HOTARARE   Nr. 715 din 2 iulie 2008

privind aprobarea Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finantarii acordate Romaniei de catre Uniunea Europeana

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 594 din 7 august 2008

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Planul indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către Uniunea Europeană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Planul indicativ prevăzut la art. 1 se revizuieşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul internelor şi reformei administrative,

Liviu Radu,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Departamentul pentru Afaceri Europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

Ministrul economiei şi finanţelor,

Varujan Vosganian

ANEXĂ

PLANUL INDICATIV

FACILITATEA  SCHENGEN

2007-2009

[Art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005]

Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.

Implementarea tuturor măsurilor necesare din acquis-ul Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului şi în această circumstanţă ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011 rămâne o ţintă strategică pentru administraţia românească.

In contextul negocierilor privind capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat statelor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la spaţiul Schengen.

Structura Planului de acţiune Schengen urmează modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situaţia curentă, precum şi măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice menţionate pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile prevăzute. De asemenea, sunt stipulate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.

Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 se bazează pe activităţile legate de modernizarea sectoarelor de frontieră, care, în prezent, sunt frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include două tipuri de sarcini: în legătură cu construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor Schengen - Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări.

Acest program reprezintă pilonul pentru Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, un document strategic aprobat de Guvernul României şi care se aplică tuturor autorităţilor române ce au atribuţii de operare la frontiera României.

Obiectivele definite pentru utilizarea Facilităţii Schengen

Este planificată implementarea proiectelor ce se subscriu următoarelor obiective fixate:

a) întărirea controlului şi a perimetrului de supraveghere la frontierele externe, precum şi a capacităţii de protecţie împotriva criminalităţii transfrontaliere;

b) intensificarea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi a accesului la informaţii.

CAPITOLUL I

Stat membru: România

CAPITOLUL II

Organisme de implementare

2.1. Autoritatea responsabilă şi punctul unic de contact, conform prevederilor art. 7 din Decizia Comisiei C (2007) 1.417 din 4 aprilie 2007

Nume:	Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Adresă:	Piaţa Revoluţiei nr. 1A Bucureşti România
Numele persoanei responsabile (reprezentant autorizat):	Vasile-Gabriel Niţă
Funcţia persoanei responsabile (reprezentant autorizat):	Secretar de stat Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Persoană de contact:	Tiberiu Trifan
Funcţia persoanei de contact:	Director general Direcţia generală Schengen Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Telefon:	+40 21 206.09.28
Fax:	+40 21 314.74.22
E-mail:	sppa@mai.gov.ro
Punctul unic de contact
Nume:	Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Adresă:	Piaţa Revoluţiei nr. 1A Bucureşti România
Numele persoanei responsabile (reprezentant autorizat):	Andrei Voicu
Funcţia persoanei responsabile (reprezentant autorizat):	Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Persoană de contact:	Andrei Voicu
Funcţia persoanei de contact:	Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen
Telefon:	+40 21 312.24.49
Fax:	+40 21 314.74.22
E-mail:	andrei.voicu@mai.gov.ro

2.2. Detaliile contului bancar în care Comisia va face plăţile [(art. 8 alin. (2) din Decizia Comisiei C (2007) 1.417)]

Denumirea instituţiei deţinătoare a contului:	Ministerul Economiei şi Finanţelor
Persoana de contact pentru contul bancar:	Ştefan Nanu
Funcţia persoanei de contact:	Director general
Adresa persoanei de contact pentru contul bancar:	Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5 Bucureşti, România, cod 050741
Telefon:	+4021 319.98.18
Fax:	+4021 319.98.18
Numele băncii:	Banca Naţională a României
Numărul întreg al contului:	3216.800000EUR (standard NRB)

CAPITOLUL III

Evaluarea deficienţelor şi a necesităţilor

Odată ce a devenit stat membru al Uniunii Europene, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.

România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de preaderare la spaţiul Schengen) şi monitorizarea adoptării şi implementării acquis-ului Schengen.

Insă aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerinţele Schengen. In strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care, de asemenea, are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene.

Pentru a crea o bază adecvată pentru acţiunile propuse prin prezentul plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre, definite prin Catalogul Schengen - Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiţi parametri:

I. Activităţi în ţări terţe, ţări de origine şi tranzit Parametri:

a) controale făcute asupra documentelor la secţiile consulare şi de carieră;

b) detectarea falsurilor şi a documentelor falsificate;

c)  controlul documentelor de aplicare pentru vize.

II.  Cooperare frontalieră bilaterală şi internaţională Parametri:

a)  cooperare multilaterală, bilaterală şi locală;

b) schimb de informaţii prin canale de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă.

III.  Măsuri la frontierele externe Parametri:

a)  control şi supraveghere frontalieră, bazate pe analiză de risc;

b) concept clar de instruire (de bază şi avansat) cerut pentru acoperirea capacităţilor operaţionale, cunoştinţelor în ceea ce priveşte legislaţia, limba etc;

c)  echipament adecvat în concordanţă cu situaţia de la frontieră;

d) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele;

e)  schimb de informaţii între autorităţile competente (Poliţia de Frontieră, vama, Poliţia Română, autorităţile judiciare);

f) echipament de comunicaţii compatibil;

g) cooperare internaţională/bilaterală pusă în practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea unor situaţii referitoare la readmisie).

IV. Alte activităţi pe teritoriul României Parametri:

a)  măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătăţirea activităţilor de căutare, de control şi de supraveghere;

b)  măsuri ce permit repatrierea în concordanţă cu legislaţia naţională.

Analizarea acestor parametri a făcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). In concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene-limită de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007-2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în planul de acţiune sunt:

Filtrul I:

a) adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor legale şi migraţiei;

b) facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură pe afaceri interne, apărare, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale;

c) creşterea rolului transportorilor (cărăuşilor) internaţionali, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale;

d) consolidarea procedurilor de reglementare a situaţiei lucrătorilor străini prin realizarea de acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe;

e) stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la minorii cetăţeni străini;

f) stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru recrutarea şi angajarea lucrătorilor străini în România.

Filtrul II:

a) îmbunătăţirea cooperării bilaterale cu structuri similare din ţările vecine în domeniul managementului comun al frontierei;

b)  dezvoltarea cooperării regionale dintre statele riverane Mării Negre;

c)   dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană a Dunării;

d) dezvoltarea de parteneriate cu ţări şi regiuni de origine şi tranzit;

e)  actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele menţionate în lista neagră;

f)  consolidarea cooperării regionale în vederea dezvoltării pieţei de lucru.

Filtrul III:

a) armonizarea continuă a cadrului procedural şi legal, în concordanţă cu acquis-ul Schengen;

b) asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică şi managerială;

c) cooperare interinstituţională şi cooperare în vederea unui management de frontieră funcţional;

d) dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei;

e) asigurarea infrastructurii, a încăperilor, separarea fluxurilor de călători, facilităţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii, în concordanţă cu cererile Schengen referitoare la punctele transfrontaliere;

f) furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră şi pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen;

g)  dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi interoperaţionale cu sistemele actuale la nivel european;

h) dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare la Marea Neagră - SCOMAR şi asigurarea interconectării şi interoperabilităţii cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră   implementate  de   către   Ministerul  Transporturilor, Ministerul Apărării şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor;

i) dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului naval pe fluviul Dunărea şi în Delta Dunării - SCOD şi asigurarea interconexiunii şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere al Dunării RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor.

Filtrul IV:

a)  optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere;

b) dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT;

c) asigurarea dezvoltării instituţionale şi a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

d) integrarea de date biometrice în documentele de călătorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

e)  asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activităţi în acest domeniu;

f) dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional;

g) utilizarea cadrului de cooperare a sistemului naţional pentru prevenirea şi lupta împotriva terorismului, pentru a obţine complementaritatea şi/sau congruenţa dintre măsurile adoptate pe linia securităţii frontaliere şi măsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului;

h) lupta împotriva corupţiei la personalul din instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei.

Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (PHARE) sau sunt propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au făcut subiectul numeroaselor acţiuni finanţate de la bugetul naţional.

Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate pană la aderarea la spaţiul Schengen, sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate.

1. Subsistemul de infrastructură

Scopul acestui subsistem este următorul:

a)  investiţii în structura operaţională, sedii pentru poliţia de frontieră, constând în construirea de noi clădiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi;

b)  activităţi de construire a infrastructurii de comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi instalate în locaţiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi.

2.  Subsistemul de supraveghere a frontierei

Subsistemul de supraveghere a    frontierei asigură supravegherea şi acţiuni specifice de frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare sau combinaţii între acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt procesate de către subsistemul IT Supravegherea frontierei se bazează pe platforme mobile şi imobile.

2.1. Frontiera verde

Supravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române.

Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroşu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking

Infrared - Vedere la distanţă în infraroşu) etc. Mijloacele de comunicare rapidă tip vas furnizează coordonarea activităţii patrulelor de frontieră.

2.2. Frontiera albastră

a) Pentru a supraveghea apele maritime interne, apele teritoriale, ariile contigue şi ariile economice exclusive ale României există un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include:

(i) staţii-senzor de coastă;

(ii) infrastructură de comunicaţii;

(iii) centre de comandă şi control;

(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană.

Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informaţii tactice şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din cadrul Ministerului Transporturilor, Vessel Traffic Management and Information System  (VT/W/SJ/Automatic Identification System (/A/S), Ministerului Apărării şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor şi îndeplineşte următoarele funcţii:

1.  identificarea ţintelor şi identificarea prin sistem radar prin senzor şi fibră optică;

2. strângerea şi transferul informaţiei la centrul de comandă şi control;

3. transmiterea informaţiilor către unităţile terestre, navale şi ariene.

b)  La graniţa fluvială se va folosi un sistem integrat de supraveghere al itinerarului vaselor la Dunăre şi în cadrul Deltei Dunării, denumit SCOD, sistem care cuprinde următoarele:

(i) senzori pe fluviu;

(ii) infrastructură de comunicaţii;

(iii) centru de comandă şi control;

(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană.

SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile.

3.  Subsistemul de control al trecerii frontierei

Acest subsistem a fost creat pentru a furniza controlul persoanelor şi bunurilor. Include cititoare fixe şi mobile - sistem special pentru citirea înregistrărilor pe discuri, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate şi contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor şi a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaştere facială. Acest subsistem va fi interconectat cu componenta IT a subsistemului.

4.  Subsistemul IT

Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIŞ, sisteme de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. In cadrul SISF, sistemul IT on-line are o importanţă deosebită care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat, interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce desfăşoară activităţi de ordine publică şi siguranţă naţională. Sistemul IT sprijină instituţiile în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, de exemplu; permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II, verificări în cazul controalelor de rutină şi controalelor transfrontaliere şi oferă tuturor nivelurilor de comandă şi execuţie informaţiile necesare pentru controlul şi supravegherea frontierei române.

5.  Subsistemele de comunicaţii voce-date

Au fost dezvoltate o reţea largă, WAN, şi o reţea locală, LAN, ce permit traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care reprezintă infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT.

6.  Subsistemul de comunicaţii mobile radio

Acest subsistem asigură baza pentru realizarea schimbului de informaţii (date şi voce) dintre elementele operaţionale mobile, la fel ca şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de mobilitate navală, şi digitale, tipul PMR (radiocomunicaţii mobile profesionale), în standard TETRA. In particular, subsistemul PMR din standardul TETRA va asigura necesităţile de comunicare pentru toate instituţiile cu responsabilităţi pe linie de frontieră, zona de acoperire radio va fi asigurată în toate zonele judeţelor de graniţă, asigurând interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei unice de comunicaţii radio TETRA.

7.  Subsistemul fix de comunicaţii

Subsistemul fix de comunicaţii asigură infrastructura de transport de bandă largă a schimbului de informaţii dintre locaţiile fixe. Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală pentru transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesară pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile.

8.  Subsistemul mobil

Mijloacele aeriene, navale şi terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de transport care asigură supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat, cum ar fi: supravegherea şi patrula, transportul de forţe şi de echipament de intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi transportul logistic de provizii şi mentenanţă. Subsistemul are componente aeriene, navale şi terestre.

9.  Subsistemul integrat de suport logistic

Este format din toate activităţile necesare să sprijine sistemul pe timpul funcţionării acestuia. Cuprinde activităţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţă, precum şi sprijin centralizat care permit SISF să funcţioneze 24 de ore pe zi.

In mod consecvent, următoarele deficienţe au fost semnalate:

a)  infrastructura inadecvată a noilor puncte de trecere a frontierei şi a unităţilor operative, precum şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente;

b) sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei (lipsa echipamentelor tehnice şi electronice moderne);

c)  număr insuficient de vehicule şi de vase de patrulare şi supraveghere;

d)  necesar de instruire continuă a ofiţerilor şi personalului administrativ în domeniul adaptării la cerinţele acquis-ului Schengen, precum şi cursuri de limbi străine;

e)  infrastructură insuficientă la frontieră, cu lacune în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc);

f)  echipament insuficient în domeniul detectării navale şi al supravegherii;

g)  nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii voce-date, pentru asigurarea cooperării cu SIS II şi VIS;

h) lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare a imigraţiei ilegale, care să asigure protecţia unei părţi importante a frontierei externe a Uniunii Europene;

i) lipsa suportului pentru costurile logistice şi operaţionale.

Situaţia actuală

Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 km, din care: frontiera cu Moldova - 681,3 km, cu Ucraina - 649,4 km, cu Marea Neagră - 193,5 km şi frontiera cu Serbia - 546,4 km, reprezintă graniţele externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al graniţelor şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană.

Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanţate de Uniunea Europeană:

PHARE 1999 Program naţional

RO9907.01.02/01 -Achiziţia de mijloace mobile

BUGET TOTAL : 4.000.000 euro

• Creşterea mobilităţii auto la frontiera de nord şi est prin achiziţia de SUV (122 de autovehicule)

• Creşterea mobilităţii navale la frontiera de est prin achiziţia de bărci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare)

Proiect finalizat.

RO9907.01.02/02 Achiziţia de mijloace pentru asistenţa tactică

BUGET TOTAL: 2.800.000 euro

• Achiziţia de echipamente individuale

• Achiziţia de echipamente colective în vederea îmbunătăţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mănuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO₂, cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV).

Proiect finalizat.

PHARE 2000 Program naţional

RO0006.16.01.03 Mobilitate

BUGET TOTAL: 4.440.000 euro

Achiziţie de echipamente pentru mobilitatea navală şi auto

Au fost contractate şi furnizate următoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 de autovehicule de intervenţie.

Proiect finalizat.

RO0006.16.01.04 Supraveghere

BUGET TOTAL: 4.950.000 euro

•Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord şi est; rezultate: au fost contractate şi distribuite următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 de binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 de sisteme portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere.

Proiect finalizat.

RO0006.16.01.05 Suport tactic

BUGET TOTAL: 1.330.000 euro

Rezultate: au fost achiziţionate şi furnizate următoarele echipamente:

- 1.250 de uniforme şi 20.000 de perechi de şosete; 4.500 de perechi de cizme; 4.300 de perechi de cizme de cauciuc; 62 de computere, 31 de imprimante şi 48 de cititoare optice de documente; 1.500 de uniforme; 6.750 de uniforme de vară şi 5.625 de cizme de iarnă.

Proiect finalizat.

PHARE 2001 Program naţional

RO 0107.16.03 - Achiziţie de echipamente pentru documente falsificate

BUGET TOTAL: 60.000 euro

Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale.

Proiect finalizat.

RO 0107.16.04 Comunicaţii

BUGET TOTAL: 2.350.000 euro

Realizarea unei reţele moderne de transfer date-voce între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) şi unităţile de la frontiera cu Ucraina şi Moldova.

Rezultate: echipamentele au fost livrate şi instalate. Sistemul este funcţional.

Proiect finalizat.

Program naţional PHARE 2002

2002/000-586.04.14.01.01 -Imbunătăţirea capacităţii de intervenţie a ofiţerilor operativi

Buget total: 9.882.500 euro

Au fost contractate şi livrate următoarele echipamente pentru suportul tactic şi mobilitate: truse criminalistice universale - 13, camere foto - 20, lanterne - 34, kituri de testare a drogurilor - 17, endoscoape - 28, echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38, lămpi UV - 129, echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor - 48, seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, motociclete - 152, nave pentru supraveghere şi control pentru porturi - 12, nave de abordaj şi control - 10, nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci - 6, nave cu motor ataşat - 20.

Proiect finalizat.

Program naţional PHARE 2003

RO/2003/005-551.04.12.04 - Comunicaţii fixe

Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord.

A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ reţea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Botoşani şi Suceava)

BUGET TOTAL: 5.130.858 euro

Stadiu: Proiect în derulare.

RO/2003/005-551.04.12.05 - Furnizare de comunicaţii fixe SCOMAR

Dezvoltarea sistemului integrat pentru supraveghere şi observare la Marea Neagră

Realizează infrastructura pentru transmisia voce - datele vor interconecta elementele sistemului integrat pentru observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră folosind legături radio, sisteme de comunicaţii, fibră optică şi infrastructură de comunicaţii (turnuri de comunicaţii cu radiorelee, adăposturi, centre generale şi managementul local al reţelei).

RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente de supraveghere

Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor - 15 bucăţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi explozibililor - 10 bucăţi)

BUGET TOTAL : 260.000 euro

Proiect finalizat.

Program naţional multianual PHARE 2004-2006

2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare

Furnizarea navelor PFR pentru supraveghere şi control al Frontierei Albastre - 5 bucăţi

BUGET TOTAL : 4.094.780 euro

Proiect în derulare.

2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare

Comunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord

Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru reţeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş).

Proiect în derulare.

2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicaţii şi IT

Elaborarea şi implementarea sistemului de comunicaţii mobile pentru PFR

BUGET TOTAL : 4.868.900 euro

Se implementează standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi.

Proiect în derulare.

Detalii privind situaţia curentă referitoare la măsurile propuse

Referitor la implementarea în România a Sistemului naţional IT privind alertele, trebuie notat că sistemele Ministerului Internelor şi  Reformei Administrative aflate în  prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Nevoile identificate sunt următoarele:

a) inconsistenţa şi duplicarea datelor;

b) parte din informaţiile necesare nu sunt computerizate;

c) acces limitat la date;

d) datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii;

e)  informaţiile comune diferitelor baze de date au formate diferite şi acest lucru creează imposibilitatea schimbului acestora.

In ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemă operaţională de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenţei personalului are o importanţă deosebită. Este important să se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE.

Referitor la componenta VIS, aflată în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei Uniunii Europene. Aderarea la spaţiul Uniunii Europene a făcut din România un punct de atracţie, devenind o destinaţie sau o ţară de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Ca urmare a Documentului de poziţie asupra capitolului 24 „Justiţie şi afaceri interne", România a elaborat Planul de acţiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea poliţienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe probleme infracţionale, incluzând extrădarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi protecţia datelor personale. PAS este monitorizat şi actualizat anual, astfel încât, după aderarea la Uniunea Europeană, documentul să întrunească criteriile minime de implementare a Convenţiei Schengen.

Poziţia comună a Uniunii Europene, emisă la încheierea negocierilor pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", subliniază faptul că implementarea PAS va trebui accelerată considerabil şi că orice întârziere referitoare la termene trebuie evitată.

Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru viză. Principalele instituţii implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (prin Direcţia generală afaceri consulare şi prin birourile consulare din străinătate) şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

In acest context, capacitatea Ministerului Afacerilor Externe de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă una dintre principalele priorităţi. Acest proiect va intensifica acţiunile operaţionale în domeniu şi împreună cu echipamentul achiziţionat va îmbunătăţi implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii, cât şi al sistemului IT

Procesarea aplicaţiilor pentru vize de către misiunile diplomatice române şi de către birourile consulare se realizează în concordanţă cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în spaţiul Schengen.

România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line - sistemul visa on-line. Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional Visa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înfiinţată în luna aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. In cadrul celei de-a treia etape planificate a fi finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare sunt conectate la sistemul visa on-line. Conectarea a 10 birouri consulare este în fază de testare.

Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem trebuie însoţită de testarea echipamentului în cadrul acestuia şi de instruirea ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Naţional Visa (CNV), după terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on-line.

Aplicaţiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on-line sunt introduse în sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică aplicaţiile pentru vize ale cetăţenilor din statele terţe care figurează pe lista neagră.

Personalul misiunilor diplomatice şi secţiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de instrucţiuni consulare comune.

De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc scăzut*). In cazul oricărui document suspect, ofiţerul trebuie să ceară sprijinul autorităţilor locale şi consulatelor străine acreditate în respectivul stat. Este b cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii săi din secţiile consulare şi diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene.

Valoarea investiţiilor pentru reamenajarea secţiilor consulare (conform recomandărilor şi celor mai bune practici Schengen) în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane euro. Investiţii substanţiale au fost făcute la secţiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa, Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. In vederea asigurării standardelor minime de securitate, au fost făcute câteva investiţii la secţiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai.

In vederea continuării modernizării secţiilor consulare, Ministerul Afacerilor Externe implementează investiţii evaluate la aproximativ 3,3 milioane de euro.

Investiţiile au scopul de a asigura că toate secţiile consulare române care procesează şi acordă vize corespund celor mai bune practici şi recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitoare la securitatea clădirilor şi personalului consular. Următorul pas este de a îmbunătăţi' condiţiile de informare publică, comunicarea dintre secţii etc.

Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, facilitând comunicarea directă dintre secţiile consulare şi punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţă critică, deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificării on-line a tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea sistemului VIS în România.

Referitor la măsurile propuse de Poliţia de Frontieră Română (PFR), structurile operative ale acesteia, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare, trebuie sa efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere, care trebuie să asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 km2 (apele maritime interioare 753 km2, marea teritorială 4.487 km2, zona contiguă 4.460 km2 şi zona economică exclusivă 10.300 km2), graniţa fluvială şi râul Prut 1.589 km.

In apele maritime şi fluviale au loc activităţi economice importante (transport de mărfuri şi de persoane, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc), acestea creând premisele unor activităţi ilegale (migraţia ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive, traficuj de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc). In zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga zonă a Mării Negre.

PFR trebuie să modernizeze flota navală, având în vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra „Planului de acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării şi SIS", precum şi faptul că întreg fluviul Dunărea va rămâne o frontieră externă, dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:

a) deficitul de mijloace de mobilitate navală;

b)  gradul de uzură al mijloacelor de mobilitate navală existente;

c) reglementările în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparţinând forţelor de ordine publică;

d)   creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi intercepţie a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziţia/ construcţia de nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnică cu un înalt grad de automatizare;

e) extinderea spre larg a sistemului integrat de observare şi control la Marea Neagră - SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum şi necesitatea unor unităţi de intercepţie.

Datorită specificului construcţiei mijloacelor de mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul niciunui producător, este necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziţie a acestor mijloace, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speţă PFR, durează între 10 luni şi 24 de luni.

Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală**) se prezintă astfel:

*) Kitul conţine retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescută, lămpi UV, pensete profesionale/oţel, nemagnetice, 125 mm, cadre de măsurare.

**) Graficele reprezentând situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală sunt reproduse în facsimil.

Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul PFR.

După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordantă cu cerinţele actuale ale PFR.

In prezent, supravegherea la marea teritorială şi în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie provizorie până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.

Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii '70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR, care nu îşi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane.

Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea, ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control al navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ.

In prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.

Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.

Prin programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.

Referitor la mobilitatea terestră:

In cadrul Programului PHARE RO 9907.01.02/01 - Mobilitate auto şi navală, vehicule de teren (122 de autoturisme Nissan Terrano) şi bărci cu motoare ataşabile (47 de bucăţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina şi Moldova.

In cadrul Programului PHARE RO 0006.16.01.03 - Mobilitate auto şi navală, mai multe vehicule de teren (47 de autoturisme Nissan Terrano), bărci cu motoare ataşabile (17 garnituri Harpoon Open), 36 de vehicule de intervenţie şi 5 bărci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina si Moldova.

Prin Programul PHARE RO 2002/000-586.04.14.01.02 - Mobilitate auto şi navală, au fost procurate următoarele echipamente:

a) 165 de vehicule de teren de intervenţie;

b) 152 de motociclete;

c) 12 bărci de control şi supraveghere a porturilor;

d) 10 ambarcaţiuni de abordaj şi control;

e) 6 bărci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunării;

f) 20 de bărci cu motoare ataşabile, la frontiera cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia.

In prezent mobilitatea navală pentru patrulare şi supraveghere este acoperită în proporţie de 61%. Din acest echipament operaţional, majoritatea unităţilor sunt uzate moral şi s-a propus înlocuirea lor.

In prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activităţilor operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor, aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate.

Pentru acoperirea nevoii de 4.607 mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru perioada 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totală estimată de 63 milioane lei.

In perioada 2007-2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate; intrate în folosinţa PFR după anul 1994, ele au fost realizate înaintea acestui an şi vor fi în concordanţă cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:

a) vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 de bucăţi;

b) vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 bucăţi;

c) vehicule speciale pentru transportul persoanelor reţinute temporar, 8 bucăţi;

d) alte mijloace de mobilitate terestră fabricate local, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit perioada legală de funcţionare şi a căror reparare şi mentenanţa ar costa prea mult.

In conformitate cu „Propunerea de achiziţie din fondurile Facilităţii Schengen", este o discrepanţă vizibilă între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestră şi cele prevăzute în tabelele de mai jos:

a)   înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277;

b) vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536;

c) vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76;

d) transport special pentru persoanele reţinute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114;

e)  motociclete - 1.375 necesare, 155 existente, un deficit de 1.220;

f)  snow-mobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636;

g)  microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152;

h) autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25;

i) puncte de comandă mobile - 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181.

Referitor la patrimoniu:

Ţinând cont de faptul că locaţiile PFR au fost construite în perioada 1960-1975 şi că din cauza uzurii fizice şi a arhitecturii învechite sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare de mare amploare astfel încât condiţiile de lucru să fie conforme cu cerinţele Uniunii Europene.

Datorită noului concept de acţiune al PFR, este necesar ca locaţiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: să fie localizate în centrul oraşelor reşedinţă de judeţ pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi străine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă utilităţi (reţele de apă şi energie) în conformitate cu standardele de lucru ale Uniunii Europene.

Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:

a) construirea de noi locaţii, respectând nevoile operaţionale menţionate mai sus, în mod special la graniţa externă a Uniunii Europene. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la frontieră;

b)  modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale PFR care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplăriei, instalaţii noi, partajări noi, conforme cu nevoile operative.

CAPITOLUL IV

Strategie şi obiective

SECŢIUNEA 1

Descrierea obiectivelor şi strategiei statelor membre cu privire la încheierea implementării acquis-ului Schengen  şi consolidarea şi îmbunătăţirea controlului frontierei externe

A. Conceptul de strategie de management integrat

In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia naţională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creşterea în complexitate a fenomenului criminalităţii transfrontaliere, pe direcţia principală est-vest şi adiacentă, de la sud şi nord către vest, prin extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, datorită existenţei condiţiilor favorabile cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice şi religioase şi, de asemenea, prin proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziţiei sale geografice (S-E Europei), are un rol important atât în menţinerea stabilităţii şi securităţii în zonă, cât şi în dezvoltarea la nivel european.

B. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat (SISF)

Cu referire la pct. 4.1 al Strategiei naţionale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale, geografice, aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere, precum şi pe cele ale Uniunii Europene. Luând în calcul aderarea la Uniunea Europeană, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin PAS, revizuit în anul 2007.

SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente şi subsisteme:

a) componenta operaţională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale;

b) componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei;

c) subsistemul privind controlul la trecerea frontierei;

d)  subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce-date;

e) subsistemul mobilitate;

f) subsistemul logistic integrat.

In vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spaţiul Schengen, România şi-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilităţii Schengen:

a) întărirea controlului la frontiera externă şi a supravegherii zonei frontierei externe, precum şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere

Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele subsisteme:

1 .Subsistemul infrastructură

2. Subsistemul supraveghere la frontieră

2.1.  Frontiera verde

2.2.  Frontiera albastră

3. Subsistemul de control la trecerea frontierei

4. Subsistemul mobilitate

5. Subsistemul suport logistic integrat

b) creşterea capacităţii de control prin sporirea posibilităţilor de furnizare şi acces la date

Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme:

1. Subsistemul de control la trecerea frontierei

2. Subsistemul IT

3. Subsistemul comunicare voce date

4. Subsistemul comunicaţii mobile radio

5. Subsistemul comunicaţii fixe

Stabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor stabilite pentru aderarea la spaţiul Schengen.

In continuare se va face o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autorităţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în legătură cu aderarea la spaţiul Schengen.

Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care, de altfel, constituie baza deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română.

Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element-cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menţinerea securităţii interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite nivele. Conform Catalogului Schengen, cele 4 nivele pot fi identificate în structura Strategiei naţionale.

a)  activităţi în ţări terţe, în special în ţări de origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de legătură, precum şi rolul-cheie al secţiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor;

b) cooperarea internaţională la frontieră;

c) măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul şi supravegherea la frontieră);

d)   activităţi viitoare desfăşurate pe teritoriul statelor Schengen sau între statele Schengen.

Filtrul I -Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în cele de origine şi de tranzit

In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.1 al Strategiei naţionale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi a prezenta activităţile desfăşurate în ţările terţe, în special în cele de origine şi de tranzit.

Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:

a) Ministerul Afacerilor Externe - secţiile consulare şi direcţiile generale pentru afaceri consulare;

b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură;

c)  Ministerul Transporturilor - operatori economici care desfăşoară activităţi de transport internaţional de bunuri şi mărfuri şi/sau de persoane;

d) Ministerul Apărării - ataşaţi de apărare;

e) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse:

(i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(ii) Inspecţia Muncii;

(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate la acordarea vizei şi atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenţia Schengen.

In cadrul Strategiei naţionale s-a stabilit să fie finanţat prin Facilitatea Schengen subobiectivul acestui filtru referitor la adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia legală/turismul prin:

a) adoptarea sistemului naţional IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem;

b) reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spaţii speciale de procesare a vizelor;

c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor şi a documentelor pierdute;

d)  instruirea personalului cu atribuţii consulare privind aplicarea procedurilor Uniunii Europene în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt.

Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.

Filtrul II - Cooperarea internaţională la frontieră

Cu referire la subpct. 3.3.2 al Strategiei naţionale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între ţările vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonă, ţinând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener.

Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe;

b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul Naţional Interpol, Biroul SIRENE;

c) Autoritatea Naţională a Vămilor;

d) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;

(i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(ii) Inspecţia Muncii;

(iii) Agenţia Naţională pentru  Protecţia Drepturilor Copilului.

e) Ministerul Transporturilor.

Prin actuala strategie nu au fost stabilite subobiective pentru acest filtru.

Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României

In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.3 al Strategiei naţionale, activităţile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră aşa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât şi aplicarea în consecinţă a legii.

Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative;

(i) PFR;

(ii) Oficiul Român pentru Imigrări;

b) Autoritatea Naţională a Vămilor;

c) Ministerul Transporturilor;

d) Ministerul Sănătăţii Publice;

e) Ministerul Apărării;

f)  Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

g) Garda Naţională de Mediu.

Controlul la frontieră constă în:

a) control la trecerea frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei (PTF) pentru a se asigura că persoanele şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate să intre sau să iasă de pe teritoriul statelor membre;

b) supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între PTF şi supravegherea acestora în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, au la bază analiza de risc privind securitatea internă şi ameninţările care pot afecta securitatea frontierei.

Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:

a) furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilităţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen, din cadrul PTF;

b)  asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontieră, în concordanţă cu cerinţele Schengen;

c) construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II.

Filtrul IV - Alte activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului României

In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.4 al Strategiei naţionale, filtrul IV asigură, pe de-o parte sprijinul necesar în desfăşurarea operaţiunilor de supraveghere şi control la frontieră şi pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la frontiera internă a Uniunii Europene.

Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative:

(i) Poliţia Română;

(ii) Jandarmeria Română;

(iii) Oficiul Român pentru Imigrări;

(iv) Direcţia Generală de Paşapoarte;

(v) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor;

(vi) PFR;

(vii) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor;

(viii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor;

(ix) Unitatea Specială de Aviaţie;

b) Ministerul Justiţiei;

c) Ministerul Afacerilor Externe;

d) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;

(i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(ii) Inspecţia Muncii;

(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

e) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

f) Ministerul Transporturilor;

g) Ministerul Sănătăţii Publice;

h) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

i) Serviciul Român de Informaţii;

j) Autoritatea Naţională a Vămilor;

k) Garda Naţională de Mediu;

l) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar şi pe termen scurt pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul naţional, îmbunătăţind căutarea, controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţă cu legislaţia naţională şi, acolo unde există, în baza acordului de cooperare poliţienească încheiat conform art. 39 alin. (4) şi (5) din Convenţia Schengen sau în baza altor acorduri internaţionale la care România este parte.

Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru, care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:

a) să realizeze, să modernizeze şi să interconecteze sistemul IT şi de comunicare;

b) să asigure capacitatea instituţională şi resursele umane adecvate;

c) să asigure infrastructura adecvată şi să doteze cu echipamentul specific activităţile desfăşurate în acest filtru.

C. Documente strategice

In conformitate cu prevederile secţiunii 1 a Strategiei naţionale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007, în contextul negocierilor pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la Schengen.

La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinţei de aderare la Uniunea Europeană, Documentul de poziţie pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", având ca anexă PAS.

Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziţie. A fost evidenţiat faptul că PAS va fi monitorizat şi revizuit anual, astfel încât la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spaţiul Schengen.

De atunci, PAS a fost revizuit în mod regulat. Ultima revizuire a fost cea din anul 2007. Documentul a fost aprobat de Guvern şi prezentat Comisiei Europene.

Structura PAS are la bază modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situaţia curentă şi totodată măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date-limită de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.

PAS face distincţia clară între momentul aderării la Uniunea Europeană şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât şi perioada postaderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).

Strategia naţională se axează pe activităţile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administraţiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor, precum şi sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen şi care sunt realizate de către PFR, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări.

Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită şi aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor româneşti şi nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de Comisia Europeană, care, în consecinţă, a deschis un program multianual PHARE pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document.

Prezentul program susţine în mod direct Strategia naţională, document de politică strategică aprobat de Guvernul României şi aplicabil tuturor autorităţilor române cu responsabilităţi la frontiere.

In conformitate cu prevederile pct. 4 din Strategia naţională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăţi capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:

a)  adoptarea şi implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei;

b) combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit si destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane;

c) lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate.

Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră şi, de asemenea, dezvoltării şi eficientizării supravegherii şi controlului la graniţe, într-un concept integrat, aşa cum este definit în Strategia naţională.

Prezentul plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susţine un număr de „măsuri instituţionale" şi „măsuri administrative/tehnice" cuprinse în ultima versiune (2007) a PAS pentru România, şi anume:

a) PAS secţiunea I - Controlul la frontieră

Trecerea frontierei interne

•  Implementarea procedurilor de control al persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne şi eliminarea obstacolelor care restricţionează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.

Trecerea frontierei externe

• Implementarea Strategiei naţionale

•  Implementarea programului de achiziţie a echipamentului operaţional, conţinut în Planul unic

•  Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen şi cu cele ale Planului unic.

b) PAS secţiunea V - Cooperare poliţienească

Măsuri instituţionale

•    Dezvoltarea capacităţii cooperării internaţionale a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, atât la nivel central, cât şi la nivel local

•   Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC).

• Implementarea programelor de instruire a personalului.

c) PAS secţiunea VII -Arme de foc şi muniţii

Măsuri instituţionale

• Dezvoltare instituţională a Registrului Naţional al Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme.

d) PAS secţiunea IX - Sistemul informatic Schengen

•   Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

• Centru multifuncţional de instruire Schengen

• Componente de comunicaţii mobile profesioniste (PMR) - standard TETRA

•  Sistemul Informatic National de Semnalări, compatibil cu SIS II.

Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale PFR pentru perioada menţionată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne".

Strategia Poliţiei de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat a urmărit coordonarea unitară de către toate structurile PFR, la nivel central şi teritorial, a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea  şi  evidenţa  infracţiunilor   transfrontaliere, realizarea unei compatibilităţi cu normele şi procedurile comunitare privind controlul şi supravegherea PTF.

Strategia naţională urmăreşte întărirea capacităţilor operaţionale şi activităţile specifice ale PFR, interoperabilitatea cu alte instituţii naţionale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale ţărilor vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri la frontieră.

In referire la Sistemul informatic naţional de semnalări au fost întreprinse următoarele acţiuni:

a)  a fost actualizat PAS 2007, cap. IX „Sistemul informatic Schengen, măsuri tehnice"- cu termenul-limită 31 decembrie 2009;

b)  a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, aprobată prin Legea nr. 345/2005;

c) de asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2006, a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări.

D. Instituţional

Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia naţională de autoevaluare, un organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare pentru ca instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul Schengen să determine o reacţie activă în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul Schengen.

In conformitate cu prevederile art. 4 lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia naţională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul şi Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra activităţii desfăşurate şi măsurilor dispuse.

In ceea ce priveşte sistemul de management şi control al Facilităţii Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007) 1.417 a Comisiei Europene.

Scurtă descriere a responsabilităţilor PFR, Autorităţii Vamale şi a Poliţiei Române

1. Poliţia de Frontieră Română (PFR)

In concordanţă cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ofiţerii PFR sunt funcţionari publici civili cu statut special.

Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, PFR este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanţă cu art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, jurisdicţia reprezintă suprafaţa teritoriului naţional constituită din zona de frontieră - 30 km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi   portuare localizate în afara ţării, deschise traficului internaţional, Dunărea interioară şi Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare şi marea teritorială şi zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, în care PFR îşi exercită atribuţiile conform legii), în zona contiguă şi în aria economică exclusivă, menţinând ordinea şi liniştea publică, în jurisdicţia proprie, în condiţiile stipulate de către lege.

In jurisdicţia sa, PFR are următoarele responsabilităţi:

a) efectuează supravegherea şi controlul la graniţă, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat;

b) apără viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, alte drepturi şi interese legale ale cetăţenilor şi comunităţii;

c) controlează documentele în vederea trecerii frontierei la PTF deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi ieşire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale;

d)  asigură fluenţa pasagerilor şi traficului de bunuri, într-o manieră corectă şi civilizată, prin intermediul PTF, împreună cu alte autorităţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la trecerea frontierei de stat;

e) asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apărare şi muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive;

f)  efectuează supravegherea, prin observaţie directă şi permanentă, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mării teritoriale;

g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau cu organizaţii internaţionale ori regionale.

2. Autoritatea Naţională a Vămilor

Autoritatea Naţională a Vămilor are personalitate juridică, este instituţie specializată a administraţiei publice centrale, finanţată de la bugetul de stat, este organizată şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Autoritatea Naţională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră şi ies din ţară.

Autoritatea Naţională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport şi al bunurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieşirea lor din ţară.

Personalul vamal este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condiţiile legii.

Echipele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească.

In cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziţia procurorului, împreună cu documentele întocmite şi cu mijloacele de probă.

Personalul vamal este îndreptăţit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi fluviale, precum şi în aria portuară.

Autoritatea vamală poate verifica bunurile - subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţării.

In timpul controlului şi verificării exercitate de personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.

Reţinerea documentelor este bazată pe un protocol. In acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:

a)  verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri - subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective;

b)  obţină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării şi examinării bunurilor;

c)  efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări în cazul unor situaţii de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale;

d)  desfăşoare activităţile necesare în vederea gestionării riscului;

e)  exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România şi alte ţări, în scopul verificării conformităţii cu regulamentele vamale;

f) identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum şi persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor lit. a);

g)  participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor;

h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administraţii vamale străine, în limitele legii şi cu respectarea obligaţiilor ce îi revin din convenţiile şi acordurile la care România este parte;

i) obţină, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare prevenirii şi combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri.

3. Poliţia Română

Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările ulterioare, stipulează că Poliţia Română face parte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică şi privată, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apărarea ordinii publice şi a securităţii, conform legii.

Structurile Poliţiei Române care asigură şi/sau participă la lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere sunt: Direcţia de investigare a fraudelor şi Direcţia generală de combatere a crimei organizate.

Direcţia de investigare a fraudelor are ca principale atribuţii protejarea proprietăţii publice şi private, apărarea intereselor cetăţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a grupurilor infracţionale locale şi străine care încalcă legislaţia vamală, aduc prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietăţii publice şi private şi intereselor legale ale cetăţenilor.

Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a fraudelor organizează şi desfăşoară acţiuni operative privind fraudele vamale şi, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export etc.) pe întreg teritoriul naţional.

Direcţia de investigare a fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie, există ofiţeri specializaţi în investigarea fraudelor în domeniul vamal.

Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a fraudelor este structura specializată în investigarea infracţiunilor economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, săvârşite prin încălcarea legislaţiei vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO), Oficiul Român pentru Imigrări.

DGCCO este structura specializată în identificarea şi cercetarea actelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane, droguri şi materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărţi de credit şi cărţi de credit contrafăcute, traficul internaţional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea.

DGCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare următoarele infracţiuni:

a)  contrafacerea de monedă şi punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărţilor de credit şi a cecurilor de călătorie;

b) infracţiuni comise prin internet;

c)  traficul naţional şi internaţional de droguri, substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri;

d) traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile internaţionale ilegale, reţelele de emigrări şi imigrările clandestine;

e) traficul internaţional cu materiale strategice;

f) traficul internaţional cu vehicule furate;

g) spălarea de bani rezultaţi din infracţiunile menţionate mai sus.

Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DGCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Naţională a Vămilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale.

La nivel regional şi internaţional există relaţii de cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele membre ale Uniunii Europene sau asociate, precum şi cu instituţii internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE).

SECŢIUNEA a 2-a

Obiective determinate pentru accesarea Facilităţii Schengen

Se urmăreşte implementarea proiectelor care au următoarele obiective:

1. întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF;

2.  sporirea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date.

Obiectivul 1

Intărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF

Intărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe este elementul-cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Multe măsuri vor fi implementate cu scopul de a se atinge obiectivele menţionate mai sus.

Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor speciale, cât şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice.

Modernizarea PTF la frontiera externă, a punctelor consulare şi a facilităţilor de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi continuat prin intermediul Facilităţii Schengen.

O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor şi dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.

Obiectivul 2

Imbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces la date

Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naţionale conţinând date referitoare la spaţiul Schengen şi a sistemului de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii şi va îmbunătăţi şi facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. O precondiţie ca România să poată avea acces la Sistemul informatic Schengen este ca mediul naţional IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II şi VIS.

SECŢIUNEA a 3-a

Rezultate aşteptate şi impact scontat

Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 va fi dezvoltarea Sistemului integrat de securitate a frontierei, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor personalului român pentru întreaga gamă a activităţilor prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei şi responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel operaţional între autorităţile naţionale şi agenţiile similare din Uniunea Europeană şi statele vecine.

Rezultate

Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) şi Reţeaua de comunicaţii date-voce (RCDV)

a) Comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

b) Comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea interoperatibilităţii şi coordonării între structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative

c) Prototipul SINS extins la nivel naţional

d) Implementarea copiilor tehnice ale bazelor de date SINS

e)  Un mediu de testare capabil să verifice infrastructura şi funcţionarea aplicaţiei software prin simularea condiţiilor reale ale dezvoltării sistemului final de funcţionare

f) Personal tehnic pregătit care să sigure funcţionarea SINS, monitorizarea şi mentenanţa

g)  Clădiri dedicate SINS, construite şi dotate cu toate utilităţile necesare

h) Sistemul naţional IT de semnalări SINS în vigoare, complet operaţional, compatibil cu SIS II.

Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a Reţelei integrate de comunicaţii voce-date (DVCN) a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), este importantă în vederea asigurării suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA ce concură la crearea mediului informaţional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.

Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MIRA

a)  Instrument destinat schimbului de informaţii securizat pentru autorităţile ce cooperează la frontierele externe

b) Reducerea controlului documentelor la frontieră

c) Securitatea controlului documentelor şi creşterea eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la frontieră

d)   Posibilitatea completării şi transmiterii eficiente a rapoartelor celor care lucrează la PTF prin accesul la informaţii din alte surse create

e) Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme informaţionale similare dezvoltate în Europa.

Centrul multifuncţional de instruire Schengen, în cadrul MIRA

a) Centrul multifuncţional de instruire Schengen, operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare

b) Personal tehnic instruit Personalul instruit va fi în măsură să:

a) administreze şi să menţină sistemele IT;

b) depisteze străini cu rezidenţă ilegală, potenţiali imigranţi către statele membre;

c) îmbunătăţească depistarea străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul statelor membre;

d) pună imediat în aplicare acţiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul ţării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil);

e) întocmească o bază de informaţii necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu;

f) continue restructurarea instituţiilor având competenţe în domeniul migraţiei.

Oficiul Român pentru Imigrări

a) Dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele şi dotările pentru stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale

b)  Achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces

c) Imbunătăţirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS

d)  Achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea şi procesarea datelor biometrice

e)  Implementarea datelor biometrice

f) Imbunătăţirea aplicaţiilor care utilizează noile tipuri de date.

Inspectoratul General al Poliţiei Române

Modernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N SIS, astfel:

a) modernizarea echipamentelor IT şi a programelor de bază uzuale;

b)  înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii şi dezvoltării sistemelor IT ale poliţiei;

c)  suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului naţional al armelor, care vor facilita schimbul de informaţii conform art. 91 din Convenţia Schengen;

d)  înzestrarea cu servere şi programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS;

e) implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii, infrastructură şi utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS;

f) implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS;

g) dezvoltarea capacităţii stocării şi retragerii datelor, precum şi a implementării de soluţii moderne privind salvarea şi folosirea datelor prin intermediul Centrului de date;

h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway);

i) modernizarea aplicaţiilor, operarea modificărilor necesare/ restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS;

j) asigurarea accesului permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române;

k) implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru moderne pentru îmbunătăţirea calităţii procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze);

l) implementarea de conectori cu alte aplicaţii;

m) realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi cu căutarea respectivă;

n) crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet;

o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului;

p) crearea unei interfeţe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliţiei Române;

q) integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor sistemului informatic al Poliţiei Române;

r) extinderea numărului de licenţe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL;

s) extinderea numărului echipamentelor IT în funcţie de numărul de licenţe;

t) crearea de platforme individuale pentru cele 3 şcoli din Câmpina, Slatina şi Sibiu, precum şi interconectarea acestora cu platforma de la nivel central;

u) realizarea de materiale de studiu pentru:

(i) instruirea utilizatorilor aplicaţiei SINS;

(ii) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS;

(iii) instruirea specialiştilor IT

Centrul Internaţional de Cooperare Poliţienească

- Aplicaţia SIRENE, creată şi instalată, precum şi Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil să realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile Uniunii Europene

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

a) Realizarea studiului de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative şi operaţionale necesare pregătirii cadrului instituţional şi interinstituţional privind implementarea ulterioară a sistemului de informaţii despre pasageri (Advance Passenger Information System - APIS)

b)  Optimizarea resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare pentru asigurarea condiţiilor necesare următoarelor implementări ale sistemelor „Documente false si autentice - FADO" (False and Authentic Documents) si APIS

c)  Realizarea şi predarea programelor de instruire şi de pregătire a instructorilor, din rândul specialiştilor IT, în concordanţă cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene, cu modalităţile tehnice şi cu standardele în vigoare, astfel încât să se îmbunătăţească schimbul de informaţii, să se asigure securitatea informaţiilor şi să se combată frauda documentelor şi a vizelor, în utilizarea, administrarea şi alimentarea cu date a sistemelor şi a bazelor de date (aşa cum este sistemul FADO, care conţine o bază de date cu specimene şi metode antifraudă)

d)  Realizarea şi distribuirea materialelor-suport, ghidurilor practice, regulamentelor şi manualelor de proceduri

e) Achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de scanat şi echipamente UPS)

f)  Construirea de noi locaţii pentru unităţile operative ale PFR, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special a celor legate de frontiera externă a Uniunii Europene. Aceste locaţii le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de frontiera de stat

g)  Modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative ale PFR care îndeplinesc standardele din punctul de vedere al amplasării lor.

Capacitatea existentă de supraveghere şi control a PFR, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor face ca PFR să îşi exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condiţiile meteorologice.

Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcaţiuni de apă, ca o componentă integrată a capacităţii de supraveghere şi control a PFR, precum şi a capacităţii de cercetare/căutare şi salvare.

- Echipamente  de  achiziţionat,  aşa  cum   rezultă  din specificaţiile tehnice:

1.  navă maritimă pentru supraveghere                  1 buc.

2.  nave maritime de patrulare şi intervenţie           3 buc.

3. şalupe fluviale pentru patrulare                        10 buc.

4.  ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie      20 de buc.

5.  pontoane de acostare                                       3 buc.

6.  modernizarea mijloacelor de mobilitate navală

7.  autoturism de teren pentru munca operativă   150 de buc.

8.  autoturism de oraş pentru munca operativă    200 de buc.

9.  autospecială pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri)   300 de buc.

10. autospecială pentru transportul câinilor         50 de buc.

11. autospecială pentru transportul reţinuţilor     46 de buc.

12.  motociclete -ATV cu 4 roţi                      500 de buc.

13.  microbuze (16+1 locuri)                           100 de buc.

14. autobuze                                                     25 de buc.

Activităţi:

a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere şi control al PFR;

b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu;

c) livrarea echipamentelor către locaţiile specifice; echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat;

d) stabilirea unor rutine de întreţinere a echipamentului;

e) pregătirea personalului respectiv şi deprinderea abilităţilor de a folosi echipamentul fără supraveghere;

f) furnizarea manualelor de instruire;

g)  perfecţionarea timpilor de interceptare şi a numărului de interceptări reuşite;

h) supravegherea continuă la frontiera albastră.

Patrimoniu:

a)  realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente, aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;

b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.

Următoarele locaţii operative vor fi reabilitate:

Nr. crt.	Locaţie/tipul lucrării
1	IJPF Galaţi - Extinderea pavilionului la SPF Oancea
2	IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Halmeu
3	IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Târna Mare
4	IJPF Satu Mare - Reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti
5	IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Carei
6	IJPF Satu Mare - Modernizarea SzPF Halmeu
7	IJPF Suceava - Reabilitarea SPF Brodina
8	IJPF Suceava - Reabilitarea locaţiei IJPF
9	IJPF Suceava - Reabilitarea SzPF Vicşani
10	IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Viseu de Sus
11	IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Sarasău
12	IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Sighet
13	IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei IJPF
14	IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei IJPF
15	IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei SPF Sviniţa
16	IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei SPF Gârla Mare (Vrata)
17	IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei PF II IJPF
18	IJPF Botoşani - Extinderea pavilionului SPF Româneşti
19	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei IJPF
20	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Sânnicolau Mare
21	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Cruceni
22	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Lunga
23	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Beba Veche
24	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa
25	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Deta
26	IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia
27	Modernizarea SzPF Jimbolia
28	Modernizarea SzPF Moraviţa
29	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF
30	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea SPF Naidăş
31	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea SPF Socol
32	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa
33	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche
34	IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca
35	Modernizarea SzPF Naidăş

IJPF- inspectorat judeţean al poliţiei de frontieră;

SPF- sector poliţie de frontieră;

SzPF - subzonă poliţie de frontieră.

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor

Modernizarea Sistemului informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, la nivel central şi la nivelul serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul prefecturilor, prin:

a) achiziţionarea echipamentului tehnic şi de comunicaţii;

b) realizarea pregătirii personalului.

Ministerul Afacerilor Externe

a)  Elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziţie publică în termenele-limită stabilite

b) Achiziţionarea aplicaţiilor software şi a echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS, cu respectarea parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii

c) Pregătirea personalului prin cursuri predate de societatea care a câştigat licitaţia pentru implementarea aplicaţiei VIS, necesare pentru folosinţa şi mentenanta N VIS

d)  Posturile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicaţii şi IT necesare pentru asigurarea procesării aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen.

e) Secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standardele de securitate.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)

Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS.

Oraşele din România vor avea o soluţie „Acces Fără Fir la Bandă Largă" (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio), care va implementa conexiunea dintre sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.

Verificarea completă a utilizatorilor, alţii decât MIRA, în timpul accesării SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere, routere, switch-uri

Achiziţie software: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere de autentificare

Configuraţia echipamentului hardware şi software, administrarea şi mentenanta acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS.

CAPITOLUL V

Măsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate pentru fiecare organism intermediar

SECŢIUNEA 1

Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor

Obiectivul nr. 1: Intărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere

A. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

I. Intărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe, prin creşterea mobilităţii terestre, fluviale şi navale a echipelor PFR

Justificare

Structurile PFR, cu navele şi ambarcaţiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control închegat şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu să asigure acoperirea permanentă a unui spaţiu maritim de circa 20.000 km2 (ape maritime interioare 753 km2, marea teritorială 4.487 km2, zona contiguă 4.460 km2 şi zona economică exclusivă 10.300 km2), a frontierei fluviale şi a sectorului navigabil al râului Prut, în lungime de 1.589 km.

In apele maritime şi fluviale se desfăşoară importante activităţi economice (transport de mărfuri şi călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migraţie ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanţă strategică (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri subacvatice), care pot constitui ţinta unor acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre.

Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri- resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României.

Ca prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală este necesară achiziţia următoarelor mijloace:

Nr. crt.	Mijloc de mobilitate navală	Deficit	Propus iniţial pentru a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen	Prioritar a se achiziţiona (propunere revizuită)
1	Navă maritimă de supraveghere	4	3	1
2	Navă maritimă de patrulare şi intervenţie	10	6	3
3	Şalupă fluvială de patrulare	29	16	10
4	Ambarcaţiuni de patrulare şi intervenţie	23	20	20
5	Pontoane de acostare	6	6	3
6	Modernizare mijloace de mobilitate navală

NOTĂ:

Deficitul este corelat cu scoaterile din funcţiune ale mijloacelor de mobilitate navală.

Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală*) se prezintă astfel:

Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul PFR.

După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă cu cerinţele actuale ale PFR.

In prezent, supravegherea la marea teritorială şi în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie provizorie până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.

Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii 70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR care nu îşi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane.

Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control al navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ.

*) Graficele reprezentând situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală sunt reproduse în facsimil.

In prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.

Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.

Prin Programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.

Referitor la sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, din punctul de vedere al mentenanţei şi al combustibilului necesar exploatării acestora, consideraţiile sunt cele de mai jos.

Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră şi pe fluviul Dunărea şi Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova şi Serbia).

Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenanţa fiind asigurată, pentru cazurile de garanţie, în mod gratuit, de către constructor prin firmele specializate din România.

Ulterior acestei perioade, PFR va dispune de o bază de reparaţii nave, ce va fi dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea, la această bază vor exista şi facilităţi de andocare a navelor.

Prin specificaţiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanţi ai bazei de reparaţii nave se va şcolariza la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacităţile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult decât atât, pentru nava maritimă de supraveghere şi navele maritime de patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace. Echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală va fi instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări, precum şi a service-ului, cu mijloacele aflate la bordul navei.

Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de schimb şi consumabile sunt asigurate anual prin bugetul PFR.

Referitor la asigurarea cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:

a)  cantitatea de 500 tone motorină şi 200 tone benzină (fondurile necesare achiziţionării acestora au provenit din bugetul PFR);

b)  realocări bugetare reprezentând echivalentul a 15 tone benzină şi 153 tone motorină;

c) în prezent se află în desfăşurare achiziţia de carburant naval.

Situaţia cantităţilor de combustibil consumate în anul 2006 comparativ cu anul 2005 este redată în graficele*) de mai jos.

In cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172,3 tone benzină şi 572,1 tone motorină.

In cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină şi 927,7 tone motorină.

In ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, autorităţile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se vor asigura că anual vor fi stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenţi, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionării mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute anual, prin buget, în conformitate cu prevederile programului anual de aprovizionare tehnico-materială si financiară.

*) Graficele sunt reproduse în facsimil.

Rezultate:

a) mobilitate terestră şi navală crescută la frontierele externe şi capabilă să coopereze cu celelalte forţe din Sistemul de management integrat al frontierei şi cu partenerii străini;

b) o eficacitate crescută pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută.

In scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate sunt necesare finanţarea şi implementarea următoarelor activităţi:

Activităţi:

a)  modernizarea/recondiţionarea flotei existente (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 „Cunoaşterea situaţiei actuale şi a capacităţii de reacţie", 5.3 „Modalitate de transport/mobilitate", art. 14 din Codul frontierelor Schengen);

b) modernizarea/recondiţionarea navelor existente;

c) asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de  pe navele bază la caracteristicile situaţiei operative;

d)  achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 „Cunoaşterea situaţiei actuale şi a capacităţii de reacţie", 5.3 „Modalitate de transport/mobilitate", art. 12 şi 14 din Codul frontierelor Schengen);

e) achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei;

f)  scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice şi uzate moral, şi găsirea unei întrebuinţări, în conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare;

g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen.

Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 6 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:

Categoria	Cantitatea
1. Navă maritimă de supraveghere	1, completă
2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie	3, complete
3. Ambarcaţiune fluvială de patrulare	10, complete
4. Ambarcaţiune de patrulare şi intervenţie	20, complete
5. Pontoane de acostare	3, complete
6. Modernizarea următoarelor mijloace de mobilitate navală:	- 4 nave maritime de patrulare de tipul P 157; - 2 pontoane de cazare de tipul PD 50; - 6 pontoane de cazare de tipul PD 40

PRF propune achiziţionarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificaţii:

1. Navă maritimă de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completă

a) Destinaţie: va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a Uniunii Europene, precum şi conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi, precum şi posibilitatea de transmisie-recepţie a datelor şi informaţiilor la centrul de comandă, precum şi la navele de intervenţie.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 60 m, lăţime = minimum 9,5 m, viteză maximă = minimum 21 noduri, viteză de patrulare = maximum 12 noduri, rază de acţiune = minimum 1.800 Mm.

c) Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord,   echipamente   individuale şi colective de salvare, ambarcaţiune de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR.

2.  Navă maritimă de patrulare şi intervenţie (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete

a)  Destinaţie: nava maritimă de intervenţie reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi în zona economică exclusivă a României.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 25 m, lăţime = minimum 5,5 m, pescaj = maximum 2,5 m, viteză maximă = minimum 40 de noduri, rază de acţiune = minimum 400 Mm.

c) Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR etc.

3. Ambarcaţiune fluvială de patrulare - 10 complete

a)  Destinaţie: ambarcaţiunea de patrulare şi intervenţie fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi intervenţie pe fluviul Dunărea.

b)  Caracteristici tehnice: lungime = minimum 16 m, lăţime = 4,2 m, pescaj = maximum 1,9 m, viteză maximă = minimum 60 km/h.

c)   Echipamente: echipamente de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon radiomobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control.

4. Ambarcaţiune de intervenţie şi patrulare - 20 complete

a) Destinaţie: ambarcaţiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiţii de siguranţă, ziua şi noaptea, tot timpul anului.

b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 7 m, lăţime = minimum 2,5 m, viteză maximă = minimum 60 km.

c)  Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional profesional de comunicaţii (radiotelefon mobil, radiotelefon portabil), sistem de observaţie, propulsie asigurată de un motor inboard.

5.  Ponton de acostare cu cabine - 3 complete

a)   Destinaţie: pontonul este destinat pentru acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor şi a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării şi pe lacuri.

b) Caracteristici tehnice: lungime maximă = minimum 12 m, lungimea cabinei (castelului) = minimum 10 m, lăţime maximă = minimum 6 m, lăţimea cabinei (castelului) = minimum 4 m.

c)  Echipamente: instalaţii de bord care vor asigura condiţii optime de lucru la bord, echipament de comunicaţii, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.

Observaţii generale

Este de menţionat că în evaluarea financiară au fost luate în considerare instruirea echipajului la locaţia de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanţiei şi a postgaranţiei, precum şi supravegherea pe fluxul de construcţie al acestor mijloace.

Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate 8 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative:

	Categorie	Cantitate
1.	Autoturism de teren pentru munca operativă	150 complete
2.	Autoturism de oraş pentru munca operativă	200 complete
3.	Autospecială pentru transport efective (microbuz 8+1 locuri)	300 complete
4.	Autospecială pentru transport câini	50 complete
5.	Autospecială pentru transport reţinuţi	46 complete
6.	Motocicletă cu patru roţi -ATV	500 complete
7.	Microbuze (16+1 locuri)	100 complete
8.	Autobuze	25 complete

Activităţi:

a) elaborarea documentaţiei de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;

b) desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;

c) achiziţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;

d) recepţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;

e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele de mobilitate terestră şi navală;

f) distribuirea către structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziţionate.

Impact

Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale.

Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţa în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României. Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:

a) controalele la frontieră şi supravegherea frontierei bazată pe analiză de risc;

b) echipamentul adecvat în conformitate cu situaţia la frontieră;

c) schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi juridice, procurori);

d)  măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări şi supraveghere;

e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislaţia naţională.

Localizare

Echipamentul achiziţionat prin această componentă va fi livrat şi instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviul Dunărea şi la Marea Neagră.

MOBILITATE NAVALĂ*)

MOBILITATE TERESTRĂ*)

*) Reprezentarea grafică a mobilităţii navale şi a celei terestre este reprodusă în facsimil.

ALOCAREA MIJLOACELOR DE MOBILITATE TERESTRĂ CE SE VOR ACHIZIŢIONA PRIN FACILITATEA SCHENGEN
Nr. crt.	Structură	Categorii de mijloace de mobilitate terestră
		Autoturism de teren pentru muncă operativă	Autotursm de oraş pentru muncă operativă	Autospeială transport efective (microbuz 8+1 locuri)	Autospecială transport câini	Autospecială transport reţinuţi	Motocicletă cu 4 roti - ATV	Microbuz (16+1locuri)	Autobuz (26-32 de locuri)
1	IJPF Botoşani	8	10	20	4	3	24	8	1
2	IJPF Caraş-Severin	24	15	28	4	3	72	7	1
3	IJPF Constanţa	6	16	24	4	4	48	10	3
4	IJPF Galaţi	5	12	19	4	3	24	8	1
5	IJPF Brăila	3	4	5	1	1	8	1	1
6	IJPF Ialomiţa	3	4	5	2	1	24	1	1
7	IJPF Iaşi	6	16	27	4	4	24	8	3
8	IJPF Maramureş	8	12	20	2	3	24	6	1
9	IJPF Mehedinţi	15	14	28	3	3	72	9	1
10	IJPF Satu Mare	8	15	27	4	3	24	8	2
11	IJPF Suceava	10	18	17	3	3	24	7	2
12	IJPF Timiş	28	20	38	4	3	82	11	3
13	IJPF Tulcea	10	10	17	2	2	24	5	1
14	IJPF Vaslui	6	10	20	2	2	24	6	1
15	IGPF	10	24	5	7	8	2	5	3
TOTAL:		150	200	300	50	46	500	100	25

IJPF- inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră

IGPF- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

NOTĂ:

Pentru elaborarea prezentei alocări a mijloacelor de mobilitate terestră au fost luate în considerare prevederile tabelei de înzestrare, precum şi estimările de scoatere din uz aflate în prezent în dotarea structurilor teritoriale ale PFR.

II. Modernizarea şi adaptarea/reconfigurarea patrimoniului imobiliar al PFR pentru a corespunde noilor/viitoarelor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externe - Catalogul Schengen. Frontierele externe. Extrădarea şi readmisia - P.2. Infrastructura

Justificare

Majoritatea sediilor utilizate în prezent de PFR sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice şi morale, dar şi a concepţiei depăşite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare pentru asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul cerinţelor Uniunii Europene.

Datorită noilor concepţii de acţiune ale forţelor PFR, s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicaţiile principale pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităţilor de reşedinţă pentru satisfacerea nevoii schimbului de informaţii şi date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituţii ale statului român cu atribuţii la frontieră, dar şi cu cele ale statelor vecine, în locaţii care asigură racordarea la utilităţile edilitare (reţele de alimentare cu apă şi energie electrică, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiţii de muncă la nivelul standardelor occidentale.

Pentru implementarea acestor obiective se impune:

a)  realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale enumerate anterior, în special la viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene;

b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului şi care vor fi modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea şarpantelor şi a teraselor, refacerea şi înlocuirea tâmplăriei, repararea instalaţiilor, compartimentări corespunzătoare noilor cerinţe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalaţii de încălzire şi centrale termice proprii, garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere şi intervenţie, racorduri la instalaţiile de gaze, apă-canal, electrice.

Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente, precum şi 8 contracte de lucrări pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente.

Nr. crt.	Localizarea clădirii şi tipul de lucrări
1	IJPF Galaţi - extindere pavilion SPF Oancea
2	IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu
3	IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Târna Mare
4	IJPF Satu Mare - reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti
5	IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Carei
6	IJPF Satu Mare - modernizarea PCTF Halmeu
7	IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina
8	IJPF Suceava - reabilitarea locaţiei IJPF

Nr. crt.	Localizarea clădirii şi tipul de lucrări
9	IJPF Suceava - reabilitarea BPCP Vicşani
10	IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Viseu de Sus
11	IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sarasău
12	IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sighet
13	IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei IJPF
14	IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei IJPF
15	IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei Sviniţa SPF
16	IJPF Mehedinţi - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF
17	IJPF Mehedinţi - reabilitarea PF II a locaţiei SPF
18	IJPF Botoşani - extindere pavilion la SPF Româneşti
19	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei IJPF
20	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Sânnicolau Mare
21	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Cruceni
22	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Lunga
23	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Beba Veche
24	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa
25	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Deta
26	IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia
27	Modernizarea PCTF Jimbolia
28	Modernizarea PCTF Moraviţa
29	IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF
30	IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Naidăş
31	IJPF Caraş-Severin - reabilitarea SPF Socol
32	IJPF Caraş-Severin - reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa
33	IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF Moldova Veche
34	IJPF Caras Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca
35	Modernizarea PCTF Naidăş

IJPF- inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră

PCTF- punctul de control al trecerii frontierei

SPF - sectorul poliţiei de frontieră.

Rezultate:

a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat;

b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR, care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.

Activităţi

Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfăşura următoarele activităţi:

a)  elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente;

b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentaţiei de atribuire şi a termenilor de referinţă;

c) contractarea şi executarea lucrărilor de construcţie;

d) recepţia, acceptanţa provizorie şi finală a lucrărilor. Impact

Proiectul va avea un impact considerabil, având în vedere că România se pregăteşte pentru aderarea la spaţiul Schengen. Investiţiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor şi clădirilor conexe situate la PTF şi asigurarea suportului logistic vor duce la schimbarea concepţiei de control în PTF şi a supravegherii la frontierelor externe.

Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de management al frontierei, având un impact puternic asupra modului în care activităţile curente sunt desfăşurate în cadrul PCTF şi în celelalte locaţii operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul PFR, precum şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru depozitarea mijloacelor logistice şi tehnice. Acest proiect va sprijini activităţile de control la frontieră şi va avea un impact pozitiv prin îmbunătăţirea fluxurilor de pasageri, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, performanţe crescute în privinţa relaţiei costuri-resurse- rezultate, precum şi o fluctuaţie scăzută a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontieră şi având o contribuţie crescută la securizarea frontierei.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:

a) echipamentul adecvat în conformitate cu situaţia la frontieră;

b) coordonarea internă funcţională la toate nivelurile;

c) schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi juridice, procurori);

d) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări şi supraveghere;

e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislaţia naţională.

Localizare

B. Ministerul Afacerilor Externe

1. Modernizarea birourilor consulare române la standarde Schengen

Justificare

In prezent România are 130 de secţii consulare şi a modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandările şi standardele stipulate în Catalogul Schengen. In anul 2007 România a planificat modernizarea altor 15 consulate şi secţii consulare din cadrul misiunilor diplomatice.

Incepând cu anul 2004, Ministerul Afacerilor Externe a implementat un program de modernizare a consulatelor şi a secţiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spaţiul Uniunii Europene şi a deschis consulate generale noi la Sevilla, Barcelona, Lyon, Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârşeţ şi Shanghai.

Datorită unei cereri ridicate de asistenţă consulară din partea cetăţenilor români stabiliţi cu familiile în statele membre, Ministerul Afacerilor Externe a efectuat lucrări pentru implementarea standardelor Schengen la o serie de consulate şi secţii consulare din cadrul misiunilor diplomatice, după cum urmează:

1.  Roma

2.  Milano

3.  Paris

4.  Londra

5.  Strasbourg

6.  Madrid

7. Atena

8. Varşovia

9.  Berlin

10.  Praga

11.  Bratislava

12.  Ljubljana

13. Viena

14. Stockholm

15. Oslo

16.  Helsinki

17.  Lisabona

18.  Dublin

19.  Haga

20.  Luxemburg

21.  Bonn

22. Salonic

23.  Munchen.

Pentru aceste lucrări Ministerul Afacerilor Externe a investit în perioada 2004-2007 un buget de 1.210.000 euro, iar fondurile din Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acţiuni eligibile, cum ar fi îmbunătăţirea mijloacelor de securitate a clădirilor secţiilor consulare, realizarea de intrări separate către sălile de aşteptare pentru solicitanţii de viză, echiparea ghiseelor cu sticlă securizată, protecţia clădirilor consulare şi implementarea standardelor Schengen în sălile de aşteptare pentru solicitanţii de viză.

Consulatele şi secţiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice prezentate în cadrul proiectului „Modernizarea consulatelor la standarde Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latină.

*) Harta lucrărilor de construcţii pentru PFR este reprodusă în facsimil.

Lista misiunilor diplomatice şi secţiilor consulare ce urmează să facă obiectul modernizărilor şi/sau achiziţiilor de imobile Modernizări la secţii consulare şi consulate generale în anul 2008:

Nr. crt.	Statul	Localitatea
1.	India	New Delhi
2.	Tunisia	Tunis
3.	F. Rusă	Moscova
4.	China	Beijing
5.	Egipt	Cairo
6.	Ucraina	Odessa
7.	Turcia	Izmir
8.	Bosnia-Herţegovina	Sarajevo
9.	Muntenegru	Podgoriţa
10.	Macedonia	Skopje
11.	Algeria	Alger
12.	Arabia Saudită	Riad
13.	Columbia	Bogota
14.	Venezuela	Caracas
15.	Peru	Lima
16.	SUA	New York
17.	SUA	Washington
18.	Canada	Ottawa

Achiziţii de imobile pentru secţii consulare şi consulate generale în anul 2008:

Nr. crt.	Statul	Localitatea
1.	Libia	Tripoli
2.	Maroc	Rabat
3.	Liban	Beirut
4.	Albania	Tirana
5.	Israel	Tel Aviv
6.	Pakistan	Islamabad
7.	Turcia	Istanbul
8.	F Rusă	Sankt Petersburg
9.	F Rusă	Rostov pe Don
10.	Ucraina	Cernăuţi
11.	China	Shangai
12.	Turcia	Ankara
13.	Ucraina	Kiev
14.	Serbia	Belgrad
15.	Serbia	Vârşeţ
16.	Belarus	Minsk
17.	Australia	Sydney

NOTA : Pentru imobilele achiziţionate va trebui ca ulterior să fie realizate şi dotările conform criteriilor Schengen.

Modernizări de secţii consulare şi consulate generale în anul 2009:

Nr. crt.	Statul	Localitatea
1.	Africa de Sud	Pretoria
2.	Angola	Luanda
3.	Argentina	Buenos Aires
4.	Armenia	Erevan
5.	Azerbaidjan	Baku
6.	Australia	Canberra
7.	Brazilia	Brasilia
8.	Chile	Santiago de Chile
9.	RPD Coreeană	Phenian
10.	Coreea	Seul

Nr. crt.	Statul	Localitatea
11.	Croaţia	Zagreb
12.	Cuba	Havana
13.	Emiratele Arabe Unite	Abu Dhabi
14.	Etiopia	AddisAbeba
15.	Filipine	Manila
16.	Georgia	Tbilisi
17.	Indonezia	Djakarta
18.	Iordania	Amman
19.	Irak	Bagdad
20.	Iran	Teheran
21.	Japonia	Tokyo
22.	Kazahstan	Alma-Ata
23.	Kenya	Nairobi
24.	Kuweit	Kuweit
25.	Malaysia	Kuala Lumpur
26.	Mexic	Ciudad de Mexico
27.	Nigeria	Abuja
28.	Qatar	Doha
29.	Senegal	Dakar
30.	Singapore	Singapore
31.	Siria	Damasc
32.	Sri Lanka	Colombo
33.	Sudan	Khartum
34.	Thailanda	Bangkok
35.	Turkmenistan	Ashabad
36.	Uruguay	Montevideo
37.	Uzbekistan	Taskent
38.	Vietnam	Hanoi
39.	Zimbabwe	Harare
40.	Africa de Sud	Cape Town
41.	SUA	Chicago
42.	SUA	Los Angeles
43.	Canada	Montreal
44.	Brazilia	Riode Janeiro
45.	Canada	Toronto

In conformitate cu PAS (cap. II. „Vizele. Modernizarea consulatelor"), principala ţintă la sfârşitul acestui proces este că toate misiunile diplomatice şi secţiile consulare române ar trebui să îndeplinească recomandările din Catalogul Schengen privind cele mai bune practici şi recomandări, inclusiv standardele de securitate privind emiterea vizelor, conform Instrucţiunilor consulare comune.

Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate îmbunătăţirile necesare la locaţiile curente ale secţiilor consulare, acolo unde caracteristicile clădirilor permit implementarea standardelor Schengen, şi va închiria locaţii noi pentru secţiile ce nu permit această posibilitate.

România va furniza, gradual, secţiilor consulare, echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate şi va crea pagini web, cu informaţii despre vize şi asistenţă consulară, disponibile în mai multe limbi străine.

Aceste acţiuni sunt legate de alte proiecte similare ce au beneficiat de oportunităţi de finanţare prin programe PHARE şi sunt asumate de România prin Strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen, PAS şi prin Strategia naţională. Proiectul „Modernizarea secţiilor consulare la standardele Schengen" inclus în prezentul plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România până la acest moment.

Dezvoltarea viitoare a secţiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice şi a consulatelor de carieră are drept scop aderarea României la spaţiul Schengen, programată a se realiza în anul 2011.

Rezultate:

a) consulatele române şi secţiile consulare din cadrul misiunilor diplomatice vor îndeplini cerinţele stipulate în Catalogul Schengen, precum şi recomandările privind eliberarea vizelor în conformitate cu Instrucţiunile consulare comune;

b) consulatele româneşti şi secţiile consulare din misiunile diplomatice vor fi echipate cu echipamente necesare conform standardelor de securitate.

Activităţi:

a) elaborarea unui raport centralizat care să cuprindă cerinţe din Catalogul Schengen care trebuie implementate la fiecare secţie consulară;

b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului de lucru la secţiile consulare;

c)  pregătirea documentaţiei în conformitate cu legislaţia naţională şi cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, cu art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, si Decizia Comisiei 1.417/04/IV/2007;

d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;

e) semnarea contractelor de lucrări şi pentru echipamentele de securitate;

f) execuţia lucrărilor contractului. Impact

In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale, o componentă-cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a României este o politică de vize adecvată, care ar trebui armonizată cu politica de vize a Uniunii Europene, In acest context, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să asigure o dotare adecvată, pe baza analizei de risc, a secţiilor consulare şi a secţiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate. Pe de altă parte, Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenţionează să îmbunătăţească şi să stabilească standarde comune referitoare la managementul frontierei.

Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă unde verificările în privinţa migratiei către spaţiul Schengen sunt desfăşurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile comune referitoare la vize, dreptul de azil şi verificări la frontiera externă au fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fără încălcarea ordinii şi a legii.

Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:

a) controlul documentelor la secţiile consulare şi consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor false şi falsificate;

c) controlul documentelor de aplicaţie pentru vize;

d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgenţă;

e) coordonarea internă funcţională la toate nivelurile;

f) cooperarea internaţională/bilaterală agreată, implementată prin practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale în comun, gestionarea situaţiilor de readmisie);

g)  măsuri de prevenire a migratiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare intensificată, verificări şi supraveghere.

2. Infiinţarea unui centru de instruire pentru personalul cu responsabilităţi consulare

Justificare

Inainte de numirea într-un post consular, toţi diplomaţii şi consulii români sunt pregătiţi la Direcţia Relaţii Consulare şi CNV din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu toate cerinţele consulare şi procedurile privind vizele.

La CNV, viitorii funcţionari consulari sunt pregătiţi pentru a opera sistemul visa on-line, folosit de România pentru a procesa cererile de vize, a emite vizele după obţinerea aprobării şi a tipări documentele temporare de călătorie pentru cetăţenii români care şi-au pierdut paşapoartele.

România intenţionează să creeze Centrul de pregătire consulară în conformitate cu toate recomandările Schengen incluzând proceduri aferente asistenţei consulare a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor Uniunii Europene. In stabilirea acestei unităţi, Ministerul Afacerilor Externe asigură o mai bună pregătire a funcţionarilor săi consulari, înainte de a fi numiţi la o secţie consulară română din lume.

Activităţile Centrului de pregătire consulară vor include:

a) pregătirea formatorilor în domeniul aplicării Instrucţiunilor comune consulare (ICC);

b)  alinierea instrucţiunilor naţionale de vize în conformitate cu ICC;

c)  instruire în domeniul Sistemului de management pentru vize;

d) pregătirea manualelor de instruire;

e)  proceduri-standard pentru evaluarea aplicării vizelor în conformitate cu cerinţele Schengen şi a condiţiilor de acordare a vizelor, precum:

(i) documentaţie necesară;

(ii) asigurare de călătorie;

(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea documentelor, folosind echipament de depistare a falsului tip RETRO-CHECK şi SECURITECH;

(iv) proceduri de notificare pentru respingere;

(v) proceduri de distrugere a colantului de viză;

(vi) reguli de acces în Sistemul naţional pentru vize şi în bazele de date SIS.

Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată regulat, iar funcţionarii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi chemaţi anual, pentru menţinerea la curent cu noutăţile în domeniu, în special cei aflaţi la post în zone cu risc ridicat de migraţie.

Beneficiarii Centrului de pregătire consulară vor fi toţi diplomaţii cu atribuţii consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, în total 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul relevant din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări pe probleme specifice legate de emiterea de vize, precum şi personalul din cadrul CNV.

Rezultate:

a)  înfiinţarea unui centru de pregătire consulară după modelul secţiei consulare, dotat cu toate echipamentele necesare pentru activitatea consulară, pentru familiarizarea cu practica utilizată în activitatea consulară de către viitoarele birouri consulare;

b) pregătire consulară la cerinţele recomandărilor Schengen;

c) crearea unui corp consular profesionist pentru a asigura cooperarea la standardele Uniunii Europene, ca factor de extremă importanţă în evaluarea ameninţării imigraţiei ilegale.

Activităţi:

a) elaborarea unui raport centralizat cu cerinţe din Catalogul Schengen care trebuie implementate la Centrul de pregătire consulară;

b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului de lucru la Centrul de pregătire consulară;

c) pregătirea documentaţiei în conformitate cu legislaţia naţională şi cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, şi Decizia Comisiei 1.417/04/1 V/2007;

d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;

e) semnarea contractelor de lucrări;

f) execuţia lucrărilor contractului.

Impact

Instruirea personalului consular va asigura că verificările în privinţa imigraţiei în spaţiul Schengen sunt efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele, dreptul de azil, iar verificările la frontiera externă conform ICC.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:

a)   controlul documentelor, efectuat în cadrul secţiilor consulare şi al consulatelor de carieră;

b) detectarea documentelor false şi falsificate;

c) controlul documentelor în vederea aplicării vizelor;

d)  conceptul clar de instruire (de bază şi ulterior) este necesar pentru asigurarea abilităţilor operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbii etc;

e) cooperare internaţională/bilaterală agreată, implementată în practică la locaţie (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie);

f)  măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea căutării, prin verificări şi supraveghere.

Localizarea*) Centrului de pregătire consulară

*) Reprodusă în facsimil.

Obiectivul nr. 2: Imbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces al datelor

A. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei

1. Extinderea implementării SINS la nivel naţional

Justificare

După aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, România a intrat într-o nouă fază, care presupune pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în vederea aderării la spaţiul Schengen.

România a iniţiat o pregătire sistematică pentru a adera la spaţiul Schengen în paralel cu desfăşurarea activităţilor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Incepând cu luna ianuarie 2007, eforturile au fost accelerate şi axate pe îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a deveni stat membru Schengen.

Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea ulterioară a capacităţii operaţionale a MIRA de a implementa acquis-ul Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completă şi operaţionalizarea SINS compatibil cu SIS II. Indeplinirea acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la frontierele externe şi a securităţii interne şi va asigura, de asemenea, un schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi Sistemul central SIS, care implică o combatere eficientă a crimei organizate transfrontaliere, a terorismului, traficului cu maşini furate, cu droguri şi armament, a migraţiei ilegale şi reducerea riscului de emitere a vizelor pentru cetăţenii care au restricţii de a intra pe teritoriul statului nostru.

La data aderării României la spaţiul Schengen, SINS va furniza date către Sistemul de informaţii Schengen, în conformitate cu cerinţele Schengen. SINS va conţine atât semnalările de interes Schengen emise de către autorităţile române, care vor alimenta C.SIS II, cât şi semnalările de interes non-Schengen (de interes naţional). Acest sistem va fi disponibil tuturor autorităţilor competente în vederea consultării şi/sau actualizării SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de prevederile Convenţiei Schengen.

Extinderea implementării SINS la nivel naţional va realiza următorul obiectiv: extinderea funcţionalităţilor aplicaţiei software de la nivelul central al SINS către autorităţile cu drept de consultare a datelor din SINS şi asigurarea conectării cu acestea, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005.

In privinţa concluziilor şi recomandărilor experţilor statelor membre ale Uniunii Europene, autorităţile române au luat următoarele măsuri:

- fondurile necesare pentru obţinerea serviciilor publice de consultanţă IT & C pentru implementarea şi auditarea SINS au fost alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu planul de implementare a SINS. Anunţul de licitaţie a fost elaborat şi lansat în vederea cumpărării serviciilor de consultanţă pentru implementarea SINS. Serviciile de consultanţă vor avea următoarele rezultate:

a) studiul de fezabilitate;

b) proiectul tehnic;

c) caietul de sarcini;

d) auditarea implementării sistemului.

Procedura de achiziţie publică a contractului va fi finalizată în primul semestru al anului 2008;

- în concordanţă cu PAS 2007 se vor realiza următoarele acţiuni în scopul îndeplinirii tuturor condiţiilor de preaderare la acquis-ul Schengen:

- implementarea fazei-pilot a SINS, compatibil cu SIS II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 - Sistemul naţional IT de semnalări, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a implementa faza-pilot a SINS pentru sistemul central şi pentru autorităţile care efectuează furnizare şi consultare de date. Proiectul va avea următoarele etape:

a)  anunţul de licitaţie pentru contractul de implementare a SINS;

b) semnarea contractului;

c) livrarea echipamentelor;

d) asigurarea conexiunilor.

Implementarea proiectului „Extindere a implementării Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional" se va baza pe caietul de sarcini elaborat pe parcursul contractului serviciilor de consultanţă.

Rezultate

Scopul proiectului este de a realiza extinderea implementării SINS la nivel naţional, compatibil şi capabil de a se conecta la SIS II, pentru toate autorităţile competente cu drepturi de consultare a datelor din SINS.

Rezultatele proiectului vor fi (contractele urmează a fi încheiate):

a) extinderea prototipului SINS la nivel naţional;

b) realizarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS;

c) realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica funcţionarea infrastructurii şi a software-ului de aplicaţie, prin simularea condiţiilor reale de funcţionare a sistemului final;

d)  pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS;

e) construirea clădirii (pavilion central) dedicate SINS.

f) realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea clădirii SINS şi a amplasamentului acesteia;

g) managementul de proiect.

Rezultatele exacte ale acestui proiect vor fi definite după finalizarea serviciului de consultanţă finanţat de la bugetul naţional.

Activităţi

Inainte de începerea proiectului, următoarele etape vor fi deja realizate:

a) licitaţia;

b) semnarea contractului;

c)  caietul de sarcini şi proiectul tehnic vor fi elaborate de către compania care va câştiga contractul pentru serviciile de consultanţă privind proiectarea şi auditarea implementării SINS;

d) livrarea echipamentelor.

Pentru extinderea prototipului SINS la nivel naţional vor fi desfăşurate următoarele activităţi:

a) realizarea software-ului de aplicaţie pentru SINS, care să asigure funcţionalităţile operaţionale şi administrative, precum şi de securitate informatică, în conformitate cu standardele şi practicile sistemelor similare din spaţiul Schengen;

b)  realizarea interfeţelor SINS cu utilizatorii finali, pentru a permite introducerea, procesarea şi consultarea datelor, în conformitate cu drepturile de acces definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005;

c) adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii întregului sistem la nivelul stocării şi manipulării datelor, a transmisiei acestora, a accesului la aplicaţie şi la echipamente pentru toţi utilizatorii cu drepturi de consultare;

d)  testarea software-ului de aplicaţie, a funcţionalităţilor sistemului şi acceptanţa finală.

Pentru realizarea copiilor tehnice ale SINS vor fi desfăşurate următoarele activităţi:

a) realizarea celor două copii tehnice ale bazei de date SINS, care vor fi utilizate pentru consultarea datelor de către autorităţile competente.

b)   achiziţiile necesare pentru realizarea infrastructurii (tehnică de calcul, echipamente de comunicaţie, sisteme de prevenire a accesului neautorizat, sisteme de prevenire a incendiilor, birotică, telecomunicaţii etc).

c)   din punct de vedere funcţional trebuie realizată sincronizarea copiilor tehnice cu baza de date centrală SINS.

Pentru realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica funcţionarea infrastructurii şi a software-ului de aplicaţie, prin simularea condiţiilor reale de funcţionare a sistemului final, vor fi desfăşurate următoarele activităţi:

- dotarea cu echipamente care să aibă caracteristici tehnice similare cu cele ale echipamentelor sistemului final, dezvoltarea unor baze de date de test şi elaborarea unor reguli şi proceduri de testare.

Pentru pregătirea personalului tehnic care asigură exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS, vor fi desfăşurate următoarele activităţi:

- cursuri de pregătire pentru cadrele MIRA care au sarcini în exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea sistemului. Pregătirea poate lua forma unor cursuri, seminarii, grupuri de lucru, workshopuri sau schimburi de experienţă cu alte state membre Schengen.

Pentru construirea clădirii destinate SINS vor fi întreprinse următoarele activităţi:

a) elaborarea proiectului clădirii;

b) construirea clădirii SINS;

c) dezvoltarea infrastructurii de reţea Gigabit Ethernet;

d) dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi instalarea centralei telefonice;

e)  implementarea adecvată a reţelei electrice şi UPS a clădirii;

f)  asigurarea prizelor şi circuitelor de iluminare electrică în interiorul şi exteriorul clădirii;

g)   dezvoltarea infrastructurii pentru instalaţia de aer condiţionat, centrală termică şi sistemul de ventilaţie al clădirii.

Pentru dezvoltarea utilităţilor clădirii şi îmbunătăţirilor clădirii şi locaţiei, vor fi întreprinse următoarele activităţi:

a) racordare la reţeaua metropolitană de comunicaţii;

b) dezvoltarea sistemului de supraveghere video în interiorul şi exteriorul clădirii;

c) achiziţia echipamentelor necesare pentru instalaţia de aer condiţionat, centrala termică şi instalaţia de ventilaţie a clădirii;

d)   asigurarea sistemului de protecţie antiincendiu şi paratrăsnet a clădirii;

e) dezvoltarea sistemului antifurt şi punctului de control al accesului în clădire;

f) achiziţia echipamentului necesar pentru instalaţiile de gaz, apă şi canalizare ale clădirii şi conectarea la reţelele publice;

g) dezvoltarea sistemului radio-TV;

h) construcţia gardului clădirii, drumurilor de acces şi zonei de parcare pentru personal;

i) achiziţia echipamentului de birou (mobilier, echipament tehnic) şi lifturi.

Management de proiect:

a) identificarea obiectivelor;

b) elaborarea documentaţiei de programare;

c) elaborarea documentaţiei pentru anunţul de licitaţie;

d) audit al implementării sistemului;

e) elaborarea rapoartelor de progres.

Impact

Realizarea proiectului va avea un impact foarte important la frontiera externă prin atingerea următoarelor rezultate:

a) controlul şi supravegherea în PTF externe vor fi consolidate în continuare. Timpul de control al documentelor la trecerea frontierei va fi redus;

b) va creşte eficienţa activităţilor de supraveghere la frontierele externe;

c) situaţia privind infrastructura, facilităţile adecvate şi echipamentul necesar pentru efectuarea controalelor la frontieră va fi îmbunătăţită;

d) bazele de date vor fi armonizate şi pregătite să comunice atât între ele, cât şi pe plan internaţional, prin VIS şi SIS;

e) îmbunătăţirea activităţilor de cooperare şi a mecanismelor în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere, traficului cu vehicule furate, droguri şi armament şi migraţiei ilegale;

f) scăderea riscului de a elibera vize pentru cetăţenii care au restricţii de a intra pe teritoriul statului român.

Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:

a) detectarea documentelor false şi falsificate;

b) controlul documentelor referitoare la cererea de viză;

c)  schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţie adecvate, punctele de contact locale, proceduri de urgenţă;

d)  schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare, procurorii);

e) echipamentul de comunicaţie compatibil;

f) măsurile pentru a preveni imigraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în interiorul teritoriului prin căutări aprofundate, controale şi supraveghere.

Localizarea*) instituţiilor centrale şi locale guvernamentale cu acces la SINS

*) Reprodusă în facsimil.

2. Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MIRA, corelat cu definitivarea implementării platformei unice TETRA

Justificare

In contextul măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea căutărilor, controalelor şi supravegherii pe teritoriul naţional, obiectivul strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilă a Sistemului Informatic Schengen II (SIS II).

Scopul proiectului este achiziţia de terminale radio TETRA pentru structurile MIRA. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura TETRA implementată pentru componenta mobilă a SIS II.

Platforma Radio Mobilă (PMR) TETRA reprezintă componenta mobilă a MIRA- Reţeaua de comunicaţii integrată date-voce ce permite rularea aplicaţiilor informatice (inclusiv aplicaţii specifice Schengen) chiar şi în mediul mobil. In conformitate cu PAS 2007, extinderea platformei TETRA pentru acoperire naţională este un obiectiv important pentru România. Termenul-limită pentru acest obiectiv este asumat pentru anul 2009.

In final, platforma TETRA va asigura o gamă largă de servicii, aplicaţii informatice şi funcţii de sistem specifice PMR.

Proiectul propus capitalizează investiţiile (făcute de Guvernul român şi Uniunea Europeană) pentru implementarea standardelor ETSI (Institutul European de Standarde în Telecomunicaţii), tehnologia TETRA în România. Conceptul nostru constă în faptul că o singură platformă guvernamentală TETRA (ce constă în infrastructură TETRA + terminale radio TETRA) trebuie să constituie baza pentru:

a) componenta mobilă a Sistemului de Securitate al Frontierei Române;

b) componenta mobilă a SIS II.

Scopul proiectului propus este de a furniza structurilor din cadrul MIRA terminale radio TETRA, în contextul în care programul existent implementează platforma TETRA la nivel naţional [inclusiv programul pentru subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MIRA şi Compania Europeană de Apărare Aeronautica şi Spaţială (EADS)].

Una dintre principalele componente ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este subsistemul TETRA (comunicaţii digitale radio mobile); subsistemul (denumit în continuare TETRA-SISF) cuprinde două componente:

a) subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între MIRA-EADS (acoperă 18 judeţe de frontieră), denumit în continuare TETRA-EADS;

b) subsistemul TETRA implementat prin programul de finanţare al Uniunii Europene-PHARE RO 2004/016- 772.03.04. 02. B2 (acoperă celelalte 3 judeţe de frontieră: Galaţi, Vaslui, Iaşi), denumit în continuare TETRA-PHARE.

EADS are obligaţia contractuală de a furniza în cadrul subsistemului TETRA-EADS interfaţa intersistemului TETRA ETSI (ISI) şi, în calitate de sistem integrator, de a implementa ISI pe baza integrării TETRA-EADS- TETRA-PHARE. (cu alte cuvinte, interoperabilitatea între cele două componente).

Subliniem faptul că TETRA-SISF este o parte a platformei naţionale TETRA, realizată pentru instituţiile guvernamentale; platforma naţională TETRA se implementează prin eforturile mai multor instituţii din România, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Unul din cele mai importante instrumente de decizie pentru implementarea platformei naţionale TETRA este acquis-ul Schengen referitor la telecomunicaţii şi art. 44 alin. (2) lit. d) din Convenţia Schengen, aşa cum sunt clarificate şi detaliate în Catalogul Schengen vol. IV secţiunea 11(2).

Platforma naţională TETRA este bazată pe două principii:

a)  evitarea suprapunerilor legate de investiţii (indiferent de sursa de finanţare);

b) interoperabilitatea dintre componente.

In ceea ce priveşte implementarea sistemului TETRA, ca urmare a contractului încheiat cu firma EADS, suntem în măsură să prezentăm următoarele informaţii:

a) în prima fază (aflată în derulare) a contractului încheiat între MIRA-EADS, subsistemul TETRA-EADS este implementat în 4 judeţe de frontieră: Tulcea, Brăila, Botoşani, Suceava şi acoperă nevoile pentru terminalele TETRAdin structurile MIRA. In consecinţă, nu este prevăzut ca terminalele TETRA din aceste 4 judeţe să fie furnizate prin Facilitatea Schengen;

b)  în următoarea fază a contractului încheiat între MIRA-EADS subsistemul TETRA-EADS este implementat în restul judeţelor de frontieră, dar acoperă numai într-o proporţie rezonabilă nevoile PFR (ţinând cont că cerinţele utilizatorilor pentru terminale au fost definite în anul 2005 şi, în acelaşi timp, PFR a suplimentat personalul) şi limitativ nevoile celorlalte structuri ale MIRA (pentru cooperarea cu PFR în acţiuni comune). In consecinţă, terminalele TETRA prevăzute a fi furnizate prin Facilitatea Schengen în aceste 14 judeţe de frontieră completează terminalele furnizate prin EADS, astfel capitalizând investiţiile făcute de Guvernul României în infrastructura TETRA.

Una dintre principalele cauze ale renegocierii contractului încheiat între MIRA-EADS este evitarea suprapunerilor investiţiilor între contract şi programele de finanţare ale Uniunii Europene.

Rezultate

Achiziţia de echipamente include:

a) terminale portabile TETRA;

b)  terminale mobile TETRA, care urmează a fi instalate pe vehicule cu motor;

c)  terminale fixe TETRA, care urmează a fi instalate în locaţiile fixe;

d) accesorii pentru terminalele TETRA;

e) terminale pentru date (ETD- Echipament pentru terminalul de date);

f)  echipamente pentru extinderea acoperirii radio (MOD - Mod de operare direct).

Pe durata implementării acestui proiect se are în vedere încheierea a 4 contracte, după cum urmează:

a) achiziţionarea de terminale TETRA pentru structurile MIRA (structuri centrale şi subordonate): terminale portabile, mobile şi fixe în Bucureşti, parţial pentru IGPF în judeţul Constanţa, terminale mobile şi fixe pentru judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa;

b)  achiziţionarea de terminale TETRA fixe şi mobile pentru structurile MIRA situate în următoarele judeţe: Argeş, Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Cluj, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Vâlcea şi Vrancea. Procurarea de componente hardware şi software pentru extensia aplicaţiei „Locaţia automată a vehiculelor";

c)   achiziţionarea de terminale portabile TETRA pentru structurile MIRA situate în următoarele judeţe: Argeş, Alba, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Cluj, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Vâlcea şi Vrancea. De asemenea, va fi completată cantitatea de terminale TETRA procurată prin Programul PHARE 2004/016- 772.03.04./02.B2, pentru îmbunătăţirea nivelului de înzestrare a structurilor MIRA în judeţele Iaşi, Vaslui şi Galaţi;

d) achiziţionarea de terminale TETRA pentru structurile MIRA în judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Timiş şi Teleorman;

e) perioada de implementare a proiectului este planificată a începe în prima jumătate a anului 2008 şi va dura până în a doua jumătate a anului 2010.

Activităţi

In fiecare dintre cele 4 contracte sunt prevăzute cele mai importante activităţi, după cum urmează:

a) elaborarea documentaţiei de licitaţie;

b) lansarea cererii de ofertă;

c) evaluarea ofertelor;

d) desemnarea câştigătorului şi semnarea contractului;

e) derularea contractului;

f) livrarea terminalelor radio;

g) instalarea terminalelor radio fixe şi mobile;

h) finalizarea contractului: acceptanţă şi plată.

Impact

Securitatea frontierei statului român este asigurată de către PFR, în strânsă cooperare cu multe alte structuri ale MIRAşi cu alte instituţii române.

România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, ia măsuri pentru prevenirea migraţiei ilegale, precum şi împotriva infracţionalităţii transfrontaliere. In interiorul teritoriului statelor Schengen aceste acţiuni sunt derulate prin măsuri evoluate de căutare, verificare şi supraveghere.

Proiectul propus îmbunătăţeşte capacitatea comunicaţiilor mobile de voce (asigurând în aceIaşi timp criptarea) pentru structurile operative ale MIRA în interiorul teritoriului naţional (al patrulea filtru din cadrul Sistemului de Securitate al Frontierei) şi adaugă posibilitatea comunicaţiilor mobile de date (de exemplu, verificarea cu mijloace mobile a documentelor etc).

Localizarea*) terminalelor TETRA

*) Reprodusă în facsimil.

3. Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA

Justificare

Obiectivul acestui proiect este de a răspunde următoarelor exigenţe:

a)  necesitatea identificării celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte subsistemele de control la frontieră care vor asigura o modalitate sigură de verificare şi confruntare a datelor personale din documentele de călătorie cu datele stocate în bazele de date centrale;

b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în sistemele informatice ale MIRA, datele clasificate şi, de asemenea, protecţia datelor personale.

Scopul este determinat de faptul că implementarea acestei soluţii la nivelul MIRA va îmbunătăţi confidenţialitatea, siguranţa şi nivelul de încredere al datelor schimbate între instituţiile MIRA (şi între utilizatori) în concordanţă cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul la frontiere).

Proiectul vizează în principal următoarele:

a) întărirea controlului la frontiere (în special în PTF) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt nivel de securizare;

b)  creşterea eficienţei pentru supraveghere şi control la frontierele externe;

c) creşterea securizării datelor schimbate între autorităţile de la frontieră (şi/sau structurile MIRA).

Implementarea acestui proiect reprezintă prima (şi principala) fază pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la sistemele realizate din fondurile aferente Facilităţii Schengen.

In acest moment, nivelul de securizare de acest fel nu este în concordanţă cu SIS şi cu cerinţele la nivel naţional pentru manipularea datelor personale ori de altă natură.

Parametrii ce urmează a fi optimizaţi:

a) identificarea documentelor falsificate şi contrafăcute;

b) verificarea documentelor de solicitare a vizei;

c)  schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgenţă;

d)  funcţionarea procesului de coordonare internă la toate nivelurile;

e) echipamentul de comunicaţii compatibil;

f)  măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea măsurilor de căutare, control şi supraveghere;

g)  schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de urgenţă, echipamentul compatibil de comunicaţii.

Rezultate

Rezultatele garantate ale acestui proiect sunt:

a)  accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicaţii şi/sau baze de date relevante;

b)  un instrument sigur de schimb de date între autorităţile competente de la frontierele externe;

c) reducerea timpului de control al documentelor la punctele PTF;

d)   dezvoltarea securizării controlului de documente şi detectarea eficientă a persoanelor care au făcut fapte care constituie obiectul unor restricţii la PTF;

e)  crearea posibilităţii întocmirii unor rapoarte complete şi eficiente ale personalului de la PTF prin accesul la informaţii furnizate de alte surse;

f) dezvoltarea unor condiţii preliminare pentru interconectarea cu sisteme informatice similare, europene şi internaţionale.

Pe parcursul implementării acestui proiect se preconizează încheierea a 3 contracte, după cum urmează:

a)  consultanţă şi servicii de asistenţă tehnică (contract de service). Pe parcursul executării contractului de service vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, caietul de sarcini şi va fi asigurată evaluarea licitaţiei şi faza de implementare;

b) extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA - faza de implementare, asistenţa tehnică pentru toate fazele proiectului;

c) suportul logistic pentru managementul de proiect, care va include achiziţionarea echipamentului necesar pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului.

Activităţi:

a) contractare de consultanţă şi servicii de asistenţă tehnică:

(i) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi agrupului de  lucru din  partea  beneficiarului şi  a consultantului;

(ii) evaluarea  sistemelor existente şi viitoare, care necesită implementarea PKI;

(iii) faza de documentare/pregătire pentru personalul dinpartea beneficiarului;

(iv) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere ce necesită a fi avizată/modificată de beneficiar);

(v) realizarea studiului de fezabilitate şi a soluţiei optime de implementare a PKI;

(vi) realizarea documentaţiei tehnice şi de licitaţie pentru contractarea fazei de implementare;

b) faza de contractare şi implementare a PKI:

(i) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului;

(ii) evaluarea sistemelor existente şi viitoare  care necesită implementarea PKI;

(iii) implementarea unui sistem pilot PKI (pentru un număr limitat de utilizatori/aplicaţii);

(iv) implementarea PKI la nivel central;

(v) implementarea PKI la nivel local;

(vi) faza finală de implementare PKI şi de acceptanţă.

Impact

Implementarea sistemului va asigura:

a) mediu securizat pentru interogarea datelor de către personalul PFR;

b) instrument pentru schimbul de date securizat dintre autorităţile cu atribuţii la frontiera externă;

c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea frontierei;

d) sistem cu grad ridicat de securitate pentru controlul documentelor şi identificarea eficientă a persoanelor date în consemn la frontieră;

e) posibilităţi crescute pentru raportarea completă şi eficientă, prin acces la informaţii din alte surse, de către personalul din PTF;

f) stabilirea condiţiilor de bază pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european şi internaţional.

Localizarea*) infrastructurii cu PKI pentru sistemele IT

*) Reprodusă în facsimil.

4. Realizarea extinderii RCVD a MIRA pentru asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA care concură la constituirea mediului informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne, precum şi pentru SIS

Justificare

Obiectivul proiectului este în concordanţă cu Convenţia Schengen, titlul 4, cu privire la SIS. Realizarea acestui proiect este o condiţie pentru finalizarea pregătirilor tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiţii la baza de date SINS şi apoi la componenta naţională a SIS. Astfel, proiectul are o contribuţie semnificativă în aplicarea acquis-ului Schengen şi întărirea controlului la frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuţii în domeniul Schengen la baza de date SINS.

In aceIaşi timp, implementarea acestui proiect reprezintă şi o recomandare a experţilor Comisiei Europene, exprimată în Raportul misiunii „peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în perioada 6-10 februarie 2006. Reţeaua RCVD a MIRA este foarte extinsă şi conectează toate structurile, asigurând infrastructura de comunicaţii pentru cooperarea structurilor MIRA, inclusiv cele cu atribuţii în domeniul Schengen, precum şi securizarea frontierei externe a Uniunii Europene.

Rezultate

Implementarea acestui proiect are ca rezultat finalizarea pregătirilor tehnice pentru asigurarea accesului în condiţii bune la SINS, apoi la componenta naţională a SIS pentru structurile cu atribuţii în domeniul Schengen.

Rezultatul proiectului este extinderea RCVD la nivelul municipiilor, oraşelor şi satelor de pe teritoriul României pentru asigurarea suportului de comunicaţii la nivelul de acces necesar structurilor MIRA care participă la crearea mediului informatic în cooperarea europeană pe segmentul afaceri interne.

In timpul implementării acestui proiect este prevăzută încheierea a 7 contracte, după cum urmează:

a) dezvoltarea RCVD pentru municipii, altele decât reşedinţă de judeţ;

b) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu mai mult de 20.000 de locuitori;

c)  dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de locuitori;

d)  dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia cuprinsă între 10.000 şi 15.000 de locuitori;

e) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia mai mică de 10.000 de locuitori;

f) dezvoltarea RCVD pentru comune;

g) contracte de servicii de management al proiectului ce va conţine: elaborarea documentelor de licitaţie, planificarea activităţilor din proiect, controlul implementării, evaluarea rezultatelor, elaborarea rapoartelor de progres şi finale.

Durata de executare a proiectului este planificată să dureze între primul trimestru al anului 2008 si ultimul trimestru al anului 2009.

Activităţi

Finalizarea extinderii RCVD va fi implementată în următoarea ordine:

a) pentru municipii, altele decât reşedinţele de judeţ;

b) pentru oraşe cu peste 20.000 de locuitori;

c) pentru oraşe cu 15.000-20.000 de locuitori;

d) pentru oraşe cu 10.000-15.000 de locuitori;

e) pentru oraşe sub 10.000 de locuitori;

f) pentru comune.

Activităţile acestor contracte sunt:

a) întocmirea caietului de sarcini;

b) semnarea contractului;

c) livrarea echipamentelor;

d) configurarea echipamentelor;

e) instalarea echipamentelor în locaţii;

f) cursuri de pregătire;

g) servicii de telecomunicaţii;

h) acceptanţa finală.

Activităţile pentru managementul proiectului sunt:

a) identificarea obiectivelor;

b) asigurarea resurselor umane;

c) elaborarea documentaţiei privind planificarea;

d) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini;

e) audit privind implementarea sistemului;

f) elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea proiectului.

Impact

Proiectul uşurează transferul informaţiilor operative on-line pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.

Parametrii ce vor fi amelioraţi:

a) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;

b) funcţionarea coordonării interne la toate nivelurile;

c) echipamente de comunicaţii compatibile.

Implementarea proiectului va fi desfăşurată împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (pe baza infrastructurii complementare dezvoltate prin proiectul „Extindere şi consolidare a infrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de informaţii necesar instituţiilor publice la nivelul structurilor teritoriale").

Localizarea*) infrastructurii sistemului de comunicaţii

*) Reprodusă în facsimil.

5. Centrul multifuncţional de pregătire Schengen

Justificare

Obiectivul general al acestui proiect este oferirea unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct în implementarea aquis-ului Schengen şi în activităţi conexe. In plus, se doreşte facilitarea implementării componentelor acquis-ului   Schengen,  legislaţiei  specifice  în   acest domeniu   şi procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.

Scopul proiectului este:

a) pregătirea personalului managerial din structurile operative MIRA în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice  de  cooperare  aferente  componentelor acquis Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii internaţionale implicate;

b)  asigurarea pregătirii de specialitate a personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa SIS şi SINS;

c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului din diferite structuri MIRA implicate în procesul de aderare, precum şi cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen.

Rezultate

a) Personalul pregătit va fi capabil să:

(i) administreze şi să menţină sistemele informatice;

(ii) detecteze străinii cu şedere ilegală şi potenţialii imigranţi către statele membre;

(iii) îmbunătăţească detectarea  străinilor care  comit ilegalităţi pe teritoriul României sau care au comis infracţiuni pe teritoriul statelor membre;

(iv) ia măsurile necesare pentru a aplica măsurile de repatriere necesare, pentru străinii care nu au drepturi de şedere pe teritoriul ţării noastre (inclusiv solicitanţii de azil respinşi);

(v) stabilească o bază de date,  necesară pentru a redacta statistici, studii etc;

(vi) continue restructurarea instituţiilor cu competenţe în domeniul migraţiei.

b)  Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va facilita restructurarea instituţiilor cu competenţe în domeniul migraţiei şi politicii de vize, în vederea alinierii cu standardele şi practicile Uniunii Europene, printr-o cooperare sporită.

c) Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va deveni o instituţie regională şi europeană importantă din punctul de vedere al cooperării în domeniul Schengen.

3 contracte urmează să fie încheiate în timpul implementării acestui proiect:

a) consultanţă şi service pentru asistenţă tehnică;

b) reabilitarea centrului şi echipamentelor, bunurilor şi serviciilor;

c) asistenţă logistică pentru managementului proiectului.

Durata de executare a proiectului este planificată să dureze între trimestrul I 2008 - trimestrul III 2009.

Activităţi:

a) contractarea serviciilor de consultanţă şi asistenţă tehnică:

(i) evaluarea centrului existent (cu cele două locaţii: liceele MIRA din Ploieşti şi Buzău). Transformarea acestuia  în   centru  de   pregătire   multifuncţional. Stabilirea necesarului de lucrări de amenajare/ reabilitare.  Dimensionarea volumului de dotări.  Dimensionarea necesarului de cursuri de pregătire a instructorilor deja angajaţi şi a sistemelor de pregătire tip e-Learning;

(ii) realizarea studiului de fezabilitate şi a soluţiei tehnice optime;

(iii) realizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei de atribuire aferente fazei de implementare;

b) contractarea implementării:

(i) reabilitarea şi modernizarea centrului, achiziţia de echipamente,   asigurarea   conexiunilor  necesare, elaborarea aplicaţiilor software;

(ii) testarea aplicaţiei şi a funcţionalităţii sistemului;

(iii) asigurarea formatorilor;

(iv) elaborarea programei de pregătire, a cursurilor în conformitate cu necesităţile de pregătire identificate în colaborare cu structurile beneficiare; (v) implementarea şi derularea programelor de pregătire.

Impact

Pregătirea personalului cu responsabilităţi în:

a)  exploatarea sistemelor informatice Schengen, pentru detectarea falsurilor şi prevenirea emigraţiei ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigraţiei ilegale;

b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului de droguri şi spălării de bani, lupta împotriva traficului de persoane;

c) implementarea unei strategii anticorupţie;

d)  cunoaşterea prevederilor de lucru/exploatare în reţelele de comunicaţii de date din spaţiul Schengen.

In cadrul formării iniţiale se va asigura pregătirea de specialitate, în principal, a personalului destinat să îşi desfăşoare nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituţiilor/structurilor cu responsabilităţi Schengen.

Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:

a) detectarea documentelor false şi falsificate;

b)  controale ale documentelor necesare pentru cererile de viză;

c) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţie, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;

d) stabilirea unui concept clar de pregătire, necesar pentru acoperirea abilităţilor operative, cunoştinţelor legislative, limbilor străine etc;

e) echipament compatibil de comunicaţii.

Localizarea*) centrului multifuncţional de instruire

*) Reprodusă în facsimil.

Inspectoratul General al Poliţiei Române Intărirea capacităţii sistemului informatic al Poliţiei Române necesar implementării SIS II

Justificare

Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creşterea capacităţii de control prin intermediul sporirii capacităţii de a oferi date şi accesul la baza de date.

Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT al Poliţiei Române, necesar pentru implementarea SIS II, în vederea sporirii capacităţii de a combate fenomenul criminalităţii la frontiera externă, respectând standardele SIS II.

Situaţia actuală a Sistemului informatic al Poliţiei Române se prezintă astfel:

Comunicaţii:

Infrastructura de comunicaţii se bazează pe RCVD a MIRA, aceasta ajungând până la nivelul IJP, iar în 26 de judeţe până la nivelul poliţiilor municipale din reşedinţele de judeţ.

Hardware:

In momentul de faţă, la nivelul Poliţiei Române sunt aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai există câte un server la fiecare IJP, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române (I.G.P.R.) există o fermă de servere (DB Server, File Server, Web Server, Exchange Server, Application Server etc.)

Software:

Din punctul de vedere al aplicaţiilor, la momentul actual sunt date în producţie aplicaţiile: „Evidenţa persoanelor urmărite" şi „Evidenţa autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicaţii web, client server, dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio. NET, cu baze de date Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice staţie care este legată la RCVD. Aplicaţia „Evidenţa obiectelor furate" se află în reproiectare, pentru a fi portată pe aceleaşi tehnologii ca şi celelalte două.

Pregătire:

La nivelul Poliţiei Române a fost implementată platforma de învăţământ la distanţă e-learning. Sistemul e-learning poate fi accesat de pe orice staţie conectată la reţea. Pregătirea cadrelor se face în continuare şi în sistemul clasic de învăţământ, în centrele şi şcolile specializate.

Măsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor stabilite:

a)  construcţia instituţională şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate - precizările referitoare la implementarea SIS;

b)  pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în acest demers va putea fi îndeplinită de Poliţia Română prin implementarea proiectelor propuse.

De asemenea, în cadrul Convenţiei Schengen titlul IV „Sistemul de Informaţii Schengen", la cap. 1 este prevăzută Crearea SIS, iar la cap. 2, funcţionarea şi utilizarea SIS.

Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite următoarele sarcini cumulative:

a) modernizarea hardware-lui şi software-lui (software-lui managementului de bază şi de sistem) sistemului IT al Poliţiei Române pentru accesul beneficiarilor operatori la actualizarea/ consultarea datelor SINS şi în perspectiva datelor NSIS care vor prevedea:

(i) dotarea  cu  echipamentul   IT necesar aplicaţiilor utilizatorilor finali să acceseze datele SIS II;

(ii) suplimentarea echipamentului IT necesar Registrului naţional al armelor, care va permite efectuarea schimbului de informaţii, în conformitate cu art. 91 al Convenţiei Schengen;

(iii) dotarea cu servere şi software necesare formării unei esenţe arhitecturale a sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS;

(iv) implementarea unui sistem  care va  permite managementul logistic, managementul infrastructurii şi al beneficiarilor în vederea securizării accesului la datele SINS;

b)  realizarea subsistemului privind managementul stocării datelor furnizate de Poliţia Română în vederea compatibilizării cu SINS şi în viitor cu NSIS, ceea ce va permite implementarea principiilor referitoare la asigurarea utilităţii şi accesului beneficiarilor la datele respective timp de 24h/7zile. Acest lucru implică:

(i) dezvoltarea capacităţii de a stoca şi de a recupera datele furnizate de Poliţia Română în SIS, precum şi implementarea soluţiilor moderne pentru salvarea şi redarea acestora prin intermediul creării unui centru de date;

(ii) sistem software pentru managementul stocării datelor şi integrarea acestuia în cadrul unui portal;

c) proiectarea subsistemului pentru modernizarea aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilitatea acestora cu SINS şi SIS II, precum şi accesul la date/aplicaţii prin intermediul unui portal unic şi securizat (gateway-type point) va permite alinierea datelor şi aplicaţiilor Poliţiei Române la cerinţele SIS, precum şi accesul naţional şi aplicaţiile SIS de către utilizatorii finali prin intermediul unei interfeţe/în conformitate cu cerinţele stipulate de SIS.

Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învăţământ la distanţă e-learning din cadrul Poliţiei Române va transforma actuala platformă într-un instrument de pregătire a utilizatorilor operativi care au acces la baza de date SINS.

Atât echipamentele hard, cât şi cele soft vor fi integrate în SISPOL - Sistemul Sectorial de Informaţii al Poliţiei Române.

Rezultate

Sarcina 1:

Modernizarea echipamentelor IT si a software-ului de bază prin achiziţionarea de echipamente IT, cum ar fi servere, staţii de lucru, imprimante, multifuncţionale, licenţe software de bază pentru aplicaţii, după cum urmează:

a) 1.1. dotarea cu 210 servere tip I, 450 de servere tip II si 10 servere tip III, plus accesorii, un software de management, necesare constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta date SINS;

b) 1.2. dotarea cu 5.025 de staţii de lucru, 50 de multifuncţionale laser, 760 de imprimante laser a/n de reţea, 55 de imprimante laser color, 25 de echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 de scannere;

c)  1.3. achiziţionarea unui sistem software ce va permite realizarea managementului dotărilor, aplicaţiilor, al infrastructurii şi utilizatorilor, în vederea accesului securizat la datele SINS:

(i) inventarierea hardware-ului;

(ii) inventarierea software-ului;

(iii) automatizarea proceselor IT;

(iv) managementul configurării şi mentenanţa software-ului, precum şi integrarea în portal;

(v) managementul identităţilor şi acceselor în sistemele informatice dedicate;

d) 1.4. achiziţionarea unui sistem software care va realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la datele SINS:

a)  integrarea sistemului antivirus într-o interfaţă unică de gestionare a aplicaţiilor de securitate;

b) implementarea criptării şi decriptării informaţiilor;

c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de servere şi de aplicaţii;

d) detectarea acceselor neautorizate;

e) implementarea unor aplicaţii de depistare a vulnerabilităţilor;

f) controlul accesului la internet;

g)   utilizarea unei interfeţe unice pentru gestionarea aplicaţiilor de securitate.

Sarcina 2:

Managementul stocării datelor Poliţiei Române pentru compatibilizarea cu SINS şi în perspectivă cu NSIS

Rezultate:

a) achiziţionarea unui Data Center care să cuprindă:

(i) un sistem de servere de înalta disponibilitate (servere în sistem cluster, Storage Area Network si sistem profesional de backup) şi balansare de trafic pentru sediul central;

(ii) un sistem de Disaster Recovery pentru un site secundar (servere, UPS de mare capacitate);

b) sistem software pentru managementul stocării datelor şi integrarea lui într-un portal

Sarcina 3:

Modernizarea aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilizarea acestora cu SINS şi SIS II, precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi securizat de tip portal

Rezultate:

a) 3.1. achiziţionarea unui document de consultanţă privind modificările care trebuie aduse aplicaţiilor: „Furt auto", „Urmăriţi", „Obiecte furate" şi „Registrul naţional al Armelor şi a bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanţă cu cerinţele SINS şi SIS II;

b)   3.2. achiziţionarea unei soluţii de portal, pentru ca aplicaţiile „Furt auto", „Urmăriţi", „Obiecte furate" şi „Registrul naţional al Armelor" să fie accesate dintr-un punct unic şi securizat;

c)  implementarea soluţiei de Portal şi integrarea aplicaţiilor respective în acesta, în vederea realizării următoarelor:

(i) modernizare aplicaţii, realizarea modificărilor necesare/reproiectarea aplicaţiilor în conformitate cu cerinţele SIS;

(ii) asigurarea accesului permanent la fluxurile de informaţii, în timp real, pentru îndeplinirea atribuţiilor operative ale tuturor structurilor din Poliţia Română;

(iii) implementarea mecanismelor si instrumentelor moderne de lucru pentru îmbunătăţirea calităţii actului decizional (elaborarea de statistici, rapoarte, prognoze);

(iv) realizarea de conectori pentru alte aplicaţii;

(v) realizarea unui portal automat de căutare automată în toate bazele de date în funcţie de drepturile utilizatorului şi de criteriul de căutare pentru aplicaţiile:

1. Urmăriţi general;

2. Furt auto;

3. Obiecte furate;

4. Registrul Naţional al Armelor;

(vi) crearea unui punct de acces unic la resursele ce pot fi accesate prin tehnologie Web;

(vii) autentificarea utilizatorilor doar la nivelul portalului;

(viii) crearea unei interfeţe standard către toate resursele

Sistemului Informatic al Poliţiei Române;

(ix) integrarea tuturor datelor şi aplicaţiilor Sistemului Informatic al Poliţiei Române.

Sarcina 4:

Upgrade-ul platformei de învăţământ la distanţă e-learning din cadrul Poliţiei Române ca instrument de pregătire a utilizatorilor operativi care au acces la baza de date SINS

Rezultate:

a) extinderea numărului de licenţe în conformitate cu dezvoltarea SISPOL, prin suplimentarea cu 50.000 de licenţe;

b) achiziţionarea unui număr de 45 de servere pentru cele 42 de de IJP-uri şi pentru cele 3 şcoli de agenţi şi două servere hardware şi rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate şi back-up pentru nivelul central;

c)  crearea de platforme individuale pentru cele 3 şcoli (Câmpina, Slatina, Sibiu) şi interconectarea lor cu platforma de la nivel central;

d) crearea de lecţii pentru:

(i) pregătirea a 50.000 de utilizatori de aplicaţii SINS;

(ii) pregătirea a 15 administratori de aplicaţii care fac obiectul SINS din cadrul Centrului de Comunicaţii şi Informatică;

(iii) pregătirea a 45 de specialişti IT din cadrul structurilor de resurse umane ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, atât la nivel central, cât şi local;

e) achiziţionare de upgrade aplicaţie şi personalizare pentru noua arhitectură a Inspectoratului General al Poliţiei Române, cuprinzând analiză, culegere de specificaţii, scrierea de cod (actualizarea software-ului), testare şi asigurarea calităţii

Activităţi:

a) redactarea specificaţiilor tehnice şi a caietului de sarcini;

b) procedurile de achiziţie şi semnarea contractului;

c) implementarea proiectului.

Impact

Domeniul de incidenţă al proiectului se regăseşte printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1.417 din 4 aprilie 2007 - partea referitoare la acquis-ul Schengen şi la fluxul de numerar în perioada 2007-2009, care prevede la cap. I art. 2 paragraful 1 lit. b „investiţii în toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT şi software...)" iar la paragraful 2 „acţiunile trebuie să se subscrie parţial sau în totalitate acquis-ului Schengen şi să aibă legătură cu protecţia viitoarelor frontiere externe, chiar dacă aceste acţiuni nu au loc la viitoarele frontiere externe".

Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:

a) schimbul de informaţii prin canalele corecte de comunicaţie, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;

b) un concept clar de pregătire (de bază şi continuă) care să acopere abilităţile operaţionale, cunoaşterea legislaţiei, a limbilor străine etc;

c) funcţionarea coordonării interne la toate nivelurile;

d)  schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţie de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi judiciare, procurori);

e) echipamente de comunicaţii compatibile.

f)  măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere pe teritoriul ţării prin intensificarea cercetărilor, verificărilor şi a supravegherii.

Localizarea*) sistemelor IT ale Poliţiei Române

*) Reprodusă în facsimil.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

Asistenţă tehnică pentru pregătirea condiţiilor necesare implementării ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic Documents On-line) şi APIS (Advance Passenger Information System)

Justificare

Scopul proiectului este pregătirea cadrului instituţional şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale pentru a obţine condiţiile necesare implementării sistemelor FADO şi APIS.

Prezentul proiect va fi o continuare a dotării cu echipamente IT&C livrate prin programe PHARE finalizate şi în desfăşurare, şi, în aceIaşi timp, va fi complementar acestora. Proiectul este complementar altor contracte prin care se realizează continuarea implementării sistemelor FADO şi APIS, cu alte cuvinte pregăteşte condiţiile organizaţionale necesare şi oferă pregătirea personalului cu atribuţii în domeniu, la standarde europene, contribuind la îmbunătăţirea cadrului de cooperare interinsituţională şi a armonizării procedurilor interinstituţionale în stadiul preliminar implementării sistemelor FADO şi APIS.

Prin acest proiect se urmăreşte:

a) identificarea condiţiilor pregătitoare necesare şi propunerea de soluţii de ordin tehnic, financiar, procedural, normativ, operaţional şi de dezvoltare a resurselor umane în vederea pregătirii cadrului instituţional şi interinstituţional pentru implementarea ulterioară a sistemelor FADO şi APIS;

b) dezvoltarea competenţelor tehnice în domeniul IT&C necesare specialiştilor IT/C ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) în vederea adoptării celor mai bune soluţii/condiţii de pregătire a implementării sistemelor FADO şi APIS, respectiv în domeniul schimbului de informaţii şi al combaterii fraudei în documente şi vize, al utilizării, administrării şi alimentării cu date a sistemelor şi bazelor de date;

c) îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale prin armonizare procedurală şi crearea cadrului necesar îmbunătăţirii realizării schimbului de informaţii şi combaterii fraudei în documente şi vize.

Asistenţa tehnică cerută de acest proiect constituie o fază preliminară pentru crearea capacităţii instituţionale, respectiv pregătirea resurselor umane, un stadiu absolut necesar implementării ulterioare a FADO şi APIS, care va contribui la prevenirea migraţiei ilegale, a criminalităţii transfrontaliere, a actelor teroriste şi va asigura securitatea transportului aerian şi a călătorilor, pentru alinierea la cerinţele Schengen.

Rezultate

Rezultatele garantate ale proiectului sunt:

a)  studiul de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative şi operaţionale necesare pregătirii cadrului instituţional şi interinstituţional pentru implementarea ulterioară a APIS;

b)  resursele umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare etc, optimizate pentru asigurarea condiţiilor necesare implementării ulterioare a FADO şi APIS;

c) programul de pregătire a specialiştilor IT&C şi de formare a formatorilor, în conformitate cu cele mai bune practici europene, standarde şi modalităţi tehnice referitor la sistemele FADO/APIS, în vederea îmbunătăţirii realizării schimbului de informaţii, a asigurării securităţii informaţiilor şi combaterii fraudei în documente şi vize, a utilizării, administrării şi alimentării cu date a sistemelor şi bazelor de date (întrucât sistemul FADO cuprinde o bază de date cu specimene şi metode de falsificare);

d) materialele-suport, liniile directoare/manualele de procedură produse şi distribuite;

e)  echipamentul necesar achiziţionat şi instalat în sprijinul implementării FADO (staţii de lucru, scannere si echipamente UPS).

Este prevăzută încheierea a două contracte, după cum urmează:

a) contractul de servicii, care va acoperi primele 4 rezultate de mai sus;

b) contractul de furnizare, ce acoperă ultimul rezultat descris mai sus.

Durata de execuţie a proiectului este planificată între trimestrul I 2008 şi trimestrul III 2009.

Activităţi

Pentru ducerea la îndeplinire a acestor acţiuni vor fi desfăşurate următoarele activităţi:

a) evaluarea generală a nevoilor de pregătire-dezvoltare ale PFR privind legislaţia, procedurile, cadrul instituţional şi interinstituţional, cunoştinţele şi capabilităţile resurselor umane, resursele logistice etc, necesare pregătirii şi asigurării preconditiilor pentru implementarea ulterioară a sistemelor FADO şi APIS;

b) realizarea unui studiu ca rezultat al evaluării de nevoi, care să cuprindă soluţiile adecvate nevoilor identificate, în termeni de dezvoltare organizaţională şi schimbare, îmbunătăţire a cadrului legislativ şi procedural, a celui de cooperare interinstituţională, de instruire a personalului, suport logistic etc. - măsuri de îmbunătăţire tehnică şi operaţională;

c)  elaborarea şi derularea unui program de instruire (şi de formare a formatorilor) pentru îmbunătăţirea/modernizarea cunoştinţelor şi abilităţilor personalului din domeniul IT&C, necesare implementării sistemelor nominalizate sau similare, cu accent pe teme ca: metode practice de aplicare a sistemelor, folosirea, administrarea, alimentarea cu date a bazelor de date şi sistemelor informatice, securitatea informaţiilor, metode de falsificare, specimene, schimb de informaţii, combaterea fraudelor în documente şi vize etc;

d)  producerea materialelor auxiliare instruirii, manuale de proceduri, ghiduri practice;

e)  elaborarea şi realizarea unui schimb de experienţă cu o instituţie similară dintr-un alt stat membru care a implementat sau este în curs de implementare a unor sisteme similare celor FADO/APIS;

f)   achiziţionarea şi instalarea echipamentelor necesare implementării sistemului FADO.

NOTA : Specificaţiile tehnice pentru echipamentele necesare implementării FADO (staţii de lucru, scanere şi UPS) au fost deja elaborate.

Impact

Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiţie majoră atât în infrastructură, cât şi în pregătirea personalului, pentru a putea face faţă viitoarelor provocări pe care aderarea la spaţiul Schengen le va aduce.

Astfel, un impact în domeniului dotării cu echipamente IT&C va duce inevitabil şi la o solicitare de instruire a personalului IT&C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software etc.  De aici se impun  unele dintre rezultatele dotării  cu echipamente  IT&C şi  ale  instruirii/formării   profesionale  a personalului din domeniu:

a) programe noi de pregătire în domeniul specific;

b) creşterea cooperării cu experţii din statele membre Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiţii cât mai bune şi a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat;

c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de competenţă, care să fie în concordanţă cu acquis-ul Schengen şi care vor trebui să fie însuşite de către tot personalul PFR.

Asistenţa tehnică solicitată prin intermediul acestui proiect constituie o etapă preliminară de creare a capacităţii instituţionale, respectiv de pregătire a resurselor umane, etapă absolut necesară implementării ulterioare a sistemelor FADO şi APIS, care vor contribui la prevenirea migraţiei ilegale, a infracţionalităţii transfrontaliere, a actelor de terorism şi la asigurarea securităţii transportului aerian şi a siguranţei călătorilor, în vederea alinierii la cerinţele Schengen.

Parametrii care urmează să fie îmbunătăţiţi:

a) cooperare locală, multilaterală şi bilaterală;

b) schimb de informaţii prin canale de comunicare, puncte locale de contact şi proceduri de urgenţă;

c) controale la frontieră în baza unor analize de risc;

d) echipamente de comunicare compatibile;

e)  măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale şi supraveghere;

f)  măsuri pentru repatriere, în concordanţă cu legislaţia naţională.

Localizarea*) implementării sistemului APIS

*) Reprodusă în facsimil.

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională

Crearea  aplicaţiei SIRENE şi investiţii în  infrastructură, achiziţionarea de echipament tehnic şi de calcul în vederea operaţionalizării Biroului SIRENE

Justificare

Obiectivul major este sporirea capacităţii de stocare şi accesare a informaţiilor de către autorităţile române implicate în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere şi operaţionalizarea Biroului SIRENE în vederea asigurării unui control eficient la frontierele externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.

Scopul proiectului este:

a) crearea şi instalarea aplicaţiei aferente Biroului SIRENE şi achiziţionarea infrastructurii IT&C, precum şi a echipamentului IT necesar desfăşurării activităţii operaţionale a biroului:

(i) achiziţionarea necesarului pentru infrastructura Biroului SIRENE (reţele de comunicaţii, sisteme pentru prevenirea accesului neautorizat, sisteme pentru prevenirea incendiilor etc);

(ii) achiziţionarea  echipamentului  de birotică, a echipamentului IT şi de telecomunicaţii necesar funcţionării Biroului SIRENE, în conformitate cu planul de dezvoltare al Biroului SIRENE;

(iii) interconectarea aplicaţiei   SIRENE cu SINS şi realizarea testelor de funcţionare la nivel central;

b) pregătirea operatorilor Biroului SIRENE şi a utilizatorilor finali în vederea utilizării aplicaţiei şi a sistemului IT prin accesarea/furnizarea informaţiilor prin SINS:

(i) pregătirea internă a operatorilor Biroului SIRENE naţional. Aceştia vor beneficia de un training iniţial bazat pe o aplicaţie de lucru off-line creată pentru acest program de specializare;

(ii) instruirea profesională a utilizatorilor finali ai SIS, respectiv a  lucrătorilor MIRA,  care ocupă deja anumite posturi de lucru şi care vor beneficia de stagii de specializare în domeniul Schengen. Aceste cursuri au ca scop principal însuşirea aptitudinilor profesionale   necesare în utilizarea SIS şi  a schimbului de informaţii dintre birourile SIRENE.

Acest training va însuma seminarii, grupuri de lucru, ateliere de lucru, schimb de experienţă cu alte state membre ale Spaţiului Schengen.

SIS II şi Biroul SIRENE reprezintă instrumente-cheie în cooperarea tranfrontalieră dintre statele membre Schengen.

Implementarea acestora la nivel naţional reprezintă două dintre criteriile esenţiale ale aderării la Uniunea Europeană şi la spaţiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale Uniunii Europene reprezintă un avantaj în aderarea României la acest spaţiu. In acest context, înfiinţarea unui Birou SIRENE funcţional şi a SINS devine o necesitate.

Proiectul propus, prin cele două componente, de investiţii şi pregătire, creează premisele necesare pentru dotarea Biroului naţional SIRENE cu resursele materiale şi logistice impuse de standardele şi prevederile legale specifice, precum şi pentru pregătirea operatorilor Biroului SIRENE.

Aceste investiţii vor asigura funcţionalitatea Biroului SIRENE la standarde operaţionale, acesta urmând să devină principalul instrument care va asigura protecţia celei mai mari frontiere externe a spaţiului Schengen. Infiinţarea Biroului naţional SIRENE va asigura un schimb de informaţii eficient cu birourile SIRENE din celelalte state membre, în conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, a bunelor practici în domeniu, constituind un canal de cooperare poliţienească internaţională, suplimentar faţă de cele cunoscute deja: Interpol, Europol, Centrul SECI, birourile de ataşaţi şi ofiţeri de legătură acreditaţi. I. Contribuţie la Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen şi/sau la Planul de acţiune Schengen.

Strategia naţională de aderare a României la Spaţiul Schengen:

Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de fiecare domeniu al cooperării Schengen, se referă la Capitolul 4.2 Construcţia instituţională şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate, respectiv Sistemul Informatic Schengen, vizând în special:

-  pct. 3 - „Activităţi tehnice şi administrative privind înfiinţarea Biroului SIRENE România"

- pct. 7 - „Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazei de date SIS II; operaţionalizarea Biroului SIRENE (partea operativă si tehnică)"

- PAS

SIS este un capitol important în cadrul PAS 2007, care include   mai   multe   măsuri  asumate de România pentru îndeplinirea  criteriilor necesare dobândirii  calităţii  de stat membru Schengen, după cum urmează:

a) Măsuri instituţionale:

- 2.4 - Intocmirea de module de pregătire pentru operatorii SIRENE (domenii de interes: limbi străine, cooperare Schengen, analiză de risc, statistici, criterii de performanţă, IT etc.)

b) Măsuri administrative şi tehnice:

(i) 1.2 - Crearea aplicaţiei SIRENE şi a copiei off-line pentru modulul de training pentru operatorii SIRENE;

(ii) 1.7 -Achiziţionarea echipamentului necesar pentru dezvoltarea   infrastructurii   SIRENE   (mobilier   şi echipamente de  birou,  sisteme de  prevenire a accesului neautorizat, dispozitive de prevenire a incendiilor);

(iii) 1.9   Achiziţionarea de sisteme  IT&C pentru funcţionarea SIRENE, în concordanţă cu planul de dezvoltare SIRENE.

Rezultate

 Rezultatele garantate ale proiectului sunt:

a) va fi realizată aplicaţia SIRENE, iar Biroul SIRENE va fi dotat corespunzător din punct de vedere tehnic şi al comunicaţiilor, astfel încât să fie capabil să efectueze în mod eficient schimbul de informaţii cu celelalte birouri SIRENE, la standardele impuse de acquis-ul Schengen şi de cele mai bune practici în domeniu;

b)  aproximativ 40 de operatori SIRENE vor fi pregătiţi să realizeze schimbul de informaţii la standarde profesionale;

c)  instituţiile beneficiare cu drept de acces (consultare şi furnizare) la SIS (IGPR, IGPFR, Oficiul pentru Imigrări, Direcţia Generală de Paşapoarte, Institutul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date, Direcţia Regim Permise Auto şi Inmatricularea Vehiculelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public) vor dispune de personal pregătit pentru utilizarea SINS şi a schimbului de informaţii prin birourile SIRENE, precum şi pentru furnizarea de informaţii pentru SINS, compatibil SIS II.

II. Acquis-ul Schengen relevant:

a) Convenţia Schengen - art. 92-119

Obligaţia de a crea un birou naţional SIRENE se regăseşte în prevederile Convenţiei Schengen.

De asemenea, trebuie menţionate art. 92 alin. 4 din Convenţia Schengen şi Regulamentul Consiliului nr. 871/2004 privind introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informatic Schengen, inclusiv în combaterea terorismului, aceasta reprezentând baza pentru înfiinţarea Biroului SIRENE la nivelul statelor membre, cu respectarea legislaţiei naţionale: „Statele membre vor schimba, în concordanţă cu legislaţia naţională, prin intermediul autorităţilor competente (SIRENE), toate informaţiile suplimentare necesare în urma înregistrării unei alerte şi pentru a asigura întreprinderea de măsuri relativ la persoanele sau obiectele înregistrate în Sistemul Informatic Schengen şi care au fost identificare în urma unor căutări. Aceste informaţii vor fi utilizate numai în scopurile în care au fost transmise."

Este important să fie menţionat Regulamentul (CE) nr. 1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la crearea, operaţionalizarea şi utilizarea celei de-a doua generaţii a Sistemului Informatic Schengen (SIS II), care stipulează în art. 7 alin. 2 „Fiecare stat membru va desemna autoritatea care să asigure schimbul tuturor informaţiilor suplimentare (Biroul SIRENE) în concordanţă cu prevederile Manualului SIRENE."

b)   Regulamentul (CE) nr. 1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la crearea, operaţionalizarea şi utilizarea celei de-a doua generaţii a Sistemului Informatic Schengen (SIS II) (JO nr. L 381 din 28 decembrie 2006);

c) Regulamentul (CE) nr. 1.986/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu privire la accesul la cea de-a doua generaţie a Sistemului Informatic (SIS II) prin intermediul serviciilor din cadrul statelor membre responsabile cu emiterea certificatelor de înregistrare a (JO nr. L 381 din 28 decembrie 2006);

d) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.988/2006 din 21 decembrie 2006, care modifică Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 privind dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS II) (JO nr. L411 din 30 decembrie 2006);

e) art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană;

f)  Decizia Comisiei Europene din 4 aprilie 2007 privind gestionarea şi controlul Facilităţii Schengen - partea referitoare la acquis-ul Schengen si la fluxul de numerar în perioada 2007-2009.

Incă de la creare, Biroul SIRENE a fost beneficiarul unui proiect de înfrăţire instituţională PHARE 2002 - RO02/IB/JH - 03 „Asistenţă tehnică şi juridică pentru implementarea acquis-ului Schengen" cu Franţa şi Spania. Proiectul menţionat a fost un proiect comun, care a conţinut aspecte juridice şi tehnice, având ca rezultat un cadru juridic pentru un sistem IT&C, compatibil cu SIS - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005. Proiectul a oferit şi o primă proiecţie a modului de organizare a Biroului SIRENE în momentul în care va deveni complet operaţional, prin evidenţierea misiunilor specifice ale muncii prin intermediul SIRENE, precum şi a ţintei pe care trebuie să şi-o fixeze România din perspectiva viitoarei conectări la SIS. A fost elaborată o concepţie generală privind Biroul SIRENE din România, care stabileşte principalele direcţii ale organizării funcţionale a acestuia, necesarul de personal, instruirea personalului şi importanţa unui software adecvat. Documentele elaborate se referă, în principal, la sarcinile principale ale oricărui birou SIRENE, fără a aborda sau a intra în detaliile privitoare la procedurile interne ale fiecărui stat membru.

Planul de dezvoltare a Biroului SIRENE a fost elaborat în cadrul proiectului menţionat şi a constituit baza măsurilor din PAS 2007 actualizat. Acest document conţine aspecte care guvernează regimul juridic pentru Biroul SIRENE, un manual despre procedurile naţionale, necesarul de echipament şi de resurse umane şi necesarul de evaluare pentru echipamentele IT&C şi pentru aplicaţia SIRENE, după cum urmează:

Se preconizează încheierea a două contracte în cadrul acestui proiect, respectiv:

a) crearea unei aplicaţii SIRENE şi instruirea operatorilor care o vor utiliza;

b) investiţii în echipamente IT&C necesare pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE.

Activităţi

Legate de rezultatul 1:

a)  evaluarea necesarului de echipament pentru personalul Biroului SIRENE în concordanţă cu acquis-ul Schengen;

b) lansarea licitaţiei în vederea achiziţionării echipamentului IT&C necesar pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE;

c) achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT&C

Nr. crt.	Tipul de echipament	Utilitatea	Cantitatea
1	Staţia de lucru	Sef Birou SIRENE	1
		Adjunct şef Birou SIRENE	1
		Secretariat	2
		Şef de tură	1
		Operatori	5
		Specialişti IT	1
		Interpreţi	2
		Magistraţi	1
2	Imprimante de reţea	Operatori + şef de tură	2
		Secretariat	1
		Şeful şi adjunctul şefului Biroului SIRENE	1
3	Scanner	Operatori	minim 2
4	Server	Server de messenger cu sistem SIRPIT	1
		Server de messenger local	1
		Server de fişiere pentru stocarea electronică a documentelor	10
		Server SGBD	1
		Server pentru aplicaţii (aplicaţia SIRENE, aplicaţia pentru circuitul electronic al documentelor etc.)	1
		Server Active Directory	1
5	Reţea	Reţea locală de comunicaţii	31 de porturi X 100
6	Telefoane	Posturi telefonice interne si internaţionale	10X300
7	Fax	Faxuri cu imagine de calitate ridicată	2X450

d) proiectarea, designul şi implementarea aplicaţiei SIRENE;

e)  încărcarea aplicaţiei cu datele relevante/introducerea datelor relevante în program;

f) evaluarea finală a calităţii şi testele de întreţinere;

g) interconectarea cu C.SIS şi cu alte birouri SIRENE.

Legate de rezultatele 2 şi 3:

a) evaluarea resurselor umane în domeniul SIS/SIRENE, atât la nivelul SIRENE, cât si la nivelul utilizatorilor finali;

b) elaborarea curriculei de pregătire pentru operatori şi utilizatori finali, în concordanţă cu programul coordonat de MIRA prin Direcţia generală management resurse umane, intitulat „Conceptul integrat de pregătire profesională a personalului implicat în procesul de aderare la spaţiul Schengen";

c) participarea la module de pregătire a operatorilor SIRENE şi a utilizatorilor finali. Cele mai importante teme ale sesiunilor de pregătire vor fi: introducere generală şi cunoştinţe de bază privind SIS/SIRENE, importanţa Birouiui SIRENE în cadrul cooperării poliţieneşti în spaţiul Schengen, categorii de date introduse în SIS, reguli ce trebuie respectate în consultarea/furnizarea de date în SIS etc;

d)  schimbul de experienţă şi vizite de studiu în alte state membre pentru o înţelegere mai bună a aspectelor teoretice în acest domeniu;

e) participarea la sesiunile de pregătire pentru personalul IT implicat în activităţi SIS II în cadrul Centrului multifuncţional de pregătire Schengen, sub egida Direcţiei Generale IT&C.

Impact

Indicatori de impact:

a)  Biroul naţional SIRENE va deveni instrumentul principal care va asigura protecţia frontierelor externe ale spaţiului Schengen;

b) operaţionalizarea Biroului naţional SIRENE va asigura un schimb eficient de date şi informaţii cu alte birouri naţionale SIRENE din alte state membre, în conformitate cu standardele acquis-ului Schengen şi cu cele mai bune practici din domeniu.

Biroul SIS II şi SIRENE sunt instrumente-cheie în cooperarea transfrontalieră dintre statele Schengen. Implementarea lor la nivel naţional reprezintă două dintre criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Asigurarea unui nivel înalt de control la frontierele externe ale Uniunii Europene extinse este o problemă-cheie pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Ţinând cont de aceasta, înfiinţarea unui birou SIRENE în cadrul SINS devine o necesitate.

Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt următorii:

a)  schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţi judiciare);

b) echipamentul de comunicaţii compatibil;

c)  cooperarea având la bază acorduri internaţionale sau bilaterale, aplicată ad-hoc (schimb de informaţii, controale comune, gestionarea situaţiilor de readmisie);

d)   schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă.

Localizarea*) Biroului SIRENE

*) Reprodusă în facsimil.

Direcţia Regim Permise Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCÎV)

Modernizarea sistemului informatic al DRPCÎV în vederea consultării datelor din SINS şi NSIS

Justificare

Obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii de control prin asigurarea informaţiilor şi accesului la date, în domeniul de competenţă, pentru consultarea/furnizarea informaţiilor către SINS, compatibil cu SIS II.

In ceea ce priveşte responsabilităţile naţionale, DRPCÎV gestionează Sistemul informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, care conţine date în raport cu art. 92-119 din Convenţia Schengen. Măsurile obligatorii din competenţa acestei structuri pentru consultarea/furnizarea SINS sunt stabilite în Strategia naţională şi în PAS.

Sistemul informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor gestionează alerte Schengen referitoare la vehiculele cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3, trailerele care au încărcătură ce nu depăşeşte 750 kg, certificatele de înmatriculare/permisele de conducere în alb ce au fost furate, însuşite fără drept, pierdute sau invalidate şi certificatele de înmatriculare a vehiculelor, permisele de conducere şi plăcuţele cu numere ale vehiculelor care au fost furate, însuşite, pierdute sau invalidate.

Arhitectura bazei de date naţionale este centralizată, iar introducerea de date se realizează de către fiecare serviciu public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor organizat în cadrul instituţiei prefectului.

Rezultate

Rezultatele aşteptate şi contractele proiectului:

a) dezvoltarea Sistemului informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din punct de vedere operaţional şi tehnic pentru consultarea/furnizarea datelor din SINS, la nivel central.

Prin acest contract vor fi achiziţionate două servere de capacitate mărită pentru unitatea centrală;

b) achiziţionarea de echipamente pentru consultarea datelor din SINS de către serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Prin acest contract vor fi achiziţionate 60 de staţii, 42 de imprimante cu software în managementul securităţii şi conectare la DVCN (Reţeaua integrată de comunicaţii voce - date), la nivel local;

c) instruirea în ceea ce priveşte procedurile naţionale pentru SIS, proceduri operaţionale şi tehnice. Pe baza acestui contract vor fi pregătiţi 50 de ofiţeri de poliţie şi 100 de agenţi de poliţie pe teme de legislaţie europeană, SIS, procedurile naţionale SIS, procedurile naţionale SIRENE etc.

Durata execuţiei proiectului este planificată în luna iulie 2009 şi până în luna iunie 2010.

Activităţi

Planul de modernizare include următoarele activităţi:

a) elaborarea documentaţiei de licitaţie;

b) desfăşurarea pentru procedurile de licitaţie;

c) atribuirea contractului;

d) desfăşurarea activităţilor conform prevederilor legale;

e) livrarea, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor;

f)  instruirea personalului din punct de vedere operaţional şi tehnic.

Impact

Dezvoltarea Sistemului informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, din punct de vedere operaţional şi tehnic, astfel încât să furnizeze datele şi informaţiile necesare pentru autorităţile de aplicare a legii, responsabile de controlul şi supravegherea frontierei, precum şi pentru autorităţile de pe teritoriul naţional care aplică măsuri de prevenire a criminalităţii transfrontaliere.

Rezultatele proiectului vor fi următoarele:

a) asigurarea mecanismelor operaţionale şi tehnice prin care, înainte de autorizarea unei operaţiuni de înmatriculare a vehiculelor sau eliberare a certificatelor de înmatriculare/ permiselor de conducere, datele să fie verificate în baza naţională de semnalmente;

b) furnizarea către SINS a alertelor relevante Schengen, din competenţa DRPCÎV;

c)  baza de date centrală va fi compatibilă şi pregătită să furnizeze alertele relevante Schengen;

d)   dezvoltarea infrastructurii tehnice astfel încât toate serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor să consulte datele din SINS;

e)    pregătirea personalului cu privire la procedurile operaţionale şi tehnice.

Localizarea*) birourilor DRPCÎV

*) Reprodusă în facsimil.

Oficiul Român pentru Imigrări (ORI)

1. Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS II şi VIS

Justificare

Scopul proiectului este actualizarea aplicaţiilor IT şi a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale SIS II şi VIS.

In prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de compatibilitate cu SIS II şi VIS. Totuşi, în lumina unei armonizări depline, este necesară dezvoltarea sistemelor ORI, atât referitor la bazele de date, cât şi la aplicaţii.

Structura bazei de date trebuie extinsă şi completată pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II şi VIS într-un format compatibil.

Aplicaţiile necesită upgradarea secţiunii de consultare a bazelor de date, astfel încât timpul de răspuns să se menţină în limitele impuse de SIS II şi VIS.

In plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesară dezvoltarea unor module pentru obţinerea, procesarea şi managementul datelor biometrice ale cetăţenilor care solicită vize, precum şi pentru imprimarea vizelor pe documente, la PTR

Deoarece ciclul de viaţă al componentelor hardware procurate urmează să ia sfârşit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.

Sporirea numărului de date prelucrate şi stocate, datorită creşterii numărului de dosare din baza de date şi a preluării procesului de prelucrare a datelor biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente, operaţionale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate de stocare, viteză de procesare).

In vederea creării modulelor de obţinere a datelor biometrice pentru imprimarea vizelor, în PTF va fi necesară achiziţionarea echipamentelor pentru amprentarea digitală a solicitanţilor de viză, similare cu cele care vor funcţiona în cadrul misiunilor diplomatice din România.

Politica de securitate referitoare la sistemele informaţionale ale ORI furnizează o protecţie corespunzătoare a informaţiei, în ceea ce priveşte protecţia fizică a acestora, accesul la echipamente şi date, în conformitate cu competenţele şi prevederile legale curente.

Cu toate acestea, se consideră că nivelul de securitate şi confidenţialitate a sistemului ar trebui îmbunătăţit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului actual.

Rezultate

Printre rezultatele garantate se numără:

a) achiziţionarea echipamentelor de acces securizat;

b)   upgradarea structurii bazei de date prin intermediul corelării diferitelor tipuri de date cu informaţiile din cadrul SIS II şi VIS;

c) achiziţionarea echipamentelor de obţinere şi prelucrarea a datelor biometrice;

d) implementarea datelor biometrice;

e) upgradarea cererilor de utilizare a noilor tipuri de date.

Activităţi:

a) modificări ale bazei de date;

b) modificări ale aplicaţiilor IT;

c) introducerea datelor biometrice;

d) înlocuirea treptată a echipamentului ieşit din starea de funcţionare;

e)  achiziţionarea echipamentului necesar pentru preluarea, procesarea şi stocarea datelor biometrice;

f)  achiziţionarea şi punerea în funcţiune a dispozitivelor pentru codificarea datelor din canelele de comunicaţie existente;

g) achiziţionarea şi instalarea dispozitivelor pentru identificarea utilizatorilor cu scopul de a controla accesul la staţiile de lucru, potrivit soluţiei tehnice abordate, scanerului de amprente sau cardului magnetic care vor dubla accesul criptat;

h) supravegherea electronică a accesului din cadrul locaţiilor ORI în care sistemul SMIS poate fi accesat;

i) pregătirea tuturor utilizatorilor cu privire la metodele de folosire a echipamentelor achiziţionate.

Impact

Proiectul propus va contribui la reducerea riscului cu privire la acceptarea la ghişeu a documentelor de identitate, de călătorie şi a celor privind statutul civil contrafăcute, la reducerea numărului de cazuri în care dreptul de şedere a fost obţinut prin fraudă şi va diminua timpul necesar pentru procesarea aplicaţiilor depuse pentru prelungirea dreptului de şedere.

Prezentul proiect va continua alinierea aplicaţiilor naţionale la sistemele IT ale Uniunii Europene SIS şi VIS.

Parametrii care vor fi abordaţi:

a) controale făcute asupra documentelor la secţiile consulare şi la consulatele de carieră;

b) detectarea falsurilor şi a documentelor falsificate;

c) controale asupra documentelor de aplicare a vizei;

d)  măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere din interiorul teritoriului prin cercetări sporite, verificări şi supravegheri care trebuie perfecţionate.

Localizarea*) sistemului IT al ORI, corelat cu SIS

*) Reprodusă în facsimil.

2. Realizarea şi integrarea în sistemul informatic al ORI a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, de călătorie şi de stare civilă, folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranţă ale acestora

Justificare

Scopul acestui proiect este să creeze un instrument pentru personalul ORI, care să permită depistarea tentativelor de fraudă menite obţinerii, în mod ilegal, a dreptului de şedere.

Prin proiectul PHARE 0107.17 ORI a realizat un'sistem IT pentru gestionarea străinilor, prin contracte de investiţie.

Până la sfârşitul anului 2004 a fost implementat un proiect-pilot la nivelul a 4 judeţe, iar până la sfârşitul anului 2005 sistemul a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.

Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect-pilot pentru un sistem on-line de procesare a aplicaţiilor VISA a fost finanţat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct central localizat la Ministerul Afacerilor Externe şi conectat direct la MIRA. Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE 2002/000-586.04.14.

Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem informaţional pentru putere decizională şi este stabilit în cadrul Planului de acţiune 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.

In activitatea uzuală de serviciu, personalul ORI se confruntă cu multe cazuri în care trebuie să ia decizii referitoare la documentele de identitate şi la cele care privesc statutul civil ale cetăţenilor străini, fără posibilitatea de a le compara cu exemplarele originale în acel moment. O bibliotecă virtuală cu informaţii relevante ar fi un instrument eficient, pentru personalul menţionat, în detectarea documentelor contrafăcute şi falsificate.

Rezultate

Rezultatele garantate sunt:

a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor şi a echipamentului aferent pentru stocarea datelor, instalat şi operaţional;

b)  realizarea unui sistem IT pentru gestionarea străinilor, a echipamentului aferent şi a echipamentului software, instalat şi operaţional pentru captare/prelucrare de imagini;

c) o fază-pilot pentru proiectul operaţional din cadrul sistemului IT pentru gestionarea străinilor.

In cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur contract de furnizare.

Cantităţile şi echipamentul vor fi determinate după încheierea studiului de fezabilitate, coordonat de către Direcţia generală pentru comunicaţii si tehnologia informaţiei din cadrul MIRA.

In cadrul acestui proiect se va finaliza contractul de achiziţii. Cantitatea minimă de echipament achiziţionat va fi:

Nr. crt.	Echipamentul	Cantitatea
1	Staţie de lucru grafică	1
2	Server (incluzând stocarea)	1
3	Priză multifuncţională	4
4	Scanner	4
5	Imprimantă laser color	2
6	Software de prelucrare grafică	1
7	Dispozitiv de stocare externă	2

Durata de executare a proiectului este prevăzută a se întinde pe parcursul primelor două trimestre ale anului 2008.

Activităţi:

a) analizarea specificaţiilor referitoare la funcţiile sistemului;

b) crearea specificaţiilor tehnice, potrivit necesităţilor corespunzătoare de implementare a sistemului;

c) dezvoltarea sistemului, incluzând, totodată, achiziţionarea şi instalarea software-ului şi echipamentelor necesare, conform proiectului şi specificaţiilor tehnice;

d) testarea funcţiilor sistemului;

e) sistemul de implementare;

f)  sesiune de instruire referitoare la utilizarea bibliotecii virtuale.

Impact

Proiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghişee a documentelor de identitate, călătorie şi statut civil contrafăcute, în vederea reducerii numărului de cazuri în care dreptul de rezidenţă este obţinut fraudulos, precum şi la diminuarea perioadei necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a dreptului de rezidenţă.

Proiectul curent va continua procesul de armonizare a cererilor naţionale cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene, respective SIS şi VIS.

Parametrii abordaţi vor fi:

a)   controlul documentelor la secţiile consulare şi la consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor false sau falsificate;

c) controlul documentelor incluse în cererile de viză;

d) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii şi intensificării verificărilor, a controalelor şi supravegherii.

Localizarea*) bibliotecii virtuale a ORI

*) Reprodusă în facsimil.

B. Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

Dezvoltarea Sistemului Naţional de Semnalări privind Vizele (N-VIS)

Justificare

România a dezvoltat un sistem informatic naţional, numit „Visa on Line", folosit de către misiunile diplomatice şi secţiile consulare pentru a procesa cererile de viză. Folosind sistemul informatic, funcţionarul consular transmite electronic un formular de aplicaţie, inclusiv o fotografie color, către CNV, unde, în funcţie de cetăţenia solicitantului şi de tipul de viză solicitat, aplicaţia este procesată fie de către CNV, fie de către ORI.

CNV este responsabil pentru examinarea şi aprobarea/ respingerea aplicaţiilor pentru vizele de şedere pe termen scurt, solicitate de către cetăţeni din terţe state fără risc de migraţie. ORI procesează aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen lung, precum şi aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen scurt pentru cetăţeni care provin din ţările incluse în lista statelor cu risc ridicat de migraţie.

Ca urmare a Strategiei naţionale şi a PAS, România începe în anul 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N VIS) pentru:

a) a îmbunătăţi schimbul de informaţii dintre statele membre privind aplicaţiile pentru vize;

b) a contribui la îmbunătăţirea cooperării consulare;

c) a preveni fenomenului de „visa shopping";

d) a facilita verificarea faptului că deţinătorul şi titularul vizei sunt aceeaşi persoană, la PCTF externă;

e) a contribui la identificarea şi repatrierea imigranţilor ilegali;

f)  a facilita aplicarea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe.

Sistemul N VIS va fi administrat de CNV.

Pentru a implementa N VIS, România a adoptat planuri strategice, precum Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen, PAS şi Strategia naţională. MAE va pregăti pentru dezvoltare Sistemul naţional pentru informare privind vizele (NS-VIS), folosind finanţare prin Programul PHARE pentru asistenţă tehnică. Durata estimativă pentru implementare este până în anul 2009.

Obiective:

- iniţierea, dezvoltarea şi implementarea pe infrastructura sistemului visa on line a componentei naţionale a NS-VIS, care să cuprindă componenta VISION şi interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) şi SINS.

Rezultatele urmărite:

a)  consultarea riguroasă şi în timp util, în sistem on line, a statelor membre ale Convenţiei Schengen privind cererile de vize pentru spaţiul Uniunii Europene;

b) sprijin în identificarea persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare, şedere ori rezidenţă pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul la frontierele interne, inclusiv în scopul returnării acestora;

c)  prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii interne a fiecăruia dintre statele membre;

d) facilitarea luptei împotriva fraudei;

e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale Uniunii Europene şi pe teritoriul statelor membre;

f) preîntâmpinarea acţiunilor de „visa shopping".

Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura de comunicaţii existentă între sediul central al MAE şi posturile consulare, iar interfaţa de aplicaţii existentă va fi schimbată, astfel încât posturile consulare să poată accesa sistemul visa on line (utilizat de ORI); vor fi create conexiuni cu NS-VIS de către instituţiile guvernamentale române, introducând datele în baza de date creată, întreţinută şi modernizată de ORI; totodată, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul sistemului VISION; vor fi achiziţionate componente de hardware şi software necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.

Rezultate

Proiectul vizează:

a)   contract de audit al implementării pentru NS-VIS. Obţinerea documentelor necesare în vederea organizării licitaţiei, respectând termenele stabilite;

b)  contract de implementare a proiectului pentru NS-VIS şi VISION. Achiziţionarea aplicaţiilor de software şi a echipamentului aferent, necesar punerii în funcţiune a NS-VIS, în parametrii stabiliţi, specificaţi în manualele de achiziţie;

c)  contract de asistenţă tehnică pentru cursul de formare destinat managementului proiectului VIS. Instruirea personalului prin intermediul cursurilor predate de către o firmă desemnată în urma procesului de licitaţie pentru implementarea aplicaţiilor VIS, necesare la utilizarea şi menţinerea NS-VIS;

d)   echiparea posturilor consulare cu infrastructura de comunicaţii şi IT necesară în vederea armonizării procesului de prelucrare a cererilor de viză cu standardele Schengen.

In cadrul acestui proiect se vor finaliza 3 contracte:

a) cursuri de management de proiect VIS;

b) implementarea VIS, VISION;

c) auditul implementării VIS.

Durata de execuţie a proiectului este planificată începând cu al doilea trimestru al anului 2008 şi până în al doilea trimestru al anului 2010.

Activităţi:

a) crearea unei fişe de post pentru fiecare membru al echipei, stabilită în vederea monitorizării programelor care presupun compatibilitate totală cu standardele Schengen, în ceea ce priveşte echipamentul şi activităţile;

b) implicarea experţilor desemnaţi din cadrul direcţiilor generale de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, de management logistic şi administrativ, consiliere generală şi servicii financiare în redactarea documentaţiei necesare licitaţiilor şi procedurilor de achiziţie, bazată pe analizele efectuate şi pe manualele de achiziţie;

c) revizuirea şi controlul progreselor realizate pe baza calendarului de activităţi stabilit între părţile contractante, având în vedere obţinerea standardelor optime de calitate, cu respectarea concomitentă a planificării şi a termenelor.

Asistenţa tehnică acordată în vederea dezvoltării NS-VIS:

a) proiectul tehnic - elaborarea unui document care să conţină descrierea specificaţiilor tehnice şi funcţionale ale sistemului informatic de semnalizare, în conformitate cu acquis-ul Schengen şi cu specificaţiile tehnice ale SIS II;

b) specificaţii tehnice - elaborarea unui document care să conţină specificaţiile tehnice ale:

(i) software-ului pentru aplicaţii;

(ii) hardware-ului şi software-ului de referinţă;

(iii) software-ului destinat comunicaţiilor şi securităţii;

(iv) bazei de date;

(v) echipamentelor de conectare;

(vi) altor echipamente necesare funcţionării sistemului;

c)  dosarul de licitaţie - elaborarea dosarului de licitaţie, conform specificaţiilor tehnice şi proiectului tehnic.

Impact

In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale, o componentă-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române, este reprezentată de o politică adecvată de acordare a vizelor, care ar trebui armonizată cu politica europeană în domeniu.

In acest context, MAE trebuie să asigure dotarea corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice şi consulare cu echipament de detectare a documentelor false sau falsificate.

Pe de altă parte, VIS va constitui un nou instrument menit să îmbunătăţească controlul la frontiera externă şi să stabilească standarde comune cu privire la managementul frontierei.

Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură frontieră externă, în cadrul căreia se întreprind controale privind migraţia în spaţiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementări, bine definit. Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil şi controlul la frontierele externe au fost adoptate de Guvernul României pentru a permite libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fără ca acestea să tulbure în vreun fel legea şi ordinea.

Formarea de personal consular de un înalt profesionalism va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a verificării imigranţilor în spaţiul Schengen; aceste verificări se vor derula în conformitate cu reglementările privind acordarea vizelor, a dreptului la azil şi controlul la frontierele externe, specificate în Instrucţiunile consulare comune.

Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:

a)  controalele efectuate asupra documentelor la secţiile consulare şi consulatele de carieră;

b) detectarea documentelor falsificate;

c) controlul documentelor necesare cererilor de viză;

d) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală;

e)  schimbul de informaţii prin intermediul canalelor de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor aplicabile în caz de urgenţă;

f) coordonarea internă la toate nivelele.

Măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificărilor, controalelor şi supravegherii

Localizarea*) sistemului NS-VIS

*) Reprodusă în facsimil.

C. Serviciul Telecomunicaţii Speciale (STS)

1. Extensia şi consolidarea reţelei de comunicaţii integrate WAN-ATM la nivelul oraşelor din România pentru asigurarea fluxului necesar de informaţii pentru instituţiile publice guvernamentale, până la nivelul structurilor teritoriale

Justificare

STS oferă servicii de comunicaţii securizate pentru autorităţile publice locale şi instituţiile din România, conform legislaţiei în vigoare. Până în prezent, infrastructura integrată de comunicaţii, deţinută şi operată de STS, poate furniza servicii de comunicaţii până la nivelul celor 41 de reşedinţe de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Spre deosebire de STS, alţi furnizori de pe piaţa de comunicaţii oferă servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară şi nu garantează aceeaşi gamă a serviciilor în toată ţara. De asemenea, serviciile oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT&C ale autorităţilor publice locale.

Infrastructura STS se bazează pe reţeaua integrată multiservicii a statului, cu puncte de prezenţă (comutatoare multiservicii în tehnologie ATM) în Bucureşti şi în toate reşedinţele de judeţ. Comutatoarele ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între comutatoarele din nucleul reţelei ATM şi, respectiv, STM-1/155Mbps, între acestea şi cele din reşedinţele de judeţ). Trebuie specificat faptul că prezentul proiect va utiliza şi alte tehnologii recomandate de reglementările Uniunii Europene. Resursele de transport pentru reţeaua multiservicii a statului sunt asigurate de mai multe reţele, aflate, de asemenea, în proprietatea şi operarea STS: reţeaua naţională de fibră optică şi reţeaua naţională de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluţiile de acces, care conectează sediile autorităţilor publice beneficiare la cel mai apropiat punct de prezenţă al reţelei multiservicii a statului din reşedinţele de judeţ şi municipiul Bucureşti, sunt, de asemenea, în proprietatea şi în operarea STS şi se bazează pe soluţii tehnice radio (microunde PDH şi sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi torsadate de cupru) şi fibră optică.

La momentul actual, STS nu deţine resurse de comunicaţii proprii pentru a distribui serviciile reţelei integrate multiservicii a statului către beneficiarii autorizaţi, cu sedii în locaţii din afara reşedinţelor de judeţ. Pentru a ajunge la locaţiile situate în afara reşedinţelor de judeţ şi a municipiului Bucureşti, STS închiriază servicii de comunicaţii de la operatorii comerciali. Această soluţie are marele dezavantaj că securitatea şi disponibilitatea unor astfel de legături nu corespund cerinţelor de comunicaţii ale autorităţilor publice din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Proiectul propus va asigura autorităţilor publice cu responsabilităţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, la nivelul tuturor oraşelor din România, posibilitatea de acces securizat şi redundant la infrastructura integrată de comunicaţii a statului.

Rezultate

Rezultate garantate:

a) toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare a reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS;

b) oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fără Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio), care va implementa conexiunea dintre sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.

Se preconizează ca pe parcursul acestui proiect să se încheie 6 contracte, după cum urmează:

a) echipamente radioreleu de mare capacitate;

b) dulapuri metalice de exterior;

c) echipamente de acces;

d) echipamente multiservicii în tehnologie ATM;

e) servicii de amenajare de amplasamente de telecomunicaţii;

f) servicii de instalare, comisionare şi punere în funcţiune de legături radioreleu de mare capacitate.

Durata de execuţie a proiectului este preconizată a se desfăşura între al doilea trimestru al anului 2008 şi al doilea trimestru al anului 2010.

Activităţi:

a) proiectarea - include elaborarea şi aprobarea proiectului, întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru licitaţie;

•  mijloace - resursele tehnice şi umane ale STS pentru analiza locaţiilor, proiectarea detaliată a reţelei şi elaborarea documentaţiei pentru achiziţie;

b) procedura de achiziţie - include toate etapele legale până la semnarea contractelor;

• mijloace - resursele tehnice şi umane ale STS;

c) implementare - include obţinerea avizelor de colocare şi lucrări de amenajare de amplasamente, derularea livrărilor de echipamente şi a transportului acestora în amplasamente, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor, integrarea de reţea şi acceptanţa;

•  mijloace - resursele tehnice şi personalul STS pentru integrarea de reţea. Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor.

Impact

Infrastructura de comunicaţii propusă va furniza autorităţilor publice competente acces securizat la secţiunea naţională din SIS II. Acoperirea geografică a infrastructurii în cauză va include toate oraşele din România. In cazul lor, interconectivitatea este administrată de MIRA.

Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:

a) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală;

b)   schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact locale şi proceduri de urgenţă;

c) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele;

d)  schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare);

e) echipamentele compatibile de comunicaţii;

f) acordurile de cooperare internaţională şi bilaterală puse în practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, puncte de control comune, administrarea situaţiilor de reintegrare).

Măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea verificării, controalelor şi a supravegherii.

2. Realizarea interfeţei de validare şi preautentificare pentru utilizatorii SINS, alţii decât MIRA

Justificare

In prezent, conform Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, există o singură autoritate de certificare, la nivel MIRA, autorizată de STS, pentru certificare încrucişată cu alte instituţii [cu Sistemul Naţional de Apărare (SNA)]. Soluţia prevede conectarea acestei autorităţi la Autoritatea de Certificare a Tranzitului din cadrul STS, exclusiv în vederea administrării anumitor informaţii ale instituţiilor SNA. De asemenea, a fost menţionat un număr limitat de licenţe pentru utilizatorii acestei autorităţi de certificare. Gradul de acoperire a necesităţilor reale, la nivelul MIRA, este de 1% prin implementarea acestei autorităţi de certificare.

Obiective principale:

a)  realizarea interfeţei de validare şi preautentificare pentru utilizatorii SINS, alţii decât utilizatorii MIRA;

b) obţinerea suportului şi a serviciilor de consultanţă;

c) implementarea infrastructurii PKI la nivel central;

d) implementarea infrastructurii PKI la nivel teritorial.

In concluzie, importanţa acestui proiect rezultă din necesitatea unei validări unice şi a preautentificării interfeţei pentru utilizatorii SINS.

Rezultate

Rezultatele garantate constau în verificarea completă a credenţialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a utilizatorilor, alţii decât MIRA, la accesarea SINS.

Este preconizat ca pe parcursul acestui proiect să se încheie două contracte, astfel:

a) achiziţia şi instalarea echipamentului necesar;

b) managementul proiectului.

Durata de execuţie a proiectului este planificată să se desfăşoare între al treilea trimestru al anului 2008 şi al doilea trimestru al anului 2009.

Activităţi:

a) achiziţie de echipamente hardware: servere, echipamente de rutare şi comutaţie;

b)  achiziţie de programe de calculator: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere de autentificare;

c)  instalarea, configurarea, administrarea şi întreţinerea echipamentelor IT şi a programelor de calculator vor fi realizate de către personalul specializat al STS.

Impact:

a)  un mecanism unitar în ceea ce priveşte coordonarea şi cooperarea operaţională;

b) o analiză de risc comună integrată;

c) echipamente interoperaţionale şi un personal instruit;

d) cadru legislativ comun.

Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:

a)   schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact locale, proceduri de urgenţă;

b) schimbul de informaţii între autorităţile competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare);

c) echipamente compatibile de comunicaţii;

d)  măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea căutării, controalelor şi a supravegherii;

e)  măsuri care să permită repatrierea în concordanţă cu legea naţională.

SECŢIUNEA a 2-a

Autoritatea principală însărcinată cu implementarea măsurilor/acţiunilor (organism intermediar)

Nume:                                                            Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

Adresă:                                                          Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sectorul 1, Bucureşti, România

Numele persoanei responsabile                                    Corneliu Alexandru

(reprezentant autorizat):

Funcţia persoanei responsabile                                    Director general al Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale

(reprezentant autorizat):                                Şeful Serviciului fonduri PHARE

Persoană de contact:                                    Meda Voicu

Funcţia persoanei de contact:                       Şeful Serviciului fonduri PHARE

Telefon:                                                       (40 21)315 26 17

Fax:                                                            (40 21)31135 55

E-mail:                                                        ceip@mai.gov.ro

Nume:                                                        Ministerul Afacerilor Externe

Adresă:                                                     Aleea Alexandru nr. 24, sectorul 1, Bucureşti, România

Numele persoanei responsabile                                 Lucian Leuştean

(reprezentant autorizat):

Funcţia persoanei responsabile                                 Secretar general

(reprezentant autorizat):

Telefon:                                                   (40 21) 319.21.08; 319.21.25

Fax:                                                         (40 21)319.68.62

E-mail:                                                     mae@mae.ro

Nume:                                                     Direcţia generală afaceri consulare

Persoană de contact:                                             Gabriel Micu

Funcţia persoanei de contact:                   Consilier diplomatic

Telefon:                                                   (40 21) 319 68 75; 319 68 70

Telefon (visa center):                                (40 21) 232 55 07

Fax:                                                         (40 21)319.68.69

E-mail:                                                     gabriel.micu@mae.ro

Nume:                                                     Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Adresă:                                                   Splaiul Independenţei nr. 323 A, sectorul 6, Bucureşti

Numele persoanei responsabile                              Marcel Opriş

(reprezentant autorizat):

Funcţia persoanei responsabile                              Director

(reprezentant autorizat):

Persoană de contact:                               Florin Şcheau

Funcţia persoanei de contact:                      Şeful Serviciului management programe

Telefon:                                                   +40-21-3113225; +40-744.682.205

Fax:                                                         +40-21-2222289

E-mail:                                                     fscheau@stsnet. ro

SECŢIUNEA a 3-a

Complementaritatea şi consistenţa cu măsurile implementate prin alte instrumente

Dezvoltările în domeniul justiţiei şi afacerilor interne au debutat cu mulţi ani în urmă în vederea pregătirii aderării la Uniunea Europeană şi la spaţiul Schengen. Ca urmare, sprijinul Uniunii Europene - în special în cadrul programelor PHARE - a fost utilizat pentru implementarea programelor de dezvoltare tehnică, de infrastructură, precum şi în domeniul construcţiei instituţionale sau al instruirii experţilor. In conformitate cu planurile de implementare a acestor programe cu sprijin din partea Uniunii Europene, începute anterior, realizarea actuală a altor programe constituie necesitatea prezentei asistenţe în vederea sprijinirii agenţiilor de aplicare a legii. Programele PHARE 2001, 2002, 2003 şi proiectele ce vor fi cofinanţate prin Facilitatea de tranziţie se concentrează pe îmbunătăţiri în domenii referitoare la aderarea la spaţiul Schengen. In acest context, planificarea măsurilor în domeniul Facilităţii Schengen se va desfăşura avându-se în vedere realizările şi proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor constitui subiectul unui proces responsabil şi atent de planificare în scopul evitării duplicării şi suprapunerilor.

SECŢIUNEA a 4-a

Vizibilitatea cofinanţării Uniunii Europene

Informare şi publicitate

Informarea şi publicitatea vor fi subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile competente la nivel naţional, regional şi local. Conţinutul măsurilor Schengen va fi publicat în cea mai adecvată formă. Astfel de documente vor fi diseminate şi vor fi disponibile tuturor părţilor interesate. Se va asigura o prezentare consistentă a materialelor de informare şi de publicitate.

Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului vor include instalarea de panouri publicitare, plăci permanente cu informaţii la investiţiile în infrastructură.

Vizibilitatea

Finanţarea Uniunii Europene va fi vizibilă prin diseminarea informaţiei la beneficiarii potenţiali, la toate persoanele care vor beneficia de pe urma măsurilor Facilităţii Schengen. Prin mass-media se vor face informări în cea mai adecvată manieră în privinţa acţiunilor cofinanţate de Uniunea Europeană.

a) Campanii publice

Principiile care trebuie să guverneze relaţiile cu mass-media sunt următoarele: promptitudine, transparenţă, acurateţe şi neutralitate politică.

Relaţiile cu mass-media vor cuprinde următoarele instrumente de comunicare: comunicate de presă, conferinţe de presă, briefing-uri, interviuri, vizite de presă.

Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea şi încheierea unui proiect, precum şi cu ocazia încheierii anumitor stagii de proiect, cu condiţia ca informaţiile respective să fie noutăţi: proiectul să fie de interes pentru public şi/sau să aibă impact la nivelul cetăţenilor (de exemplu, creşterea calităţii serviciilor publice).

Conferinţa de presă va fi organizată când informaţia destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permiţând astfel dezbaterea publică. Aceste cazuri pot fi următoarele: proiectul se discută deja în media, proiectul este o noutate/o realizare importantă în domeniu, proiectul este complicat şi cere multe explicaţii/clarificări.

Briefing-urile şi interviurile vor fi organizate pentru a oferi mass-mediei informaţii tehnice specifice referitoare la proiectul care este în derulare.

Vizitele de presă pot fi organizate pentru reprezentanţii presei, pentru a permite o mai bună înţelegere în domeniul stadiului proiectului.

b) Afişe

Afişele vor sublinia mesajul care trebuie transmis şi trebuie să cuprindă, ca elemente de identitate, marca EU şi/sau marca EU-România, împreună cu marca beneficiarului.

c) Materiale video/audio

In cazul videclipurilor folosite pentru comunicate de presă prin televizor/video va fi inserat simbolul Uniunii Europene o perioadă suficientă pentru a fi citit. Textul „Proiect finanţat de către Uniunea Europeană" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum şi în cazul clipurilor audio.

Inserarea textului „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene" este, de asemenea, obligatorie. In cazul clipurilor audio pregătite pentru comunicatele de presă prin casete radio sau audio, acest text trebuie citit.

Aceste menţiuni nu sunt obligatorii în cazul campaniilor de informare publică.

d) Publicaţii

Publicaţiile pot fi: pliante, broşuri de informare/poveşti de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicaţiei (de preferinţă pe prima copertă) vor apărea sigla Uniunii Europene şi sigla terţei părţi.

Pe ultima copertă se plasează o casetă tehnică, ce va conţine următoarele:

(i) titlul programului;

(ii) editorul materialului;

(iii) data publicării;

(iv) textul: „Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene".

e) Bannere

Bannerul va conţine, pe lângă titlul programului/proiectului, sigla Uniunii Europene şi sigla terţei părţi. Bannerul va avea următoarele caracteristici tehnice:

(i) 2,5 m x 0,8 m, pentru o sală care poate găzdui până la 100 de persoane;

(ii) 4 m x 1,2 m, pentru o sală mai mare sau în exterior.

Manual de identitate vizuală

Panouri pentru afişare temporară şi plăci pentru amplasare

Panourile care anunţă (co-)participarea Uniunii Europene la finanţarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia, într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementării proiectului şi în următoarele 6 luni după închiderea acestuia.

Numărul şi dimensiunile panourilor trebuie să corespundă anvergurii operaţiunilor şi trebuie să fie suficient de vizibile, astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi şi să înţeleagă natura proiectului.

Următoarele elemente informative vor fi prezente, în mod obligatoriu, pe panou:

(i) titlul proiectului/investiţiei;

(ii) sigla Uniunii Europene;

(iii) sigla terţei părţi şi sigla contractantului;

(iv) valoarea proiectului şi termenul limită.

Pentru recunoaşterea implicării Uniunii Europene în finanţarea construcţiei sau renovării unor clădiri cu destinaţie publică sau socială, se vor amplasa în apropierea intrării acestora plăci inscripţionate. Dimensiunea recomandată a acestor plăci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie să se integreze arhitecturii şi aspectului general al clădirii.

Inscripţia va conţine sigla Uniunii Europene, sigla terţei părţi, precum şi un text care să reflecte contribuţia Uniunii Europene, de exemplu: „Clădirea acestei şcoli a fost consolidată cu sprijinul UNIUNII EUROPENE", precum şi anul execuţiei lucrării.

Anunţuri publicitare

Se vor face anunţuri publice cu ocazia lansării proiectelor, licitaţiilor, cererilor de oferte etc.

Autocolante şi plăcuţe pentru active fixe

Autocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe şi/sau rambursabile (maşini, mobilă, utilaje, echipamente, rechizite etc.) obişnuite în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângă intrarea sau pe uşile clădirilor unde se desfăşoară asemenea proiecte. Autocolantele vor fi plasate la vedere, pe partea din faţă a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor depinde de suprafaţa disponibilă pentru afişare. Autocolantul va include sigla Uniunii Europene.

Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de peste 100.000 euro, toate echipamentele vor avea fixate plăcuţe de tip metalic sau similar, de dimensiunea 75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene şi textul:

Contract nr.........../Lot nr........./Articol nr........../Seria nr........

Alte produse

Pentru produse de informare care vor fi folosite în scopul asigurării vizibilităţii va fi inserată o casetă tehnică, care trebuie să cuprindă următoarele:

(i) titlul proiectului;

(ii) editorul materialului;

(iii) data publicării;

(iv) textul „Conţinutul acestui material nu reprezintă neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene".

SECŢIUNEA a 5-a

Costuri operaţionale (logistică şi asistenţă tehnică)

A. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative

Direcţia generală audit intern

Aplicaţie informatică pentru managementul de proiect, risc şi conformitate

In scopul realizării unui sistem fiabil de management de proiect, care să conţină toate proiectele şi caracteristicile Facilităţii Schengen, va fi dezvoltată o aplicaţie informatică ce va cuprinde module unificate pentru managementul de proiect, risc şi conformitate. Acest software va corespunde minimum următoarelor specificaţii:

a) Soft de depozitare

Aplicaţia va documenta şi va întreţine informaţia într-un sistem central de înregistrări, incluzând politicile, minutele de management, regulamentele, cadrul de control şi conformitate, precum şi procesele de lucru. Softul de depozitare va conţine şi legături la biblioteci referitoare la risc şi control, către cadre multiple de control şi regulamente internaţionale. Această centralizare a informaţiilor-cheie va simplifica managementul de risc, va promova transparenţa proceselor şi va diminua costurile relative la iniţiative.

b) Soft de control al proceselor

Această aplicaţie va oferi o abordare bazată pe risc, care va alinia toate controalele-cheie către riscuri, în scopul de a promova comportamentul angajaţilor către direcţia dorită şi pentru a optimiza procesele. Aplicaţia de control al proceselor va integra automat procesele de risc pentru întreaga organizaţie, va furniza sprijin pentru conformitate, va stopa violări ale controlului pentru prioritizarea acţiunilor corective şi va preveni slăbiciunile materiale în privinţa dezvoltării şi persistenţei. Softul va integra automat monitorizarea controlului pentru aplicaţii software şi nonsoftware.

c) Soft de management al riscului

Această aplicaţie va ajuta la implementarea proceselor colaborative de management al riscului în vederea furnizării unei analize ample a punctelor de risc la diferite niveluri ale organizaţiei, prin toate entităţile organizaţiei, proceselor şi infrastructurii IT Softul va fi proiectat intuitiv pe baza proceselor colaborative pentru direcţionarea managementului de risc, precum şi a managementului din domeniile legislative, de risc operaţional, analizând oportunităţile în lumina acestor riscuri şi dezvoltând răspunsuri adecvate.

d) Soft de management al sustenabilitatii

Aplicaţia de management al sustenabilitatii se va baza pe rapoarte de sustenabilitate, practici de măsurare, considerând în primul rând performanţa organizaţională către o dezvoltare sustenabila. Softul de management al sustenabilitatii va reduce efortul şi timpul necesare realizării rapoartelor de sustenabilitate şi va creşte credibilitatea şi auditabilitatea raportării programelor.

Direcţia generală Schengen

Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale

Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei

Direcţia generală financiară

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră

Inspectoratul General al Poliţiei Române

Oficiul Român pentru Imigrări

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională

B. Ministerul Afacerilor Externe

C. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

D.  Ministerul Economiei şi Finanţelor

1. Oficiul de Plăţi şi Contractare

2.  Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale; Unitatea Centrală de Evaluare

E. Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României

Asistenţă tehnică şi logistică

Având în vedere sumele importante care vor finanţa proiectele propuse prin acest plan indicativ, de asemenea complexitatea proiectelor, numărul mare de beneficiari, agenţii şi instituţii implicate, precum şi cerinţele Uniunii Europene şi legislaţia naţională, este necesar a fi introdus şi dezvoltat un domeniu adiţional care va susţine şi va sprijini sistemul de management, implementare şi control. Vor fi implementate contracte care vor acoperi minimum următoarele:

a) monitorizare şi evaluare intermediară;

b) controale şi verificări/audit ale/al proiectelor în toate fazele, la faţa locului;

c) asistenţă tehnică pentru programare şi implementare (de exemplu: elaborare de documentaţie, verificare a calităţii documentaţiei);

d) instruirea echipelor implicate în gestionarea proiectelor;

e) sprijin contabil;

f) asistenţă şi sprijin pe timpul fazei de licitaţie;

g)  asistenţă tehnică şi juridică, consultanţă şi reprezentare în instanţă;

h) traducere şi translaţie;

i) echipament de birotică, echipamente hard/soft pentru management, monitorizare şi evaluare, consumabile, service pentru echipamente, echipamente pentru translaţie simultană;

j) logistică pe timpul întrunirilor;

k) sprijin logistic, ce va cuprinde minimum: închiriere de săli de conferinţă, transport, catering;

l) acţiuni de vizibilitate.

In acest proiect vor fi incluse costuri ce vor acoperi:

a) diferenţe ale ratelor de schimb valutar;

b)  aprobări/avize de construcţie, taxe, alte documente, aprobări avize necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) taxele existente în conformitate cu legislaţia în vigoare sau taxele ce ar putea apărea;

d)  studii de fezabilitate, proiecte tehnice, studii de impact asupra mediului etc.