Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

Hotărârea Nr.78 din 04.02.2015

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 124 din 18 februarie 2015



SmartCity1

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul INormele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 24 decembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)autoritate competentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, după caz; 2. La articolul 1, litera c) se abrogă. 3. La articolul 1, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e)activitate agricolă care se desfăşoară pe pajişti conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia animală şi vegetală - orice activitate agricolă prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, după cum urmează:

Diviziune Grupă Clasă CAEN Rev. 2
01 014 0141 Creşterea bovinelor de lapte
0142 Creşterea altor bovine
0143 Creşterea cailor şi a altor cabaline
0145 Creşterea ovinelor şi caprinelor

4. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 2Pajiştile aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti administrate de consiliile locale ale acestora, cele aflate în domeniul public şi/sau privat al statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului, cele aflate în proprietatea publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, precum şi pajiştile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, înregistrate în registrul agricol ca păşune/fâneaţă, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alcătuiesc suprafaţa de pajişti care trebuie menţinută la nivel naţional. 5. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 3 (1) Autoritatea competentă centralizează anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente prin intermediul registrului agricol şi actualizează anual baza de date cu suprafeţele de pajişti scoase din circuitul agricol şi cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
(2) Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, documentaţiile privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiştilor şi emite avizul potrivit legislaţiei în vigoare. 6. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 6 (1) În condiţiile
art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închiriere sau concesiune, după caz, a pajiştilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, precum şi al municipiului Bucureşti, crescătorii de animale din cadrul colectivităţii locale depun individual la compartimentul funcţional din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale documente care atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru păşunat suprafeţe de pajişti. (2) În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafeţe de pajişti aflată în proprietatea publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcţional din cadrul primăriei, însoţită de o listă nominală ce cuprinde documente care atestă că fiecare membru deţine animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, şi suprafaţa agricolă care revine fiecărui membru pentru utilizare proporţional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.
(3) În condiţiile art. 9 alin. (71) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al preţului concesiunii/închirierii se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producţia anuală disponibilă de iarbă şi preţul mediu al ierbii stabilit, în condiţiile legii, prin hotărârile consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 62 alin. (22) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. 7. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins: Articolul 61 (1) Pajiştile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului se concesionează/arendează în condiţiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pajiştile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se concesionează/arendează potrivit prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007. 8. La articolul 7, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 7Pe pajişti se pot amplasa construcţii care servesc activităţilor agricole, precum şi anexe la exploataţiile agricole, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv: 9. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 8 (1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii.(2) În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel judeţean, care întocmeşte proiectul de amenajament pastoral. (3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) îşi poate desfăşura activitatea în baza unui program stabilit de comun acord, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, organizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.
(4) Pentru păşunile împădurite cu consistenţa de până la 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră, pentru păstrarea predominanţei ierburilor graminee, leguminoase şi a altor plante furajere, descrierea vegetaţiei forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.(5) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin specialiştii din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti pe proprietari, pe unităţi administrative-teritoriale şi centralizat pe judeţ.(6) În condiţiile
art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unităţii administrativ-teritoriale pune la dispoziţia specialiştilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidenţă a pajiştilor, planul cadastral al pajiştilor aflate în administrarea consiliului local şi/sau planul parcelar al pajiştilor situate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte în două exemplare, unul pentru consiliul local şi unul pentru direcţia pentru agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condiţiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor şi/sau utilizatorilor de pajişti. 10. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 9(1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice. (2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:a)descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; b)descrierea solului şi a florei; c)capacitatea de păşunat a pajiştii; d)lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor; e)planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative. (3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie. 11. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 11 (1) Pentru reînsămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se utilizează seminţe din speciile de plante prevăzute în proiectul de amenajament pastoral.(2) Specialiştii din cadrul unităţilor de cercetare ştiinţifică din domeniul pajiştilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în condiţiile legii, asistenţă tehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee şi leguminoase perene furajere pentru supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor, în funcţie de condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensificare a producţiei pajiştilor. 12. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 12(1) În condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de fertilizare. (2) Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:a)distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare; b)combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională; c)corectarea regimului aerohidric al solului; d)lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice; e)lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale. (3) Întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene. 13. După articolul 13 se introduce anexa al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta hotărâre. Articolul IIDispoziţiilor art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, le sunt aplicabile prevederile art. II lit. a) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Articolul III (1) Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta hotărâre, se aprobă, în condiţiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. (2) Procedurile de atribuire a suprafeţelor de pajişti în curs de desfăşurare şi contractele prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii, respectiv încheierii acestora.
(3) În cazul contractelor prevăzute la alin. (2), părţile contractante pot încheia, în condiţiile legii, acte adiţionale cu clauze referitoare la amenajamentele pastorale, având în vedere prevederile art. 9 alin. (72) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Graţiela Leocadia Gavrilescu Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu ANEXĂla normele metodologice GHID-CADRU pentru amenajamentul pastoral În vederea întocmirii complete şi unitare la nivel naţional a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiştile permanente, denumite în continuare pajişti, aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiţii fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetaţie primară şi secundară, cât şi modul de utilizare. Amenajamentul pastoral va trebui să conţină următoarele elemente: 1. Situaţia teritorial-administrativă 1.1. Amplasarea teritorială a localităţii La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiştea în următorul format: euroregiunea ........ ........, judeţul ........ ........., oraşul/comuna ........ .......... şi satul ............... 1.2. Denumirea deţinătorului legal Se înscrie deţinătorul legal al pajiştii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/ persoană fizică/juridică ........ ........ ........., cu sediul în localitatea (oraş/comună) ........ ............. din judeţul ........ ................ 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală. Istoricul proprietăţii La acest punct sunt trecute şi anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiştii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului 1.1. Tabelul 1.1

Nr. Teritoriu administrativ Trupul de pajişte Bazin hidrografic Observaţii
1 2 3 4 5

N O T Ă: Pct. 4 şi 5 se completează doar dacă este cazul. Se precizează categoria de folosinţă a terenului înregistrată în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menţionează provenienţa categoriei de folosinţă şi dacă a fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), conform tabelul 1.2. Tabelul 1.2

Nr. crt. Suprafaţă totală pajişti UAT (ha) Trupul de pajişte Declarată APIA (ha) Nedeclarată la APIA (ha)
1 2 3 4 5

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament Se precizează modul de administrare şi exploatare al pajiştilor până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse amenajamentului au mai fost întocmite amenajamente pastorale, în ce măsură au fost puse în aplicare; studii şi proiecte de execuţie pentru ameliorarea şi folosirea raţională a pajiştilor şi altele. Aici vor fi menţionate toate lucrările tehnico-culturale aplicate pajiştii, în ordine cronologică, începând de la primele date, sau cele mai vechi până în prezent, dacă este posibil, şi suprafeţele pe care au fost aplicate aceste măsuri, precum şi rezultatele obţinute. În continuare se indică modul de folosire al pajiştii, în regim de păşune, fâneaţă sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra stării generale actuale a pajiştilor, respectiv dacă se găsesc în stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii limitativi. Producţia medie de iarbă a pajiştilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3. Tabelul 1.3

Nr. Specificare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1. Trupul de pajişte X
2. Suprafaţa (ha)
3. Producţia medie (t/ha/an)
4. Producţia totală (t)

N O T Ă: Producţia totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4. 2. Organizarea teritoriului 2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu La acest punct vor fi trecute într-un tabel trupurile de pajişte ce urmează a fi amenajate conform tabelului 2.1. Tabelul 2.1

Trupul de pajişte Parcele descriptive componente Suprafaţa (ha)
Nr. Denumire
1 2 3 4
1.
......
Total trup
2.
....
Total general -

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi hotarele pajiştii La acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a trupurilor de pajişte şi se detaliază vecinii şi hotarele. Se arată răspândirea în teritoriu, amplasarea şi eventual alte caracteristici care pot avea influenţă asupra gospodăririi pajiştilor. Vecinătăţile şi limitele fiecărui corp de pajişte se vor prezenta sub formă de tabel, pe trupuri de pajişte, care fac parte din UAT, conform tabelului 2.2. Tabelul 2.2

Localitate (sat) Trup de pajişte Parcela descriptivă Vecinătăţi la:
N S E V
Nr. Nr.
....

2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului descriptiv În acest paragraf se precizează criteriile de constituire şi modul de materializare al parcelarului şi subparcelarului descriptiv, semne, brazde, ţăruşi, borne, numărul total al parcelelor descriptive şi subparcelelor, suprafaţa maximă, minimă şi medie prevăzută în tabelul 2.3, precum şi modificările aduse acestuia de la constituire până în prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanţe. Elementele constitutive şi modelul de parcelar descriptiv sunt prezentate în detaliu în pct. 7. Proiectul parcelar se întocmeşte după următoarele criterii: a)limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b)suprafaţa maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha; c)numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajişte.Tabelul 2.3

Trup de pajişte Limite de marcare
Nr. Denumire
1 2 3
1.
2.
....
T O T A L

Recunoaşterea terenului şi delimitarea parcelelor de pajişte care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice şi hărţile de amenajament, făcându-se astfel şi corecturile necesare. Cu ocazia recunoaşterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafeţe de 6-10 m2, îngrădite, în minimum 3 repetiţii, pentru stabilirea potenţialului de producţie al fiecărui tip de pajişte din parcelă sau subparcelă, pentru condiţii diferite. 2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului şi intabulării, hărţi, schiţe, scara şi anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informaţii se transpun în tabelul 2.4. Tabelul 2.4

Nr. crt. Indicativ plan Suprafaţa pe trupuri de pajişti (ha) Total
1 2 3 4 .......n ..... n+1
1
2
....
T O T A L

2.4.2. Ridicări în plan În cazul în care proiectantul nu dispune de hărţile topografice necesare, pentru cunoaşterea teritoriilor ca poziţie, mărime şi formă este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialişti şi vor respecta normele şi metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate, motivându-se necesitatea, după caz. 2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafeţelor şi se precizează suprafaţa totală a pajiştii inclusă în UAT. 2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe Se va prezenta tabelar structura pajiştilor pe categoriile de folosinţă. Tabelul 2.5

Păşuni (ha) Fâneţe (ha) Valorificare mixtă (păşune, fâneaţă) (ha) Fără scopuri productive (ha) Total suprafaţă (ha) Din care la consiliul local
1 2 3 4 5 6

2.5.2. Organizarea administrativă Se va arăta modul de organizare şi administrare care a funcţionat până în prezent şi se vor face propuneri pentru o gospodărire raţională în viitor. 2.6. Enclave Se vor reda conform tabelului 2.6. Tabelul 2.6

Nr. crt. Trup de pajişte Parcela Suprafaţa (ha) Deţinătorul Observaţii
1 2 3 4 5 6
1.
2.
...

Glosar Corpul de pajişte - cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 25.000 ha Trupul de pajişte - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de întinderea şi apartenenţa ei Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajişte, delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de condiţiile staţionale şi ale vegetaţiei, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosinţă a terenului în cadrul trupului respectiv Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producţii de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru păşunatul raţional în rotaţie Enclave - suprafeţe de teren cu alte categorie de folosinţă, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiştii 3. Caracteristici geografice şi climatice 3.1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului Se indică zona geografică în care sunt situate pajiştile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului şi configuraţia terenului. 3.2. Altitudine, expoziţie, pantă Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiştile sau altitudinea minimă şi maximă, în cazul pajiştilor de deal şi de munte, datele medii şi predominante, conform tabelului 3.1. Tabelul 3.1

Nr. crt. Trup de pajişte Parcela descriptivă Altitudine (m) Expoziţie Pantă (%)
1 2 3 4 5 6
1.
2.
...

Se indică atât expoziţia generală, cât şi elementele de detaliu mai importante determinate de configuraţia terenului. Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului şi limitele între care variază. 3.3. Caracteristici pedologice şi geologice Se dau indicaţii asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate şi studiate, densitatea lor şi analize efectuate. Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2. Tabelul 3.2

Nr. crt. Parcela descriptivă Tip de sol Subtip (varietate) Succesiune de orizonturi Tip de staţiune Suprafaţa (ha) Procente (%)
1 2 3 4 5 6 7 8
1.
2.
...

Se face descrierea solurilor, în baza fişelor pedologice de teren şi a analizelor de laborator. Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM - ICPA Bucureşti) şi reţeaua naţională de oficii de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) judeţene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor. Vor fi anexate obligatoriu şi buletinele de analiză a solurilor. Se arată pe scurt răspândirea formaţiunilor geologice, indicându-se şi alcătuirea petrografică. Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiştii, urmările produse de acest fenomen şi suprafeţele afectate. 3.4. Reţeaua hidrografică Se descrie reţeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale şi afluenţii mai importanţi; gradul de ramificaţie a reţelei, regimul hidrologic şi măsura în care influenţează configuraţia terenului. Se arată avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă reţeaua hidrografică pentru pajişti şi se precizează aspectele privind debitul şi calitatea apei. 3.5. Date climatice Pentru început se prezintă situarea pajiştii în regiunile climatice după sistemul Köppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE. 3.5.1. Regimul termic Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci şi a lunii celei mai calde, durata perioadei calde şi a celei cu îngheţ, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetaţie a ierburilor, frecvenţa şi importanţa gerurilor târzii şi timpurii. 3.5.2. Regimul pluviometric Se prezintă precipitaţiile medii anuale şi multianuale, cantitatea de precipitaţii din perioada de vegetaţie, eşalonarea multianuală a precipitaţiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase şi durata lor, anotimpul cel mai ploios şi cel mai secetos, frecvenţa ploilor torenţiale, umiditatea atmosferică şi nebulozitatea. 3.5.3. Regimul eolian Se dau indicaţii privind direcţia, frecvenţa şi intensitatea vânturilor dominante, direcţia şi frecvenţa vânturilor cu intensitate mare, efectul asupra vegetaţiei. 4. Vegetaţia 4.1. Date fitoclimatice Se prezintă zona sau etajul de vegetaţie şi se descriu condiţiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiştea, regim termic, precipitaţii, regimul eolian. 4.2. Descrierea tipurilor de staţiune Se va avea în vedere descrierea staţiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajişti. 4.3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor Tipurile de pajişti vor fi redate după indicaţiile specialiştilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiştilor şi vor consta în indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiştilor, conform tabelului 4.1. Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajişti actuale diferă de starea iniţială şi cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos, respectiv păşunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare. Tabelul 4.1

Nr. crt. Parcela descriptivă Tipul de pajişte Suprafaţa
(ha) (%)
1 2 3 4
1.
2.
...
TOTAL

4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase Vegetaţia lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiştii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându-se numele şi numărul speciilor, consistenţa vârstelor, volumul şi răspândirea acestora pe pajişte. 5. Cadrul de amenajare 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea şi clasificarea vegetaţiei. Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie, pratologie, dendrologie. 5.2. Obiective social-economice şi ecologice Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice şi de protecţie a mediului urmărite în prezentul amenajament. 5.3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor Se vor preciza categoriile de folosinţă a pajiştilor, păşune, fâneaţă, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislaţiei în vigoare. Se prezintă şi grupa pajiştilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafaţă, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform legislaţiei în vigoare. 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul proiectului. Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiştea. 5.4.1. Durata sezonului de păşunat Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală. Momentul începerii păşunatului raţional se face când: a)înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate; b)înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la graminee este de 6-10 cm; c)producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1-1,5 t/ha SU; d)înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară; e)după 23 aprilie.Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel: a)câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100-150 zile la neirigat; b)dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie); c)munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie); d)subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol. 5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat. Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor. În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în condiţii de irigare. 5.4.3. Fâneţele Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente. 5.4.4. Capacitatea de păşunat Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită mare (UVM). Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislaţiei în vigoare. Tabelul 5.1

Categoria de animale Coeficientul de conversie Capete/ UVM
Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de mai mult de 6 luni 1,0 1,0
Bovine între 6 luni şi 2 ani 0,6 1,6
Bovine de mai puţin de 6 luni 0,4 2,5
Ovine 0,15 6,6
Caprine 0,15 6,6

Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire şi cântărire pe 6-10 m2 din suprafeţele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păşunată. Pentru delimitarea suprafeţelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuşti metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe suprafeţe omogene din punctul de vedere al compoziţiei floristice şi al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de păşunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apă de adiţie. Capacitatea de păşunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de păşunat utilizând formula: în care: Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi; DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat; Cf = coeficient de folosire a pajiştii, în procente. Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 m2, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală după formula: Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiştilor din domeniul culturii pajiştilor. 6. Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC, şi a celor care sunt sub angajament. Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia intră. Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei şi conservarea biodiversităţii, conform tabelelor 6.1.a şi 6.1.b. Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei pajiştilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora. Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt. Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de furaje de pe pajişti sunt: a)măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile afectate de factori limitativi ai producţiei; b)măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafaţă; c)măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti; d)valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat; e)valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea furajelor de pe pajişti.1. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt: a)eliminarea excesului de umiditate; b)combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului; c)corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.2. Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind: a)lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţarea de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal; b)îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; c)supraînsămânţarea pajiştilor.3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din: a)curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre; b)distrugerea vechiului covor vegetal degradat; c)îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; d)pregătirea patului germinativ; e)reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată; f)întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.Dacă există diferenţe între măsurile de îmbunătăţire aplicate, determinate de variaţii ale condiţiilor staţionale actuale, se va prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte. Tabelul 6.1.a.

Trupul de păşune/ Parcela descriptivă Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha): Suprafeţe de protecţie
Nr. crt. Denumirea Suprafaţa (ha) Înlăturarea vegetaţiei arbustive Tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor Combaterea plantelor dăunătoare şi toxice Culegerea pietrelor şi resturilor lemnoase Nivelarea muşuroaielor Combaterea eroziunii solului Drenări şi desecări Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
......

Măsurile de îmbunătăţire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătăţire utilizate, data la care au fost aplicate şi dozele utilizate de pesticide şi fertilizanţi, conform tabelului 6.2. Se va preciza şi timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste măsuri. Tabelul 6.1.b.

Trupul de păşune/Parcela descriptivă Volumul de lucrări de îmbunătăţire (ha):
Nr. crt. Denumirea Suprafaţa (ha) Fertilizare chimică Fertilizare organică Supraînsămânţare Reînsămânţare
1 2 3 4 5 6 7
1.
2.
3.
......

Tabelul 6.2 Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)

Tipul de pajişte N P2O5 K2O
1. Festuca valesiaca 100-200 50-60 (20-25) -
2. Festuca rupicola 100-200 50-60 (20-25) 50-60 (40-50)
3. Agrostis capillaris
a) productive 150-200 75-100 (35-45) 75-100 (60-80)
b) slabe 100-150 50-75 (20-35) 50-75 (40-60)
4. Festuca rubra 150 75 (50) 75 (60)
5. Nardus stricta 200 100 (45) 100 (80)
6. Festuca airoides 100 50 (20) 50 (40)

6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânţat/supraînsămânţat, cât şi cantitatea cu care participă acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânţare sau supraînsămânţare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul va conţine specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti pretabile condiţiilor staţionale şi modului de folosire, având în vedere şi restricţiile din cadrul angajamentelor. 6.3. Capacitatea de păşunat Se va arăta capacitatea de păşunat actuală şi predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Capacitatea de păşunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându-se suprafeţele cu capacitate de producţie asemănătoare şi cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătăţirii pajiştilor. Tabelul 6.3

Trupul de pajişte Suprafaţa parcelei de exploatare (ha) Producţia de masă verde (t/ha) Coeficient de folosire (%) Producţia de masă verde utilă (t/ha) Producţia totală de masă verde (t) ZAF* Încărcare cu UVM
/1 ha Total
1 2 3 4 5 (col.3x col.4) 6 (col.2xcol.3) 7 (col.5/0,05) 8 (col.7/DSP) 9 (col.2xcol.8)

*ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată sezon păşunat. 0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi. 6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale Se vor da indicaţii de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raţionale a păşunilor, prin împărţirea, stabilirea numărului şi determinarea suprafeţei parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia şi categoria de vârstă a animalelor. Se vor preciza suprafeţele de pajişte care nu vor fi păşunate şi se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecţie, teren degradat, suprafeţe în curs de îmbunătăţire şi perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul. Numărul şi suprafaţa parcelelor de exploatare se stabilesc în funcţie de producţia lor, calitatea ierbii şi posibilitatea regenerării ei. Ca suprafaţă, parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiţia ca producţia de iarbă să fie aceeaşi şi să suporte aceeaşi încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea şi calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eşalonării producţiei şi valorificării raţionale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condiţiilor nefavorabile. Ordinea de păşunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziţie, altitudine şi amplasare faţă de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziţie însorită şi cu altitudinea cea mai mică se vor păşuna primele, după care se valorifică cele cu expoziţie umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de păşunat pe cicluri de exploatare. Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeaşi parcelă în acelaşi sezon de păşunat. De asemenea se recomandă ca suprafeţele aflate în imediata apropiere a localităţii să fie păşunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin şi celelalte categorii să utilizeze pajiştile mai îndepărtate. Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice. 6.5. Căi de acces Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajişte, drumurile de pământ şi potecile de acces şi în caz de nevoie se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislaţia în vigoare. Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe păşune, drumuri forestiere şi lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt întreţinute şi de cine sunt administrate, necesitatea reparaţiilor. Toate căile de acces vor fi figurate pe hărţile de ansamblu, prin semne convenţionale specifice. 6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă Se vor prezenta construcţiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, căşării, cabane şi alte utilităţi, adăpători, garduri, porţi de târlire, precum şi amplasarea acestora. De asemenea se arată şi celelalte construcţii aflate pe păşuni sau în apropierea lor şi cine le administrează. Se va face o descriere sumară a construcţiilor existente şi se va preciza starea lor. Se vor da relaţii cu privire la sursele de apă existente, specificându-se în mod expres capacitatea şi permanenţa acestora. Dacă nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate şi se menţionează distanţa până la aceste surse. Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puţuri, aducţiuni de apă şi alte lucrări de gospodărire a apei, justificându-se necesitatea lor, de exemplu: distanţele faţă de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse. Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri. 7. Descriere parcelară Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiştea amenajată.

UAT Trupul de pajişte Parcela descriptivă Suprafaţa (ha) Categoria de folosinţă Unitatea de relief Configuraţia
Altitudine: Expoziţie: Înclinaţie: Sol:
Datele staţionale suplimentare (dacă este cazul)
Tipul de pajişte - se notează tipul de pajişte identificat pe parcelă (anexa nr. 2)
Graminee - se prezintă speciile de graminee din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul acestora de participare (%)
Leguminoase - se prezintă speciile de leguminoase din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul de participare (%)
Diverse plante - se prezintă plantele din alte familii botanice care sunt în compoziţia covorului ierbos (anexa nr. 4), precum şi gradul de participare al acestora (%)
Plante dăunătoare şi toxice - se vor enumera plantele dăunătoare şi toxice care sunt prezente pe pajişte (anexa nr. 5) şi gradul de participare al acestora în covorul ierbos (%)
Gradul de acoperire cu vegetaţie a parcelei - se va nota aprecierea în procente a gradului de acoperire
Încărcarea cu animale - orientativ, în anul 1 se va nota conform anexei nr. 6, iar în următorii ani prin calcul specificat la paragraful 5.4.4
Vegetaţia lemnoasă: se va detalia conform normelor silvice, se precizează vârsta, consistenţa, răspândirea, volumul (m3), se va preciza dacă există rupturi şi doborâturi.
Lucrări executate: se vor prezenta lucrările de îmbunătăţiri efectuate până în prezent.
Lucrări propuse: se vor prezenta lucrările propuse pentru îmbunătăţirea pajiştilor.

Aceste descrieri se vor ataşa la finalul documentaţiei. 8. Descrierea vegetaţiei forestiere 8.1. Date generale: suprafaţa totală, suprafaţa efectiv ocupată şi distribuţia vegetaţiei forestiere pe suprafaţă 8.2. Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de staţiune, datele caracteristice pentru staţiune, eroziune, grohotiş, stâncării şi alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanţă pentru vegetaţia forestieră 8.3. Descrierea vegetaţiei forestiere: arboretul - elementele de arboret, provenienţa, vârsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, vârsta medie, consistenţa, volumul la hectar şi volumul total 8.4. Organizarea păşunatului: zonele admise la păşunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de păşunat, zonele în care păşunatul este interzis, perioadele în care este admis păşunatul 8.5. Hărţi: harta păşunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la păşunat şi a celor în care este permisă traversarea 9. Diverse 9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani. 9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuţie a avut respectiva persoană şi unitatea de care aparţine aceasta. 9.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului Se vor enumera hărţile ce se sunt ataşate amenajamentului. Hărţile vor fi anexate la sfârşitul lucrării, precum şi descrierile parcelare. 9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9. 9.5. Bibliografie Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament. Tabelul 9

Parcela Suprafaţa Combaterea buruienilor şi vegetaţiei lemnoase Strângerea cioatelor, pietrelor şi nivelarea muşuroaielor Grăpatul pajiştilor Amendarea pajiştilor Supraînsămânţarea sau reînsămânţarea pajiştilor Fertilizarea*) pajiştilor
Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa Perioada/Anul Suprafaţa

*) Fertilizarea pajiştilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ţinând cont de cartarea agrochimică. 10. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru. ANEXA Nr. 1 la ghidul-cadru Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene în condiţii de neirigare

Specia Regiunea de cultură Particularităţi biologice Modul de folosinţă principal Norma de sămânţă (kg/ha)
câmpie dealuri munte alpin lunci Talia Otăvire Capacitatea de concurenţă
uscate umede Anul I Ceilalţi ani
Agropyron pectinifor. + + Mijlocie foarte slabă III II fâneaţă 16-18
Bromus inermis + + Înaltă foarte slabă III II fâneaţă 30-35
Dactylis glomerata + + + + + Înaltă foarte bună III I mixt 20-25
Festuca arundinaceea + + + Înaltă foarte bună III I fâneaţă 25-30
Festuca pratensis + + + Mijlocie bună II III mixt 25-30
Festuca rubra + + + Joasă slabă III III păşune 20-25
Lolium perenne + + Joasă foarte bună I II păşune 25-30
Phleum pratense + + + + Înaltă bună III III mixt 15-18
Poa pratensis + + + + Joasă slabă III II păşune 12-15
Lotus corniculatus + + + + + Joasă foarte bună III III mixt 12-16
Medicago sativa + + + + Înaltă foarte bună I I fâneaţă 18-20
Onobrychis viciifolia + + + Înaltă slabă III III fâneaţă 80-100
Trifolium pratense + Înaltă foarte bună II II fâneaţă 16-20
Trifolium repens + + + + Joasă foarte bună III III păşune 10-12

+ Se recomandă a fi semănate. • Nu se recomandă. I - capacitate mare de concurenţă II - capacitate mijlocie de concurenţă III - capacitate mică de concurenţă Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare pe zone de cultură şi mod de folosire (P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)

Zona Silvostepă Etajul pădurilor de foioase (gorun, fag)
Număr amestec 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Modul de exploatare P F PM PM P F MF PM M M
Dactylis glomerata (golomăţ) 12 6 8 10 - 10 12 - 9 10
Festuca pratensis (păiuş de livezi) 8 - 10 8 - - 5 15 - 13
Phleum pratense (timoftică) 5 - - 5 - 8 5 6 7 7
Lolium perenne (raigras englezesc) - - - 2 - - - 4 9 -
Festuca arundinaceea (păiuş înalt) - - - - 25 - - - - -
Festuca rubra (păiuş roşu) - - - - - - - - - -
Poa pratensis (firuţă) 2 - - 2 - - - 2 - -
Bromus inermis (obsigă nearistată) - - 10 - - - - - - -
Trifolium repens (trifoi alb) - - - 3 3 - - 3 3 3
Trifolium pratense (trifoi roşu) - - - - - 12 - - 5 -
Lotus corniculatus (ghizdei) 5 - 4 - - - 3 - - 5
Medicago sativa (lucerna albastră) - 15 - - - - 5 - - -
Onobrychis viciifolia (sparcetă) - - 30 - - - - - - -
Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%) 32 21 62 30 28 30 30 30 33 38

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare pe zone de cultură şi mod de folosire (P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)

Zona Etajul molidului Condiţii staţionale speciale
Irigat Eroziune Exc. apă Sărături
Număr amestec 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Modul de exploatare PM M P P PM MF PM F M M P
Dactylis glomerata (golomăţ) - 4 - - 10 8 5 - 5 5 -
Festuca pratensis (păiuş de livezi) 12 8 - 5 - 7 - - 8 - -
Phleum pratense (timoftică) 8 10 8 3 - 5 - - 7 - -
Lolium perenne (raigras englezesc) - - - 15 5 3 - - 5 15 10
Festuca arundinaceea (păiuş înalt) - - - - 12 - - - - - 15
Festuca rubra (păiuş roşu) 6 - 7 - - - - - - - -
Poa pratensis (firuţă) - - 3 2 2 - - - - - -
Bromus inermis (obsigă nearistată) - - - - - - 12 25 - - -
Trifolium repens (trifoi alb) 3 3 3 3 3 - - - - 3 3
Trifolium pratense (trifoi roşu) - 3 - - - - - - - - -
Lotus corniculatus (ghizdei) 2 - - - - - 5 - - 5 5
Medicago sativa (lucerna albastră) - - - - - 8 5 - - - -
Onobrychis viciifolia (sparcetă) - - - - - - 25 40 - - -
Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%) 31 28 21 28 32 31 52 65 25 28 33

ANEXA Nr. 2 la ghidul-cadru PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI ŞI RĂSPÂNDIREA LOR 1. Etajul subalpin şi alpin 1.1. Pajiştile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (păruşcă) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de păruşcă ocupă cele mai mari suprafeţe în etajul subalpin al jnepenişurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajişti de origine secundară şi au rezultat în special după defrişarea jneapănului. Festuca airoides este o specie care preferă staţiuni cu caracter mezoxerofit faţă de Nardus stricta, cu care se învecinează şi se întrepătrunde, şi care preferă staţiuni mai umede. Vegetaţia are în componenţă numeroase specii nevaloroase. Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producţie de 2-4 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,2-0,5 UVM/ha. 1.2. Pajiştile de Carex curvula (coarnă) şi Juncus trifidus (pipiriguţ) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de coarnă şi pipiriguţ sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Bucegi, Parâng, Retezat şi Rodnei. Solurile sunt humicosilicatice şi podzoluri. Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale. Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producţiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV şi a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguţului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha. 2. Pajişti zonale premontane şi montane 2.1. Pajiştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu răşinoase. În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide. Solurile de sub pajiştile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie. Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate. Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea, aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede. Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha. A doua categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha. 2.2. Pajiştile de Festuca rubra (păiuş roşu) Răspândire şi ecologie. Arealul fitogeografic al pajiştilor de Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut şi sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali şi 1.600 m în nordul Carpaţilor Orientali. La limita inferioară, pajiştile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situaţii până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine. Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Vegetaţia pajiştilor de Festuca rubra, din cauza păşunatului abuziv şi a scăderii fertilităţii solului, este invadată pe suprafeţe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, ţepoşică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafeţele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp.), ştirigoaie (Veratrum album), ştevii (Rumex sp.), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi altele. Vegetaţia lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuşti ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium şi puieţi de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună. Valoarea pastorală a pajiştilor de păiuş roşu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producţie de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha. 2.3. Pajiştile degradate de Nardus stricta (ţepoşica) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de ţepoşică au o largă răspândire în etajul molidişurilor şi al jnepenişurilor (Pinus mugo) în toţi munţii înalţi din Carpaţii româneşti. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiţii de umiditate şi temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice şi oligotrofice. Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide. Valoarea furajeră a ţepoşicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă. Vegetaţia pajiştilor de Nardus stricta este degradată şi de o productivitate scăzută. Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producţii de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, şi o capacitate medie de 0,4 UVM/ha. 3. Pajişti zonale colinare şi de câmpie 3.1. Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic) Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative pentru zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului. Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic şi în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cernoziomoide. Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieţi, pelin şi specii toxice, ca: alior, coronişte sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceş, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie scăzut, de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare la ha. 3.2. Pajiştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podişul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi 6°-14° pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari. Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenuşii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri. Vegetaţia este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajişti. Valoarea pastorală şi productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha. 3.3. Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor înclinate. Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună şi grad ridicat de consumabilitate. Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune roşcate luvice şi vertisoluri. Vegetaţia este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuşi specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, piciorul- cocoşului. Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha. 3.4. Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei, Podişul Dobrogei, precum şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului. Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice. Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare şi toxice, precum: alior, lumânărică, scaieţi, pelin, pojarniţă. Valoarea pastorală şi productivitatea sunt foarte slabe, cu producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajişti azonale 4.1. Pajiştile din lunci şi depresiuni Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuţa), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) şi Festuca pratensis (păiuşul de livezi), precum şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură. Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi uneori mixt, fâneaţă-păşune. Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor. Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 t/ha MV, în funcţie de tipul şi modul de întreţinere. 4.2. Pajiştile de pe soluri saline şi alcaline Majoritatea acestor tipuri de pajişti sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului şi Bârladului, Lunca şi Delta Dunării, pe solurile saline şi alcalice. Pajiştile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producţie scăzută, de 4-7 t/ha MV şi o valoare pastorală slabă-mijlocie, care suportă o capacitate de păşunat de 0,3-0,6 UVM/ha. Pajiştile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, tolerante la concentraţia mare de săruri din aceste soluri. Producţia medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă şi cu o capacitate de păşunat de 0,1-0,2 UVM/ha. 4.3. Pajiştile de nisipuri Pajiştile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul ţării şi în Delta Dunării. Vegetaţia pajiştilor de nisipuri este rară, cu specii puţine la număr şi cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuş de nisipuri) şi Elymus sabulosus. Valoarea pastorală a acestor pajişti este neînsemnată. ANEXA Nr. 3 la ghidul-cadru Principalele plante din vegetaţia păşunilor şi fâneţelor

Nr. crt. Denumirea ştiinţifică (populară) Formaţii de pajişti şi condiţiile ecologice unde trăieşte Însuşiri morfologice şi biologice Productivitatea Valoarea furajeră
GRAMINEE
1. Alopecurus pratensis (coada-vulpii) Fâneţe de lunci cu soluri revene şi bogate Înălţime 70-80 cm. Rezistentă la ger şi inundaţii, sensibilă la secetă Mare Bună
2. Arrhenatheum elatius (ovăscior) Fâneţe cu soluri profunde şi bogate Tufă rară de 1-1,3 m, tipică de fâneaţă Foarte mare Foarte bună
3. Agrostis capillaris (iarba-câmpului) Pajişti de deal şi munte pe soluri sărace Tufe rare, de 40-60 cm, înfloreşte târziu şi otăveşte bine. Mijlocie Bună
4. Agrostis stolonifera (moleaţă) Pajişti de lunci cu exces de umiditate şi soluri bogate Plantă cu stoloni, de 70-80 cm, foarte rezistentă la inundaţii, sensibilă la secetă Mare Bună
5. Agrostis rupestris (iarba-stâncilor) Păşuni din etajul alpin pe soluri scheletice acide Plantă scundă (10-15 cm) cu tufă rară, rezistentă la geruri Foarte mică Mijlocie
6. Agropyron repens (pir târâtor) Fâneţe de luncă pe soluri nisipoase Plantă cu stoloni, înaltă, rezistentă la secetă Mare Mijlocie
7. Anthoxantum odoratum (viţelarul) Pajişti de deal şi munte, soluri sărace Tufă rară, scundă (20-30 cm), înfloreşte timpuriu, are miros specific de cumarină. Mică Slabă
8. Botriochloa ischaemum (bărboasă) Pajişti de deal pe soluri uscate, erodate şi pante însorite. Talie mijlocie (40-50 cm), foarte rezistentă la secetă Mică Slabă
9. Bromus inermis (obsigă nearistată) Pajişti de silvostepă pe soluri mai bogate Plantă stoloniferă, 80--100 cm înălţime, rezistentă la secetă şi ger Foarte mare Foarte bună
10. Briza media (tremurătoare) Pajişti de deal şi munte, pe soluri mai sărace Tufă rară cu talie mijlocie, rezistentă la ger, ornamentală Slabă Mijlocie
11. Calamagrostis arundinacea (trestia de pădure) În păduri rărite sau defrişate pe soluri afânate revene Plantă cu rizomi, înălţime 70-130 cm, frunze aspre, otăveşte greu. Mare Redusă
12. Cynosurus cristatus (pieptănariţă) Pajişti de deal şi munte cu soluri revene şi relativ bogate Tufă rară cu talie mijlocie, pretenţioasă la umezeală, otăveşte bine. Mijlocie Bună
13. Dactylis glomerata (golomăţ) Pajişti de deal şi lunci cu soluri revene, bogate, cultivat Tufă rară cu înălţime de 80-120 cm, înălţime foarte timpurie, otăveşte bine după coasă şi păşunat. Mare Foarte bună
14. Deschampsia caespitosa (târsă) Pajişti de munte, soluri acide, bătătorite cu umezeală ridicată Tufă deasă, 60-120 cm înălţime, nu rezistă la secetă, suportă bine păşunatul. Mare Redusă
15. Deschampsia flexuose (păiuş de munte) Pajişti de munte cu soluri sărace, acide, revene Tufă rară, 50-60 cm înălţime, rezistă bine la păşunat, otăveşte greu. Mică Mică
16. Festuca airoides (F. supina) (păruşcă) Păşuni alpine, soluri foarte acide Tufă mixtă, foarte mică 15-20 cm, rezistentă la ger şi păşunat Mică Slabă
17. Festuca arundinacea (păiuş înalt) Pajişti de luncă pe soluri cu umezeală multă, cultivată Tufă rară, 60-100 cm înălţime, frunze mai aspre, rezistentă la păşunat, sensibilă la secetă Mare Mijlocie
Nr. crt. Denumirea ştiinţifică (populară) Formaţii de pajişti şi condiţiile ecologice unde trăieşte Însuşiri morfologice şi biologice Productivitatea Valoarea furajeră
18. Festuca pratensis (păiuş de livezi) Fâneţe de luncă, cu soluri profunde, bogate, cultivată Tufă rară, 50-70 cm înălţime, sensibilă la secetă, otăveşte bine. Mare Foarte bună
19. Festuca rubra (păiuş roşu) Pajişti de deal şi munte pe soluri mai acide, permeabilă, cultivată Tufă mixtă, 50-70 cm, sensibilă la secetă, foarte rezistentă la ger şi păşunat Mare Bună
20. Festuca pseudovina (păiuşul-oilor) Păiuş de câmpie şi dealuri până la premontane Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la secetă şi păşunat Mică Mijlocie
21. Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă) Păşuni de câmpie până la premontane pe soluri uscate Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la geruri, secetă şi păşunat Mică Mijlocie
22. Holcus lanatus (flocoşică) Fâneţe pe soluri cu regim hidric bogat Tufă rară, 50-80 cm, plantă păroasă, sensibilă la secetă, otăveşte bine. Mijlocie Slabă
23. Lolium perenne (raigras englez) Păşuni de câmpie şi dealuri pe soluri profunde şi bogate, cultivată Tufă rară, 30-50 cm, sensibilă la uscăciune şi ger, rezistă foarte bine la păşunat şi călcare. Mare Foarte bună
24. Lolium multiflorum (raigras italian) Sălbăticită, pe soluri fertile cu regim hidric bun, cultivată Tufă rară, 40-60 cm, foarte sensibilă la secetă şi ger Mare Foarte bună
25. Molinia coerulea (iarbă albastră) Pajişti pe soluri turboase cu exces de umezeală Tufă deasă, 80-100 cm, frunze foarte aspre Mijlocie Scăzută
26. Nardus stricta (părul-porcului, ţăpoşică) Pajişti montane şi subalpine pe soluri acide, sărace Tufă deasă, 20-30 cm, frunze ţepoase, aspre Mică Foarte slabă
27. Phalaris arundinacea (ierbăluţă, iarbă albă) Fâneţe de lunci sau soluri bogate, umede, cultivată recent Plantă cu rizomi 1,5-2 m, rezistentă la ger, otăveşte bine, sensibilă la păşunat. Foarte mare Mijlocie
28. Phragmites australis (trestia) Pajişti de mlaştini şi bălţi Plantă cu rizomi peste 2 m, otăveşte bine după coasă. Foarte mare Slabă
29. Phleum alpinum (timoftică de munte) Păşuni subalpine cu soluri acide, sărace Plantă cu rizomi scurţi, 20-40 cm, rezistentă la ger Mică Mijlocie
30. Phleum pratense (timoftică) Pajişti de dealuri umede şi montane, soluri fertile, cultivată Tufă rară, 60-120 cm, sensibilă la secetă Foarte mare Foarte bună
31. Poa pratensis (firuţă) Păşuni de deal şi montane, preferă soluri bogate, cultivată Tufă mixtă, 40-60 cm, rezistentă la secetă, ger, păscut şi călcat Mare Foarte bună
32. Poa trivialis (şovar de munte) Fâneţe din lunci şi zone umede, pe soluri mai bogate Tufă cu stoloni, înaltă, 80-120 cm, sensibilă la secetă, regenerează bine după coasă. Mare Bună
33. Poa nemoralis (firuţă de pădure) Poieni umbrite din păduri pe soluri mai bogate Tufă rară, 50-70 cm, rezistentă la umbrire, otăveşte mai greu. Mică Bună
34. Poa annua (firuţa măruntă) Păşuni alpine, pe soluri acide, târlite Plantă de talie mică (50 cm), rezistentă la păşunat Mică Bună
35. Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu) Fâneţe de deal şi lunci pe soluri mai umede şi bogate Tufă rară, 40-80 cm, sensibilă la secetă, otăveşte puternic după coasă. Mare Bună
LEGUMINOASE
36. Anthyllis vulneraria (vătămătoare) Pajişti montane, pe soluri pietroase, calcaroase însorite Tulpini de 50-60 cm, rezistentă la ger şi uscăciune Mijlocie Mijlocie
37. Galega officinalis (ciumărea) Fâneţe de luncă sau alte zone umede, bogate Tulpini de 60-100 cm, otăveşte slab, suspect otrăvitoare pentru oi. Mare Mijlocie
Nr. crt. Denumirea ştiinţifică (populară) Formaţii de pajişti şi condiţiile ecologice unde trăieşte Însuşiri morfologice şi biologice Productivitatea Valoarea furajeră
38. Genista tinctoria (drobiţă) Pajişti de dealuri şi munte pe soluri acide, sărace Tulpini de 40-80 cm, flori galbene Mică Slabă
39. Lathyrus pratensis (lintea-pratului) Fâneţe din zona păduroasă mai umedă Tulpini urcătoare 60-70 cm, longevitate mare Mare Mijlocie
40. Lotus corniculatus (ghizdei) Pajişti din zona de deal şi montană pe soluri foarte diferite ca fertilitate şi reacţie, cultivată Tulpină înaltă de 20-40 cm, rezistent la secetă, aciditate, otăveşte bine, nu produce meteorizaţii la animale. Mare Bună
41. Medicago falcata (lucerna galbenă) Fâneţe din zona de deal şi premontană pe coaste uscate Tulpină înaltă de 40-70 cm, foarte rezistentă la secetă şi ger, otăveşte mai slab. Mijlocie Foarte bună
42. Medicago lupulina (lucerna măruntă) Pajişti şi pârloage din zonele de deal şi montană Plantă anuală, 15-20 cm, rezistentă la secetă Mică Bună
43. Medicago sativa (lucerna albastră) Sălbăticită în fâneţe pe soluri bogate, profunde, cultivată Tulpină înaltă de 60-80 cm, foarte rezistentă la secetă, otăveşte foarte bine. Foarte mare Foarte bună
44. Melilotus albus (sulfina albă) Fâneţe şi pârloage mai umede din zonele de deal şi munte, cultivată Plantă bianuală, foarte înaltă 1,2-1,5 m, rezistentă la ger, otăveşte mai slab. Foarte mare Mijlocie
45. Melilotus officinalis (sulfina galbenă) Fâneţe şi pârloage pe terenuri mai uscate din zonele de deal Plantă bianuală, 1-1,2 m, rezistentă la ger şi secetă Mare Mijlocie
46. Onobrychis viciifolia (sparceta) Pajişti de deal şi premontane, cu soluri calcaroase, cultivată Tulpină de 40-60 cm, foarte rezistentă la secetă, otăveşte mai slab, nu produce meteorizaţii. Mare Foarte bună
47. Trifolium alpestre (trifoi alpin) Păşuni de munţi înalţi, pe stâncării şi coaste Tulpină de 20-40 cm, rezistentă la ger şi uscăciune, otăveşte slab. Mijlocie Bună
48. Trifolium campestre (trifoi galben) Păşuni de dealuri şi munte, pe diferite soluri Plantă anuală, 15-20 cm, se pretează la păşunat. Mijlocie Bună
49. Trifolium hybridum (trifoi corcit) Fâneţe din zona de deal şi montană mai umedă, pe soluri bogate Tulpini de 40-50 cm, sensibil la secetă, rezistent la ger, otăveşte slab. Mare Bună
50. Trifolium montanum (trifoi de munte) Fâneţe de deal şi munte pe coaste însorite, cu soluri sărace Tulpini de 30-50 cm, rezistent la secetă, otăveşte mai greu. Mijlocie Mijlocie
51. Trifolium pannonicum (trifoi panonic) Fâneţe de deal şi munte pe soluri sărace Tulpină de 30-50 cm, frunze păroase, otăveşte greu după coasă. Mijlocie Slabă
52. Trifolium pratense (trifoi roşu) Pajişti de luncă, deal şi munte, pe soluri mai bogate, cultivat Talia 50-60 cm, sensibil la ger şi secetă, otăveşte puternic după coasă. Foarte mare Foarte bună
53. Trifolium repens (trifoi alb) Pajişti de luncă, deal şi munte, pe soluri mai bogate şi umiditate optimă, cultivat Tulpini târâtoare, sensibil la secetă, otăveşte foarte puternic după coasă şi păşunat. Mare Foarte bună
54. Trifolium resupinatum (trifoi persan) Fâneţe de luncă, pe soluri bogate şi regim hidric optim, cultivat Plantă anuală, 40-80 cm, sensibil la secetă, otăveşte mai greu după coasă. Foarte mare Foarte bună
55. Vicia cracca (măzăriche) Pajişti de lunci, dealuri, cu soluri foarte diferite, cultivată Tulpină urcătoare, 40-100 cm, longevivă Mare Bună

ANEXA Nr. 4 la ghidul-cadru

ALTE FAMILII BOTANICE
Nr. crt. Denumire Răspândire Însuşiri Consumată
1. Achillea millefolium (coada-şoricelului) Pajişti din toate zonele, foarte răspândit Perenă, cu rizomi, aromată Verde şi fân
2. Alchemilla vulgaris (creţişoară) Pajişti din etajul montan Perenă, frunze palmate Verde şi fân
3. Carex curvula (coarnă) Păşuni alpine Tufă deasă, perenă cu rizom Verde
4. Carum carvi (chimion) Fâneţe de deal şi munte Bianuală, 40-60 cm Verde şi fân
5. Cichorium inthybus (cicoare) Pajişti de deal şi munte Perenă, tulpina 30-70 cm Verde
6. Filipendula hexapetala (aglică) Pajişti uscate, poieni Perenă, 30-80 cm Verde
7. Geranium pratense (ciocul-berzei) Pajişti de deal şi munte Perenă cu rizomi, 30-60 cm Verde şi fân
8. Ligusticum mutellina Păşuni subalpine Perenă cu rizomi Verde
9. Polygonum bistorta (coada-racului) Păşuni umede din zona montană Perenă cu rizomi Verde
10. Potentilla erecta (cinci degete) Pajişti umede din zona de deal şi munte Perenă cu rizomi Verde
11. Plantago lanceolata (pătlagina) Pajişti din toate zonele Perenă, frunze înguste Verde şi fân
12. Prunella vulgaris (busuioc sălbatic) Păşuni din zone de deal şi munte Perenă, 15-20 cm Fân
13. Rumex acetosa (măcriş) Fâneţe de luncă, deal şi munte Perenă, talie înaltă Verde şi fân
14. Taraxacum officinale (păpădie) Pajişti din toate zonele Perenă, frunze în rozetă Verde şi fân
15. Thymus montanus (cimbrişor) Pajişti de deal şi munte Perenă, miros penetrant Verde şi fân

ANEXA Nr. 5 la ghidul-cadru Plante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente

Nr. crt. Denumire ştiinţifică (populară) Răspândire Substanţa toxică Specii de animale ce pot fi intoxicate Acţiune toxică
1. Aconitum toxicum (omag) Păşuni subalpine Alcaloidul aconitină Toate speciile Sistemul nervos
2. Adonis vernalis (ruşcuţă) Păşuni de deal Glucozidul adonidina Toate speciile Diaree, sistem cardiovascular
3. Caltha laeta (calcea-calului) Păşuni umede Toate speciile
4. Chelidonium majus (rostopasca) Tufişuri, locuri umbroase Chelidonină Porci, capre Vărsături, colici
5. Colchicum autumnale (brânduşa de toamnă) Pajişti de deal şi munte Alcaloidul colchicină Toate speciile Aparatul digestiv şi respirator
6. Conium maculatum (cucută) Pajişti umede, tufişuri Conhidrină, coniină Toate speciile Sistem nervos şi digestiv
7. Cicuta virosa (cucuta de apă) Locuri mlăştinoase Cucuroxină şi uleiuri eterice Toate speciile Salivaţie, diaree, frisoane
8. Cynanchum vincetoxicum (iarba-fiarelor) Tufişuri Glicozidul, vincetoxina Oi Rinichii şi căile urinare
9. Delphinium consolida (nemţişorul) Locuri părăsite Delfinina din seminţe Bovine şi ovine Sistemul nervos
10. Equisetum palustre (coada-calului) Pajişti cu exces de umiditate Alcaloidul equisetină Bovine şi cai Sistemul nervos, ficat, rinichi
11. Euphorbia cyparissias (laptele-câinelui) Pajişti uscate de deal Euforbină Toate speciile Sistemul nervos, aparatul digestiv
12. Gratiola officinalis (vaninariţa) Fâneţe umede Glucozidul graţiolina Cai şi bovine Aparatul digestiv
Nr. crt. Denumire ştiinţifică (populară) Răspândire Substanţa toxică Specii de animale ce pot fi intoxicate Acţiune toxică
13. Hypericum perforatum (pojarniţă) Pajişti de deal Uleiuri eterice Toate animalele Aparatul digestiv
14. Papaver rhoeas (macul roşu) Terenuri părăsite Narcotic puternic Bovine Amorţeală şi simptome de turbare
15. Pteridium aquilinum (feriga) Pajişti de deal şi munte - Cai Cancer
16. Ranunculus acer (piciorul-cocoşului) Pajişti umede Uleiuri eterice Cai şi bovine Irită pielea
17. Ranunculus sceleratus (boglari) Păşuni umede Uleiuri eterice Cai şi bovine Sistemul nervos, mucoasa digestivă
18. Stellaria graminea (rocoţea) Fâneţe de deal şi munte - Cai Febră, tremurături, salivaţie, astenie
19. Thalictrum aquilegifolium (rutişorul) Pajişti de deal şi munte Alcaloizi Porci Aparatul respirator şi sistemul nervos
20. Veratrum album (ştirigoaie) Păşuni montane şi subalpine Protoveratrină, jervinină Cai, bovine şi, uneori, oi Sistemul nervos şi cardiovascular

Plante de balast

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară Răspândire
1. Ajuga genevensis Vineriţa Fâneţe de deal
2. Amaranthus albus Ştir Terenuri părăsite
3. Arnica montana Arnică Pajişti montane şi subalpine
4. Carlina acaulis Turtă Păşuni de deal, uscate
5. Capsella bursa pastoris Traista-ciobanului Pajişti de lunci şi deal
6. Centaurea sp. Mături Pajişti de deal şi munte
7. Chrysanthemum leuc. Margarete Fâneţe degradate
8. Echium vulgare Iarba-şarpelui Pajişti de deal
9. Eryngium campestre Scaiul-dracului Păşuni de lunci şi deal
10. Galega officinalis Ciumărea Lunci inundabile
11. Heracleum spondyllium Crucea-pământului Fâneţe de deal
12. Leonurus cardiaca Talpa-gâştii Terenuri umede
13. Linaria genistifolia Linariţă Pajişti de deal, uscate
14. Lysimachia nummularia Dreţe Fâneţe umede
15. Origanum vulgare Şovârv Pajişti de deal şi munte
16. Salvia pratensis Jaleş Fâneţe de deal şi munte
17. Symphytum officinale Tătăneasă Pajişti umede
18. Verbena officinalis Urzicuţe Pajişti umede
19. Verbascum phlomoides Lumănărica Pajişti uscate, degradate
20. Veronica chamaedrys Şopârliţa Pajişti de deal şi munte

ANEXA Nr. 6 la ghidul-cadru Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor tipuri de pajişti din România

Tipul de pajişte Producţia de iarbă (t/ha) Încărcarea cu animale UVM/ha
Pajişti zonale
a) Festuca valesiaca (păiuş stepic) 3,0-5,0 0,3-0,5
b) Festuca rupicola (păiuş de deal) 3,5-6,0 0,4-0,6
c) Botriochloa ischaemum (bărboasă) 1,5-5,0 0,3-0,4
Tipul de pajişte Producţia de iarbă (t/ha) Încărcarea cu animale UVM/ha
d) Poa pratensis angustifolia (firuţa) 7,5-12,5 1,0-1,5
e) Agrostis capillaris (iarba-vântului) 5,0-15,0 0,5-1,2
f) Festuca rubra (păiuş roşu) 5,0-15,0 0,5-1,5
g) Nardus stricta (ţepoşică) 3,0-5,0 0,2-0,5
h) Festuca airoides (păruşcă) 2,0-4,0 0,2-0,5
i) Carex curvula (coarnă) 1,5-3,0 0,1-0,4
Pajişti azonale
j) lunci şi depresiuni 7,5-20,0 1,0-2,0
k) soluri saline şi alcaline 4,0-7,0 0,1-0,6
l) soluri nisipoase şi nisipuri 1,0-3,0 0,1-0,2

Producţia şi calitatea principalelor categorii de pajişti

Cod Categoria de pajişte Producţia de iarbă (t/ha) Calitatea furajeră
I Reînsămânţate, fertilizate intensiv, amendate, după caz, din zone umede şi cu condiţii de irigare 30-50 Foarte bună
II Reînsămânţate, fertilizate la nivel mediu, amendate, după caz, din zone umede, neirigate 25-35 Foarte bună Bună
III Supraînsămânţate, amendate, după caz, fertilizate la nivel mediu din zone mai uscate, neirigate 12-25 Bună Mijlocie
IV Pajişti cu specii cu valoare medie, fertilizate sporadic cu îngrăşăminte naturale şi chimice, parţial îmbunătăţite 6-15 Mijlocie Slabă
V Pajişti cu specii cu valoare medie şi slabe furajere, neîmbunătăţite 3-10 Slabă Foarte slabă
VI Pajişti îmburuienate, invadate cu vegetaţie arbustivă, soluri erodate, exces de umiditate şi alte degradări ale solului şi vegetaţiei 1-5 Foarte slabă

ANEXA Nr. 7 la ghidul-cadru Model*) de cuşcă metalică pentru determinarea producţiei de iarbă pe păşune (2 x 1 m) Alte informaţii privind cunoaşterea vegetaţiei pajiştilor, valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătăţire şi folosire raţională a acestora se pot obţine prin accesarea site-ului Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, http://www.pajisti-grassland.ro/proiecte/lucrari/index.html *) Modelul de cuşcă metalică este reprodus în facsimil.


SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 78/2015

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 78 din 2015
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1103 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Firma de împrumut Bridge Finance este garantată în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2%. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Legea 36 1995
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Dar MIDLAND CREDIT FIRM.a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În cele din urmă, finanțăm o firmă de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID NMLS al companiei: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Decretul 62 2019
    Sunt Marie Reilly, o împrumutată împrumutată privată și legitimă. Ești un bărbat sau o femeie de afaceri? Aveți vreo mizerie financiară sau aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Aveți nevoie de un împrumut pentru a începe o scară plăcută mică și o afacere medie? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți împrumuturi de capital de la băncile locale și alte institutii financiare ?. - Intermediarii / Consultanții / Brokerii sunt bineveniți să aducă clienții lor și sunt protejați 100%. Părțile interesate ar trebui să mă contacteze pentru mai multe informații via: mariereillyfinancialaid@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 118 2010
    povești de adormit copii.statul aruncă bani pe pază gratuită a suprafețelor mici de pădure decât să fie interesat să le cumpere.praf aruncat în ochii opiniei publice privind preocuparea statului pentru păstrarea acestei avuții naționale.
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 50 2018
    Salutare tuturor, Aici vine o companie care acordă tot felul de pe termen scurt și pe termen lung. Dacă sunteți interesat să obțineți unul dintre noi, trimiteți-ne un e-mail pentru cererea dvs. prin: kenabrighten@diplomats.com sau vizitați site-ul nostru kabusinesshome.com Mulțumesc. Publicul public.
ANONIM a comentat Rectificare 99 2018
    Salutare tuturor, Aici vine o companie care acordă tot felul de pe termen scurt și pe termen lung. Dacă sunteți interesat să obțineți unul dintre noi, trimiteți-ne un e-mail pentru cererea dvs. prin: kenabrighten@diplomats.com sau vizitați site-ul nostru kabusinesshome.com Mulțumesc. Publicul public.
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
Alte acte pe aceeaşi temă cu Hotărârea 78/2015
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu