Hotărârea Nr.81 din 21.10.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Europei, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva introducerii ilegale de migranţi (2015-2020) - COM(2015)285
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 792 din 26 octombrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4 c-19/608, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Menţionează că planul de acţiune, anunţat în „Agenda europeană privind migraţia“ [COM(2015)240], stabileşte acţiunile specifice în vederea punerii în aplicare a agendei, precum şi a „Agendei europene privind securitatea“ [COM(2015)185], acte examinate de Comisia pentru afaceri europene, care a adoptat opinii supuse ulterior adoptării de către Camera Deputaţilor. 2. Observă că planul de acţiune prezintă obiective generice pe termen scurt şi mediu, fără a aduce idei complet noi şi fără a recurge la o particularizare excesivă. 3. Semnalează că reuşita măsurilor din planul de acţiune este limitată totuşi, pe de o parte, de dificultăţile „de sistem“, rezultate din stadiul incomplet de integrare politică şi de disparităţile între statele membre, prevăzute în tratatele Uniunii, pentru politicile din domeniul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, iar, pe de altă parte, de dificultăţile de politică internă din câteva state membre, în care consolidarea mişcărilor politice antiimigraţie s-a produs deja; chiar dacă măsurile pentru prevenirea unor crize politice interne nu fac obiectul documentului examinat, trebuie avut în vedere că acest tip de crize pot anula toate planurile şi măsurile adoptate de UE în materie de migraţie. În acest sens aminteşte că, în rezoluţia sa [2015/2833(RSP)] din 10 septembrie 2015 referitoare la migraţie şi refugiaţi în Europa, Parlamentul European „[...] regretă faptul că liderii unor state membre şi partidele de extremă dreapta folosesc situaţia actuală pentru a alimenta sentimentele antimigraţie, dând totodată vina pe UE pentru criză, ceea ce contribuie la creşterea numărului de acte de violenţă împotriva migranţilor; invită Comisia şi statele membre să ia măsuri urgente împotriva acţiunilor violente şi a discursurilor de incitare la ură la adresa migranţilor [...]“. 4. Subliniază că toate analizele şi exerciţiile de planificare ar trebui să distingă prioritatea salvării vieţilor şi protecţia copiilor, în cadrul mai general al drepturilor omului, şi, în consecinţă, să integreze aceste priorităţi absolute. 5. Salută propunerea de a se deschide căi de intrare în Uniunea Europeană (UE) mai sigure şi legale, precum şi de a se crea instrumente alternative, astfel încât refugiaţii să poată ajunge în siguranţă în UE fără a-şi risca viaţa în ambarcaţiuni nesigure şi fără a mai plăti sume uriaşe către contrabandişti; pentru aceasta sistemul de acordare a vizelor ar trebui relaxat, deschis şi refugiaţilor din state limitrofe, în care nu se pot furniza servicii consulare şi orientat către solicitanţi care pot fi corect identificaţi. 6. Susţine sporirea eforturilor de informare operativă, completă, astfel încât persoanele expuse să poată beneficia de alternative legale sau să înţeleagă pe deplin pericolul la care se expun şi şansele reduse de a fi primite în statele membre dacă nu îndeplinesc condiţiile legale necesare. Este esenţial ca mesajul de contracarare prevăzut de comunicare, în special cel care urmează să fie transmis prin mass-media, să fie elaborat într-o formă care să prezinte semnificaţie pentru publicul său ţintă. 7. Salută clarificarea semnificaţiei traficului de migranţi în raport cu traficul de persoane, care, conform Protocolului privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea traficului de persoane din anul 2000, adiţional la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, presupune victimizarea persoanelor prin „ameninţare cu forţa sau [...] folosirea forţei sau a altor forme de constrângere“ în vederea unei exploatări grave. Aminteşte totuşi că respectivele concepte nu sunt uşor de separat, întrucât definiţia menţionată cuprinde şi referiri la „forme de constrângere, prin [...] fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau situaţie de vulnerabilitate [...]“, care se produc adesea şi în traficul de migranţi. Reţine că dificultăţile în încadrarea juridică a celor două concepte provin din dificultatea de a stabili calitatea de complice ori de victimă a infracţiunii, în funcţie de consimţământul exprimat anterior săvârşirii acesteia. 8. Reaminteşte că Agenda europeană privind migraţia promovează asistenţa imigranţilor care au nevoie de protecţie internaţională şi returnarea imigranţilor care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul UE. Consideră că metoda de a se stabili statutul real al migranţilor şi, implicit, de a distinge între refugiaţi şi imigranţi economici reprezintă cheia soluţionării unor situaţii de fapt şi de aceea încurajează Comisia Europeană să elaboreze un ghid care să prezinte in extenso cele mai bune practici în materie. Salută faptul că planul de acţiune prevede măsuri ferme de returnare în ţările lor de origine a migranţilor care nu au dreptul de a se afla pe teritoriul UE. Consideră că măsura este justificată pe deplin, răspunzând necesităţii de descurajare a asumării unor riscuri disproporţionate, necesităţii de concentrare a ajutorului către imigranţii care provin din zone de război şi necesităţii menţinerii unor echilibre în societatea statului gazdă, dar semnalează în acelaşi timp că, drept consecinţă a numărului mare de persoane care se vor afla în această situaţie, ar trebui create mecanisme operative de monitorizare şi capacităţi de evaluare, care să poată oferi în timp real soluţii pentru a evita o creştere subită şi exagerată a presiunii politice, economice şi sociale. 9. Consideră că principiul „mai mult pentru mai mult“ ar trebui transpus mutatis mutandis şi la situaţia imigranţilor, în funcţie de nivelul de cooperare cu autorităţile statului gazdă şi cu reprezentanţi ai agenţiilor UE, precum şi cu performanţele individuale privind integrarea în societatea statului gazdă. Salută propunerea de modificare a Directivei 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de şedere eliberat resortisanţilor ţărilor terţe, care sunt victime ale traficului de persoane, altor forme de manifestare ale criminalităţii organizate sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigraţiei ilegale şi care cooperează cu autorităţile competente. Imigranţilor care întâmpină dificultăţi de adaptare sau manifestă reticenţe de cooperare cu autorităţile ar trebui să li se ofere programe de inserţie socială speciale, obligatorii. În schimb imigranţii care refuză cooperarea, au probleme semnificative în ce priveşte reinserţia socială sau manifestă tendinţe antisociale ar trebui înregistraţi în programe de monitorizare, cu elemente ale serviciilor de probaţiune. În cazul comiterii de infracţiuni grave ar trebui create şi aplicate mecanisme de expulzare în statul de origine sau în state terţe care să le poată asigura securitatea personală, pe baza unor acorduri. 10. Susţine opinia că gestiunea eficace a migraţiei trebuie să abordeze cauzele profunde ale fenomenului, dar semnalează că este necesar a se preciza dacă acest deziderat se referă la acţiuni din categoria creşterii nivelului de securitate şi a calităţii vieţii populaţiei din zonele de origine, la identificarea cauzelor concrete care au favorizat exodul sau la alte aspecte. Planul de acţiune ar fi trebuit să propună un mecanism de colectare şi de analiză a informaţiilor care să explice de ce, într-o perioadă relativ scurtă de timp, numărul de solicitări de azil a crescut de trei ori, iar în cazul resortisanţilor din Kosovo de 5 -10 ori. 11. Semnalează că, în stabilirea priorităţilor autorităţilor statelor membre care se confruntă cu situaţii atipice legate de respectarea regulilor de trecere a frontierei de stat, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la Calais, este impropriu să fie invocate alte considerente decât obligaţia de a asigura apărarea vieţii şi siguranţei migranţilor. Măsurile pentru asigurarea unor condiţii de cazare decente ar fi binevenite dacă imigranţii cărora le sunt dedicate nu ar continua să întreprindă acţiuni disperate, de natură să le pună viaţa în pericol. 12. Apreciază că este esenţial modul în care agenţiile UE vor reuşi să îşi coordoneze acţiunile şi să coopereze cu statele membre, îndeosebi pentru desfăşurarea misiunilor tip task-force, a echipelor comune de anchetă (Joint Investigation Teams), respectiv a operaţiunilor comune la nivel regional sau european care vizează destructurarea grupărilor de criminalitate organizată specializate în contrabanda cu migranţi. 13. Salută propunerea de „eforturi sistematice pentru identificarea, capturarea şi distrugerea navelor pe care persoanele care introduc ilegal migranţi intenţionează să le utilizeze“ şi propunerea de remorcare la ţărm sau eliminare în mare a ambarcaţiunilor utilizate pentru trafic de migranţi, după asigurarea siguranţei persoanelor, dar manifestă rezerve că acest tip de măsuri vor putea fi aplicate în realitate, pe de o parte, drept consecinţă a opoziţiei Federaţiei Ruse faţă de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, iar, pe de altă parte, ca efect al tipologiei acţiunii UE, care nu performează în aplicarea forţei. 14. Admite valoarea măsurii de a se confisca şi a se recupera activele provenite din săvârşirea de infracţiuni şi de a se prioritiza, la nivelul oficiilor naţionale de recuperare a activelor şi a Reţelei Camden Inter-agenţii de Recuperare a Bunurilor (CARIN), urmărirea banilor grupurilor infracţionale care introduc ilegal migranţi. Observă totuşi că nu toate statele membre dispun de asemenea instrumente, deşi Comisia Europeană indicase încă din toamna anului 2008, în comunicarea sa „Produsele provenite din activităţi de criminalitate organizată - Garantarea principiului potrivit căruia «criminalitatea nu aduce venituri» [COM(2008)766]“, că fiecare stat membru ar trebui să creeze oficii naţionale de recuperare a activelor. 15. Salută propunerea de a se înfiinţa un grup de contact al agenţiilor UE privind introducerea ilegală de migranţi şi presupune că Interpolul şi serviciile de informaţii ale statelor membre şi partenere se vor afla în relaţii de cooperare apropiate cu acest grup. 16. Subliniază capacitatea tot mai ridicată a tehnicii moderne de comunicaţii şi investigare satelitară şi recomandă atragerea cât mai ridicată a acestor resurse aflate la dispoziţia Uniunii Europene în combaterea introducerii ilegale de migranţi, în special prin identificarea elementelor naturale sau construite care facilitează acest fenomen. 17. Salută măsurile prevăzute în ce priveşte sprijinirea operatorilor economici în prevenirea introducerii ilegale de migranţi, ce ar trebui să vizeze întreprinderile cele mai afectate de fraudă, prin instituirea de parteneriate cu operatorii economici din sectoarele cele mai expuse riscurilor, cum sunt transporturile şi, în special, transporturile maritime. 18. Admite că asistenţa financiară şi tehnică acordată ţărilor terţe de către Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă ar trebui să fie substanţială, ca şi fondurile destinate consolidării răspunsurilor autorităţilor poliţieneşti şi judiciare la traficul de migranţi, dar reaminteşte că bugetul Uniunii Europene este limitat tocmai prin modalitatea de colectare a fondurilor. De aceea, pe termen mediu şi lung, o revizuire a tratatelor ar putea să includă schimbarea surselor şi modului de alimentare a bugetului Uniunii Europene, în condiţiile în care cerinţele de finanţare a unor proiecte de mare amploare sunt în continuă creştere. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA