implementarii de masuri vizand cresterea
calitatii IPT, asigurarea accesului la formarea profesionala pe parcursul
intregii vieti si promovarii transparentei formarii profesionale initiale,
implicarii sistemului TVET pentru transpunerea in practica, incepand din scoala
si continuand cu adultii, a conceptului invatarii pe tot parcursul vietii.
Alte detalii sunt prevazute in anexa nr. 3.
CAP. 2
CADRUL ACTUAL AL ORGANIZARII SI FUNCTIONARII FORMARII PROFESIONALE CONTINUE
In Foaia de parcurs pentru integrarea Romaniei in UE (noiembrie 2002) au
fost facute recomandari pentru dezvoltarea, pe termen mediu, a unui sistem
structurat de formare profesionala, mai ales de formare profesionala continua,
pentru a sprijini imbunatatirea calitatii fortei de munca si adaptarea ei la
noile cerinte ale pietei muncii in schimbare, pentru a sprijini dezvoltarea
economica si modernizarea societatii. Cu toate acestea, pana acum nu putem
vorbi despre un cadru legal coerent care sa reglementeze sistemul de
calificari, aplicat atat in formarea profesionala initiala, cat si in cea
continua.
Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea
aderarii la Uniunea Europeana - 2004 face o evaluare pozitiva a reformei
sistemului de formare profesionala care reflecta schimbarile importante
referitoare la integrarea formarii profesionale initiale cu cea continua si la
implicarea partenerilor sociali. Cu toate acestea, Raportul subliniaza ca
accesul la educatie si formare profesionala continua ramane o problema
importanta de rezolvat in viitor pentru integrarea Romaniei in Uniunea
Europeana.
2.1 Situatia actuala
2.1.1 Cadrul legal
In ultimii ani, in Romania s-a actionat pentru elaborarea cadrului normativ
de reglementare privind formarea profesionala continua*1).
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei impreuna cu Ministerul
Educatiei si Cercetarii, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor au definitivat cadrul
legislativ pentru formarea profesionala a adultilor, fiind adoptate acte
normative prin care au fost aprobate:
- Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a
adultilor;
- Metodologia certificarii formarii profesionale a adultilor;
- Nomenclatorul calificarilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare;
- Procedura de evaluare si certificare a competentelor profesionale
obtinute pe alte cai decat cele formale, care reglementeaza evaluarea si
certificarea competentelor dobandite pe cale non-formala si informala.
Elaborarea acestor acte normative s-a bazat pe experienta acumulata din
implementarea unor proiecte cu asistenta tehnica internationala, cum ar fi:
proiectele Phare de reforma a invatamantului profesional si tehnic, proiectele
Bancii Mondiale pentru elaborarea standardelor ocupationale, informare si
consiliere privind cariera, infiintarea centrelor regionale de formare
profesionala, consolidarea CNFPA, proiecte bilaterale pentru asigurarea
calitatii in formarea profesionala continua etc.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei implementeaza in
momentul de fata Proiectul Phare RO 02/IB/SO/03 "Sustinere pentru
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru formarea
profesionala continua" in vederea elaborarii politicii nationale pentru
formarea profesionala continua, imbunatatirii cadrului institutional si legal
necesar, care sa asigure o inalta calitate si furnizare eficienta a formarii
profesionale continue, promovarea parteneriatului cu furnizorii de formare,
sectorul privat si partenerii sociali.
Pentru a facilita accesul la programele de formare profesionala organizate
de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si pentru a creste
participarea la formarea profesionala, Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, a fost
modificata si completata ulterior, largind categoriile de persoane care pot
beneficia de sprijin financiar pentru formarea lor profesionala.
Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare,
stipuleaza obligatia angajatorului de a asigura accesul periodic al angajatilor
la formare profesionala.
Angajatorii trebuie sa elaboreze anual planuri de formare profesionala cu
consultarea sindicatelor sau, dupa caz, cu reprezentantii angajatilor.
Programul de formare profesionala este parte integranta a contractului colectiv
de munca. Cu toate acestea, reglementarile din Codul muncii cu privire la FPC
nu au devenit o practica curenta a angajatorilor.
Pentru a facilita accesul tinerilor la formare profesionala continua s-a
elaborat proiectul de lege privind ucenicia la locul de munca.
------------
*1) Ordonanta Guvernului nr. 102/1998 privind organizarea si functionarea
sistemului de educatie permanenta prin institutiile educationale, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 321 din 28 august 1998, aprobata
cu modificari prin Legea nr. 133/2000
Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a
adultilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 711 din
30 septembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare si actele
normative de aplicare a acesteia
2.1.2 Responsabilitati institutionale
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in colaborare cu
ministerele si institutiile relevante elaboreaza politicile si strategiile in
domeniul formarii profesionale continue. Ministerul Educatiei si Cercetarii si
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei asigura ca invatamantul
profesional initial si formarea profesionala initiala sa fie in concordanta cu
nevoile pietei muncii si formarea profesionala initiala sa fie articulata cu
cea continua. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca implementeaza
si finanteaza din bugetul asigurarilor pentru somaj masurile active pentru stimularea
ocuparii fortei de munca, inclusiv cele de consiliere, orientare si formare
profesionala.
Programele de formare profesionala sunt organizate de agentiile judetene de
ocupare a fortei de munca prin propriile centre de formare profesionala,
centrele regionale de formare profesionala a adultilor si prin furnizorii de
formare profesionala, autorizati in conditiile legii. Centrele de formare
profesionala ale agentiilor de ocupare si centrele regionale de formare
profesionala pentru adulti sunt deschise in principal persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca, dar si angajatilor sau persoanelor fizice
interesate.
Un rol important revine Consiliului National pentru Formarea Profesionala a
Adultilor (CNFPA), un organism tripartit format din reprezentanti ai
Guvernului, patronatelor si sindicatelor - cu rol consultativ in elaborarea
politicilor si a strategiilor pentru formarea profesionala a adultilor.
Incepand din 2003, CNFPA are si un rol decizional in asigurarea calitatii
sistemului de formare profesionala si de evaluare de competente.
CNFPA a incorporat prin lege, in structura sa, un alt organism tripartit,
si anume Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Acreditare (COSA).
Ca urmare a Memorandumului aprobat in iunie 2004 prin decizie a Primului
Ministru, a fost modificata Legea nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea
si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, cu
modificarile si completarile ulterioare, atribuindu-se acestei institutii rolul
de Autoritate Nationala pentru Calificari cu scopul de a crea un sistem
transparent de calificari in formarea profesionala. Este necesar sa avem o
evolutie coerenta a actualului sistem de formare profesionala initiala si
continua din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, cu participarea
deplina a partenerilor sociali, prin acordurile de parteneriat sectorial.
Furnizorii de formare profesionala, de stat sau privati, au rolul de a
organiza, implementa si evalua programele de formare profesionala care trebuie
sa raspunda nevoilor de competente ale companiilor si ale persoanelor.
Partenerilor sociali, respectiv organizatiilor patronale si sindicale le
revin o serie de sarcini si responsabilitati, in formarea profesionala
continua. Rolul lor este la fel de important atat la nivel national, cat si
sectorial si de unitate economica. Implicarea din ce in ce mai puternica a
partenerilor sociali a impulsionat modificarea si adaptarea cadrului legislativ
si schimbarea prioritatilor in FPC.
2.1.3 Parteneriatul social in FPC
Provocarile de pe piata muncii cer o abordare mai cuprinzatoare a
politicilor de ocupare si formare profesionala din perspectiva promovarii
dezvoltarii resurselor umane si participarii la formarea profesionala continua.
Aceasta abordare a fost deja adoptata in Planul National de Actiune pentru
Ocuparea Fortei de Munca.
Dezvoltarea FPC presupune si o implicare mai activa precum si un angajament
din partea intreprinderilor si a partenerilor sociali.
In Romania au fost infiintate mai multe structuri de dialog social. Aria
lor de cuprindere a fost formarea profesionala initiala sau continua. Unele
dintre ele au un rol consultativ, in timp ce altele pot lua decizii.
Dezvoltarea Cadrului National al Calificarilor subliniaza nevoia imperioasa de
dezvoltare a dialogului social la nivel sectorial de activitate. In aceasta
privinta, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor (care a
preluat rolul de Autoritate Nationala pentru Calificari) a infiintat comitete
sectoriale in constructii, turism, TIC, industria textila, industria alimentara
si in industria constructoare de masini.
Promovarea dialogului social in formarea profesionala a adultilor a marcat
un moment important odata cu infiintarea in 1999 a Consiliului National pentru
Formarea Profesionala a Adultilor.
Comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesionala la nivel
judetean si al Municipiului Bucuresti infiintate prin hotararea CNFPA, sunt tot
structuri tripartite. Aceste comisii pot lua decizii numai in prezenta
reprezentantilor organizatiilor sindicale si patronale.
Construirea parteneriatelor largi, cu includerea tuturor factorilor
implicati, in special a partenerilor sociali, este considerata o premisa
esentiala pentru dezvoltarea FPC.
Delegarea deciziilor catre partenerii sociali si asumarea
responsabilitatilor de catre acestia in FPC, sunt importante pentru a dezvolta
un sistem functional de FPC. Infiintarea comitetelor sectoriale, dezvoltarea si
implementarea instrumentelor de lucru vor conduce la dobandirea de competente
si calificari recunoscute la nivel national, orientate spre cerere si spre
asigurarea calitatii, asigurand influenta puternica a partenerilor sociali in
managementul FPC.
Ca Autoritate Nationala pentru Calificari, CNFPA sprijina infiintarea
comitetelor sectoriale si coordoneaza activitatea acestora.
Rolul principal al comitetelor sectoriale este sa defineasca si sa valideze
calificarile la nivel sectorial, inclusiv validarea calificarilor propuse de
alte institutii.
Comitetele sectoriale sunt structuri indispensabile pentru desfasurarea
unui set de activitati comune in formarea profesionala initiala si continua:
identificarea nevoilor de competente, elaborarea standardelor ocupationale,
realizarea Registrului National al Calificarilor, elaborarea programelor cadru
de formare profesionala, furnizarea de metodologii comune pentru certificarea
calificarilor si a competentelor si elaborarea principiilor si mecanismelor
comune de asigurare a calitatii in formarea profesionala.
Pot fi amintite cateva initiative ale partenerilor sociali care constituie
exemple de bune practici:
- Prin proiectul MATRA "Acorduri semnificative" sindicatele din
constructii de masini afiliate la CNSLR-FRATIA si BNS, impreuna cu patronatele
din aceeasi ramura infiinteaza centre de expertiza in formare profesionala cu
conducere bipartita, pentru inceput in sectoarele pilot naval si aeronautic;
- Casa Sociala a Constructorilor (CASOC), organizatie non-profit,
functioneaza si este finantata in sistem bipartit, sindicate si patronate din
ramura constructii si materiale de constructii, oferind formare profesionala
salariatilor din aceste sectoare, prin "Casa de Meserii";
- Fundatia Scoala Portuara din Constanta a fost infiintata ca urmare a
colaborarii dintre Federatia Nationala a Sindicatelor Portuare din Romania si
Sindicatul Docherilor din Danemarca. Initial, a beneficiat de sustinere din
partea Guvernului Danez, iar, in prezent, reprezinta un exemplu de cooperare
intre organizatiile sindicale si patronale de ramura pentru formarea
profesionala a lucratorilor portuari;
- Proiectul ETF "Sprijin pentru implicarea activa a partenerilor
sociali cu scopul intaririi comitetelor sectoriale" contribuie la
pregatirea profesionala a membrilor comitetelor sectoriale din domeniul
constructiilor de masini si al industriei alimentare si stimuleaza activitatea
celor doua comitete in jurul problematicii calificarilor sectoriale.
2.1.4 Informare, consiliere si orientare profesionala
Activitatile de informare, consiliere si orientare profesionala includ
servicii furnizate pentru persoane de toate varstele in orice moment al vietii
acestora, cu scopul de a le asista in alegerea celor mai bune oportunitati de
educatie, formare sau ocupare, si de a le sprijini in propria dezvoltare
personala si profesionala. In acelasi timp, include servicii pentru persoanele
care nu au intrat inca pe piata muncii, pentru cei care cauta un loc de munca
sau pentru persoanele angajate care doresc sa se reorienteze catre o alta
profesie/ocupatie sau sa se specializeze intr-un anumit domeniu.
In momentul de fata, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are
propria sa retea de centre de informare si consiliere privind cariera (aprox.
100), create in toate agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca,
dotate cu echipament, materiale si produse specifice.
La sfarsitul anului 2002 a fost semnat un Protocol intre MMSSF/ANOFM si
MEdC pentru implementarea, in retelele de centre de consiliere, a unui nou
program de consiliere: "De la scoala la munca si cariera". In cadrul
acestui program, tinerii care absolvesc o forma de invatamant preuniversitar
pot beneficia de informatii si servicii de consiliere in cariera pe baza unui
plan individual de consiliere.
In conformitate cu legea, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de
Munca, prin reteaua ei de centre specializate, ofera servicii de informare,
consiliere si orientare in cariera, gratuit, tuturor persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca inregistrate la Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca (someri indemnizati si neindemnizati, absolventi ai unei forme
de invatamant, persoane cu dizabilitati, alte persoane care au un loc de munca
dar, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia).
In agentiile de ocupare, activitatea de consiliere este efectuata in
conformitate cu o procedura standard aplicata la nivel national, care
defineste: scopul activitatii, tipul de servicii oferite, principiile aflate la
baza exercitarii activitatii de consiliere profesionala, rezultatele urmarite,
locatia si echipamentele necesare, personalul implicat in activitate si modul
de lucru.
Atunci cand cererea de servicii de consiliere este prea mare, iar agentiile
de ocupare nu au capacitatea de a acoperi aceasta cerere cu personalul existent
se pot incheia contracte cu furnizori privati de servicii de consiliere,
acreditati conform legii (Hotararea Guvernului nr. 277/2002 privind aprobarea
Criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru
stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile
ulterioare).
2.1.5. Cererea actuala de FPC
Procesul de restructurare economica prin care trece Romania in momentul de
fata genereaza efecte profunde nu numai in zona productiei, ci si in viata
sociala. Unul dintre aceste efecte este situatia socio-profesionala a unui
numar insemnat de persoane care trebuie sa se reorienteze pentru a dobandi noi
competente si abilitati intr-un anumit domeniu de activitate.
Studiile efectuate pana acum cu privire la utilizarea programelor de
formare profesionala pentru adulti si preferintele exprimate de cei care sunt
direct interesati indica tendinta marii majoritati de a aprecia pozitiv
utilitatea acestor forme de instruire ca o sansa in plus pentru persoana de
a-si construi o cariera. Tendinta este mai semnificativa in randul persoanelor
tinere pre-calificate, care se dovedesc mai mobile din punctul de vedere al
reorientarii profesionale, dar se simte nevoia articularii sistemului de
formare profesionala continua cu sistemul educational si de formare
profesionala initiala.
Exista numai o mica diferenta intre ramurile sau regiunile economice ale
tarii in ceea ce priveste investitiile in resursele umane. Se observa ca in
regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic, exista o tendinta a
operatorilor economici de a aloca fonduri mai mari pentru formarea personalului
lor. In regiunile mai putin dezvoltate economic, formarea profesionala se
realizeaza mai ales sub forma de "instruire la locul de munca", cel
mai ieftin mod de instruire la nivelul unitatii.
Desi Codul muncii stipuleaza obligatia angajatorilor de a elabora planuri
anuale de formare profesionala cu consultarea sindicatelor sau, dupa caz, cu
reprezentantii angajatilor, acest lucru nu este o practica curenta. Exista
putine unitati economice dispuse sa-si formeze angajatii sau sa-i recalifice in
vederea sau ca urmare a proceselor de restructurare din intreprindere.
In momentul de fata, ramurile cu o valoare adaugata scazuta au cea mai mare
contributie la cresterea economica si, atat timp cat aceasta situatie va
continua in Romania, cadrul general pentru formarea profesionala nu va fi
foarte favorabil.
Pentru un mare numar de angajatori, in special din ramurile cu valoare
adaugata scazuta, acolo unde exista o oferta mare de forta de munca si
salariile muncitorilor sunt mici, investitia in formarea profesionala continua
nu este considerata o necesitate.
Atat timp cat in economia romana vor prevala locurile de munca cu salarii
mici care se concentreaza in ramurile cu valoare adaugata scazuta, unde
invatamantul si instruirea aduc putine beneficii, este posibil ca aceasta
situatie si perceptie sa continue.
Dezvoltarea ramurilor cu valoare adaugata mare va favoriza schimbarea
mentalitatii si atitudinii angajatorilor fata de investitia in educatie si
formare profesionala.
Venitul individual mic si costurile relativ ridicate ale programelor de
formare profesionala sunt principalele obstacole in calea accesului la formare,
in timp ce oferta de formare are tendinta sa se concentreze pe programele cu
durata mai lunga pentru calificari complete. Atat unitatile economice cat si
persoanele fizice manifesta o cerere mai mare pentru cursurile modulare de
scurta durata, orientate catre dobandirea anumitor competente.
Angajatorii prefera sa angajeze personal care este deja pregatit. Asadar,
persoanele care au investit in propria formare sunt intr-o situatie mai buna
decat tinerii absolventi de scoala, muncitorii fara experienta si persoanele
care se intorc pe piata muncii dupa o perioada de somaj.
Formarea profesionala este vazuta ca un cost, care trebuie minimizat, si nu
ca o investitie. Investitiile angajatorilor in dezvoltarea resurselor umane
sunt mici si cheltuielile generate de formarea profesionala sunt acoperite in
special de persoanele fizice.
2.1.6. Oferta actuala de FPC
Formarea profesionala a adultilor trebuie sa ofere acestora posibilitatea
unei adaptari rapide la cerintele in continua schimbare ale pietei muncii. In
acest context, diversificarea si cresterea calitatii ofertei de formare
profesionala trebuie sa fie o preocupare permanenta.
Ca urmare a crearii cadrului legal si institutional pentru formarea
profesionala continua, in ianuarie 2004 a inceput procesul de autorizare a
furnizorilor de formare profesionala pentru adulti.
Pana la data de 01.05.2005, au fost autorizati 856 furnizori de formare
profesionala pentru 2307 programe de formare profesionala, din care 1887 de
calificare, 177 de initiere, 177 de perfectionare si 75 programe de
specializare.
Reducerea taxei de autorizare de la trei salarii medii nete pe economie la
doua salarii minime brute, in octombrie 2004 a avut drept rezultat cresterea
numarului de furnizori de formare autorizati.
In Romania, formarea profesionala are la baza standardele ocupationale,
legislatia prevazand obligativitatea dezvoltarii programelor de formare
profesionala supuse autorizarii pe baza acestora. Numarul insuficient de
standarde ocupationale si faptul ca sarcina complexa de elaborare a acestora
revine in prezent furnizorilor de formare sau altor organizatii interesate
reprezinta un impediment in calea autorizarii furnizorilor de formare pentru
cat mai multe ocupatii, limitand, in unele domenii, oferta de formare
profesionala.
Furnizorii de formare profesionala sunt, in general, institutii mici,
nespecializate, care isi adapteaza rapid oferta de formare la nevoile imediate
ale pietei. In general, ei ofera programe pentru calificari de nivelul 2,
programe de initiere pentru utilizarea calculatorului sau pentru dobandirea de
competente de limbi straine. Exista o oferta redusa de programe pentru
calificarile care necesita investitii importante din partea furnizorilor de
formare.
Oferta de programe de formare autorizate nu reflecta decat partial nevoile
de formare de la nivelul locurilor de munca. Cea mai eficienta forma de
corelare a continutului formarii cu nevoile pietei muncii se realizeaza atunci
cand formarea are loc la cererea agentilor economici, iar practica se
desfasoara in conditii reale de munca sau cand furnizorii de formare coopereaza
strans cu agentii economici din anumite sectoare de activitate. Formarea la
locul de munca este cea mai frecventa modalitate de formare, fiind, pe de-o
parte, necostisitoare, iar, pe de alta parte, inevitabila, ceruta de
dezvoltarea activitatii in sine.
Oferta de formare profesionala tinde sa se concentreze pe programe pentru
calificari complete sau pe programe pentru dezvoltarea competentelor generale.
De asemenea, oferta de formare profesionala este inca foarte fragmentata,
deoarece se adreseaza mai degraba persoanelor si nu companiilor, orientandu-se
pe cereri punctuale ale pietei muncii.
Sistemul este axat in special pe furnizarea de certificate si mai putin pe
dezvoltarea de competente necesare pentru ocuparea fortei de munca. Durata mare
a programelor de FPC, le face inadecvate pentru persoanele incadrate in munca.
Un alt factor important ce actioneaza ca o frana in actualul sistem de FPC,
este faptul ca legislatia actuala nu permite certificarea calificarilor
partiale, desi cererea de formare pe piata muncii este adesea orientata catre
calificari inguste.
2.1.7. Finantarea FPC
Finantarea formarii profesionale continue se face din urmatoarele surse:
- Fonduri proprii ale angajatorilor;
- Fonduri publice;
- Sponsorizari, donatii, surse externe atrase - conditiile si formele in
care se acorda sprijin financiar din surse externe se face conform legislatiei
specifice in vigoare sau prevederilor acordurilor internationale de cooperare
la care Romania este parte;
- Taxe de la persoanele participante la programele de formare profesionala.
2.1.7.1 Finantarea din fondurile publice
Actualul cadru legislativ prevede masuri fiscale care sa sprijine formarea
profesionala in companii.
- Prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare:
- activitatea de formare profesionala a adultilor reglementata prin
Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, desfasurata de orice entitate, indiferent de forma de proprietate a
acesteia este scutita de taxa pe valoarea adaugata;
- in cazul veniturilor realizate din activitati independente, sunt
admise drept cheltuieli deductibile si cheltuielile cu pregatirea profesionala
pentru contribuabili si salariatii lor si cele ocazionate de participarea la
congrese sau intalniri cu caracter profesional, precum si contributiile profesionale
obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac
parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat;
- in cazul veniturilor obtinute din salarii, nu sunt impozabile
cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si
perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata la angajator.
De asemenea, contribuabilii - persoane fizice pot dispune asupra
destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe venitul net
anual impozabil datorat, pentru sponsorizarea entitatilor non-profit care se
infiinteaza si functioneaza potrivit legii. In masura in care aceste entitati
au ca obiectiv stimularea formarii profesionale, pot utiliza sumele respective
pentru finantarea acestui obiectiv.
- Din bugetul asigurarilor pentru somaj se finanteaza formarea profesionala
atat pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, cat si pentru alte
categorii prevazute in lege. Grupele de beneficiari care beneficiaza gratuit de
formare profesionala sunt: somerii indemnizati si neindemnizati, persoanele
care nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de
invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar, persoanele care au obtinut
statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii,
persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa
eliberarea din detentie, persoane aflate in detentie; persoane care au reluat
activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului;
persoane care au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar;
persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de
munca dupa pensionarea pentru invaliditate; persoane care isi desfasoara
activitatea in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza
venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate
la agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
- Pe langa aceste categorii de persoane, din bugetul asigurarilor pentru
somaj mai sunt finantate si 50% din cheltuielile cu serviciile de formare
profesionala pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat al
agentilor economici. Aceste programe de formare profesionala sunt organizate in
scopul prevenirii somajului, iar agentii economici care beneficiaza de aceasta
facilitate sunt selectionati in conditiile legii.
- Programe de finantare nerambursabila (grant-uri) (ex: Guvernul Romaniei,
prin Agentia pentru Intreprinderile Mici, Mijlocii si Cooperatie acorda
finantari de la bugetul de stat pentru subprograme de sprijinire a IMM-urilor,
in cadrul carora sunt finantate actiuni/masuri pentru diminuarea decalajului de
instruire a personalului de decizie si de executie din intreprinderile mici si
mijlocii romanesti fata de cele din Uniunea Europeana, servicii de instruire a
personalului - participarea personalului intreprinderilor mici si mijlocii cu
functii de decizie si/sau de executie la cursuri de pregatire pe tematici
prioritare).
2.1.7.2 Finantarea formarii profesionale continue de catre angajatori
Formarea profesionala continua in intreprinderi nu este suficient
dezvoltata, cu exceptia companiilor mari, in special a celor multinationale.
Desi contractele colective la nivel de ramura contin prevederi privind
formarea profesionala, pregatirea angajatilor nu este considerata o prioritate
pentru intreprinderi. Aceasta poate fi cauzata de cativa factori: situatia
financiara generala dificila a intreprinderilor si lipsa fondurilor care sa fie
alocate formarii profesionale; absenta mecanismelor de stimulare pentru
angajatori, lipsa abilitatilor acestora pentru a identifica nevoile de formare.
In majoritatea cazurilor, asa cum demonstreaza si rezultatele cercetarii
statistice selective CVST2, angajatorii nu considera formarea drept investitie
pentru viitor si factor al competitivitatii. Formarea profesionala organizata
in intreprindere este finantata in principal din fonduri proprii. Bugetul
asigurarilor pentru somaj sprijina formarea profesionala in intreprindere si
prevenirea somajului, in conditiile mentionate la punctul 2.1.7.1.
O alta sursa importanta pentru finantarea formarii profesionale in
intreprindere o constituie programele cu finantare externa pentru care sunt
eligibile costurile de instruire a fortei de munca.
Ancheta privind formarea profesionala continua in intreprindere realizata
in anul 2000 (CVTS2) a relevat o serie de aspecte privind implicarea
angajatorilor in dezvoltarea personalului din propriile companii. Astfel, in
1999, companiile romanesti au investit doar 0,5% din cheltuielile de personal
pentru cursuri de formare profesionala continua, un procent redus daca ne
comparam cu tarile membre UE (de la 1,2% in Portugalia pana la 30% in
Danemarca) sau cu noile state integrate in UE (ex: 1,2% in Ungaria, 1,9% in
Cehia). Putine companii prevedeau in planurile lor de dezvoltare un buget
special pentru FPC, in majoritatea cazurilor acestea fiind companii mari.
Fondurile alocate de companii pentru FPC au reprezentat 0,9% din costurile
indirecte de personal si 0,3% din costul total al fortei de munca. Acestea sunt
datele statistice cele mai recente disponibile la nivel european care ofera
date comparative intre state.
Studiul explorativ asupra cererii de formare profesionala continua,
realizat in mai 2004, in 2 regiuni din Romania: Nord-Vest si Sud-Vest, in 2
domenii ocupationale: constructii si turism, de catre Institutul National de
Cercetare in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, in cadrul proiectului Phare
de twinning RO 02/IB/SO/03 "Sustinere pentru MMSSF pentru FPC", a
reliefat aspecte importante privind finantarea formarii profesionale de catre
angajatori:
- Investitia in formare ca instrument pentru imbunatatirea competitivitatii
companiei este scazuta in cele mai multe companii din Romania;
- Angajatorii nu sunt dispusi sa investeasca in formare si nu fac aproape
nici un fel de investitii in formare, in pofida faptului ca atat angajatorii,
cat si angajatii spun ca "teoretic" formarea este importanta - dar
numai 1/4 din companii au organizat programe de informare in ultimii 3 ani.
Companiile considera formarea, chiar cea de specialitate, ca o cheltuiala si nu
ca o investitie in resursele umane;
- Formarea este vazuta ca o responsabilitate individuala, si nu ca o prioritate
a companiei.
2.1.7.3 Formare profesionala finantata individual
Nu exista date oficiale cu privire la persoanele care si-au finantat in mod
individual participarea la formarea profesionala. Oamenii sunt interesati in
formarea profesionala continua deoarece aceasta ofera oportunitati mai bune pe
piata muncii, contribuind la pastrarea locului de munca, dezvoltarea carierei,
chiar si la gasirea unui loc de munca in strainatate.
Totusi, participarea la FPC este redusa deoarece posibilitatile financiare
la nivel individual sunt limitate si nu exista nici un fel de stimulente
financiare individuale sau deduceri suplimentare la calculul impozitului pe
venitul global pentru persoanele care isi platesc participarea la formarea
profesionala. In general, bancile nu acorda imprumuturi in conditii avantajoase
pentru participarea persoanelor individuale la formarea profesionala, cu
exceptia unor situatii speciale.
2.1.8 Cadrul de sprijin european
Uniunea Europeana este cea mai importanta sursa de finantare in domeniul
dezvoltarii resurselor umane, inclusiv in formarea profesionala continua. In
ultimii ani au fost lansate si finantate numeroase programe Phare: RICOP,
componenta pentru Resurse Umane a Programelor Phare 2000 si 2002 pentru Coeziune
Economica si Sociala. Romania a participat la programul comunitar Leonardo da
Vinci, care urmareste imbunatatirea calitatii, caracterul inovator si
dimensiunea europeana a practicilor si sistemelor de formare profesionala
continua. Alte detalii privind programele specifice sunt prezentate in anexa
nr. 4.
2.1.9 Asigurarea calitatii in sistemul FPC
In Romania a fost implementat un sistem de asigurare a calitatii in FPC,
modul de abordare fiind insa diferit pentru cele doua componente ale FPC:
A. Sistemul formal de FPC;
B. Sistemul non-formal si informal de FPC.
O analiza a celor doua tipuri de abordari, comparativ cu Modelul European
de Referinta privind asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala
(VET), arata in ce masura sistemul din Romania raspunde modelului european si
care sunt aspectele ce se cer imbunatatite.
Desi au fost intreprinsi pasi importanti in asigurarea calitatii, de ex.:
- elaborarea si implementarea metodologiilor cu privire la autorizarea,
monitorizarea si controlul furnizorilor de formare si a centrelor pentru
evaluarea competentelor dobandite pe cale non-formala si informala, pe baza
unor criterii specifice;
- elaborarea standardelor ocupationale la nivel national pentru descrierea
competentelor si a modulelor de formare profesionala;
- stabilirea comisiilor judetene tripartite de autorizare, mai exista inca
aspecte care trebuie sa fie imbunatatite la nivel national, de ex.:
- numarul insuficient de standarde ocupationale si faptul ca elaborarea lor
se face de catre furnizorii de formare;
- lipsa unor documente unice de referinta (necorelare intre COR,
Nomenclatorul Calificarilor, standarde ocupationale, standarde de pregatire
profesionala);
- ponderea mica in cadrul criteriilor de autorizare a auto-evaluarii si a
rezultatelor obtinute de catre furnizori.
- un sistem al calitatii care sa se focalizeze cu preponderenta pe
evaluarea masurii in care furnizarea de FPC satisface nevoile beneficiarilor:
angajatori, angajati si someri.
2.2 Evaluarea obstacolelor si a dificultatilor
In capitolele precedente am mentionat mai multe obstacole si bariere aflate
in prezent in calea sistemului de formare profesionala continua, care au dus la
o slaba participare si la investitii scazute.
Pentru a se atinge obiectivele acestei strategii este nevoie de o crestere
a cererii de FPC si de furnizarea unei FPC de calitate mai inalta.
Insuficienta participare la FPC este determinata de o serie de obstacole:
- Lipsa de flexibilitate existenta in actualul sistem de FPC. O
constrangere importanta este recunoasterea calificarilor: fie calificare
completa, fie nimic. In prezent nu exista nici un sistem de recunoastere a
calificarilor partiale, astfel incat furnizarea de formare sa fie mai flexibila
si astfel mai accesibila pentru adulti. Constrangerea este legata de durata
mare a formarii in vederea obtinerii unei calificari complete, aspect ce este
incompatibil cu a avea un loc de munca.
- Un alt aspect important, care trebuie evidentiat, este lipsa de corelare
intre calificarea dobandita in sistemul formal si cea dobandita in sistemul
non-formal si informal in ceea ce priveste recunoasterea competentelor.
- Studiul explorativ cu privire la cererea de FPC*2), arata clar ca angajatorii
si persoanele intampina dificultati in ceea ce priveste accesul la formarea
profesionala continua. Cele trei motive principale sunt: (1) costurile
formarii, (2) durata formarii si (3) lipsa ofertelor disponibile la nivel
local.
- Perceptia gresita a angajatorilor care vad cheltuielile cu formarea
profesionala ca pe un cost si nu ca pe o investitie, lipsa constientizarii cu
privire la beneficiile formarii, atat in randul angajatorilor cat si al
angajatilor, constituie piedici in cresterea participarii la FPC.
- Este necesar sa se reconsidere serviciile de informare, consiliere si
orientare profesionala furnizate in prezent, prin extinderea lor la nivelul
furnizorilor de formare profesionala si al companiilor. In momentul de fata,
intrucat aceste servicii sunt oferite cu preponderenta in reteaua Ministerului
Educatiei si Cercetarii si a ANOFM, nevoia de informare, consiliere si
orientare nu poate fi acoperita in totalitate. Este important de subliniat ca
cele doua institutii au o buna acoperire geografica si o experienta bine
consolidata pentru consiliere profesionala, fapt ce constituie o baza solida
pentru cresterea calitatii serviciilor de indrumare si consiliere profesionala
oferite de aceste institutii.
In ceea ce priveste calitatea insuficienta in furnizarea serviciilor de
FPC, dificultatile intalnite se refera la:
- Capacitatea institutionala insuficienta pentru fundamentarea,
implementarea si monitorizarea politicilor de FPC si insuficienta delimitare a
responsabilitatilor si atributiilor intre MEdC si MMSSF in ceea ce priveste
FPC.
- Insuficienta implicare a partenerilor sociali ar putea constitui in
viitor un obstacol important in consolidarea sistemului FPC. Este nevoie sa se
stabileasca responsabilitati si sa se aloce resursele necesare comitetelor
sectoriale si altor organisme nationale, regionale, locale, care includ
parteneri sociali. Comitetele sectoriale vor avea nevoie de personal
administrativ, si de specialisti pe sectoare de activitate, pentru a efectua
anchete si analize periodice, precum si de sprijinul consultantilor externi.
Dar chiar si cu fonduri de la bugetul de stat pentru comitetele sectoriale
existente si cu suficient personal care sa le deserveasca, sarcinile complexe
ale comitetelor sectoriale vor necesita investitii considerabile in resursele
umane din partea organizatiilor angajatorilor si ale angajatilor.
- Existenta unui cadru institutional slab al furnizorilor publici de
formare profesionala continua. Institutiile de formare profesionala pot fi dezvoltate
pentru a face fata viitoarelor solicitari. Singurul risc mare legat de
contextul institutional este lipsa de resurse financiare. Reteaua de furnizori
privati de formare profesionala este insuficient dezvoltata la nivel national
si nu acopera in mod corespunzator toate sectoarele/domeniile de activitate.
Din pacate, atat furnizorii privati, cat si cei publici de FPC sunt situati in
special in marile orase si aceasta face ca accesul populatiei rurale la
formarea profesionala sa fie mai dificil.
- Exista aproximativ 1200 de furnizori de formare profesionala initiala
(VET). Acestia nu sunt suficient implicati in formarea profesionala a
adultilor. Reteaua Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca are 13
centre de formare profesionala in subordinea agentiilor sale judetene si 6
centre regionale pentru formarea profesionala a adultilor. S-a luat decizia sa
se infiinteze inca 7 centre de formare profesionala, care in acest moment se
afla in proces de reabilitare si dotare cu echipamente.
- Existenta unui sistem de autorizare a furnizorilor de formare
profesionala cu accent pe controlul intrarilor, in detrimentul controlului
privind rezultatele.
- Lipsa resurselor financiare si umane in dezvoltarea si actualizarea
standardelor ocupationale.
- Insuficienta coerenta a actualului sistem de formare profesionala
initiala si continua, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii. Se
impune crearea unui sistem transparent al calificarilor in formarea
profesionala.
- Ponderea redusa a auto-evaluarii si a rezultatelor obtinute de catre
furnizorii de formare in cadrul criteriilor de autorizare, lipsa instrumentelor
de asigurare a calitatii, care sa masoare gradul de satisfactie al
beneficiarilor FPC.
------------
*2) Studiul explorativ asupra cererii de formare profesionala continua,
realizat in mai 2004, in 2 regiuni din Romania: Nord-Vest si Sud-Vest, in 2
domenii ocupationale: constructii si turism, de catre Institutul National de
Cercetare in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale, in cadrul proiectului Phare
de twinning RO 02/IB/SO/03 Sustinere pentru MMSSF pentru FPC
2.3 Concluzii
Asa cum s-a aratat anterior in acest capitol, trebuie sa fie rezolvate doua
probleme:
- insuficienta participare la FPC
- calitatea insuficienta a furnizarii de FPC
Pentru a schimba acest lucru in mod radical, trebuie sa ne concentram
atentia si eforturile asupra urmatoarelor categorii de probleme:
A. Cadrul legal:
- Insuficiente prevederi legislative pentru recunoasterea invatarii
anterioare in realizarea unui sistem de credite transferabile;
- Constrangeri si o abordare inflexibila in Codul muncii;
- Insuficienta coerenta intre legile care reglementeaza formarea
profesionala initiala si formarea profesionala continua;
- Lipsa unui sistem de FPC flexibil si modular, bazat pe competente.
B. Responsabilitatile si structurile organizationale si institutionale
- Insuficiente legaturi si coordonare intre MMSSF si MEdC;
- Lipsa unei structuri organizatorice, a puterii de decizie si a
mijloacelor financiare la CNFPA ca Autoritate Nationala pentru Calificari in
legatura: cu comitetele sectoriale, asigurarea calitatii furnizorilor de
formare, precum si sprijinul pentru imbunatatirile calitative;
- Insuficienta implicare din partea partenerilor sociali in dezvoltarea
FPC;
- Lipsa cadrului organizatoric in stabilirea comitetelor sectoriale cu
putere de decizie, responsabilitatea acestora pentru elaborarea standardelor de
calificare, analiza nevoilor de formare etc.
- Capacitatea administrativa insuficienta a serviciilor de informare,
consiliere si orientare profesionala.
- Insuficienta cantitate si calitate in ceea ce priveste furnizarea de FPC.
C. Finantarea FPC
- Sume alocate si structuri insuficiente pentru finantarea FPC.
D. Asigurarea calitatii in FPC
- Insuficienta calitate in furnizarea de FPC, incluzand asigurarea
calitatii la toate nivelele care sa promoveze o administrare si monitorizare a
FPC orientata spre rezultat.
CAP. 3
OBIECTIVELE STRATEGICE SI DIRECTIILE DE ACTIUNE PENTRU FORMAREA
PROFESIONALA CONTINUA 2005 - 2010
Situatia actuala arata ca Romania a facut progrese in restructurarea
sistemului de formare profesionala continua. Actuala strategie de formare profesionala
continua (FPC) prevede valorificarea experientei anterioare, in sensul alocarii
mai multor resurse pentru imbunatatirea rezultatelor deja obtinute, cum sunt:
standardele ocupationale, standardele de pregatire profesionala, profilele
ocupationale, sistemul de acreditare a invatarii anterioare, sistemul de
autorizare a furnizorilor de formare.
Trebuie sa se dezvolte o politica nationala de FPC, un cadru legal coerent
si un cadru institutional consolidat, cu scopul de a promova dezvoltarea resurselor
umane si de a furniza o formare profesionala eficienta si de calitate, pentru a
facilita adaptarea fortei de munca la nevoile in continua schimbare ale
intreprinderilor si ale pietei muncii, pentru a promova cresterea economica,
ocuparea fortei de munca si integrarea sociala.
Avand in vedere situatia actuala prezentata in capitolul 2 si faptul ca la
nivelul anului 2003 Romania avea un procent de participare la procesul
educational sau de instruire, a populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 - 64 ani
de 1,3%*3), actuala strategie isi propune ca tinta, pana in anul 2010, ca acest
procent sa creasca pana la 7% .
Strategia pe termen scurt si mediu a FPC stabileste doua obiective
strategice, realizate prin directii de actiune specifice si directii de actiune
transversale:
Obiectivul strategic 1: O participare crescuta la FPC si facilitarea
accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva invatarii pe tot
parcursul vietii, cu urmatoarele directii de actiune specifice:
1. Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane,
angajatori si alti factori interesati;
2. Cresterea investitiilor publice si private in FPC si eficientizarea lor;
3. Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe
competente, integrat Cadrului National al Calificarilor;
4. Imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare
profesionala;
5. Asigurarea conditiilor necesare pentru evaluarea/validarea si
recunoasterea experientei si invatarii anterioare, inclusiv a competentelor
dobandite in contexte de invatare non-formale si informale;
Obiectivul strategic 2: Cresterea calitatii si eficientei sistemului de FPC
printr-un management orientat spre rezultate, cu urmatoarele directii de
actiune specifice:
6. Consolidarea structurilor institutionale si a parteneriatelor in FPC;
7. Implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii;
Directiile de actiune transversale sunt:
8. Realizarea de studii, analize si statistici pentru FPC;
9. Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea si implementarea noului
sistem de FPC.
Diagrama sistemului de formare profesionala, legaturile functionale si
responsabilitatile institutionale sunt prevazute in anexa nr. 5.
------------
*3) Sursa EUROSTAT
Directiile de actiune pentru FPC 2005 - 2010
1. Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane,
angajatori si alti factori interesati
Schimbarea mentalitatii populatiei, angajatorilor, partenerilor sociali si
a furnizorilor de FPC trebuie considerata o preconditie pentru implementarea cu
succes a strategiei de FPC. Este necesara responsabilizarea comuna a tuturor
actorilor cheie, incluzand lumea afacerilor, autoritatile locale, pe toti cei
care lucreaza in educatie si formare, asociatiile profesionale si societatea
civila si, nu in ultimul rand, cetatenii insisi. Populatia trebuie sa
constientizeze rolul, importanta si beneficiile FPC pentru dezvoltarea
personala, reusita profesionala, evitarea excluziunii sociale si pentru a avea
sentimentul de apartenenta la societatea in care traiesc.
Mediul de afaceri trebuie constientizat asupra beneficiilor pe care le va
aduce afacerilor si mediului economic o forta de munca bine pregatita
profesional, responsabila si motivata.
Educatia si formarea profesionala au devenit mai importante ca niciodata in
a determina oamenii sa aleaga calea reusitei permanente in cariera. Invatarea
continua deschide perspectiva construirii unei vieti implinite si pline de
satisfactie, cu efecte pozitive asupra mediului economic si social.
Actiuni de intreprins:
1.1 Dezvoltarea unor programe care sa conduca la constientizarea si
schimbarea atitudinii persoanelor si institutiilor implicate, in favoarea
cresterii motivarii participarii la formare profesionala continua si a
invatarii pe tot parcursul vietii. Aceasta inseamna: campanii mass-media
destinate unor grupuri tinta, publicarea in mod regulat de materiale relevante
pentru factorii interesati, referitoare la FPC, seminarii, conferinte, programe
de pregatire. Programul se adreseaza persoanelor, angajatorilor, decidentilor
de la diferite niveluri (national, sectorial, local), privind beneficiile FPC
asupra dezvoltarii carierei (prin gasirea mai facila a unui loc de munca,
salarizare la un nivel superior, mobilitate ocupationala si geografica
crescuta, pe piata muncii nationala si europeana, dezvoltarea spiritului
antreprenorial), asupra cresterii productivitatii si competitivitatii
companiilor pe o piata globalizata, asupra evolutiei societatii romanesti catre
o societate bazata pe cunoastere. De asemenea, programul va avea in vedere
crearea unei atitudinii pozitive si favorabile a tinerilor din sistemul formal
de educatie pentru invatarea continua.
1.2 Diseminarea exemplelor de "bune practici" si "istorii de
succes" pentru a sensibiliza persoanele, companiile, partenerii sociali
asupra beneficiilor pe care le poate aduce FPC.
1.3 Diseminarea informatiilor privind oferta de servicii de informare,
consiliere si orientare profesionala, oferta de servicii de formare,
posibilitatile de acces la aceste servicii, modalitatile de finantare a FPC
(inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane si
perspectiva utilizarii Fondului Social European).
2. Cresterea investitiilor publice si private in FPC si eficientizarea lor
Pentru a creste productivitatea si ocuparea pe piata muncii, este imperativ
necesar sa creasca volumul si calitatea educatiei si a formarii profesionale,
inclusiv a FPC, in contextul invatarii pe tot parcursul vietii.
Este nevoie de investitii mai mari si mai eficiente, axate pe dezvoltarea
resurselor umane si pe facilitarea accesului la FPC.
Totodata, strategia trebuie sa includa si stimulente pentru investitiile
private in dezvoltarea resurselor umane, inclusiv din partea angajatorilor si
persoanelor.
Este de importanta vitala sa se introduca mai multe stimulente pentru
angajatori pentru a investi mai mult in formarea sistematica si perfectionarea
personalului propriu.
Este nevoie, de asemenea, de o crestere a finantarii publice pentru FPC,
inclusiv pentru formarea angajatilor, a somerilor si a altor grupuri
defavorizate pe piata muncii.
Programul Phare Coeziune Economica si Sociala, componenta de dezvoltare a
resurselor umane, va asigura si in continuare finantarea unor activitati de
FPC, prin implementarea schemelor de finantare nerambursabila.
Dupa data aderarii Romaniei la UE, Fondul Social European, prin Programul
Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, va contribui la finantarea
masurilor destinate sustinerii FPC.
Pentru a obtine un impact real al masurilor de formare profesionala este
necesara continuarea identificarii de surse si mecanisme de finantare stabile
care sa implice toti factorii interesati, avand in vedere faptul ca finantarea
din fonduri nerambursabile nu se poate substitui cheltuielilor publice sau
altor cheltuieli echivalente.
Actiuni de intreprins:
2.1 Cresterea anuala, in urmatorii 5 ani, a finantarii din bugetul de stat
a structurilor cu atributii in domeniul FPC (comitete sectoriale, ANC - nivel
national si regional, comisii de autorizare) si dezvoltarea instrumentelor
specifice (standarde ocupationale, Registrul National al Calificarilor,
programe cadru etc.).
2.2 Cresterea anuala, in urmatorii 5 ani, cu 10% pe an a sumelor alocate
pentru FPC, din bugetul asigurarilor pentru somaj.
2.3 Alocarea fondurilor necesare pentru finantarea formarii profesionale a
personalului din institutiile publice.
2.4 Utilizarea mai eficienta a fondurilor publice pentru FPC, pe baza
prioritatilor identificate la nivel national si regional.
2.5 Stabilirea si implementarea mecanismelor de cofinantare din fonduri
publice si private in vederea accesarii Fondurilor Structurale pentru
dezvoltarea resurselor umane.
2.6 Initierea unor consultari cu responsabili din ministere, din alte
institutii publice, ca si din organizatiile partenerilor sociali, privind
stabilirea stimulentelor financiare pentru ca angajatorii sa investeasca mai
mult in formarea profesionala a angajatilor.
2.7 Identificarea si operationalizarea unor scheme de co-finantare
public-private pentru investitii in dezvoltarea capacitatii administrative si
pentru functionarea structurilor institutionale cu atributii in FPC (de
exemplu, comitetele sectoriale).
2.8 Negocierea de catre partenerii sociali a prevederilor din contractele
colective de munca pentru cresterea participarii la FPC, precum si
posibilitatea constituirii unor fonduri sectoriale (de exemplu prin investirea
unui anumit procent din cifra de afaceri sau din fondul de salarii al companiei
pentru formarea profesionala a angajatilor).
3. Dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe
competente, pe baza Cadrului National al Calificarilor
Dezvoltarea unui cadru flexibil si transparent de FPC, bazat pe competente,
va permite persoanelor sa dobandeasca competentele necesare accesului pe piata
muncii, dar si actualizarea si perfectionarea competentelor, prin formare
ulterioara, pentru a raspunde exigentelor specifice locului de munca sau pentru
a se recalifica intr-un nou sector ocupational. Un sistem de FPC modular va
facilita, de asemenea, obtinerea de catre persoane a unor calificari partiale
sau complete, atat prin participarea la programe de formare profesionala, cat
si pe baza acreditarii invatarii anterioare.
Sistemul de FPC trebuie sa se construiasca pe un Cadru National coerent al
Calificarilor, care sa asigure recunoasterea pe plan national a competentelor
si calificarilor dobandite prin FPI, FPC sau prin experienta de munca, in
contexte de invatare formale, non-formale sau informale, promovandu-se, astfel,
cai de invatare coerente care sa permita persoanelor sa-si perfectioneze
continuu competentele si sa dobandeasca calificari formale atunci cand este
necesar.
Dezvoltarea Cadrului National al Calificarilor nu se poate realiza decat
prin deplina implicare a partenerilor sociali, la nivelul sectoarelor de
activitate.
Actiuni de intreprins:
3.1 Acord tripartit privind reperele metodologice de definire a Cadrului
National al Calificarilor sub coordonarea Autoritatii Nationale pentru
Calificari (ANC) si cu contributia partenerilor sociali, prin intermediul
comitetelor sectoriale.
3.2 Acord tripartit privind rolurile si responsabilitatile institutiilor cu
atributii in dezvoltarea si actualizarea Cadrului National al Calificarilor,
inclusiv a Registrului National al Calificarilor sub coordonarea ANC si cu
contributia partenerilor sociali, prin intermediul comitetelor sectoriale.
3.3 Dezvoltarea si implementarea metodologiilor unitare pentru definirea si
validarea calificarilor, ca si pentru inscrierea acestora in Registrul National
ai Calificarilor (RNC).
3.4 Dezvoltarea si actualizarea Standardelor Ocupationale (SO) si a
Standardelor de Pregatire Profesionala (SPP).
3.5 Asigurarea coerentei dintre FPC si FPI, prin realizarea CNC, care va
introduce o terminologie comuna, SO/SPP comune, aceleasi principii de
certificare (bazate pe competente) si un sistem de credite transferabile care
sa permita recunoasterea invatarii, independent de sistemul sau contextul in
care aceasta a avut loc.
3.6 Introducerea unui sistem de certificare a competentelor, a
calificarilor partiale (care permit practicarea uneia sau a mai multor
ocupatii) si a calificarilor complete.
3.7 Dezvoltarea si implementarea metodologiei de elaborare a
curriculumului/programelor modulare de studiu, centrate pe rezultatele
invatarii, conforme SO/SPP pentru FPC.
3.8 Dezvoltarea si implementarea unui sistem unitar de credite
transferabile pentru FPC si FPI.
3.9 Adoptarea si implementarea instrumentului EUROPASS - supliment
descriptiv al certificatului de calificare.
4. Imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala
Abordarea formarii profesionale din perspectiva invatarii pe tot parcursul
vietii implica facilitarea accesului la informatii relevante cu privire la
oportunitatile de formare profesionala si perspectivele de ocupare astfel incat
fiecare cetatean sa poata lua cea mai buna decizie in ceea ce priveste propria
dezvoltare profesionala.
In acest sens, serviciile de informare, consiliere si orientare in cariera
trebuie sa raspunda provocarii de a veni in intampinarea cetatenilor cu o gama
variata de metode, tehnici si instrumente cu ajutorul carora acestia sa
acceseze, sa analizeze si sa interpreteze o multitudine de informatii, asistati
de specialisti in domeniu, astfel incat traseul profesional ales sa fie in
concordanta cu propriile abilitati si interese, dar si cu posibilitatile reale
de formare si ocupare pe piata muncii.
Pentru asigurarea accesului la servicii de informare si consiliere a
carierei este necesara consolidarea sistemului actual de informare si
consiliere a carierei si utilizarea tehnologiilor de comunicare si informatice
astfel incat acele persoane care au un anumit nivel de educatie sa poata
beneficia de aceste servicii in regim de "auto-administrare".
Asigurarea calitatii serviciilor de consiliere furnizate in sistemul public
sau privat este o conditie nu numai necesara dar obligatorie daca avem in
vedere faptul ca orientarea si consilierea in cariera reprezinta un instrument
deosebit de util pentru gestionarea rationala a resurselor umane si asigurarea
egalitatii de sanse in ceea ce priveste accesul la educatie, formare
profesionala si pe piata muncii.
Furnizarea de servicii de informare, consiliere si orientare in cariera la
un anumit standard calitativ presupune existenta institutiilor, specialistilor
si a finantarii adecvate precum si adoptarea unor politici coerente in domeniu.
Actiuni de intreprins:
4.1 Imbunatatirea calitatii serviciilor de informare, consiliere si
orientare profesionala, inclusiv prin utilizarea tehnicilor moderne.
4.2 Dezvoltarea colaborarii interinstitutionale si asumarea
responsabilitatilor pentru asigurarea tuturor tipurilor de informatii necesare
centrelor de consiliere, in vederea eficientizarii serviciilor oferite (locuri
de munca vacante, oferta de formare profesionala, informatii despre calificari,
informatii despre agentii economici, studii si prognoze privind piata muncii
etc.).
4.3 Mentinerea si optimizarea colaborarii si coordonarii intre institutiile
cu atributii de informare, consiliere si orientare profesionala de la nivel
national, regional si local, prin integrarea serviciilor furnizate de sistemul
de educatie si de reteaua ANOFM intr-un sistem national care sa asigure
continuitatea acestora.
4.4 Dezvoltarea si extinderea retelei de centre de informare, consiliere si
orientare profesionala (atat in zona urbana, cat si in zona rurala);
4.5 Diversificarea metodelor de furnizare a serviciilor de informare,
consiliere si orientare profesionala prin utilizarea tehnologiilor informatice
si de comunicatii (prin e-mail, web site-uri, telefon sau echipe mobile);
4.6 Furnizarea de servicii de informare, consiliere si orientare
profesionala pentru grupuri cu nevoi speciale (tineri postinstitutionalizati,
persoane traficate, persoane eliberate din detentie, persoane repatriate etc.);
4.7 Elaborarea unui set de standarde de calitate a serviciilor de
informare, consiliere si orientare profesionala;
4.8 Elaborarea unui portofoliu de metode si instrumente pentru activitatea
de informare, consiliere si orientare profesionala si dezvoltarea/actualizarea
profilelor ocupationale.
4.9 Realizarea unei campanii mass-media de informare privind oferta de
servicii de informare, consiliere si orientare profesionala;
4.10 Formarea personalului cu atributii in domeniul informarii, consilierii
si orientarii profesionale.
5. Asigurarea conditiilor necesare pentru evaluarea/validarea si
recunoasterea experientei si invatarii anterioare, inclusiv a competentelor
dobandite in contexte de invatare non-formale si informale
Un sistem de FPC modular si flexibil trebuie sa se bazeze pe un sistem de
evaluare si recunoastere a competentelor profesionale care sa dea adultilor
posibilitatea de a urma diferite cai de dobandire sau actualizare a acestora,
necesare pentru a face fata schimbarilor din mediul ocupational. Posibilitatea
de a evalua si de a recunoaste formarea anterioara si experienta de munca
permite personalizarea formarii ulterioare, rationalizarea consumului de
resurse (de timp, financiare) si faciliteaza evolutia carierei profesionale.
Un sistem eficient de evaluare si certificare va permite recunoasterea
competentelor, a calificarilor partiale sau totale, independent de contextul in
care acestea au fost dobandite: formal, non-formal sau informal.
O atentie deosebita se va acorda asigurarii credibilitatii sistemului, prin
imbunatatirea cadrului legislativ si institutional existent si printr-un sistem
riguros de asigurare a calitatii.
Actiuni de intreprins:
5.1 Dezvoltarea/perfectionarea metodologiilor, mecanismelor si
instrumentelor necesare evaluarii/validarii si recunoasterii experientei si a
invatarii anterioare, inclusiv a competentelor dobandite in contexte de
invatare non-formale si informale;
5.2 Formarea personalului cu atributii in domeniu;
5.3 Dezvoltarea capacitatii institutionale existente prin incurajarea si
sprijinirea furnizorilor de formare, precum si a altor organizatii relevante,
pentru a deveni centre de evaluare a competentelor dobandite in contexte de
invatare non-formale si informale, astfel incat sa se asigure sanse egale
pentru toti cetatenii;
5.4 Personalizarea programelor de formare prin recunoasterea competentelor
profesionale dobandite anterior.
6. Consolidarea structurilor institutionale si a parteneriatelor in FPC
Dezvoltarea sistemului de FPC nu poate fi conceputa in absenta unor
parteneriate construite cu contributia tuturor factorilor care pot influenta
evolutia sistemului, in special a partenerilor sociali, dar si a statului si a
autoritatilor sale de reglementare, a asociatiilor profesionale, a furnizorilor
de formare, a societatii civile etc.
Se impune cresterea implicarii partenerilor sociali in stabilirea
necesarului de competente pe piata fortei de munca, astfel incat economia sa
dispuna in timp util de resurse umane corespunzator calificate. Cresterea
responsabilitatii si constientizarea rolului decizional pe care partenerii
sociali trebuie sa si-l asume in definirea calificarilor, dar si in promovarea
si sustinerea efectiva a actiunilor de formare profesionala, sunt esentiale
pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem de FPC functional.
Pentru dezvoltarea sistemului de FPC si armonizarea cu practicile europene,
este necesar sa se imbunatateasca dialogul social la nivel national si sa se
instituie dialogul social la nivel sectorial, prin constituirea comitetelor
sectoriale. Se va asigura cadrul de reglementare a activitatii comitetelor
sectoriale si vor fi dezvoltate instrumentele prin care acestea isi vor
exercita atributiile.
Actiuni de intreprins:
6.1 Definitivarea rolurilor si a responsabilitatilor institutionale pentru
toate functiile si structurile FPC, la toate nivelurile decizionale, avandu-se
in vedere, intre altele, evitarea conflictului de interese;
6.2 Infiintarea graduala a comitetelor sectoriale, pentru toate sectoarele
de activitate;
6.3 Imbunatatirea reprezentativitatii si specializarea pe problematica FPC
a persoanelor desemnate de catre partenerii sociali in structurile de dialog
social din domeniu, in corelatie cu rolul si responsabilitatile acestora;
6.4 Imbunatatirea comunicarii institutionale si a parteneriatului intre
institutiile cu roluri si atributii in FPC;
6.5 Consolidarea structurilor de planificare si implementare a Fondurilor
Structurale Europene, ca un instrument important in dezvoltarea pietei fortei
de munca si a ocuparii;
6.6 Consolidarea structurii CNFPA pentru a indeplini rolul de Autoritate
Nationala pentru Calificari (ANC). Structura trebuie definita la nivel central
si regional, cu clarificarea responsabilitatilor referitoare la procedurile de
autorizare si monitorizare a furnizorilor de formare, dezvoltarea calificarilor
si asigurarea calitatii formarii;
6.7 Consolidarea capacitatii administrative a Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) cu privire la FPC;
6.8 Asistarea furnizorilor de formare existenti si a celor potentiali,
pentru dezvoltarea unei oferte de FPC relevante si adecvate nevoilor de formare
identificate;
6.9 Perfectionarea profesionala a persoanelor care lucreaza in
compartimentele de resurse umane in vederea dezvoltarii competentelor de
identificare a cererii si ofertei de FPC in intreprindere; de fundamentare,
intocmire si implementare a planurilor de formare profesionala; de evaluare a
impactului FPC; de imbunatatire a mediului de invatare in intreprindere.
7. Implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii
Asigurarea calitatii in formarea profesionala continua este un proces de
durata, care cere integrarea tuturor actorilor cheie si activitatilor din
sistemul de FPC si aplicarea principiilor calitatii atat la nivelul
componentelor, cat si al sistemului ca atare. Calitatea ofertei de formare ar
putea fi un argument atat pentru angajatori, cat si pentru cursanti, pentru a
investi in FPC.
Modelul European de Referinta privind asigurarea calitatii in educatie si
formare profesionala reprezinta o propunere de criterii comune de promovare a
calitatii in VET, atat la nivelul Statelor Membre, cat si al celorlalte tari
europene luand in considerare toate criteriile si conditiile majore ale EFQM
(Fundatia Europeana pentru Managementul Calitatii) si presupune parcurgerea
"ciclului calitatii":
- Stabilire obiective si planificare;
- Implementare;
- Analiza si evaluare;
- Feed-back si schimbare;
- Metodologie (etapa orizontala/transversala, care trebuie avuta in vedere
in toate etapele ciclului calitatii).
Pentru fiecare etapa, modelul foloseste un numar de intrebari esentiale;
aceasta abordare permite Statelor Membre, cat si celorlalte tari care il
aplica, sa utilizeze propriile sisteme de asigurare a calitatii,
concentrandu-se pe aplicarea unui set limitat de criterii comune.
Introducerea mecanismelor de asigurare a calitatii in sistemul FPC nu poate
avea loc fara implicarea profesionistilor din domeniu, a formatorilor, care
sunt cel mai aproape de participantul la procesul de invatare. Formatorii
trebuie sa indrume si sa sprijine persoanele, care sunt raspunzatoare pentru
propria formare. O competenta esentiala a formatorilor consta in elaborarea si
utilizarea metodelor de predare deschise si participative.
Implementarea si extinderea sistemului calitatii pentru furnizarea de FPC
trebuie sa fie asigurata de:
- Proceduri transparente si eficiente de autorizare;
- Instrumente de autoevaluare implementate la furnizorii de formare;
- Instrumente de evaluare externa a furnizorilor de formare;
- Conducerea si monitorizarea furnizarii de FPC orientate spre rezultate,
pe baza indicatorilor de performanta;
- O cooperare mai stransa intre furnizorii de formare si angajatori;
- Programe de formare privind dezvoltarea expertizei profesionale pentru
furnizarea de FPC;
- Programe de formare a persoanelor cu atributii in sistemul de management
al calitatii.
Actiuni de intreprins:
7.1 Adoptarea, pe baza unui acord tripartit, a Cadrului National pentru
asigurarea calitatii in formarea profesionala initiala si continua, pe baza
Cadrului European pentru asigurarea calitatii in educatie si formare
profesionala, stabilindu-se totodata si rolurile si responsabilitatile
institutiilor cu atributii in managementul calitatii la nivel de sistem de FPC
si de furnizori de FPC (publici, privati, inclusiv angajatori autorizati ca
furnizori de FPC);
7.2 Elaborarea unitara a metodologiilor, procedurilor si instrumentelor
necesare punerii in practica a Cadrului National pentru asigurarea calitatii in
FPC cu privire la:
- autorizarea furnizorilor de FPC;
- autoevaluarea furnizorilor de FPC;
- monitorizarea furnizorilor de FPC;
- evaluarea externa si auditul institutional al furnizorilor de FPC;
- certificarea competentelor dobandite prin programele de FPC.
7.3 Elaborarea standardelor de referinta, a normelor si indicatorilor
pentru sistemul FPC si furnizorii FPC;
7.4 Eficientizarea si cresterea transparentei procedurilor de autorizare
prin:
- Imbunatatirea criteriilor pentru autorizarea furnizorilor de formare, sub
responsabilitatea CNFPA, cu consultarea comitetelor sectoriale, in vederea
aplicarii acestora de catre comisiile judetene de autorizare. Criteriile
trebuie sa asigure conformitatea cu prevederile din standardele ocupationale si
din standardele de pregatire profesionala si un sistem de calitate, operational
la nivel institutional;
- Reconsiderarea structurilor teritoriale implicate in procesul de
autorizare pentru evitarea conflictului de interese;
- Luarea in considerare, la reinnoirea autorizatiei, a rapoartelor de
autoevaluare ale furnizorilor de formare, rapoartelor de evaluare externa,
precum si a evaluarilor facute de beneficiarii fiecarui program implementat.
7.5 Crearea unui sistem national de formare, evaluare si certificare, care
sa-i motiveze pe formatorii de FPC sa se perfectioneze si sa devina actori
cheie in cresterea calitatii FPC, avand in vedere:
- diversificarea rolurilor, definirea competentelor si statutului si
profesionalizarea specialistilor implicati in procesul de formare profesionala
a adultilor (formatori, tutori, maistri-instructori, formatori de formatori);
- stimularea formarii formatorilor pentru adulti prin masuri legislative,
programe nationale si internationale dedicate, retele de colaborare, asigurarea
legaturii cu mediul de munca;
- diversificarea ofertei de formare de formatori pentru adulti si a
metodelor de formare cu accent pe TIC;
7.6 Colectarea informatiilor referitoare la formarea profesionala intr-o
baza de date accesibila pe Internet;
7.7 Formarea personalului implicat in managementul calitatii FPC, avand in
vedere:
- Identificarea si valorificarea modalitatilor de finantare pentru formarea
de formatori;
- Imbunatatirea competentelor manageriale la nivelul furnizorilor de
formare, prin elaborarea standardelor ocupationale pentru personalul implicat
in managementul FPC si prin dezvoltarea unor programe de formare specifice;
- Dezvoltarea unor programe de perfectionare specifice, adresate factorilor
de decizie din administratia publica centrala si locala precum si a partenerilor
sociali de la nivel national si sectorial implicati in fundamentarea si
implementarea politicilor de FPC;
- Crearea unui sistem national de formare, evaluare si certificare a unor
categorii de specialisti implicati in FPC: evaluatori de competente dobandite
in sistem formal, informal sau non-formal, verificatori interni si externi de
centre de evaluare de competente, evaluatorii de programe de formare supuse
autorizarii, analistii ocupationali si altii;
- Formarea personalului cu atributii de autorizare, monitorizare, evaluare
externa si audit.
8. Realizarea de studii, analize si statistici pentru FPC
Dezvoltarea sistemului de FPC care sa raspunda nevoilor pietei muncii si
unei economii bazata pe cunoastere necesita informatii relevante privind
evolutia meseriilor si profesiilor, tendintele de evolutie a pietei muncii,
nevoile de competente si calificari ale companiilor, gradul de corelare intre
cererea si oferta de forta de munca si identificarea lipsurilor, oferta de
programe a furnizorilor de formare profesionala si adecvarea acesteia la
nevoile solicitantilor.
Pentru a avea o imagine cat mai clara asupra directiilor de dezvoltare a
FPC, domeniilor de activitate care vor fi dezvoltate pe termen scurt si mediu,
trebuie stabilit un cadru metodologic pentru realizarea de analize, studii si
statistici care sa urmareasca dinamica pietei muncii vizand ca obiective:
- Facilitarea integrarii sociale a adultilor, in concordanta cu
aptitudinile, aspiratiile lor profesionale si nevoile pietei muncii;
- Pregatirea adultilor astfel incat sa faca fata cererilor de pe piata
muncii nationale si europene, in conditiile integrarii in UE;
- Asigurarea mobilitatii profesionale dictata de o economie in continua
schimbare si de societatea informationala;
- Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor tinta defavorizate,
tinand seama de nevoile lor specifice.
Analizele si studiile trebuie efectuate, cu sprijinul partenerilor sociali,
atat la nivel national cat si regional si local in vederea identificarii
tendintelor de dezvoltare in anumite ramuri economice sau
ocupatii/meserii/profesii, respectiv posibilitatea de absorbtie a fortei de
munca calificate.
Metodele de cercetare a pietei sunt numeroase si diversificate, iar in ceea
ce priveste FPC trebuie sa se urmareasca si sa se determine atat aspectele
calitative cat si cele cantitative.
Este de asemenea necesar sa se monitorizeze si sa se inregistreze
progresele realizate si eficienta obtinuta, prin introducerea unui sistem de
repere si indicatori de atingere a rezultatelor/tintelor stabilite initial,
pentru a putea orienta si elabora politicile in domeniul pietei muncii si FPC.
Se va actiona pentru:
8.1 Dezvoltarea unui sistem de colectare si analiza a datelor referitoare
la FPC (conform standardelor si regulamentelor Uniunii Europene);
8.2 Elaborarea unei metodologii de monitorizare a sistemului de FPC, bazate
pe indicatori comparabili cu cei ai UE;
8.3 Elaborarea unor instrumente pentru evaluarea cererii si a ofertei de
formare profesionala;
8.4 Realizarea de sondaje si studii privind gradul de satisfacere a
asteptarilor beneficiarilor de FPC (felul in care este apreciata oferta de FPC
existenta pe piata, precum si calitatea si relevanta formarii furnizate);
8.5 Evaluarea impactului investitiei realizata in FPC asupra performantelor
profesionale ale angajatilor la locul de munca;
8.6 Identificarea nevoilor de formare actuale si anticiparea nevoilor de
formare viitoare, la nivel sectorial, pe baza programelor de dezvoltare
nationale/regionale/locale, a informatiilor colectate sistematic, a studiilor,
analizelor si prognozelor elaborate de institutii de specialitate si alte
institutii interesate.
9. Adaptarea cadrului legal pentru elaborarea si implementarea noului
sistem FPC
Pentru implementarea strategiei de FPC este necesar sa se modifice si sa se
adapteze cadrul legislativ, in vederea inlaturarii obstacolelor si
dificultatilor, precum si sustinerea cu resurse financiare, materiale si umane
adecvate. Adaptarea cadrului legislativ se refera la actele normative specifice
domeniului, cele care au influenta si produc efecte asupra sistemului de FPC,
sau cele care trebuie armonizate cu sistemul de FPC. Acest lucru se va realiza
intr-o maniera integrata si coerenta, prin consultarea si implicarea tuturor
factorilor interesati.
Sistemul legislativ trebuie sa asigure cadrul necesar mobilizarii tuturor
resurselor in favoarea formarii profesionale continue la toate nivelurile. El
trebuie sa incurajeze dialogul social, la nivel national, regional, local si
sectorial, in vederea participarii tuturor actorilor implicati la dezvoltarea
unui sistem de formare profesionala continua, flexibil si transparent care sa
asigure tuturor sanse egale de acces si integrare socio-profesionala. In acest
scop, actualul cadru legislativ va fi adaptat astfel incat sa asigure:
- cresterea rolului si responsabilitatilor partenerilor sociali in formare
profesionala continua;
- cresterea investitiilor publice si private in formarea profesionala
continua;
- cultivarea unui climat favorabil participarii la formarea profesionala
continua si valorificarii rezultatelor acesteia, indiferent de contextul
formal, non-formal sau informal in care au fost obtinute.
Adoptarea prevederilor legale si a celor subsecvente va avea in vedere
stimularea furnizorilor de FPC, astfel incat oferta de FPC:
- sa acopere cat mai multe domenii ocupationale, inclusiv pe cele care
necesita un grad inalt de investitii din partea furnizorilor de formare;
- sa satisfaca cererile de formare atat la nivel individual, cat si de
companie;
- sa aiba o mai larga distributie geografica, inclusiv in zonele rurale;
- sa abordeze proactiv viitoarele nevoi de formare profesionala;
- sa raspunda nevoilor de formare a spiritului antreprenorial pentru a
dezvolta libera initiativa a persoanelor individuale;
- sa raspunda nevoilor de formare ale populatiei rurale.
Actiuni de intreprins:
9.1 Modificarea si completarea cadrului legislativ privind educatia
continua: Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 129/2000, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare si a actelor normative subsecvente,
Ordonanta Guvernului nr. 102/1998, aprobata cu modificari prin Legea nr.
133/2000;
9.2 Modificarea si completarea Legii nr. 132/1999, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare si a actelor normative subsecvente;
9.3 Modificarea Legii nr. 76/2002 si a legislatiei secundare pentru
aplicarea acesteia, inclusiv in vederea implementarii viitoarelor activitati de
tip FSE
9.4 Modificarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificarile si
completarile ulterioare - Titlul VII Formarea profesionala - in sensul
cresterii flexibilitatii modalitatilor de formare pentru angajati si
facilitarii accesului acestora la FPC
9.5 Adaptarea tuturor actelor normative care fac referire la FPC, in sensul
corelarii acestora cu legislatia specifica FPC, cu avizul CNFPA.
CAP. 4
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE FPC PE TERMEN SCURT SI MEDIU
4.1 Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de FPC pe termen
scurt si mediu
Pentru implementarea acestei strategii s-a elaborat un Plan de actiune care
cuprinde actiunile prevazute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic
si directie de actiune, responsabilitatile institutionale, termenele si sursele
de finantare, prevazut in anexa nr. 6.
Anual, se va elabora un Plan de masuri detaliat pentru realizarea
actiunilor prevazute in strategie, care va include activitatile si alocarea de
resurse necesare, precum si responsabilitatile specifice la nivel de
institutii/structuri.
4.2 Monitorizarea implementarii Strategiei de FPC pe termen scurt si mediu
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in calitate de
coordonator, are responsabilitatea generala pentru monitorizarea implementarii
acestei strategii.
Pentru fiecare actiune prevazuta in Planul de actiune pentru implementarea
Strategiei de FPC pe termen scurt si mediu sunt desemnate
institutiile/organismele responsabile cu monitorizarea intermediara a
actiunilor respective si care vor raporta periodic MMSSF-ului stadiul
implementarii si rezultatele obtinute.
Monitorizarea implementarii strategiei se face prin:
A. Indicatori cheie
B. Indicatori nationali
C. Indicatori de realizare
A. Se folosesc urmatorii indicatori cheie, calculati conform metodologiei
EUROSTAT, care permit compararea datelor intre state:
______________________________________________________________________________
| Denumire indicator cheie | A1. Participarea la procesul educational
|
| | sau de instruire
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Definitia si sursa | Participarea la procesul educational sau de
|
| | instruire a persoanelor de 25 - 64 ani
|
| | (Ped_25 - 64) se determina prin raportarea
|
| | populatiei de 25 - 64 ani, care urmeaza o forma
|
| | de instruire (Pi_25 - 64). Se calculeaza pe
|
| | categorii de populatie dupa participarea la
|
| | activitatea economica (ocupata, someri,
|
| | inactiva) si nivelul de instruire, pe sexe
|
| | Sursa: LFS Eurostat
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Sursa nationala | INS prin AMIGO (LFS)
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Periodicitatea | An, incepand din 2004*4)
|
|____________________________|_________________________________________________|
*4) Primele date vor fi disponibile in septembrie 2005
______________________________________________________________________________
| Denumire indicator cheie | A2. Rata de acces la cursurile de formare
|
| | profesionala continua
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Definitia si sursa | Rata de acces la cursurile de formare
|
| | profesionala continua (Ra) reprezinta ponderea
|
| | participantilor la cursuri (N_pFPC) in total
|
| | angajati din intreprinderile care au oferit
|
| | cursuri (N_FPC); se poate calcula si ca pondere
|
| | in total numar salariati (din toate
|
| | intreprinderile, indiferent daca au oferit sau
|
| | nu cursuri de formare profesionala continua)
|
| | Sursa: CVTS Eurostat |
|____________________________|_________________________________________________|
| Sursa nationala | INS prin FORPRO
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Periodicitatea | La 5 - 6 ani date disponibile pentru 1999;
|
| | urmatoarea ancheta se va realiza in 2006, cu an
|
| | de referinta 2005
|
|____________________________|_________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Denumire indicator cheie | A3. Ponderea cheltuielilor cu formarea
|
| | profesionala in totalul costului fortei de
munca|
|____________________________|_________________________________________________|
| Definitia si sursa | Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionala
|
| | in totalul costului fortei de munca
|
| | Sursa: CVTS Eurostat
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Sursa nationala | INS prin FORPRO |
|____________________________|_________________________________________________|
| Periodicitatea | La 5 - 6 ani date disponibile pentru 1999;
|
| | urmatoarea ancheta se va realiza in 2006, cu an
|
| | de referinta 2005
|
|____________________________|_________________________________________________|
B. Se folosesc urmatorii indicatori nationali, care calculeaza pe baza datelor
disponibile la nivelul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca:
______________________________________________________________________________
| Denumire indicator national| B1. Ponderea cheltuielilor cu formarea
|
| | profesionala a somerilor si a altor categorii
de|
| | persoane, beneficiare de gratuitate, conform
|
| | Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor
|
| | pentru somaj, in totalul cheltuielilor din
|
| | bugetul asigurarilor pentru somaj (BAS)
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Definitie | Cheltuielile publice cu formarea profesionala
|
| | din BAS exprimate ca raport procentual in
|
| | totalul cheltuielilor din BAS
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Scop | Indicatorul arata nivelul fondurilor alocate
din|
| | BAS pentru formarea profesionala a somerilor.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Simbol | Pcbas
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Metoda de calcul | Se impart cheltuielile publice cu formarea |
| | profesionala la total cheltuieli din BAS, iar
|
| | rezultatul se inmulteste cu 100.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Formula | Pcbas = Chfps/Chbas x 100, unde:
|
| | Pcbas - Ponderea cheltuielilor cu formarea
|
| | profesionala a somerilor in totalul
|
| | cheltuielilor din BAS
|
| | Chfps - cheltuielile alocate din BAS pentru
|
| | formarea profesionala a somerilor
|
| | Chbas - totalul cheltuielilor din BAS
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Date necesare | Totalul cheltuielilor din BAS pentru formarea
|
| | profesionala a somerilor
|
| | Totalul cheltuielilor din BAS
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Surse de date | ANOFM |
|____________________________|_________________________________________________|
| Structura datelor | Calculat numai la nivel national
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Interpretare | Ponderea cheltuielilor cu formarea profesionala
|
| | a somerilor din total cheltuieli pentru someri
|
| | reflecta prioritatea acordata acestei masuri
|
| | active in cadrul politicilor referitoare la
|
| | forta de munca, deplasarea ponderii spre masuri
|
| | active, in scopul de a facilita crearea
|
| | oportunitatilor de a raspunde dinamicii pietei
|
| | muncii.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Standarde de calitate | Sfera de cuprindere si acuratetea indicatorilor
|
| | Chfps si Chbas
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Limitari | |
|____________________________|_________________________________________________|
| EUROSTAT | Nu
|
|____________________________|_________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Denumire indicator national| B2. Rata de participare a somerilor la cursuri
|
| | de formare profesionala |
|____________________________|_________________________________________________|
| Definitie | Proportia somerilor cuprinsi la cursuri de
|
| | formare profesionala, in totalul somerilor
|
| | inregistrati
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Scop | Indicatorul furnizeaza o informatie importanta
|
| | relativa la nivelul de aplicare a acestui tip
de|
| | masura activa in contextul ansamblului de
masuri|
| | de sprijin in procesul de reintegrare a
|
| | somerilor pe piata muncii.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Simbol | Rpfp
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Metoda de calcul | Se imparte numarul de someri cuprinsi la
cursuri|
| | de formare profesionala intr-un an la numarul
|
| | total de someri inregistrati, iar rezultatul se
|
| | inmulteste cu 100.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Formula | Rpfp = Nsfp/Nsi x 100, unde: |
| | Rpfp - rata de participare a somerilor la
|
| | cursuri de formare profesionala
|
| | Nsfp - numarul somerilor cuprinsi la cursuri de
|
| | formare profesionala intr-un an
|
| | Nsi - numarul somerilor inregistrati
reprezentat|
| | prin stocul mediu anual de someri inregistrati
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Date necesare | Numarul de someri inregistrati este calculat ca
|
| | medie aritmetica a stocurilor lunare de someri
|
| | in decursul unui an.
|
| | Numarul somerilor cuprinsi la cursuri de
formare|
| | profesionala intr-un an
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Surse de date | ANOFM
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Structura datelor | Se calculeaza la nivel national si judetean
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Interpretare | Nivelul ridicat al indicatorului precum si
|
| | evolutia acestuia in timp releva nevoile de
|
| | formare ale somerilor pentru a se reintegra pe
|
| | piata muncii si eforturile agentiilor pentru
|
| | ocuparea fortei de munca teritoriale de a
activa|
| | in cursuri cat mai multi someri, preintampinand
|
| | astfel si somajul de lunga durata.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Standarde de calitate | Sfera de cuprindere si acuratetea indicatorilor
|
| | Nsfp si Nsi.
|
|____________________________|_________________________________________________|
| Limitari | Indicatorul nu este disponibil si pe alte
|
| | structuri
|
|____________________________|_________________________________________________|
| EUROSTAT | Nu |
|____________________________|_________________________________________________|
C. Indicatori de realizare vor fi stabiliti in Planurile de masuri anuale.
ANEXA 1
la strategie
CONTEXTUL EUROPEAN
Memorandumul de invatare pe tot parcursul vietii
Memorandumul privind invatarea pe tot parcursul vietii al Comisiei
Europene, adoptat in octombrie 2000, invita statele sa identifice strategii
coerente si masuri practice pentru dezvoltarea invatarii continue. Toate
persoanele trebuie sa aiba posibilitati egale de a se adapta la cerintele
schimbarilor socio-economice si sa participe activ la conturarea viitorului
lor. Mesajele cheie ale acestui memorandum arata ca este necesara elaborarea si
implementarea de strategii coerente si cuprinzatoare de invatare:
Mesajul cheie 1
Noi competente de baza pentru toti are ca obiectiv garantarea accesului
universal si continuu la invatare pentru formarea si imbunatatirea
competentelor necesare, in vederea participarii sustinute la societatea
cunoasterii.
Mesajul cheie 2
Realizarea unor investitii superioare in resurse umane vizeaza cresterea
vizibila a nivelului investitiilor in resurse umane in vederea valorificarii
celei mai importante valori a Europei, oamenii sai.
Mesajul cheie 3
Incurajarea inovatiei in predare si invatare incurajeaza dezvoltarea
metodelor si contextelor de predare si invatare pentru a se asigura invatarea
continua, pe tot parcursul vietii.
Mesajul cheie 4
Valorizarea invatarii pune accent pe imbunatatirea modalitatilor in care
participarea la invatare si rezultatele ei sunt intelese si apreciate/evaluate,
in special invatarea non-formala si cea informala.
Mesajul cheie 5
Regandirea orientarii si consilierii se focalizeaza pe asigurarea
conditiilor pentru ca fiecare persoana sa poata avea acces la informatii de
calitate si la consiliere privind oportunitatile de invatare pe tot parcursul
vietii.
Mesajul cheie 6
Apropierea invatarii de domiciliu subliniaza importanta oferirii de
oportunitati de invatare continua cat mai aproape de beneficiari, in propriile
lor comunitati si sprijinite de echipamente IT oriunde acestea se impun.
Declaratia de la Copenhaga
Prioritatile stabilite prin Declaratia ministrilor europeni ai educatiei si
formarii profesionale si a Comisiei Europene, convenita in 29 si 30 noiembrie
2002, cu privire la consolidarea cooperarii europene in formare profesionala -
"Declaratia de la Copenhaga":
Dimensiunea europeana - imbunatatirea cooperarii interinstitutionale,
parteneriatelor si altor initiative transnationale in domeniul educatiei si
formarii profesionale, pentru a facilita si promova mobilitatea fortei de
munca.
Transparenta, informare si consiliere
- Cresterea transparentei formarii profesionale initiale si continue, prin
implementarea si rationalizarea instrumentelor informationale si retelelor de
informare, incluzand integrarea instrumentelor existente precum CV-ul european,
suplimentul diplomei sau certificatului, cadrul comun de referinta pentru limbi
straine si EUROPASS intr-un singur cadru.
- Cresterea importantei politicilor, sistemelor si practicilor care vizeaza
informarea, orientarea si consilierea la toate nivelurile educatiei, formarii
profesionale si ocuparii fortei de munca, in particular asupra problemelor
privind accesul, transferabilitatea si recunoasterea competentelor si
calificarilor, in scopul sustinerii mobilitatii ocupationale si geografice.
Recunoasterea competentelor si calificarilor
- Stabilirea unor nivele de referinta, principii si masuri comune de
certificare, incluzand un sistem de credite transferabile pentru formarea
profesionala initiala si continua.
- Cresterea sustinerii pentru dezvoltarea de competente si calificari la
nivel sectorial, prin intarirea cooperarii si coordonarii, in special implicand
partenerii sociali.
- Dezvoltarea unui set comun de principii privind validarea invatarii
non-formale si informale in scopul asigurarii unei compatibilitati sporite
intre abordarile din diferite state la diferite niveluri.
Asigurarea calitatii
- Promovarea cooperarii in asigurarea calitatii, cu accent pe schimbul de
modele si metode precum si pe criterii comune si principii privind calitatea in
formarea profesionala initiala si continua.
- Considerarea cu atentie a nevoilor de invatare a profesorilor si
formatorilor in toate formele de organizare a formarii profesionale initiale si
continue.
Aceste prioritati au in vedere atingerea pana in 2010 a obiectivului
strategic stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, ca
Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 "cea mai competitiva si mai
dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica
durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune
sociala".
Strategia Europeana de Ocupare
Strategia Europeana pentru Ocupare a fost gandita ca un instrument
esential, necesar orientarii si asigurarii coordonarii prioritatilor din
domeniul politicii ocuparii, insusit de toate Statele Membre ale UE. S-au
stabilit ca obiective globale la nivel european, atingerea unei medii a ratei
generale de ocupare de 70% si a ratei de ocupare in randul femeilor de 60%,
pana in anul 2010.
In 2001 s-au stabilit alte doua obiective intermediare si un obiectiv
suplimentar, respectiv atingerea, pana in anul 2005, a unei rate generale de
ocupare de 67% si a unei rate de ocupare in randul femeilor de 57%, precum si
atingerea, pana in anul 2010, a unei rate de ocupare de 50% in randul fortei de
munca cu varsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani.
Ca prioritate a Strategiei Europene pentru Ocupare, investitia mai mare in
capitalul uman si in invatarea continua presupune:
- elaborarea unor politici ambitioase pentru cresterea nivelului
capitalului uman, pentru cresterea investitiilor in domeniul cercetarii si
dezvoltarii si pentru promovarea atitudinii antreprenoriale si a abilitatilor
prin intermediul educatiei la toate nivelurile.
- costuri si responsabilitati impartite intre autoritatile publice,
companii si persoane, precum si revizuirea stimulentelor pentru cresterea
investitiilor in capitalul uman si in intreprinderi.
- reducerea abandonurilor scolare si imbunatatirea ofertei de formare
profesionala cu scopul cresterii accesului la formarea profesionala continua,
in special pentru cei care au cel mai mult nevoie, respectiv pentru persoanele
sub-calificate si pentru muncitorii in varsta, tinand cont de viitoarele nevoi
ale pietei muncii.
- dezvoltarea unor metode inovative de invatare si formare profesionala
(cum ar fi cea prin intermediul computerului/electronica) si investirea in
deprinderi legate de utilizarea tehnologiilor de informatie si comunicare.
Asigurarea implementarii eficiente a reformelor printr-un management mai
bun presupune:
- crearea de parteneriate in scopul mobilizarii si participarii
partenerilor sociali si a diferitilor actori implicati;
- conceperea unor politici nationale clare si, unde se impune, obiective
care sa le reflecte pe cele stabilite la nivel european, precum si asigurarea
unei folosiri eficiente a fondurilor publice;
- promovarea rolului Planurilor Nationale de Actiune drept
instrumente-cheie pentru conexiunea elementelor mentionate mai sus la programarea
reformelor;
- realizarea transparentei si asigurarea eficientei costurilor in alocarea
resurselor financiare in mod adecvat, inclusiv a resurselor financiare
comunitare, in ceea ce priveste implementarea liniilor directoare din domeniul
ocuparii si a recomandarilor.
Cadrul de Referinta European de Asigurare a Calitatii
"Conceptul de calitate reprezinta orice set de politici, proceduri,
reguli, criterii, instrumente, metode si mecanisme de verificare, ale caror
scopuri comune sunt de asigurare si crestere a calitatii oferita de orice
institutie de educatie si formare profesionala (VET)".
Urmatorul model de referinta european de asigurare a calitatii cu cele
cinci etape ale sale - "Cercul calitatii", sintetizeaza toate
cerintele in domeniu:
_____
_______ |___ \
/ ___ \ \ \
/__/ _\ \_ ____________ /|/ /
\ / / \ / /
\ / / Obiective si \ \ _/
\/ | planificare | \|
___________ \ / ____________
/ \ \____________/ / \
/ Feedback si \/ \/ \
| proceduri de| Metodologie | Implementare |
\ transformare \ \ /
\___________/ \___________ / \____________/
_____ / \ _____
|___ \ / Estimare si \ |___ \
\ \| Evaluare | \ \
/|/ / \ / /|/ /
/ / \____________/ / /
\ _/ \ _/
\| \|
Etapele Modelului European de Referinta si principalele criterii comune ale
calitatii in VET - privire de ansamblu
______________________________________________________________________________
| Etapa a Modelului | Criterii comune de calitate in VET
|
| European de Referinta | |
|_______________________|______________________________________________________|
| Obiective si | Previziune si planificare in scopul atingerii unor
|
| Planificare | obiective determinate; |
| | Existenta unei abordari sistematice a calitatii (in
|
| | sens larg);
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Implementare | Existenta unui plan de implementare; alocare de
|
| | resurse si responsabilitate;
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Analiza (Estimare) si | Existenta unui sistem de analiza bine structurat si
o|
| Evaluare | strategie sistematizata de evaluare. Utilizarea unei
|
| | metodologii consistente si cuantificabile in ceea ce
|
| | priveste atat estimarea cat si evaluarea;
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Feedback si proceduri | Legatura transparenta (vizibila si documentata)
intre|
| de schimbare | mecanismele de raspuns (rezultatele evaluarii) si
|
| | planificarea procesului;
|
|_______________________|______________________________________________________|
| Metodologie | Descrierea metodologiei existente (de tipul
|
| | "proceduri
standard") |
|_______________________|______________________________________________________|
Obiectivele si planificarea - Abordarea calitativa si activitatile VET
trebuie sa aiba un punct de pornire, un scop/o directie si un plan pentru
atingerea obiectivelor.
Implementarea - Abordarea calitativa trebuie sa fie implementata in aceeasi
maniera ca si activitatile zilnice de studiu si predare. Implementarea acopera
o paleta variata de activitati.
Estimarea si evaluarea - Pregatirea profesionala trebuie sa fie analizata
si evaluata de fiecare data, in acelasi mod ca si abordarea calitativa.
Feedback-ul si mecanismele de schimbare - Estimarea si evaluarea trebuie
folosite de fiecare data, ceea ce implica atat un feedback din partea
participantilor si a utilizatorilor, cat si o procedura sistematica de
schimbare. Modul in care sunt organizate feedback-ul si mecanismele de
schimbare, modul in care se pun in practica concluziile evaluarii, modul in
care organizatia promoveaza transparenta sistemelor de calitate ale VET, modul
in care se asigura un feedback sistematic, constituie criterii relevante ale
calitatii.
Metodologia - Principalele criterii calitative ale metodologiei vizeaza
utilizarea unei abordari sistematice, instrumentele si procedurile folosite
pentru strangerea datelor, analizele, concluziile si implementarea, motivarea
factorilor implicati, strategiile care sustin implementarea schimbarii si
utilizarea evaluarilor externe.
Fiecarei din cele 5 etape ale cercului calitatii i se asociaza standarde de
calitate.
ANEXA 2
la strategie
CONTEXTUL NATIONAL
Contextul macroeconomic si perspectivele (tendintele) de dezvoltare
economica pana in 2010
In ciuda cresterii economice solide, Romania a progresat doar recent in
realizarea convergentei reale cu nivelurile UE ale venitului pe cap de
locuitor. In relatie cu paritatea puterii de cumparare, PIB/locuitor a crescut
la 30% din media UE-25 in 2003, de la 27% in 1998. Disparitatile regionale ale
venitului sunt moderate, dar se afla in crestere. Rata de activitate economica
a fost 63% in medie, iar rata ocuparii fortei de munca a fost de 56%, dar
ambele au inregistrat un declin din 1997. Rata somajului a reprezentat 6,3% in
medie din populatia activa si a fost crescatoare pe termen lung si in randul
tinerilor.
Scenariul macroeconomic de prognoza pentru perioada 2004 - 2008, de unde
sunt aceste date, ia in considerare ca premise esentiale derularea accelerata a
reformei economice si solutionarea deficientelor interne care mai exista.
In domeniul resurselor umane, cresterea economica sustinuta va fi insotita
de o majorare a numarului de salariati, in conditiile cresterii productivitatii
muncii.
Evolutia ocuparii va fi influentata de fluxul de investitii straine care va
genera noi locuri de munca si de continuarea procesului de restructurare si
privatizare care va induce presiuni asupra ocuparii. De asemenea, in ciuda unei
cresteri economice relativ ridicate, piata locurilor de munca ramane
tensionata, in principal din cauza somajului structural.
Ca un rezultat agregat al acestor factori, prognoza macroeconomica
evidentiaza posibilitatea reducerii pronuntate a ratei somajului de la 7,0% in
anul 2003 la 6,0% in 2008 si o crestere a ratei de ocupare a populatiei in
varsta de munca de la 57,8% in 2003 la 59,8% in 2008*5).
------------
*5) Datele previzionate de catre Comisia Nationala de Prognoza.
Situatia actuala a pietei muncii si directiile strategice ale politicii de
ocupare pana in 2010
Contextul demografic
Intre 1990 - 2003, populatia Romaniei a scazut cu 6%, mai semnificativ in
mediul urban (unde scaderea a fost de 8,0%) comparativ cu mediul rural (scadere
de 4,4%). Cu toate acestea, ramane dominanta prezenta populatiei in mediul
urban (53,4% comparativ cu 46,6%).
Populatia in mediul urban se inscrie pe un trend descrescator, in special
ca efect al declinului economic. Gradul de urbanizare al Regiunilor este si el
relativ diferit. Cu exceptia Regiunii Bucuresti, cele mai urbanizate regiuni
sunt Regiunea Vest si Centru, care au peste 59% populatie urbana.
Structura populatiei pe grupe de varsta
Se inregistreaza un proces lent, dar continuu, de imbatranire demografica,
accentuat in ultimul deceniu. Ca urmare, ponderea populatiei sub 15 ani in
total populatie este in continua scadere (intre anii 1990 - 2003 reducandu-se
cu 33,6%), iar ponderea populatiei varstnice, de peste 65 de ani, este in
continua crestere (intre 1990 - 2003, crescand cu 22,3%). In aceste conditii,
se inregistreaza o crestere a "presiunii" populatiei varstnice asupra
populatiei adulte-potential active, implicit asupra unor importante sisteme din
societate (sanatate, asistenta sociala, bugetul asigurarilor sociale), cu
implicatii pentru politica economica si sociala. Proportia persoanelor de 65 de
ani si peste in Romania era in 2003 de 14,3%, mai putin decat media la nivelul
UE-25 de 16,3%, iar proportia tinerilor, de 16,7%, era aproximativ egala cu
media UE-25 de 16,6%, ceea ce inseamna ca procesul de imbatranire demografica
este mai accentuat la nivelul UE, comparativ cu Romania*6).
------------
*6) Sursa datelor: Institutul National de Statistica
Situatia pietei muncii
Piata muncii din Romania a suferit transformari semnificative: reducerea
populatiei active si a populatiei ocupate, mentinerea la valori relativ
constante a ratei somajului, cresterea somajului de lunga durata, fiind
afectata in mod deosebit de capacitatea limitata de creare a unor noi locuri de
munca.
Se constata cresterea ponderii populatiei in varsta de 60 ani si peste,
precum si mentinerea la un nivel inalt a ratei de dependenta demografica, cu
deosebire in mediul rural.
In perioada 1999 - 2003 rata de ocupare a populatiei in varsta de munca s-a
redus cu 5,7 puncte procentuale, ajungand la 57,8%*7).
Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15 - 64 ani) era in anul
2003 de 57,8% (64,1% pentru sexul masculin si 51,5% pentru sexul feminin),
comparabila cu cea a Noilor State Membre de 55,8% (61,6% pentru sexul masculin
si 50,2% pentru sexul feminin), dar mai mica decat cea inregistrata pentru
UE-25 de 62,9% (70,8% pentru sexul masculin si 55,0% pentru sexul feminin). Rata
de ocupare a populatiei in varsta de munca, in 2003, de 57,8%, situeaza Romania
la o distanta de 12,2 puncte procentuale fata de obiectivul stabilit la
Lisabona pentru anul 2010 - rata generala de ocupare de 70%, iar rata ocuparii
femeilor de 51,5% la o distanta de 8,5 puncte procentuale fata de obiectivul
Lisabona, stabilit la 60% pentru anul 2010*8).
Structura ocuparii pe sectoare, in special ponderea mare a populatiei
ocupate in agricultura, este o rezultanta a procesului intarziat de
restructurare economica, cat si modului in care a fost efectuata privatizarea
terenurilor agricole, care au condus la migratia populatiei active catre zona
rurala. Structura actuala a populatiei ocupate dupa nivelul de instruire este
atat o reflectare a structurii actuale a economiei, cat si a deficitului de
persoane cu studii superioare. In aceste conditii, chiar si putinele sectoare
cu valoare adaugata ridicata care exista in economia romaneasca se confrunta cu
anumite probleme in satisfacerea cererii de forta de munca calificata.
Din punct de vedere al nivelului de instruire al populatiei ocupate in
profil teritorial, in regiunea Bucuresti, 26,0% dintre persoanele ocupate au
nivel de instruire superior*9) si doar 11,4% au un nivel scazut de
instruire*10). In celelalte regiuni diferentele nu sunt importante, valori
extreme inregistrandu-se in regiunile Nord - Est (7,1% dintre persoanele
ocupate au un nivel superior de instruire si 40,6% au un nivel scazut de
instruire) si Centru (22,7% au un nivel scazut de instruire)*11).
Principalii indicatori ai ocuparii populatiei 1999 - 2003 (media anuala)
______________________________________________________________________________
| Indicator/An | Romania
|NSM-10|UE-25|UE-15|
| |____________________________________|______|_____|_____|
| | 1999 | 2000 | 2001 | 2002 | 2003| 2003 | 2003|
2003|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Populatia activa | | | | | | | |
|
| totala (mii persoane)| 11.566| 11.585| 11.447|10.079|9.915| | |
|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Rata de activitate | | | | | | | |
|
| 15 - 64 ani (%) | 68,7| 68,6| 67,5| 63,6| 62,4| 65,5| 69,3|
70,0|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Populatia ocupata | | | | | | | |
|
| totala (mii persoane)| 10.776| 10.764| 10.697| 9.234|9.223| | |
|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Rata de ocupare (%) | | | | | | | |
|
| 15 - 64 ani | 63,5| 63,2| 62,6| 58,0| 57,8| 55,8| 62,9|
64,3|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Rata somajului BIM | | | | | | | |
|
| (%) | 6,8| 7,1| 6,6| 8,4| 7,0| | 9,0|
8,0|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Rata somajului BIM | | | | | | | |
|
| de lunga durata (%) | 3,0| 3,6| 3,2| 4,5| 4,3| | 4,0|
3,3|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
| Rata somajului BIM in| | | | | | | |
|
| randul tinerilor (%) | 18,8| 18,6| 17,5| 21,7| 18,5| | 18,2|
15,6|
|______________________|_______|_______|_______|______|_____|______|_____|_____|
Sursa pentru UE-25, UE-15 si NSM-10: EUROSTAT, New Cronos
Sursa pentru RO: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de munca
in gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza
rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.
In ceea ce priveste nivelul de instruire, reducerea numarului somerilor cu
studii medii sau profesionale este o reflexie a structurii economiei, axata pe
ramurile cu valoare adaugata redusa sau medie, ce reprezinta in prezent
"motorul principal" al cresterii economice. Reducerea somajului la
segmentele de forta de munca cu pregatire foarte redusa reflecta in mare parte
retragerea acestora din activitate.
Structura populatiei ocupate dupa nivelul de instruire
100% | ____ ____ ____ ____ ____ |
| | 8,5| | 9,1| | 9,3| |10,4| |10,2| |
| | | | | | | | | | | |
| |____| |____| |____| |____| |____| |
| |55,4| |55,1| | 56 | |59,3| |59,5| |
| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |
| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |
50% | |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |\\\\| |
| |____| |____| |____| |\\\\| |\\\\| |
| |36,1| |35,8| |34,7| |____| |____| |
| |////| |////| |////| |30,3| |30,1| |
| |////| |////| |////| |////| |////| |
| |////| |////| |////| |////| |////| |
| |////| |////| |////| |////| |////| |
0% |_____|____|___|____|___|____|___|____|___|____|___|
1999 2000 2001 2002 2003
___________________________________________
| ___ ___ ___ |
| |///| |\\\| | | |
| |///| Scazut |\\\| Mediu | | Superior |
| |___| |___| |___| |
|___________________________________________|
Sursa: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de munca in
gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza rezultatelor
Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.
------------
*7) Sursa datelor: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de
munca in gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza
rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.
*8) Sursa datelor: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de
munca in gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza
rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002. Sursa
pentru UE-25, UE-15 si NSM-10: EUROSTAT, New Cronos
*9) Universitar de scurta si lunga durata, doctorat
*10) Gimnazial, primar fara scoala absolvita
*11) Sursa datelor: Institutul National de Statistica, Ancheta fortei de
munca in gospodarii (AMIGO); datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza
rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002.
Directiile strategice ale politicii de ocupare pana in 2010
Romania a adoptat Strategia Europeana pentru Ocupare, revizuita,
instrumentul esential de coordonare a prioritatilor din domeniul politicilor de
ocupare la nivelul Uniunii Europene, politica in domeniul ocuparii fortei de
munca fiind in concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei
strategii.
Masurile si actiunile avute in vedere in cadrul Strategiei Nationale de
Ocupare a fortei de munca sunt in concordanta cu liniile directoare ale SEO si
anume:
- Masuri active si preventive pentru someri si persoane inactive;
- Crearea de locuri de munca si spiritul antreprenorial;
- Managementul tranzitiei si promovarea adaptabilitatii si mobilitatii pe
piata muncii;
- Promovarea dezvoltarii capitalului uman si a invatarii pe tot parcursul
vietii;
- Cresterea ofertei pe piata muncii si promovarea imbatranirii active;
- Egalitate de gen;
- Promovarea integrarii si combaterea discriminarii persoanelor
dezavantajate pe piata muncii;
- Rentabilizarea muncii si crearea de stimulente corespunzatoare;
- Transformarea muncii nedeclarate in ocupare corespunzatoare;
- Combaterea disparitatilor regionale privind ocuparea.
Obiectivele Strategiei nationale de Ocupare se aliniaza atingerii
obiectivelor stabilite la Lisabona pentru statele membre UE in vederea
implementarii Strategiei Europene de Ocupare pana in 2010:
- Rata generala a ocuparii 70%;
- Rata de ocupare in randul femeilor 60%;
- Rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55 -
64;
- Fiecarui somer i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de
somaj in cazul tinerilor si 12 luni in cazul adultilor, sub forma de formare
profesionala, reconversie, practica in munca, loc de munca sau alte masuri de
ocupare, inclusiv de sprijinire a orientarii profesionale personale si de
consiliere in vederea integrarii efective pe piata muncii;
- Nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul
vietii sa fie de cel putin 12,5% pentru populatia adulta apta de munca (grupa
de varsta 25 - 64 ani).
ANEXA 3
la strategie
INVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC
Educatia si formarea profesionala se desfasoara in stransa legatura cu
politicile de ocupare a fortei de munca si constituie una dintre prioritatile
politicilor si programelor Uniunii Europene.
In perspectiva integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, obiectivele
strategice stabilite de Comisia Europeana pentru perioada 2001 - 2010 in
dezvoltarea sistemelor educationale si de formare profesionala sunt prioritati
strategice si pentru reforma sistemului educational si de formare profesionala
din Romania.
In prezent, sistemul de educatie din Romania se prezinta astfel:
______________________________________________________________________________
|Varsta|Clase|ISCED| Nivelul educational |Nivelul de| Tipul
|
| | | | |calificare|
|
|______|_____|_____|____________________________________|__________|___________|
|> 19 | | | Invatamantul |Invatamantul|
|Invatamant |
| | | | postuniversitar |universitar | |post-
|
| | | 6 |_______________________|si post- | 5
|obligatoriu|
| | | 5 | Invatamantul |universitar | 4 |
|
| | | | universitar | | |
|
| | |_____|_______________________|____________|__________|
|
| | | | Scoala postliceala*12)|Invatamantul| |
|
| | | 4 | |post- | 3 |
|
| | | | |secundar | |
|
|______|_____|_____|_______________________|____________|__________| |
| 18 | XIII| | |Liceu - |Invatamantul| |
|
|______|_____| |____________|ciclul |secundar | 3 |
|
| 17 | XII| 3 | Liceu - |superior |superior | |
|
|______|_____| | ciclul |__________| |__________|
|
| 16 | XI| | superior |Anul de | | |
|
| | | | |completare| | 2*13)|
|
|______|_____|_____|____________|__________|____________|__________|___________|
| 15 | X| | Liceu - |Scoala de |Invatamantul| |Invatamant
|
|______|_____| | ciclul |arte si |secundar |
1*14)|obligatoriu|
| 14 | IX| | inferior |meserii |inferior | |
|
|______|_____| 2 |____________|__________| |__________|
|
| 13 | VIII| | | | |
|
|______|_____| | | | |
|
| 12 | VII| | | | |
|
|______|_____|_____| Gimnaziu | | |
|
| 11 | VI| | | | - |
|
|______|_____| | | | |
|
| 10 | V| 1 |_______________________|____________| |
|
|______|_____| | Scoala primara |Invatamantul| |
|
| 9 | IV| | |primar | |
|
|______|_____|_____|_______________________|____________|__________|___________|
Incepand cu anul scolar 2003 - 2004, odata cu intrarea in vigoare a
modificarilor la Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, adoptate prin Legea nr. 268/2003, durata
invatamantului obligatoriu se prelungeste de la 8 la 10 clase. Argumentele care
au stat la baza acestei decizii au fost cresterea nivelului de pregatire a
absolventilor, a nivelului de participare precum si corelarea varstei de
finalizare a invatamantului obligatoriu cu varsta minima de intrare pe piata
muncii.
Sistemul de formare profesionala initiala din Romania este structurat pe
doua filiere principale. Filiera tehnologica are o durata de 4 ani (clasele IX
- XII) si asigura pregatire generala (si diploma de bacalaureat) cu o
componenta profesionala considerabila, in cadrul liceelor tehnologice care
ofera nivelul 3 de calificare. La nivelul invatamantului liceal, elevii
cuprinsi in filiera tehnologica sunt mai numerosi decat cei din filiera
teoretica. Filiera profesionala se realizeaza prin Scolile de Arte si Meserii
si pregateste elevii pentru integrarea pe piata muncii, oferind in acelasi timp
posibilitatea continuarii studiilor. Scoala de Arte si Meserii a rezultat in
urma fuzionarii a doua tipuri de scoli (scolile de ucenici, care ofereau
programe de 2 ani si scolile profesionale, care ofereau programe de 3 ani) si a
aparut o data cu extinderea invatamantului obligatoriu. La finalizarea claselor
IX - X, absolventii Scolilor de Arte si Meserii pot obtine o calificare de
nivel 1; aceasta calificare ii permite absolventului sa desfasoare o activitate
profesionala relativ simpla. Calificarile de nivel 2 si 3, mai cautate pe piata
fortei de munca, necesita inca 1 - 3 ani de studiu dupa absolvirea
invatamantului obligatoriu*15) Calificarea de nivel 2 este acordata dupa
absolvirea clasei a XI-a, care reprezinta anul de trecere catre nivelul 3 de
calificare. Clasele a XII-a si a XIII-a asigura nivelul 3 de calificare.
Absolvirea liceului atat pe ruta tehnologica cat si pe cea profesionala
ofera atat sansa angajarii pe baza competentelor certificate cat si pe cea a
continuarii studiilor in invatamantul superior (cu conditia trecerii examenului
de bacalaureat) pentru obtinerea nivelurilor 4 si 5 de calificare sau
(neconditionat de examenul de bacalaureat) in invatamantul postliceal pentru o
calificare de nivel 3 mai specializata.
In ceea ce priveste structurarea ofertei TVET astfel incat sa sustina
invatarea continua, pana in prezent au fost obtinute urmatoarele rezultate:
- organizarea de programe de formare profesionala pentru adulti pe baza
standardelor de pregatire utilizate in sistemul formarii profesionale initiale;
- introducerea Portofoliului personal de educatie permanenta, in care se
vor nominaliza competentele dobandite de absolventii sistemului formal de
educatie (vor fi eliberate incepand cu sesiunea de absolvire a anului scolar
2004 - 2005);
- dezvoltarea capacitatilor institutionale ale furnizorilor de formare
profesionala initiala prin asistenta proiectului Phare TVET 0108.01, dar si
prin alte actiuni ale MEdC, in vederea participarii la formarea profesionala
continua, in conformitate cu noul cadru normativ in vigoare.
In anul 2002 a fost reactualizata Strategia Dezvoltarii Invatamantului
Preuniversitar pentru perioada 2001 - 2010, care defineste ca prioritati
strategice pentru politicile MEdC:
1. Realizarea echitatii in educatie;
2. Asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii; formarea
competentelor cheie;
3. Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare
personala si profesionala a elevilor, din perspectiva dezvoltarii durabile si a
asigurarii coeziunii economice si sociale;
4. Deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre
societate, catre mediul social, economic si cultural;
5. Asigurarea complementaritatii educatiei formale, non-formale si
informale; invatarea permanenta ca dimensiune majora a politicii educationale;
6. Cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a
serviciilor educationale.
Pentru implementare acestor prioritati, strategia prevede un set de
programe si de proiecte.
Proiectul de Modernizare a Invatamantului Profesional si Tehnic (IPT)
urmareste:
- restructurarea subsistemului de IPT avand in vedere noile finalitati ale
formarii profesionale initiale in contextul dezvoltarii regionale, a asigurarii
coeziunii economice si sociale, din perspectiva noii paradigme a invatarii
continue;
- adaptarea planificarii educationale la nevoile de dezvoltare durabila,
integrata, economica si sociala, la nivel local, judetean, regional si
national, precum si la nevoile de dezvoltare personala si profesionala a
elevilor;
- proiectarea si elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare si
certificare a competentelor profesionale dobandite;
- intarirea mecanismelor de asigurare a calitatii procesului de pregatire
profesionala prin IPT, in vederea cresterii sanselor de integrare
socio-profesionala si a dezvoltarii capacitatilor de invatare permanenta;
- dezvoltarea si consolidarea culturii organizationale a unitatilor de
invatamant din perspectiva parteneriatului social si a spiritului
antreprenorial;
- asigurarea transparentei formarii profesionale initiale.
Dezvoltarile din invatamantul profesional si tehnic se vor realiza cu
asistenta multianuala a Uniunii Europene prin proiecte Phare atat pentru
infrastructura scolara cat si pentru dezvoltarea institutionala, prin proiecte
care sustin coeziunea economica si sociala. Centrul National pentru Dezvoltarea
Invatamantului Profesional si Tehnic, ca agentie specializata a Ministerului
Educatiei si Cercetarii, este Unitatea de Implementare pentru derularea
proiectelor de dezvoltare institutionala. Activitatea se va realiza in
colaborare cu structurile administrative specializate din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetarii, precum si cu ceilalti parteneri guvernamentali si
neguvernamentali care fac parte din structurile manageriale ale proiectelor.
------------
*12) Calificarea profesionala pana la 3 ani, deschisa absolventilor de
liceu (inclusiv absolventilor de liceu fara examenul de Bacalaureat).
*13) Nivelul 2 de calificare este oferit absolventilor Scolii de Arte si
Meserii dupa terminarea anului de completare (clasa XI).
*14) Nivelul 1 de calificare este oferit absolventilor Scolii de Arte si
Meserii (clasele IX - X).
*15) Calificarile profesionale romanesti au la baza structura europeana pe
cinci niveluri definita prin Decizia Consiliului 85/368/EEC. Calificarea de
nivel 1 permite detinatorului sa desfasoare o activitate relativ simpla.
Calificarea de nivel 2 permite detinatorului sa desfasoare o activitate
independenta care in anumite limite sa nu implice tehnici relevante.
Calificarea de nivel 3 permite detinatorului sa desfasoare o activitate tehnica
independenta si/sau care sa implice sarcini de executie sau de coordonare.
Calificarea de nivel 4 presupune o arie mai larga de cunostinte si abilitati.
In general nu necesita stapanirea bazei stiintifice a diverselor domenii
implicate. Aceste cunostinte si abilitati insa permit asumarea in general
autonoma sau independenta a unor responsabilitati de conceptie, de management
si/sau administrative.
ANEXA 4
la strategie
CADRUL DE SPRIJIN EUROPEAN
- Programul Phare 2000 - Coeziune Economica si Sociala, Componenta de
Dezvoltare a Resurselor Umane a avut trei prioritati:
- Calificarea si recalificarea fortei de munca pentru a raspunde mai
bine nevoilor in continua evolutie de pe piata muncii.
- Cresterea masurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru
incurajarea ocuparii fortei de munca.
- Promovarea incluziunii sociale pentru grupurile defavorizate.
- Programul Phare 2002 - Coeziune Economica si Sociala, componenta
Dezvoltarea Resurselor Umane are urmatoarele obiective specifice imediate:
- Dezvoltarea abilitatilor fortei de munca, pentru a deveni mai
adaptabila la schimbarile structurale, corespunzator nevoilor de abilitati
identificate pe piata fortei de munca, cu accent deosebit pe dezvoltarea
abilitatilor manageriale in afaceri si dezvoltare antreprenoriala, pentru a
incuraja cresterea economica viitoare.
- Facilitarea accesului pe piata fortei de munca a celor aflati in
cautarea unui loc de munca, prin intensificarea masurilor active de ocupare si
dezvoltarea de noi abilitati corespunzator nevoilor in evolutie de pe piata
fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale de angajare pentru grupurile
vulnerabile, cum sunt tinerii someri, somerii de lunga durata, tinerii care
parasesc institutiile de ocrotire, populatia rroma.
Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane a programului are doua prioritati:
Prioritatea 1. Calificarea si recalificarea fortei de munca pentru a
raspunde mai bine nevoilor in evolutie de pe piata fortei de munca.
Prioritatea 2. Intensificarea masurilor active de ocupare ca instrument
sistemic pentru stimularea ocuparii fortei de munca.
- Obiectivul Proiectului Phare 2002 "Sprijin acordat MMSSF pentru
intarirea capacitatii administrative in vederea implementarii activitatilor de
tip FSE" este pregatirea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei si a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru
exercitarea atributiilor ce le vor reveni in calitate de viitoare organisme de
coordonare si implementare a programelor ce vor fi finantate de catre Uniunea
Europeana prin Fondul Social European.
Proiectul este orientat spre stabilirea unui sistem institutional
functional in vederea pregatirii si implementarii interventiilor de tip FSE pe
piata muncii. Procesul de constructie institutionala include stabilirea
cadrului institutional si capacitatii administrative pentru implementarea
efectiva a FSE.
- Programul Phare 2003 - Coeziune Economica si Sociala, componenta
Dezvoltarea Resurselor are urmatoarele obiective specifice imediate:
- Sprijinirea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
(MMSSF) pentru imbunatatirea capacitatii administrative pentru implementarea
proiectelor de ocupare similare cu cele finantate prin Fondul Social European;
- Facilitarea accesului la ocupare al persoanelor aflate in cautarea
unui loc de munca prin intensificarea masurilor active de ocupare si
dezvoltarea de noi abilitati corespunzator nevoilor in evolutie de pe piata
fortei de munca, promovarea oportunitatilor egale de angajare pentru grupurile
vulnerabile, cum sunt tinerii someri si somerii de lunga durata;
- Dezvoltarea abilitatilor fortei de munca, pentru a deveni mai
adaptabila la schimbarile structurale, corespunzator nevoilor de abilitati
identificate pe piata fortei de munca.
Componenta Dezvoltarea Resurselor Umane a programului are doua prioritati:
Prioritatea 1. Intensificarea masurilor active de ocupare ca instrument
sistemic pentru stimularea ocuparii fortei de munca, in special pentru tineri
si somerii pe termen lung.
Prioritatea 2. Calificarea si recalificarea fortei de munca pentru a
raspunde mai bine nevoilor in evolutie de pe piata fortei de munca.
Bugetul estimat: 5,6 milioane Euro contributia Phare (70% pentru
Prioritatea 1 si 30% pentru Prioritatea 2).
- Documentul de Programare Phare pentru Coeziune Economica si Sociala 2004
- 2006, componenta Dezvoltarea Resurselor Umane cuprinde urmatoarele masuri:
A. Stoparea somajului structural;
B. Imbunatatirea adaptabilitatii pe termen lung pe piata muncii;
C. Combaterea activa a excluziunii sociale;
D. Imbunatatirea accesului la educatie si a sistemelor regionale de
educatie si formare profesionala si tehnica.
Strategia nationala pentru dezvoltarea resurselor umane contine urmatoarele
obiective intersectoriale:
- Combaterea somajului structural;
- Oferirea de oportunitati de angajare pentru cei dezavantajati si
exclusi social;
- Dezvoltarea educatiei si formarii profesionale in conformitate cu
noua curicula, pentru a raspunde nevoilor pietei muncii si necesitatii de
invatare pe parcursul intregii vieti;
- Dezvoltarea formarii continue, inclusiv pregatirea personalului.
- Programul "Leonardo da Vinci" (PLV) este un program comunitar
de cooperare transnationala in domeniul formarii profesionale a fortei de munca
care sustine politicile statelor participante privind formarea pe parcursul
intregii vieti si dezvoltarea aptitudinilor si competentelor favorabile
integrarii profesionale.
Programul Leonardo da Vinci II 2000 - 2006 promoveaza:
- Dezvoltarea aptitudinilor si competentei tinerilor aflati in procesul
de formare profesionala si instruire la toate nivelurile;
- Imbunatatirea calitatii si incurajarea accesului la instruire permanenta,
in vederea dezvoltarii capacitatii de adaptare la schimbarile tehnologice si
organizationale;
- Promovarea si intarirea contributiei pe care o are formarea
profesionala la inovatie, in vederea cresterii competitivitatii si a spiritului
antreprenorial pentru crearea de noi locuri de munca; cooperarea intre
institutiile de instruire, inclusiv intre universitati si companii comerciale,
mai ales intreprinderile mici si mijlocii (IMM).
Obiectivele programului se realizeaza prin urmatoarele tipuri de masuri:
- Mobilitati transnationale
- Proiecte pilot
- promovarea competentelor lingvistice
- dezvoltarea retelelor de cooperare transnationala
- elaborarea sau actualizarea unor materiale de referinta comunitare
- Programul SAPARD, instrument financiar oferit de Uniunea Europeana in
procesul de preaderare in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, prevede
in cadrul Masurii 4.1 "Imbunatatirea pregatirii profesionale",
oferirea de asistenta pentru pregatire profesionala in vederea imbunatatirii
cunostintelor si competentelor profesionale pentru un management eficient al
activitatilor din agricultura.
Cursurile de pregatire profesionala sunt destinate:
- producatorilor privati agricoli, silvici, piscicoli, acvacultori;
procesatorilor produselor agroalimentare; proprietarilor privati de padure sau
exploatatii agricole si silvice; crescatorilor de animale; fermierilor;
mestesugarilor; apicultorilor; micilor intreprinzatori implicati in activitati
agricole, piscicole, forestiere, turism rural, mecanizare agricola si alte
ocupatii din spatiul rural, precum si conversia acestora catre activitati
non-agricole.
ANEXA 5
la strategie
DIAGRAMA SISTEMULUI DE FORMARE PROFESIONALA, LEGATURILE FUNCTIONALE SI
RESPONSABILITATI INSTITUTIONALE
Responsabilitatile MMSSF;
- elaboreaza strategiile si politicile in domeniul ocuparii si formarii
profesionale
- coordoneaza sistemul de formare profesionala continua (exclusiv formarea
profesionala din sistemul de invatamant)
- asigura corelarea formarii profesionale initiale si continue cu
drepturile de angajare/practicare a unei activitati profesionale pe piata
muncii
- asigura coerenta cadrului legislativ al formarii profesionale continue
pentru toate domeniile de activitate (baza de date specializata cu toata
legislatia formarii, accesibila pe internet)
Responsabilitatile ANOFM:
- implementeaza la nivel national/judetean/local strategiile si politicile
in domeniul ocuparii si formarii profesionale;
- finanteaza serviciile de formare profesionala precum si cele de
informare, consiliere si orientare profesionala pentru persoanele aflate in
cautarea unui loc de munca sau pentru prevenirea somajului.
Responsabilitatile ANC:
- dezvolta si implementeaza, cu contributia comitetelor sectoriale, cadrul
metodologic (inclusiv instrumentele) pentru:
- stabilirea competentelor, pe baza analizei ocupationale, la nivelul
sectoarelor de activitate;
- elaborarea standardelor ocupationale si standardelor de calificare;
- validarea calificarilor;
- realizarea Registrului National al Calificarilor;
- certificarea competentelor si calificarilor (aplicand principii
comune pentru FPI si FPC, pentru contextul formal, non-formal si informal de
pregatire profesionala);
- asigura calitatea sistemului de FPC
- coordoneaza autorizarea furnizorilor de formare profesionala
Responsabilitatile MEdC:
- elaboreaza politicile pentru FPI, asigurand corelarea cu nevoile pietei
muncii
- coordoneaza formarea profesionala initiala desfasurata in sistemul
national de invatamant si formarea profesionala continua a cadrelor didactice
Responsabilitatile partenerilor sociali:
- participa la evaluarea necesarului de forta de munca calificata pe
ramuri/sectoare de activitate;
- formuleaza propuneri si puncte de vedere (rol consultativ) pentru
elaborarea politicilor si strategiilor pentru piata muncii;
- elaboreaza si implementeaza Planuri de formare profesionala la nivel
sectorial sau de companie;
- ofera servicii de informare, orientare si consiliere profesionala la
nivel de companie.
Responsabilitatile Comitetelor sectoriale:
- stabilesc competentele, pe baza analizei ocupationale, la nivelul
sectoarelor de activitate;
- elaboreaza standardele ocupationale si standardele de calificare;
- valideaza calificarile;
- certifica competentele si calificarile (aplicand principii comune pentru
FPI si FPC, pentru contextul formal, non-formal si informal de pregatire
profesionala);
- stabilesc principiile si mecanismele comune de asigurare a calitatii
pentru formarea profesionala, pe baza cadrului de referinta european si a
experientei acumulate in FPI s FPC;
- identifica nevoile de formare actuale si viitoare, la nivel sectorial, pe
baza studiilor, analizelor si prognozelor elaborate de institutii de
specialitate;
- stabilesc criterii de performanta si conditii speciale de desfasurare a
formarii la nivel sectorial.
Responsabilitatile furnizorilor de formare profesionala continua:
- elaboreaza si implementeaza programe de formare profesionala, de
calitate, care sa raspunda nevoilor pietei muncii;
- coopereaza cu agentii economici, autoritatile publice la nivel national/local,
alti furnizori de formare profesionala din tara si strainatate.
_______________________________________________________________________________
| INSTITUTII EUROPENE
| politicile europene in domeniul ocuparii, educatiei si formarii
|_______________________________________________________________________________
| | |
| | |
v v v
Sistemul de Formare Profesionala Sistemul de Formare Profesionala
Initiala Continua
Cooperare institutionala
____________ Corelarea politicilor ____________
|- alte | pentru FPI si FPC |- alte |
| ministere | ________ ________ | ministere |
|- societatea|-->| MEC | | MMSSF |<--|-
societatea|
| civila | |Politici|<---------------------->|Politici| |
civila |
|- partenerii| | pt. FPI|<----- ------>| pt. FPC| |-
partenerii|
| sociali: | |________| | | |________| | sociali: |
| org. | ^ : | | : | | org. |
| sindicale | | : | CNC | .....: | | sindicale |
| si org. | | : _v_________v_ : | | si org. |
| patronale | | : ---| ANC | : _____v_____ | patronale |
|____________| | : | |_____________| : | ANOFM ||____________|
| : | |_____________| : | Consiliu |---
| ..|........ ^ ....... |(Tripartit)| |
Piata | | : | : |___________| |
muncii <-------|----|-> : | : : ^ |
| | : | : : | |
| | _:__v___:_ : | |Piata
| | | Comitete |........: | |muncii
Nivel | | |sectoriale| <----------|------> |
national | | -->|__________| | |
______________________|____|_|________:___________________|________|____________
Nivel | | | : | |
regional/ | | | : | |
local | | | : | |
| | | _____:______ | |
| | | | ANC | | |
________v___ | | | regionale/ | ______v_____ |
|Inspectorate| -|->| judetean | | AJOFM-uri | |
|____________| | |____________| |____________| |
^ | | CJ de | ^ |
| | | autorizare | | |
| | |____________| | |
| | ^ ^ ^ | |
_____|______|______|_|___|_______________|_____ |
| | | | | | | | |
implementare | | __________| | | |_________ | |
|Implementare
| | | | | | | | |
__v_____v__v _____v_v_____ v_____v_____v__v__
| Unitati de | | Furnizori de| | Centre |
| invatamant | | formare | |regionale/judetene|
| | | privati | | de formare |
|____________| |_____________| |__________________|
| | |
| | |
____v___________________v_____________________v____
__| |__
| COMUNITATI LOCALE |
|__ COMPANII - ANGAJATI - SOMERI __|
|___________________________________________________|
ANEXA 6
la strategie
Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de FPC pe termen scurt si
mediu
______________________________________________________________________________
| Obiectiv strategic | Directie de | Actiuni pentru indeplinirea
|
| | actiune | obiectivului
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Responsabil | Termen | Sursa de finantare
|
| institutii | |
|
| implicate | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| 1. O participare | 1. Constientizarea| 1.1 Dezvoltarea unor programe
care|
| crescuta la FPC si | cu privire la | sa conduca la constientizarea si
|
| facilitarea accesului| beneficiile FPC | schimbarea atitudinii persoanelor |
| pentru toate | pentru persoane, | si institutiilor implicate, in
|
| categoriile de | intreprinderi si | favoarea cresterii motivarii
|
| persoane, din | alti factori | participarii la formare
|
| perspectiva invatarii| interesati | profesionala continua si a
|
| pe tot parcursul | | invatarii pe tot parcursul
vietii.|
| vietii | | Aceasta inseamna: campanii
|
| | | mass-media destinate unor grupuri
|
| | | tinta, publicarea in mod regulat
|
| | | de materiale relevante pentru
|
| | | factorii interesati, referitoare
|
| | | la FPC, seminarii, conferinte,
|
| | | programe de pregatire. Programul
|
| | | se adreseaza persoanelor,
|
| | | angajatorilor, decidentilor de la
|
| | | diferite niveluri (national,
|
| | | sectorial, local), privind
|
| | | beneficiile FPC asupra carierei
|
| | | persoanei (prin gasirea mai
facila|
| | | a unui loc de munca, salarizare
la|
| | | un nivel superior, mobilitate
|
| | | ocupationala si geografica
|
| | | crescuta, pe piata muncii
|
| | | nationala si europeana,
|
| | | dezvoltarea spiritului
|
| | | antreprenorial) asupra cresterii
|
| | | productivitatii si
|
| | | competitivitatii companiilor pe o
|
| | | piata globalizata, asupra
|
| | | evolutiei societatii romanesti
|
| | | catre o societate bazata pe
|
| | | cunoastere. De asemenea,
programul|
| | | va avea in vedere crearea unei
|
| | | atitudini pozitive si favorabile
|
| | | a tinerilor din sistemul formal
de|
| | | educatie pentru invatarea
|
| | | continua.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat, bugetul |
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| CNFPA | 2008 | ale partenerilor sociali, fonduri
|
| ANOFM | | ale angajatorilor, fonduri de
|
| Parteneri sociali | | preaderare, fonduri structurale
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Furnizori de formare | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 1.2 Diseminarea exemplelor de
|
| | | "bune practici" si
"istorii de |
| | | succes" pentru a
sensibiliza |
| | | persoanele, companiile,
partenerii|
| | | sociali asupra beneficiilor pe
|
| | | care le poate aduce FPC.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| MMSSF | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| MEdC | | ale partenerilor sociali, fonduri
|
| ANOFM | | ale angajatorilor, fonduri de
|
| Parteneri sociali | | preaderare, fonduri structurale
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Angajatori | |
|
| Furnizori de formare | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 1.3 Diseminarea informatiilor
|
| | | privind oferta de servicii de
|
| | | informare, consiliere si
orientare|
| | | profesionala, oferta de servicii
|
| | | de formare, posibilitatile de
|
| | | acces la aceste servicii,
|
| | | modalitatile de finantare a FPC
|
| | | (inclusiv schemele de sprijin
|
| | | pentru dezvoltarea resurselor
|
| | | umane si perspectiva utilizarii
|
| | | Fondului Social European).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| CNFPA | | ale partenerilor sociali, fonduri
|
| ANOFM | | ale angajatorilor, fonduri de
|
| Parteneri sociali | | preaderare, fonduri structurale
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Angajatori | |
|
| Furnizori de formare | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 1.4. Organizarea de conferinte,
|
| | | intalniri, dezbateri, precum si
|
| | | producerea si distribuirea de
|
| | | materiale pentru diseminarea
|
| | | informatiilor si valorizarea
|
| | | rezultatelor proiectelor
nationale|
| | | si internationale relevante
pentru|
| | | activitatea de informare,
|
| | | consiliere si orientare in
|
| | | cariera.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| ANOFM | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| CNFPA | | ale partenerilor sociali, fonduri
|
| Parteneri sociali | | ale angajatorilor, fonduri de
|
| Comitete sectoriale | | preaderare, fonduri structurale |
| Furnizori de formare | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 2. Cresterea | 2.1 Cresterea anuala, in
urmatorii|
| | investitiilor | 5 ani, a finantarii din bugetul
de|
| | publice si private| stat a structurilor cu atributii
|
| | in FPC si | in domeniul FPC (comitete
|
| | eficientizarea lor| sectoriale, ANC - nivel national
|
| | | si regional, comisii de
|
| | | autorizare) si dezvoltarea
|
| | | instrumentelor specifice
|
| | | (standarde ocupationale,
Registrul|
| | | National al Calificarilor,
|
| | | programe-cadru etc).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2005 - 2010 | bugetul de stat
|
| MEdC | | |
| Alte institutii | |
|
| publice | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.2 Cresterea anuala, in
urmatorii|
| | | 5 ani, cu 10% pe an a sumelor
|
| | | alocate pentru FPC, din bugetul
|
| | | asigurarilor pentru somaj.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| ANOFM | 2005 - 2010 | bugetul asigurarilor pentru somaj
|
| MMSSF | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.3 Alocarea fondurilor necesare
|
| | | pentru finantarea formarii
|
| | | profesionale a personalului din
|
| | | institutiile publice.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Institutiile publice | anual | Bugetele institutiilor publice
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.4 Utilizarea mai eficienta a
|
| | | fondurilor publice pentru FPC pe
|
| | | baza prioritatilor identificate
la|
| | | nivel national si regional.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | Bugetele institutiilor publice,
|
| ANOFM | | bugetul asigurarilor pentru somaj
|
| Alte ministere/ | |
|
| institutii publice | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.5 Stabilirea si implementarea
|
| | | mecanismelor de cofinantare din
|
| | | fonduri publice si private in
|
| | | vederea accesarii Fondurilor
|
| | | Structurale pentru dezvoltarea
|
| | | resurselor umane.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MFP | 2005 - 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| Autoritati de | | asigurarilor pentru somaj,
|
| management ale | | bugetele locale, imprumuturi de
la|
| fondurilor | | institutiile financiare
|
| structurale | | internationale, fonduri provenite
|
| | | din sectorul privat |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.6 Initierea unor consultari cu
|
| | | responsabili din ministere, din
|
| | | alte institutii publice, ca si
din|
| | | organizatiile partenerilor
|
| | | sociali, privind stabilirea
|
| | | stimulentelor financiare pentru
ca|
| | | angajatorii sa investeasca mai
|
| | | mult in formarea profesionala a
|
| | | angajatilor.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2005 | bugetul de stat, bugetul
|
| institutii publice | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| parteneri sociali | | ale partenerilor sociali
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.7 Identificarea si
|
| | | operationalizarea unor scheme de
|
| | | cofinantare public-private pentru
|
| | | investitii in dezvoltarea
|
| | | capacitatii administrative si
|
| | | pentru functionarea structurilor
|
| | | institutionale cu atributii in FPC|
| | | (de exemplu, comitetele
|
| | | sectoriale)
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF, | 2006 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| Ministere/institutii | | partenerilor sociali si ale
|
| publice si partenerii| | angajatorilor
|
| sociali | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 2.8 Negocierea de catre
partenerii|
| | | sociali a prevederilor din
|
| | | contractele colective de munca
|
| | | pentru cresterea participarii la
|
| | | FPC, precum si posibilitatea
|
| | | constituirii unor fonduri
|
| | | sectoriale (de exemplu prin
|
| | | investirea unui anumit procent
|
| | | din cifra de afaceri sau din
|
| | | fondul de salarii al companiei
|
| | | pentru formarea profesionala a
|
| | | angajatilor).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Partenerii sociali | anual, incepand cu| fonduri ale angajatorilor
|
| angajatori | 2006 |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 3. Dezvoltarea | 3.1 Acord tripartit privind
|
| | unui sistem de FPC| reperele metodologice de definire
|
| | flexibil si | a Cadrului National al
|
| | transparent, bazat| Calificarilor sub coordonarea
|
| | pe competente, pe | Autoritatii Nationale pentru
|
| | baza Cadrului | Calificari (ANC) si cu
contributia|
| | National al | partenerilor sociali, prin
|
| | Calificarilor | intermediul comitetelor
|
| | | sectoriale.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 | Bugetul de stat
|
| partenerii sociali | |
|
| Guvernul Romaniei | |
|
| comitete sectoriale | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.2 Acord tripartit privind
|
| | | rolurile si responsabilitatile
|
| | | institutiilor cu atributii in
|
| | | dezvoltarea si actualizarea
|
| | | Cadrului National al
|
| | | Calificarilor, inclusiv a
|
| | | Registrului National al
|
| | | Calificarilor sub coordonarea ANC
|
| | | si cu contributia partenerilor
|
| | | sociali, prin intermediul
|
| | | comitetelor sectoriale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 | Bugetul de stat
|
| partenerii sociali | |
|
| Guvernul Romaniei | | |
| comitete sectoriale | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.3 Dezvoltarea si implementarea
|
| | | metodologiilor unitare pentru
|
| | | definirea si validarea
|
| | | calificarilor, ca si pentru
|
| | | inscrierea acestora in Registrul
|
| | | National al Calificarilor (RNC).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 - 2007 | bugetul de stat, fonduri Phare,
|
| comitete sectoriale | | fonduri ale angajatorilor
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.4 Dezvoltarea si actualizarea
|
| | | Standardelor Ocupationale (SO) si
|
| | | a Standardelor de Pregatire
|
| | | Profesionala (SPP).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | bugetul de stat, fonduri ale
|
| comitete sectoriale | | angajatorilor, bugetul
|
| | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| | | externe
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.5 Asigurarea coerentei dintre
|
| | | FPC si FPI, prin realizarea CNC,
|
| | | care va introduce o terminologie |
| | | comuna, SO/SPP comune, aceleasi
|
| | | principii de certificare (bazate
|
| | | pe competente) si un sistem de
|
| | | credite transferabile care sa
|
| | | permita recunoasterea invatarii,
|
| | | independent de sistemul sau
|
| | | contextul in care aceasta a avut
|
| | | loc.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 - 2009 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MMSSF | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| MEdC | | angajatorilor, fonduri de
|
| comitete sectoriale | | preaderare, fonduri structurale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.6 Introducerea unui sistem de
|
| | | certificare a competentelor, a
|
| | | calificarilor partiale (care
|
| | | permit practicarea uneia sau a
mai|
| | | multor ocupatii) si a |
| | | calificarilor complete.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 - 2009 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MMSSF | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| MEdC | | angajatorilor, fonduri de
|
| comitete sectoriale | | preaderare, fonduri structurale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.7 Dezvoltarea si implementarea
|
| | | metodologiei de elaborare a
|
| | | curriculumului/programelor
|
| | | modulare de studiu, centrate pe
|
| | | rezultatele invatarii, conforme
|
| | | SO/SPP pentru FPC.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2007 | bugetul de stat, fonduri de
|
| MEdC | | preaderare |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.8 Dezvoltarea si implementarea
|
| | | unui sistem unitar de credite
|
| | | transferabile pentru FPC si FPI.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2007 - 2009 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MEdC | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| MMSSF | | angajatorilor, fonduri de
|
| comitete sectoriale | | preaderare, fonduri structurale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 3.9 Adoptarea si implementarea
|
| | | instrumentului EUROPASS -
|
| | | supliment descriptiv al
|
| | | certificatului de calificare.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat
|
| MedC | |
|
| CNFPA | |
|
| Furnizori de formare | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 4. Imbunatatirea | 4.1 Imbunatatirea calitatii
|
| | retelei de | serviciilor de informare,
|
| | informare, | consiliere si orientare
|
| | consiliere si | profesionala, inclusiv prin
|
| | orientare | utilizarea tehnicilor moderne.
|
| | profesionala |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| ANOFM | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MMSSF | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| MEdC | | ale Bancii Mondiale
|
| ANT | |
|
| Furnizori privati | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.2 Dezvoltarea colaborarii
|
| | | interinstitutionale si asumarea
|
| | | responsabilitatilor pentru
|
| | | asigurarea tuturor tipurilor de
|
| | | informatii necesare centrelor de
|
| | | consiliere in vederea
|
| | | eficientizarii serviciilor
oferite|
| | | (locuri de munca vacante, oferta
|
| | | de formare profesionala,
|
| | | informatii despre calificari,
|
| | | informatii despre agentii
|
| | | economici, studii si prognoze
|
| | | privind piata muncii etc.).
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
| CNFPA | |
|
| Furnizori de formare | |
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Parteneri sociali | |
|
| Angajatori | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.3 Mentinerea si optimizarea
|
| | | colaborarii si coordonarii intre
|
| | | institutiile cu atributii de
|
| | | informare, consiliere si
orientare|
| | | profesionala de la nivel
national,|
| | | regional si local, prin integrarea|
| | | serviciilor furnizate de sistemul
|
| | | de educatie si de reteaua ANOFM
|
| | | intr-un sistem national care sa
|
| | | asigure continuitatea acestora.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale, fonduri ale
|
| ANOFM | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| CNFPA | | angajatorilor
|
| Furnizori de formare | |
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Parteneri sociali | | |
| Angajatori | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.4 Dezvoltarea si extinderea
|
| | | retelei de centre de informare,
|
| | | consiliere si orientare
|
| | | profesionala (atat in zona urbana,|
| | | cat si in zona rurala);
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale, fonduri ale
|
| ANOFM | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| CNFPA | | angajatorilor
|
| Furnizori de formare | |
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Parteneri sociali | |
|
| Angajatori | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.5 Diversificarea metodelor de
|
| | | furnizare a serviciilor de
|
| | | informare, consiliere si
orientare|
| | | profesionala prin utilizarea
|
| | | tehnologiilor informatice si de
|
| | | comunicatii (prin e-mail, web
|
| | | site-uri, telefon sau echipe
|
| | | mobile);
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.6 Furnizarea de servicii de
|
| | | informare, consiliere si
orientare|
| | | profesionala pentru grupuri cu
|
| | | nevoi speciale (tineri
|
| | | postinstitutionalizati, persoane
|
| | | traficate, romi, persoane cu
|
| | | dizabilitati, persoane eliberate
|
| | | din detentie, persoane repatriate
|
| | | etc.); |
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.7 Elaborarea unui set de
|
| | | standarde de calitate a
|
| | | serviciilor de informare,
|
| | | consiliere si orientare
|
| | | profesionala;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.8 Elaborarea unui portofoliu de
|
| | | metode si instrumente pentru
|
| | | activitatea de informare,
|
| | | consiliere si orientare
|
| | | profesionala si dezvoltarea/
|
| | | actualizarea profilelor
|
| | | ocupationale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.9 Realizarea unei campanii
|
| | | mass-media de informare privind
|
| | | oferta de servicii de informare,
|
| | | consiliere si orientare
|
| | | profesionala
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.10 Formarea personalului cu
|
| | | atributii in domeniul informarii,
|
| | | consilierii si orientarii |
| | | profesionale;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| ANT | | ale Bancii Mondiale
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.11 Publicarea, de catre ANOFM,
|
| | | in mod regulat a informatiilor cu
|
| | | privire la nevoile pietei muncii,
|
| | | nevoile de formare si alte
|
| | | informatii relevante pentru
|
| | | persoane, angajatori, furnizori
de|
| | | formare, alti factori interesati;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| ANOFM | permanent | bugetul asigurarilor pentru somaj
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 4.12 Stabilirea de catre
|
| | | furnizorii de formare a unor
|
| | | relatii mai stranse si mai
|
| | | sistematice cu intreprinderile si
|
| | | organizatiile partenerilor
sociali|
| | | la nivel regional si local, cu
|
| | | serviciile de ocupare si alti
|
| | | actori regionali si locali
|
| | | implicati in FPC
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| furnizori de formare | permanent |
|
| parteneri sociali | |
|
| angajatorii | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 5. Asigurarea | 5.1 Dezvoltarea/perfectionarea
|
| | conditiilor | metodologiilor, mecanismelor si
|
| | necesare pentru | instrumentelor necesare
evaluarii/|
| | evaluarea/ | validarii si recunoasterii
|
| | validarea si | experientei si a invatarii
|
| | recunoasterea | anterioare, inclusiv a
|
| | experientei si | competentelor dobandite in
|
| | invatarii | contexte de invatare non-formale
|
| | anterioare, | si informale.
|
| | inclusiv a |
|
| | competentelor |
|
| | dobandite in |
|
| | contexte de |
|
| | invatare non- |
|
| | formale si |
|
| | informale |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2006 - 2007 | bugetul de stat, fonduri Phare
|
| Comitete sectoriale | |
|
| MMSSF | |
|
| MEdC | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 5.2 Formarea personalului cu
|
| | | atributii in domeniu
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| ANOFM | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| Centre de evaluare de| | Phare, fonduri ale centrelor de
|
| competente | | evaluare de competente |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 5.3 Dezvoltarea capacitatii
|
| | | institutionale existente prin
|
| | | incurajarea si sprijinirea
|
| | | furnizorilor de formare, precum
si|
| | | a altor organizatii relevante,
|
| | | pentru a deveni centre de
evaluare|
| | | a competentelor dobandite in
|
| | | contexte de invatare non-formale
|
| | | si informale, astfel incat sa se
|
| | | asigure sanse egale pentru toti
|
| | | cetatenii
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| MMSSF | | asigurarilor pentru somaj,
|
| MEdC | | fonduri ale partenerilor sociali,
|
| ANOFM | | fonduri de preaderare, fonduri
|
| furnizori de formare | | structurale
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 5.4 Personalizarea programelor de
|
| | | formare prin recunoasterea
|
| | | competentelor profesionale
|
| | | dobandite anterior.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MEdC | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| ANOFM | | asigurarilor pentru somaj,
fonduri|
| Furnizori de formare | | ale furnizorilor de formare
|
|______________________|___________________|___________________________________|
|______________________|___________________|___________________________________|
| 2. Cresterea | 6. Consolidarea | 6.1 Definitivarea rolurilor si a
|
| calitatii si | structurilor | responsabilitatilor
institutionale|
| eficientei sistemului| institutionale si | pentru toate functiile si
|
| de FPC printr-un | a parteneriatelor | structurile FPC, la toate
|
| management orientat | in FPC | nivelurile decizionale, avandu-se
|
| spre rezultate | | in vedere, intre altele, evitarea
|
| | | conflictului de interese
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat, bugetul |
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
|
| CNFPA | | fonduri ale partenerilor sociali
|
| ANOFM | |
|
| Parteneri sociali | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.2 Infiintarea graduala a
|
| | | comitetelor sectoriale, pentru
|
| | | toate sectoarele de activitate
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | 2005 - 2007 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| Parteneri sociali | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| | | angajatorilor
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.3 Imbunatatirea
|
| | | reprezentativitatii si
|
| | | specializarea pe problematica FPC
|
| | | a persoanelor desemnate de catre
|
| | | partenerii sociali in structurile
|
| | | de dialog social din domeniu, in
|
| | | corelatie cu rolul si
|
| | | responsabilitatile acestora
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Parteneri sociali | permanent | fonduri ale partenerilor sociali
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.4 Imbunatatirea comunicarii
|
| | | institutionale si a
|
| | | parteneriatului intre
institutiile|
| | | cu roluri si atributii in FPC.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | bugetul de stat, bugetul
|
| MEdC | | asigurarilor pentru somaj,
|
| ANT | | fonduri ale partenerilor sociali,
|
| ANOFM | | fonduri ale angajatorilor
|
| CNFPA | |
|
| Furnizori de formare | | |
| Comitete sectoriale | |
|
| Parteneri sociali | |
|
| Angajatori | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.5 Cresterea capacitatii
|
| | | manageriale si administrative a
|
| | | MMSSF si a celorlalte institutii
|
| | | cu atributii cu privire la
|
| | | elaborarea politicilor si a
|
| | | strategiilor de ocupare a fortei
|
| | | de munca si de formare
|
| | | profesionala.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | Bugetul de stat, surse externe de
|
| Alte institutii | | finantare
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.6 Consolidarea structurilor de
|
| | | planificare si implementare a
|
| | | Fondurilor Structurale Europene,
|
| | | ca un instrument important in
|
| | | dezvoltarea pietei fortei de
munca|
| | | si a ocuparii. |
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | permanent | Bugetul de stat, surse externe de
|
| Alte institutii | | finantare |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.7 Consolidarea structurii CNFPA
|
| | | pentru a indeplini rolul de
|
| | | Autoritate Nationala pentru
|
| | | Calificari (ANC). Structura
|
| | | trebuie definita la nivel central
|
| | | si regional, cu clarificarea
|
| | | responsabilitatilor referitoare
la|
| | | procedurile de autorizare si
|
| | | monitorizare a furnizorilor de
|
| | | formare, dezvoltarea
calificarilor|
| | | si asigurarea calitatii formarii.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 - 2008 | Bugetul de stat, fonduri Phare
|
| MEdC | |
|
| MFP | | |
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.8 Consolidarea capacitatii |
| | | administrative a Agentiei
|
| | | Nationale pentru Ocuparea Fortei
|
| | | de Munca (ANOFM) cu privire la
|
| | | FPC.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2007 | bugetul asigurarilor pentru somaj
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.9 Asistarea furnizorilor de
|
| | | formare existenti si a celor
|
| | | potentiali, pentru dezvoltarea
|
| | | unei oferte de FPC relevante si
|
| | | adecvate nevoilor de formare
|
| | | identificate.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | Bugetul de stat, fonduri ale
|
| Comisii de autorizare| | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| Comitete sectoriale | | angajatorilor, alte surse de
|
| | | finantare externe |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 6.10 Perfectionarea profesionala
a|
| | | persoanelor care lucreaza in
|
| | | compartimentele de resurse umane
|
| | | in vederea dezvoltarii
|
| | | competentelor de identificare a
|
| | | cererii si ofertei de FPC in
|
| | | intreprindere, de fundamentare,
|
| | | intocmire si implementare a
|
| | | planurilor de formare
|
| | | profesionala, de evaluare a
|
| | | impactului FPC, de imbunatatire a
|
| | | mediului de invatare in
|
| | | intreprindere;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Angajatori | permanent | Fonduri ale angajatorilor, alte
|
| | | surse de finantare externe
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 7.Implementarea | 7.1 Adoptarea, pe baza unui acord
|
| | mecanismelor de | tripartit, a Cadrului National
|
| | asigurare a | pentru asigurarea calitatii in
|
| | calitatii | formarea profesionala initiala si
|
| | | continua, pe baza Cadrului
|
| | | European pentru asigurarea
|
| | | calitatii in educatie si formare
|
| | | profesionala, stabilindu-se
|
| | | totodata si rolurile si
|
| | | responsabilitatile institutiilor
|
| | | cu atributii in managementul
|
| | | calitatii la nivel de sistem de
|
| | | FPC si de furnizori de FPC
|
| | | (publici, privati, inclusiv
|
| | | angajatori autorizati ca
furnizori|
| | | de FPC)
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Guvernul Romaniei | 2008 | Bugetul de stat, fonduri ale
|
| CNFPA | | partenerilor sociali
|
| Parteneri sociali | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.2 Elaborarea unitara a
|
| | | metodologiilor, procedurilor si |
| | | instrumentelor necesare punerii
in|
| | | practica a Cadrului National
|
| | | pentru asigurarea calitatii in
FPC|
| | | cu privire la:
|
| | | - autorizarea furnizorilor de FPC
|
| | | - autoevaluarea furnizorilor de
|
| | | FPC
|
| | | - monitorizarea furnizorilor de
|
| | | FPC
|
| | | - evaluarea externa si auditul
|
| | | institutional al furnizorilor de
|
| | | FPC
|
| | | - certificarea competentelor
|
| | | dobandite prin programele de FPC
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2008 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MEdC | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| CNFPA | | angajatorilor
|
| Comitete sectoriale | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.3 Elaborarea standardelor de
|
| | | referinta, a normelor si a
|
| | | indicatorilor pentru asigurarea
|
| | | calitatii la nivelul sistemului
de|
| | | FPC si al furnizorilor de FPC
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2008 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MEdC | | partenerilor sociali, fonduri ale
|
| CNFPA | | angajatorilor
|
| Comitete sectoriale | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.4 Eficientizarea si cresterea
|
| | | transparentei procedurilor de
|
| | | autorizare prin:
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | | |
| Comitete sectoriale | |
|
| Comisii de autorizare| |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | - Imbunatatirea criteriilor
pentru|
| | | autorizarea furnizorilor sub
|
| | | responsabilitatea CNFPA, cu
|
| | | consultarea comitetelor
|
| | | sectoriale, in vederea aplicarii
|
| | | acestora de catre comisiile
|
| | | judetene de autorizare.
Criteriile|
| | | trebuie sa asigure conformitatea
|
| | | cu prevederile din standardele
|
| | | ocupationale si din standardele
de|
| | | pregatire profesionala si un
|
| | | sistem de calitate, operational
la|
| | | nivel institutional;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat, fonduri ale
|
| MEdC | | angajatorilor, fonduri ale
|
| CNFPA | | partenerilor sociali
|
| Comitete sectoriale | |
|
| Comisii de autorizare| |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | - Reconsiderarea structurilor
|
| | | teritoriale implicate in procesul
|
| | | de autorizare pentru evitarea
|
| | | conflictului de interese.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | - Luarea in considerare, la
|
| | | reinnoirea autorizatiei, a
|
| | | rapoartelor de autoevaluare ale
|
| | | furnizorilor de formare,
|
| | | rapoartelor de evaluare externa,
|
| | | precum si a evaluarilor facute de
|
| | | beneficiarii fiecarui program
|
| | | implementat.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 | bugetul de stat
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.5 Crearea unui sistem national
|
| | | de formare, evaluare si
|
| | | certificare, care sa-i motiveze
pe|
| | | formatorii de FPC sa se
|
| | | perfectioneze si sa devina actori
|
| | | cheie in cresterea calitatii FPC,
|
| | | avand in vedere:
|
| | | - diversificarea rolurilor,
|
| | | definirea competentelor si
|
| | | statutului si profesionalizarea
|
| | | specialistilor implicati in
|
| | | procesul de formare profesionala
a|
| | | adultilor (formatori, mentori,
|
| | | maistri-instructori, formatori de
|
| | | formatori); |
| | | - stimularea formarii
formatorilor|
| | | pentru adulti prin masuri
|
| | | legislative, programe nationale
si|
| | | internationale dedicate, retele
de|
| | | colaborare, asigurarea legaturii
|
| | | cu mediul de munca;
|
| | | - diversificarea ofertei de
|
| | | formare de formatori pentru
adulti|
| | | si a metodelor de formare, cu
|
| | | accent pe TIC;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2008 | bugetul de stat, surse externe de
|
| MEdC | | finantare
|
| CNFPA | |
|
| Furnizori de formare | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.6 Colectarea informatiilor
|
| | | referitoare la formarea
|
| | | profesionala intr-o baza de date
|
| | | accesibila pe Internet
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | Permanent | bugetul de stat, fonduri Phare
|
| CNFPA | |
|
| ANOFM | |
|
| Furnizori de formare | |
|
| Comisii de autorizare| |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 7.7 Formarea personalului
implicat|
| | | in managementul calitatii FPC,
|
| | | avand in vedere:
|
| | | - Identificarea si valorificarea
|
| | | modalitatilor de finantare pentru
|
| | | formarea de formatori
|
| | | - Imbunatatirea competentelor
|
| | | manageriale la nivelul
|
| | | furnizorilor de formare, prin
|
| | | elaborarea standardelor
|
| | | ocupationale pentru personalul
|
| | | implicat in managementul FPC si
|
| | | prin dezvoltarea unor programe de
|
| | | formare specifice
|
| | | - Dezvoltarea unor programe de
|
| | | perfectionare specifice, adresate
|
| | | factorilor de decizie din
|
| | | administratia publica centrala si
|
| | | locala precum si a partenerilor
|
| | | sociali de la nivel national si
|
| | | sectorial implicati in
|
| | | fundamentarea si implementarea
|
| | | politicilor de FPC
|
| | | - Formarea personalului cu
|
| | | atributii de autorizare,
|
| | | monitorizare, evaluare externa si
|
| | | audit |
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2008 - 2010 | bugetul de stat, fonduri Phare,
|
| MEdC | | fonduri structurale |
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| Obiectivele 1 si 2 | 8. Realizarea de | 8.1 Dezvoltarea unui sistem de
|
| (directii de actiune | studii, analize si| colectare si analiza a datelor
|
| transversale) | statistici pentru | referitoare la FPC (conform
|
| | FPC | standardelor si regulamentelor
|
| | | Uniunii Europene, Eurostat);
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INS | 2007 | bugetul de stat, fonduri Phare
|
| MMSSF, ANOFM | |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 8.2 Elaborarea unei metodologii
de|
| | | monitorizare a sistemului de FPC,
|
| | | bazate pe indicatori comparabili
|
| | | cu cei ai UE;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INS | 2007 | bugetul de stat, fonduri Phare
|
| MMSSF, ANOFM | |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 8.3 Elaborarea unor instrumente
|
| | | pentru evaluarea cererii si a
|
| | | ofertei de formare profesionala;
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INCSMPS | 2008 | bugetul de stat, fonduri externe
|
| MMSSF, ANOFM | |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 8.4 Realizarea de sondaje si
|
| | | studii privind gradul de
|
| | | satisfacere a asteptarilor
|
| | | beneficiarilor de FPC (felul in
|
| | | care este apreciata oferta de FPC
|
| | | existenta pe piata, precum si
|
| | | calitatea si relevanta formarii
|
| | | furnizate)
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INCSMPS | permanent | bugetul de stat, fonduri externe
|
| Alte institutii | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 8.5 Evaluarea impactului
|
| | | investitiei realizata in FPC
|
| | | asupra performantelor
profesionale|
| | | ale angajatilor la locul de
munca;|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INCSMPS | permanent | bugetul de stat, fonduri externe
|
| Alte institutii | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 8.6 Identificarea nevoilor de
|
| | | formare actuale si anticiparea
|
| | | nevoilor de formare viitoare, la
|
| | | nivel sectorial, pe baza
|
| | | programelor de dezvoltare
|
| | | nationale/regionale/locale, a
|
| | | informatiilor colectate
|
| | | sistematic, a studiilor, |
| | | analizelor si prognozelor
|
| | | elaborate de institutii de
|
| | | specialitate si alte institutii
|
| | | interesate.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| INCSMPS | 2008 - 2010 | bugetul de stat, bugetul
|
| Comitete sectoriale | | asigurarilor pentru somaj,
|
| ANOFM | | fonduri ale partenerilor sociali,
|
| | | fonduri ale angajatorilor,
fonduri|
| | | externe
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | 9. Adaptarea | 9.1 Modificarea si completarea
|
| | cadrului legal | cadrului legislativ privind
|
| | pentru elaborarea | educatia continua:
|
| | si implementarea | Legea invatamantului nr. 84/1995,
|
| | noului sistem de | republicata, cu modificarile si
|
| | FPC | completarile ulterioare,
|
| | | O.G. nr. 129/2000 privind
formarea|
| | | profesionala a adultilor,
|
| | | republicata, cu modificarile
|
| | | ulterioare si a actelor normative
|
| | | subsecvente, O.G. nr. 102/1998
|
| | | privind formarea profesionala
|
| | | continua prin sistemul
educational|
| | | aprobata cu modificari prin
|
| | | Legea nr. 133/2000, cu
|
| | | modificarile ulterioare
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2006 |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
| ANOFM | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 9.2 Modificarea si completarea
|
| | | Legii nr. 132/1999 privind
|
| | | infiintarea, organizarea si
|
| | | functionarea Consiliului National
|
| | | pentru Formarea Profesionala a
|
| | | Adultilor, republicata, cu
|
| | | modificarile si completarile
|
| | | ulterioare si a actelor normative
|
| | | subsecvente
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2008 |
|
| MEdC | |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 9.3 Modificarea Legii nr. 76/2003
|
| | | privind sistemul asigurarilor de
|
| | | somaj si stimularea ocuparii
|
| | | fortei de munca, cu modificarile
|
| | | si completarile ulterioare si a
|
| | | legislatiei secundare pentru
|
| | | aplicarea acesteia, inclusiv in
|
| | | vederea implementarii viitoarelor
|
| | | activitati de tip FSE
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2005 |
|
| CNFPA | |
|
| ANOFM | | |
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 9.4 Modificarea
|
| | | Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
-|
| | | Titlul VII Formarea profesionala
-|
| | | in sensul cresterii
flexibilitatii|
| | | modalitatilor de formare pentru
|
| | | angajati si facilitarii accesului
|
| | | acestora la FPC
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| MMSSF | 2005 |
|
| CNFPA | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| | | 9.5 Adaptarea tuturor actelor
|
| | | normative care fac referire la
|
| | | FPC, in sensul corelarii acestora
|
| | | cu legislatia specifica FPC, cu
|
| | | avizul CNFPA.
|
|______________________|___________________|___________________________________|
| CNFPA | permanent | |
| SGG | |
|
|______________________|___________________|___________________________________|
|______________________|___________________|___________________________________|
Lista abrevierilor utilizate
AJOFM Agentie Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca
ANC Autoritatea Nationala pentru Calificari
BIM Biroul International al Muncii
CNC Cadrul National al Calificarilor
CNFPA Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
COR Clasificarea Ocupatiilor din Romania
COSA Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare
CVST2 Continous vocational training survey = studiu privind formarea
profesionala continua
EFQM European Foundation for Quality Management = Fundatia Europeana
pentru Managementul Calitatii
FPC Formare Profesionala Continua
FPI Formarea Profesionala Initiala
IMM Intreprinderi Mici si Mijlocii
INS Institutul National de Statistica
IPT Invatamant Profesional si Tehnic
JAP Joint Assessment Paper = document comun de evaluare a politicilor
de ocupare
LLL Life long learning = invatare pe tot parcursul vietii
MEdC Ministerul Educatiei si Cercetarii
MMSSF Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
NSM-10 Noile 10 State Membre
PIB Produs intern brut
PIB/loc Produs intern brut pe cap de locuitor
PLV Programul "Leonardo da Vinci"
SC Standarde de calificare
SEO Strategia Europeana de Ocupare
TIC Tehnologia informatiei si comunicarii
TVET Invatamant tehnic si profesional
UE Uniunea Europeana
UE-15 Uniunea Europeana cu 15 membri
UE 25 Uniunea Europeana cu 25 membri
VET Vocational Educational Training = educatie si formare profesionala