În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul I Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 28 octombrie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La paragraful „Abrevieri" se introduc 17 noi abrevieri, cu următorul cuprins: ACTRIS-RI - Aerosols, Clouds and Trace Gases Research InfrastructureAIEA - International Atomic Energy Agency ALFRED - Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator CERN - European Organization for Nuclear Research CRIC - Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare DANUBIUS-RI - The International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems EMSO - European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory EPOS - European Plate Observing System ERA - European Research Area ESA - European Space Agency ESFRI - European Strategy Forum on Research Infrastructures FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research HL-LHC - High Luminosity Large Hadron Collider ISS - International Space Station MCI - Ministerul Cercetării şi Inovării METROFOOD-RI - Infrastructure for Promoting Metrology in Food and Nutrition NEA - Nuclear Energy Agency 2. La punctul 2 „Viziune privind cercetarea şi inovarea din România în 2020", „Pilonul 3. «Leadership» regional la frontiera ştiinţei şi în tehnologie: străpungeri în domenii strategice" se modifică şi va avea următorul cuprins: Pilonul 3 «Leadership» regional la frontiera ştiinţei şi în tehnologie: străpungeri în domenii strategice România participă, prin CDI, la mari iniţiative europene şi internaţionale, atât prin asumarea rolului de lider, la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED sau de actor important la alte infrastructuri de cercetare, cât şi prin stimularea concentrărilor tehnologice (clustere) de frontieră. 3. La punctul 3 „Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020", subpunctul „Obiective specifice", paragraful OS 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: OS2. Susţinerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial CD demonstrat, inclusiv prin parteneriate public-public, care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate, şi public-privat, care să deblocheze potenţialul identificat, dar şi în calitate de stat membru al CERN respectiv ESA, la operarea şi dezvoltarea HL-LHC şi ISS. 4. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente", la domeniul „Bioeconomia" se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins: Îmbunătăţirea calităţii produselor agroalimentare (nutriţională, senzorială, de siguranţă alimentară), în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor, trebuie să fie în deplină armonie cu asigurarea unui mediu durabil. În acest context sunt necesare atât dezvoltarea infrastructurii de cercetare ştiinţifică, a resurselor umane, cât şi armonizarea metodologiilor de investigare a calităţii produselor agroalimentare şi a biodisponibilităţii acestora în vederea asigurării securităţii nutriţionale a populaţiei. 5. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente", domeniul „Energie, mediu şi schimbări climatice" se modifică şi va avea următorul cuprins: Energie, mediu şi schimbări climatice. Cercetările în domeniul energiei susţin reducerea dependenţei energetice a României, prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naţionale (nucleară, regenerabile, curate), transport multifuncţional («smart grids») şi mărirea eficienţei la consumator. Nivelul ridicat de specializare atins în cercetarea din domeniul nuclear va fi valorificat în continuare prin dezvoltarea tehnologiilor pentru reactori avansaţi de generaţie IV şi realizarea infrastructurii de cercetare, dezvoltare şi demonstraţie pentru reactorii rapizi răciţi cu plumb, în parteneriat european şi internaţional. Protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale, în condiţiile unor investiţii masive care urmează a fi făcute în tehnici şi tehnologii de depoluare şi de reciclare, în administrarea inteligentă şi durabilă a resurselor de apă, a bazinelor hidrografice şi a zonelor umede. Dezvoltarea cunoaşterii în domeniile «aer», «apă», «sol», inclusiv interfeţele (mediile de tranziţie dintre ele), şi valorificarea acesteia de către utilizatori, sunt de importanţă capitală pentru dezvoltarea durabilă a României. Cercetarea interdisciplinară de mediu a sistemului Dunăre - Delta Dunării - Marea Neagră este deosebit de importantă, atât din punctul de vedere al menţinerii şi valorificării capitalului natural existent, cât şi din punctul de vedere al susţinerii dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere în regiunea Dunării şi zona Mării Negre. De asemenea, fenomenele atmosferice necesită o atenţie mărită, inclusiv studierea fenomenelor din atmosferă, generate de activităţi umane, dar şi cele naturale cu impact în schimbările climatice. Conceptul «oraşul inteligent" oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile populaţiei în aglomerări urbane. 6. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente", la subpunctul 4.2.5. „Infrastructuri («roadmap» naţional)" se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins: Având în vedere evoluţiile rapide din ştiinţă şi inovare, România poate participa la dezvoltarea conceptuală, construcţia şi operarea unor infrastructuri de cercetate europene, în condiţiile în care comunitatea ştiinţifică şi tehnologică naţională exprimă poziţii clare în acest sens şi există masa critică necesară unei poziţii importante în acea infrastructură, sunt proiecte, inclusiv emergente, cuprinse în documente strategice naţionale, europene, cum sunt foaia de parcurs (roadmap) pentru infrastructuri de cercetare ESFRI sau cea naţională elaborată în coordonarea CRIC, sau acestea sunt menţionate explicit în Programul de guvernare. 7. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.2 „Susţinerea specializării inteligente", la subpunctul 4.2.7 „Mecanism de orientare strategică" se introduce un nou paragraf, cu următorul cuprins: Mecanismul de orientare strategică va fi alcătuit din 3 module: – modulul privind procesul de descoperire antreprenorială la nivel regional, bazat pe o abordare bottom-up (de jos în sus) asigurată printr-o reţea de observatori regionali, coordonaţi la nivel naţional;
– modulul privind monitorizarea şi evaluarea instrumentelor de finanţare a strategiei naţionale, în special cele care susţin elementele de specializare inteligentă, în baza unor indicatori de monitorizare specifici;
– modulul privind asigurarea guvernanţei Mecanismului la nivel naţional şi regional. 8. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale", la subpunctul 4.5.3. „Internaţionalizare", a treia liniuţă se modifică şi va avea următorul cuprins: – susţinerea participării la activităţile organismelor sau iniţiativelor internaţionale (CERN, ESA, AIEA, NEA etc.) care presupun afilierea sau acorduri de cooperare ştiinţifică, pe bază de planuri integrate de participare; asigurarea suportului tehnic şi ştiinţific în domeniul securităţii nucleare, statelor membre AIEA, în cadrul unor cooperări de tip Practical Arrangements/ Capacity Building (Acorduri de implementare/Dezvoltarea capacităţii) cu AIEA - Viena. 9. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale", la subpunctul 4.5.3. „Internaţionalizare", după ultima liniuţă se introduc două noi liniuţe, cu următorul cuprins: – integrarea în spaţiul european de cercetare (ERA) inclusiv prin susţinerea participării organizaţiilor de cercetare şi a centrelor universitare în structuri specializate, reţele tematice sau a platformei tehnologice europene de interes pentru România;
– promovarea şi susţinerea componentei de cercetare în parteneriatele strategice ale României; dezvoltarea şi susţinerea cooperării ştiinţifice şi tehnologice în baza parteneriatului strategic cu SUA. 10. La punctul 4 „Direcţii principale de acţiune", la subpunctul 4.5 „Acţiuni transversale", subpunctul 4.5.4. „Infrastructuri majore şi clustere de inovare" se modifică şi va avea următorul cuprins: 4.5.4. Infrastructuri majore şi clustere de inovare România este lider al unor iniţiative ce capitalizează performanţele sale ştiinţifice, dotările sale naturale sau capabilităţile tehnologice la ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED şi participă la resurse şi infrastructuri de cercetare ştiinţifică interconectate internaţional cum sunt CERN, ESA, ACTRIS-RI, EMSO, FAIR etc. Dincolo de impactul ştiinţific major, astfel de proiecte de infrastructură promit beneficii în cercetarea aplicată şi în economie, stimulând aglomerarea competitivă de resurse umane, financiare şi de creativitate, inclusiv dezvoltarea conceptului «brain return», prin extinderea cooperării internaţionale. Strategia susţine investiţia în mari infrastructuri, precum şi alte tipuri de parteneriate bazate pe ştiinţă, concentrate geografic şi orientate spre comercializarea ideilor ştiinţifice şi tehnologice. În acest scop, Strategia stipulează măsuri pentru: – asigurarea fondurilor pentru investiţiile deja angajate şi a celor în curs de angajare şi susţinerea dezvoltării unor concentrări în jurul acestor mari infrastructuri, respectiv:A. Infrastructuri coordonate de România: ELI-NP, DANUBIUS-RI şi ALFRED; B. Infrastructuri la care România are interes major de participare: ACTRIS-RI, EPOS, EMSO, FAIR, HL-LHC, infrastructura ESA sau care sunt considerate ca emergente pe plan european şi există un interes major al comunităţii ştiinţifice din România, precum METROFOOD-RI; – susţinerea finanţării unor clustere existente sau emergente, în măsura în care există interes privat în acest domeniu;
– susţinerea dezvoltării resurselor umane specializate în administrarea şi dezvoltarea clusterelor inovatoare;
– susţinerea cercetării şi inovării ca elemente de transformare radicală a dezvoltării economice, sociale, locale şi regionale. 11. La punctul 6 „Guvernanţa", subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare a strategiei" litera A1, la atribuţiile MCI, după ultima liniuţă se introduce o nouă liniuţă, cu următorul cuprins: – dezvoltă şi implementează, împreună cu mediul economic, politici pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetării şi aplicaţii ale invenţiilor/inovaţiilor. 12. La punctul 6 „Guvernanţa", subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare a strategiei", litera B3 se modifică şi va avea următorul cuprins: B3. Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare, organism consultativ al MCI, care va funcţiona şi în calitate de grup de lucru al Comitetului Interministerial pentru Competitivitate, constituit în baza Hotărârii Guvernului nr. 236/2016, dedicat inovării şi abordării coordonate a politicilor economice cu cele din domeniul CDI, a corelării dintre nivelul de guvernanţă naţional şi cel regional şi care va avea în componenţă reprezentanţi ai agenţiilor de dezvoltare regională, ai mediului antreprenorial, economic, social şi de cercetare. 13. La punctul 6 „Guvernanţa", subpunctul 6.2. „Cadrul instituţional de implementare a strategiei", după litera B3, se introduce o nouă literă, litera B4, cu următorul cuprins: B4. Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare, organism consultativ specializat, cu rolul de a stabili necesităţile de investiţii în domeniul CDI şi de a elabora analize şi propuneri pentru fundamentarea strategiei şi prioritizarea investiţiilor în infrastructuri de cercetare ştiinţifică (foaie de parcurs). 14. În întregul document se vor avea în vedere următoarele : 1. Sintagma „Centrul internaţional pentru cercetări avansate «Fluvii, Delte, Mări „DANUBIUS"» - Tulcea" se înlocuieşte cu sintagma „Centrul Internaţional pentru Studii Avansate asupra Sistemelor Fluvii-Mări DANUBIUS-RI";2. Sintagma „Ministerul Educaţiei Naţionale" se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Cercetării şi Inovării"; 3. Sintagma „autoritate de stat pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare" se înlocuieşte cu sintagma „autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare". Articolul II În întregul document, prin „autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare" se înţelege „Ministerul Cercetării şi Inovării". PRIM-MINISTRU SORIN MIHAI GRINDEANU Contrasemnează: Ministrul cercetării şi inovării, Şerban-Constantin Valeca Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, Sevil Shhaideh p. Viceprim-ministru, ministrul mediului, Daniela Teodoru, secretar general Ministrul apelor şi pădurilor, Adriana Petcu Ministrul economiei, Mihai Tudose Ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb p. Ministrul energiei, Doru Vişan, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Monica-Dorina Gheorghiţă, secretar de stat Ministrul finanţelor publice, Viorel Ştefan Ministrul delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea