HOTARARE Nr.
715 din 2 iulie 2008
privind aprobarea Planului
indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finantarii acordate
Romaniei de catre Uniunea Europeana
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 594 din 7 august 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Planul indicativ Facilitatea
Schengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către
Uniunea Europeană, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. - Planul indicativ prevăzut la art. 1 se
revizuieşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Internelor si Reformei Administrative.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul internelor şi reformei
administrative,
Liviu Radu,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Lazăr Comănescu
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
Marcel Opriş
Ministrul economiei şi
finanţelor,
Varujan Vosganian
ANEXĂ
PLANUL INDICATIV
FACILITATEA SCHENGEN
2007-2009
[Art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a
Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului
dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală
Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica
Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia,
Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica
Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica
Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul
Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale
Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii
Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005]
Ca urmare a aderării la Uniunea Europeană, România a
intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor
necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu
scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.
Implementarea tuturor măsurilor necesare din acquis-ul
Schengen va constitui baza pentru decizia Consiliului şi în această
circumstanţă ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011 rămâne
o ţintă strategică pentru administraţia românească.
In contextul negocierilor privind capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii
Europene au solicitat statelor candidate, inclusiv României, să prezinte un
plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării
la spaţiul Schengen.
Structura Planului de acţiune
Schengen urmează modelul recomandat de către Comisia Europeană. Fiecare
secţiune indică acquis-ul Schengen relevant; acesta descrie situaţia curentă,
precum şi măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice
menţionate pentru adoptarea şi implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu
termene precise este prezentat pentru măsurile prevăzute. De asemenea, sunt
stipulate instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.
Strategia naţională de management integrat al
frontierei de stat a României în perioada 2007-2010 se bazează pe activităţile
legate de modernizarea sectoarelor de frontieră, care, în prezent, sunt
frontiere externe ale Uniunii Europene. Aceasta include două tipuri de sarcini:
în legătură cu construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei şi
sarcinile desemnate serviciilor participante la implementarea prevederilor
Schengen - Poliţia de Frontieră Română, Poliţia Română, Oficiul Român pentru
Imigrări.
Acest program reprezintă pilonul pentru Strategia
naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada
2007-2010, un document strategic aprobat de Guvernul României şi care se aplică
tuturor autorităţilor române ce au atribuţii de operare la frontiera României.
Obiectivele definite pentru
utilizarea Facilităţii Schengen
Este planificată implementarea proiectelor ce se
subscriu următoarelor obiective fixate:
a) întărirea controlului şi a perimetrului de
supraveghere la frontierele externe, precum şi a capacităţii de protecţie
împotriva criminalităţii transfrontaliere;
b) intensificarea abilităţilor de control prin
creşterea capacităţii de stocare a datelor şi a accesului la informaţii.
CAPITOLUL I
Stat membru: România
CAPITOLUL II
Organisme de implementare
2.1. Autoritatea
responsabilă şi punctul unic de contact, conform prevederilor art. 7 din
Decizia Comisiei C (2007) 1.417 din 4 aprilie 2007
Nume:
|
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
Adresă:
|
Piaţa Revoluţiei nr. 1A
Bucureşti
România
|
Numele persoanei responsabile (reprezentant
autorizat):
|
Vasile-Gabriel Niţă
|
Funcţia persoanei responsabile (reprezentant
autorizat):
|
Secretar de stat
Departamentul Schengen
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
Persoană de contact:
|
Tiberiu Trifan
|
Funcţia persoanei de contact:
|
Director general
Direcţia generală Schengen
Departamentul Schengen
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
Telefon:
|
+40 21 206.09.28
|
Fax:
|
+40 21 314.74.22
|
E-mail:
|
sppa@mai.gov.ro
|
Punctul unic de contact
|
Nume:
|
Departamentul Schengen
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
Adresă:
|
Piaţa Revoluţiei nr. 1A
Bucureşti
România
|
Numele persoanei responsabile (reprezentant
autorizat):
|
Andrei Voicu
|
Funcţia persoanei responsabile (reprezentant autorizat):
|
Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen
Departamentul Schengen
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
|
Persoană de contact:
|
Andrei Voicu
|
Funcţia persoanei de contact:
|
Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen
|
Telefon:
|
+40 21 312.24.49
|
Fax:
|
+40 21 314.74.22
|
E-mail:
|
andrei.voicu@mai.gov.ro
|
2.2. Detaliile
contului bancar în care Comisia va face plăţile [(art. 8 alin. (2) din Decizia Comisiei C (2007) 1.417)]
Denumirea instituţiei
deţinătoare a contului:
|
Ministerul Economiei şi Finanţelor
|
Persoana de contact pentru contul bancar:
|
Ştefan Nanu
|
Funcţia persoanei de contact:
|
Director general
|
Adresa persoanei de contact pentru contul bancar:
|
Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5 Bucureşti, România, cod 050741
|
Telefon:
|
+4021 319.98.18
|
Fax:
|
+4021 319.98.18
|
Numele băncii:
|
Banca Naţională a României
|
Numărul întreg al contului:
|
3216.800000EUR (standard NRB)
|
CAPITOLUL III
Evaluarea deficienţelor şi a necesităţilor
Odată ce a devenit stat membru al Uniunii Europene,
România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea
măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele
interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen.
România s-a pregătit sistematic
pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea
la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a
numeroase documente strategice, implementarea prevederilor categoriei I (prevederi care nu sunt legate de
ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de preaderare la spaţiul
Schengen) şi monitorizarea adoptării şi implementării acquis-ului Schengen.
Insă aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar
obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi
procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului
Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea
adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat
pentru a îndeplini cerinţele Schengen. In strânsă legătură cu aceste sarcini,
întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre în lupta
împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care, de asemenea, are un
impact major asupra efectului de securitate al Uniunii
Europene.
Pentru a crea o bază adecvată pentru acţiunile propuse
prin prezentul plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre,
definite prin Catalogul Schengen - Controlul frontierelor externe, extrădarea
şi readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiţi parametri:
I. Activităţi în ţări terţe, ţări de origine şi tranzit
Parametri:
a) controale făcute asupra documentelor la secţiile
consulare şi de carieră;
b) detectarea falsurilor şi a documentelor falsificate;
c) controlul documentelor de aplicare pentru vize.
II. Cooperare frontalieră
bilaterală şi internaţională Parametri:
a) cooperare multilaterală, bilaterală şi locală;
b) schimb de informaţii prin canale de comunicaţii
adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă.
III. Măsuri la frontierele externe Parametri:
a) control şi supraveghere frontalieră, bazate pe
analiză de risc;
b) concept clar de instruire (de bază şi avansat) cerut
pentru acoperirea capacităţilor operaţionale, cunoştinţelor în ceea ce priveşte
legislaţia, limba etc;
c) echipament adecvat în concordanţă cu situaţia de la
frontieră;
d) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele;
e) schimb de informaţii între autorităţile competente
(Poliţia de Frontieră, vama, Poliţia Română, autorităţile judiciare);
f) echipament de comunicaţii compatibil;
g) cooperare internaţională/bilaterală pusă în practică
la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea
unor situaţii referitoare la readmisie).
IV. Alte activităţi pe
teritoriul României Parametri:
a) măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătăţirea activităţilor
de căutare, de control şi de supraveghere;
b) măsuri ce permit repatrierea în concordanţă cu
legislaţia naţională.
Analizarea acestor parametri a făcut obiectul
grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). In
concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care
au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele
responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea
Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru
perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene-limită de îndeplinire a
lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada
2007-2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la
standarde Schengen. Obiectivele stipulate în planul de acţiune sunt:
Filtrul I:
a) adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii
comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor
legale şi migraţiei;
b) facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri
interne/ofiţerilor de legătură pe afaceri interne, apărare, având în vedere
prevenirea migraţiei ilegale;
c) creşterea rolului transportorilor (cărăuşilor)
internaţionali, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale;
d) consolidarea procedurilor de
reglementare a situaţiei lucrătorilor străini prin realizarea de acţiuni
specifice pe teritoriul statelor terţe;
e) stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu
privire la minorii cetăţeni străini;
f) stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru
recrutarea şi angajarea lucrătorilor străini în România.
Filtrul II:
a) îmbunătăţirea cooperării bilaterale cu structuri
similare din ţările vecine în domeniul managementului comun al frontierei;
b) dezvoltarea cooperării regionale dintre statele
riverane Mării Negre;
c) dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană
a Dunării;
d) dezvoltarea de parteneriate cu ţări şi regiuni de
origine şi tranzit;
e) actualizarea/încheierea unui nou acord de
readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre ale Uniunii
Europene şi cu statele menţionate în lista neagră;
f) consolidarea cooperării regionale în vederea
dezvoltării pieţei de lucru.
Filtrul III:
a) armonizarea continuă a cadrului procedural şi legal,
în concordanţă cu acquis-ul Schengen;
b) asigurarea necesarului de personal, de un înalt
profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică şi managerială;
c) cooperare interinstituţională şi cooperare în
vederea unui management de frontieră funcţional;
d) dezvoltarea de analize de
risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere,
inclusiv a contrabandei;
e) asigurarea infrastructurii, a încăperilor, separarea
fluxurilor de călători, facilităţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii,
în concordanţă cu cererile Schengen referitoare la
punctele transfrontaliere;
f) furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră şi
pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte
supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen;
g) dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie,
a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi interoperaţionale cu
sistemele actuale la nivel european;
h) dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare
la Marea Neagră - SCOMAR şi asigurarea interconectării şi interoperabilităţii
cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră implementate de către
Ministerul Transporturilor, Ministerul
Apărării şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sistem de
monitorizare prin satelit a pescadoarelor;
i) dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al
traficului naval pe fluviul Dunărea şi în Delta Dunării - SCOD şi asigurarea
interconexiunii şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere al Dunării
RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor.
Filtrul IV:
a) optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi
luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere;
b) dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în
funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT;
c) asigurarea dezvoltării instituţionale şi a
resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
d) integrarea de date biometrice în documentele de
călătorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
e) asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi
dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activităţi în
acest domeniu;
f) dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe
teritoriul naţional;
g) utilizarea cadrului de cooperare a sistemului
naţional pentru prevenirea şi lupta împotriva terorismului, pentru a obţine
complementaritatea şi/sau congruenţa dintre măsurile adoptate pe linia
securităţii frontaliere şi măsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva
terorismului;
h) lupta împotriva corupţiei la personalul din
instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei.
Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin
programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (PHARE) sau sunt
propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor
obiective au făcut subiectul numeroaselor acţiuni finanţate de la bugetul
naţional.
Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat
pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate pană la aderarea la spaţiul
Schengen, sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate.
1. Subsistemul de
infrastructură
Scopul acestui subsistem este următorul:
a) investiţii în structura
operaţională, sedii pentru poliţia de frontieră, constând în construirea de noi
clădiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi;
b) activităţi de construire a infrastructurii de
comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi
instalate în locaţiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi.
2. Subsistemul de supraveghere a frontierei
Subsistemul de supraveghere a frontierei asigură supravegherea şi acţiuni specifice de
frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare sau combinaţii între
acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la
turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt
procesate de către subsistemul IT Supravegherea frontierei se bazează pe
platforme mobile şi imobile.
2.1. Frontiera verde
Supravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de
echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru
detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor
şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române.
Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu
echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu
echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF.
Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Elicopterele sunt dotate cu
echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroşu de
supraveghere pe timp de noapte, camere video cu
transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking
Infrared - Vedere la distanţă în infraroşu) etc.
Mijloacele de comunicare rapidă tip vas furnizează coordonarea activităţii
patrulelor de frontieră.
2.2. Frontiera albastră
a) Pentru a supraveghea apele
maritime interne, apele teritoriale, ariile contigue şi ariile economice
exclusive ale României există un sistem integrat de supraveghere şi control al
traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include:
(i) staţii-senzor de coastă;
(ii) infrastructură de comunicaţii;
(iii) centre de comandă şi control;
(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi
aeriană.
Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informaţii tactice
şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din
cadrul Ministerului Transporturilor, Vessel Traffic Management and Information
System (VT/W/SJ/Automatic Identification System (/A/S), Ministerului Apărării
şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor şi îndeplineşte
următoarele funcţii:
1. identificarea ţintelor şi identificarea prin sistem
radar prin senzor şi fibră optică;
2. strângerea şi transferul informaţiei la centrul de
comandă şi control;
3. transmiterea informaţiilor către unităţile terestre,
navale şi ariene.
b) La graniţa fluvială se va folosi un sistem integrat
de supraveghere al itinerarului vaselor la Dunăre şi în cadrul Deltei Dunării,
denumit SCOD, sistem
care cuprinde următoarele:
(i) senzori pe fluviu;
(ii) infrastructură de comunicaţii;
(iii) centru de comandă şi
control;
(iv) unităţi de intervenţie navală, terestră şi
aeriană.
SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al
traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date
reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât
şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile.
3. Subsistemul de control al trecerii frontierei
Acest subsistem a fost creat pentru a furniza controlul
persoanelor şi bunurilor. Include cititoare fixe şi mobile - sistem special
pentru citirea înregistrărilor pe discuri, dispozitive de detectare a
drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare
a documentelor falsificate şi contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor
şi a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de
amprente, sisteme de recunoaştere facială. Acest subsistem va fi interconectat
cu componenta IT a subsistemului.
4. Subsistemul IT
Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate
instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe
standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemele
IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol,
Europol, AFIŞ, sisteme de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. In
cadrul SISF, sistemul IT on-line are o importanţă deosebită care permite
colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a
informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat,
interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce
desfăşoară activităţi de ordine publică şi siguranţă naţională. Sistemul IT sprijină
instituţiile în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalităţii
transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, de
exemplu; permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II,
verificări în cazul controalelor de rutină şi controalelor transfrontaliere şi
oferă tuturor nivelurilor de comandă şi execuţie informaţiile necesare pentru
controlul şi supravegherea frontierei române.
5. Subsistemele de
comunicaţii voce-date
Au fost dezvoltate o reţea largă, WAN, şi o reţea
locală, LAN, ce permit traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care
reprezintă infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT.
6. Subsistemul de
comunicaţii mobile radio
Acest subsistem asigură baza pentru realizarea
schimbului de informaţii (date şi voce) dintre elementele operaţionale mobile,
la fel ca şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de
comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de
mobilitate navală, şi digitale, tipul PMR (radiocomunicaţii mobile
profesionale), în standard TETRA. In particular, subsistemul PMR din standardul
TETRA va asigura necesităţile de comunicare pentru toate instituţiile cu
responsabilităţi pe linie de frontieră, zona de acoperire radio va fi asigurată
în toate zonele judeţelor de graniţă, asigurând interoperabilitatea la nivel
naţional în cadrul platformei unice de comunicaţii radio TETRA.
7. Subsistemul fix de
comunicaţii
Subsistemul fix de comunicaţii asigură infrastructura
de transport de bandă largă a schimbului de informaţii dintre locaţiile fixe.
Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală pentru
transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesară
pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile.
8. Subsistemul mobil
Mijloacele aeriene, navale şi terestre vor fi folosite
pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de
transport care asigură supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat, cum
ar fi: supravegherea şi patrula, transportul de forţe şi de echipament de
intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi
transportul logistic de provizii şi mentenanţă. Subsistemul are componente
aeriene, navale şi terestre.
9. Subsistemul integrat de suport logistic
Este format din toate activităţile necesare să sprijine
sistemul pe timpul funcţionării acestuia. Cuprinde activităţi de instruire,
documentare, piese de schimb, mentenanţă, precum şi sprijin centralizat care
permit SISF să funcţioneze 24 de ore pe zi.
In mod consecvent, următoarele deficienţe au fost
semnalate:
a) infrastructura inadecvată a
noilor puncte de trecere a frontierei şi a unităţilor operative, precum şi
modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente;
b) sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în
special în afara punctelor de trecere a frontierei (lipsa echipamentelor
tehnice şi electronice moderne);
c) număr insuficient de vehicule şi de vase de
patrulare şi supraveghere;
d) necesar de instruire continuă a ofiţerilor şi
personalului administrativ în domeniul adaptării la cerinţele acquis-ului
Schengen, precum şi cursuri de limbi străine;
e) infrastructură insuficientă la frontieră, cu lacune
în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale
şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc);
f) echipament insuficient în
domeniul detectării navale şi al supravegherii;
g) nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii
voce-date, pentru asigurarea cooperării cu SIS II şi VIS;
h) lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare
a imigraţiei ilegale, care să asigure protecţia unei părţi importante a
frontierei externe a Uniunii Europene;
i) lipsa suportului pentru costurile logistice şi
operaţionale.
Situaţia actuală
Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000
km, din care: frontiera cu Moldova - 681,3 km, cu
Ucraina - 649,4 km, cu Marea Neagră - 193,5 km şi frontiera cu Serbia - 546,4
km, reprezintă graniţele externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al graniţelor
şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor
reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea
Europeană.
Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanţate
de Uniunea Europeană:
PHARE 1999 Program naţional
RO9907.01.02/01 -Achiziţia de mijloace mobile
BUGET TOTAL : 4.000.000 euro
• Creşterea mobilităţii auto la frontiera de nord şi
est prin achiziţia de SUV (122 de autovehicule)
• Creşterea mobilităţii navale la frontiera de est prin
achiziţia de bărci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare)
Proiect finalizat.
RO9907.01.02/02
Achiziţia de mijloace pentru asistenţa tactică
BUGET TOTAL: 2.800.000 euro
• Achiziţia de echipamente individuale
• Achiziţia de echipamente colective în vederea
îmbunătăţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme,
pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mănuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc,
computere, imprimante, detectoare de CO2, cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV).
Proiect finalizat.
PHARE 2000 Program naţional
RO0006.16.01.03 Mobilitate
BUGET TOTAL: 4.440.000 euro
Achiziţie de echipamente pentru mobilitatea navală
şi auto
Au fost contractate şi furnizate următoarele tipuri de
echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 de autovehicule de
intervenţie.
Proiect finalizat.
RO0006.16.01.04 Supraveghere
BUGET TOTAL: 4.950.000 euro
•Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru
frontiera de nord şi est; rezultate: au fost contractate şi distribuite
următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe
timp de noapte; 72 de binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 de sisteme
portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere.
Proiect finalizat.
RO0006.16.01.05 Suport tactic
BUGET TOTAL: 1.330.000 euro
Rezultate: au fost achiziţionate şi furnizate
următoarele echipamente:
- 1.250 de uniforme şi 20.000 de perechi de şosete;
4.500 de perechi de cizme; 4.300 de perechi de cizme de cauciuc; 62 de
computere, 31 de imprimante şi 48 de cititoare optice de documente; 1.500 de
uniforme; 6.750 de uniforme de vară şi 5.625 de cizme de iarnă.
Proiect finalizat.
PHARE 2001 Program naţional
RO 0107.16.03 - Achiziţie de echipamente pentru
documente falsificate
BUGET TOTAL: 60.000 euro
Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale.
Proiect finalizat.
RO 0107.16.04 Comunicaţii
BUGET TOTAL: 2.350.000 euro
Realizarea unei reţele moderne de transfer date-voce
între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) şi unităţile de la frontiera cu
Ucraina şi Moldova.
Rezultate: echipamentele au fost livrate şi instalate.
Sistemul este funcţional.
Proiect finalizat.
Program naţional PHARE 2002
2002/000-586.04.14.01.01 -Imbunătăţirea capacităţii
de intervenţie a ofiţerilor operativi
Buget total:
9.882.500 euro
Au fost contractate şi livrate următoarele echipamente
pentru suportul tactic şi mobilitate: truse criminalistice universale - 13,
camere foto - 20, lanterne - 34, kituri de testare a drogurilor - 17,
endoscoape - 28, echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38,
lămpi UV - 129, echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor - 48,
seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, motociclete -
152, nave pentru supraveghere şi control pentru porturi - 12, nave de abordaj
şi control - 10, nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci - 6, nave cu
motor ataşat - 20.
Proiect finalizat.
Program naţional PHARE 2003
RO/2003/005-551.04.12.04 - Comunicaţii fixe
Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de
est şi nord.
A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ
reţea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum şi pentru
reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru
judeţele Botoşani şi Suceava)
BUGET TOTAL: 5.130.858 euro
Stadiu: Proiect în derulare.
RO/2003/005-551.04.12.05 - Furnizare de comunicaţii fixe SCOMAR
Dezvoltarea sistemului integrat pentru supraveghere şi
observare la Marea Neagră
Realizează infrastructura pentru transmisia voce -
datele vor interconecta elementele sistemului integrat pentru observare,
supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră folosind legături radio,
sisteme de comunicaţii, fibră optică şi infrastructură de comunicaţii (turnuri
de comunicaţii cu radiorelee, adăposturi, centre generale şi managementul local
al reţelei).
RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente
de supraveghere
Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare
a drogurilor - 15 bucăţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi
explozibililor - 10 bucăţi)
BUGET TOTAL : 260.000 euro
Proiect finalizat.
Program naţional multianual PHARE 2004-2006
2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare
Furnizarea navelor PFR pentru supraveghere şi
control al Frontierei Albastre - 5 bucăţi
BUGET TOTAL : 4.094.780 euro
Proiect în derulare.
2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare
Comunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de
comunicaţii la frontiera de est şi nord
Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru
reţeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum şi pentru
reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru
judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş).
Proiect în derulare.
2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicaţii şi
IT
Elaborarea şi implementarea sistemului de
comunicaţii mobile pentru PFR
BUGET TOTAL : 4.868.900 euro
Se implementează standardele TETRA pentru realizarea
sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui,
Galaţi.
Proiect în derulare.
Detalii privind situaţia curentă referitoare la
măsurile propuse
Referitor la implementarea în
România a Sistemului naţional IT privind alertele, trebuie notat că sistemele
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative aflate în prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate
nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Nevoile identificate sunt următoarele:
a) inconsistenţa şi duplicarea datelor;
b) parte din informaţiile necesare nu sunt
computerizate;
c) acces limitat la date;
d) datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe
diferite tehnologii;
e) informaţiile comune diferitelor baze de date au
formate diferite şi acest lucru creează imposibilitatea schimbului acestora.
In ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile
identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor
Biroului SIRENE, o schemă operaţională de personal, instruirea operatorilor.
Lipsa competenţei personalului are o importanţă deosebită. Este important să se
asigure un nivel ridicat de control al frontierelor,
instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE.
Referitor la componenta VIS, aflată în
responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu
creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei Uniunii Europene. Aderarea la
spaţiul Uniunii Europene a făcut din România un punct de atracţie, devenind o
destinaţie sau o ţară de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii
Europene.
Ca urmare a Documentului de poziţie asupra capitolului
24 „Justiţie şi afaceri interne", România a elaborat Planul de acţiune
Schengen (PAS), ce
include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi
control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea
poliţienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe
probleme infracţionale, incluzând extrădarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi
protecţia datelor personale. PAS este monitorizat şi actualizat anual, astfel
încât, după aderarea la Uniunea Europeană, documentul să întrunească criteriile
minime de implementare a Convenţiei Schengen.
Poziţia comună a Uniunii Europene, emisă la încheierea
negocierilor pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", subliniază
faptul că implementarea PAS va trebui accelerată considerabil şi că orice
întârziere referitoare la termene trebuie evitată.
Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei
şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat
mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru viză. Principalele instituţii
implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (prin Direcţia
generală afaceri consulare şi prin birourile consulare din străinătate) şi
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
In acest context, capacitatea Ministerului Afacerilor
Externe de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă
una dintre principalele priorităţi. Acest proiect va intensifica acţiunile
operaţionale în domeniu şi împreună cu echipamentul achiziţionat va îmbunătăţi
implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii, cât şi al
sistemului IT
Procesarea aplicaţiilor pentru vize de către misiunile
diplomatice române şi de către birourile consulare se realizează în concordanţă
cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în
spaţiul Schengen.
România a beneficiat de un
proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line - sistemul visa on-line.
Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional
Visa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înfiinţată în luna
aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative. In cadrul celei de-a treia etape
planificate a fi finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare
sunt conectate la sistemul visa on-line. Conectarea a 10 birouri consulare este
în fază de testare.
Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem
trebuie însoţită de testarea echipamentului în cadrul acestuia şi de instruirea
ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform
statisticilor Centrului Naţional Visa (CNV), după terminarea celei de-a doua
etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on-line.
Aplicaţiile de vize care provin de la birourile
consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on-line sunt introduse în
sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică
aplicaţiile pentru vize ale cetăţenilor din statele terţe care figurează pe
lista neagră.
Personalul misiunilor diplomatice şi secţiilor
consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor
de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această
verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de
instrucţiuni consulare comune.
De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice
şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea
documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc
scăzut*). In cazul oricărui document suspect, ofiţerul trebuie să ceară
sprijinul autorităţilor locale şi consulatelor străine acreditate în
respectivul stat. Este b cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii săi
din secţiile consulare şi diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene.
Valoarea investiţiilor pentru reamenajarea secţiilor
consulare (conform recomandărilor şi celor mai bune practici Schengen) în anul
2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane euro. Investiţii substanţiale au fost
făcute la secţiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa,
Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. In vederea asigurării standardelor minime
de securitate, au fost făcute câteva investiţii la secţiile din Berlin,
Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai.
In vederea continuării modernizării secţiilor
consulare, Ministerul Afacerilor Externe implementează investiţii evaluate la
aproximativ 3,3 milioane de euro.
Investiţiile au scopul de a asigura că toate secţiile
consulare române care procesează şi acordă vize corespund celor mai bune
practici şi recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitoare
la securitatea clădirilor şi personalului consular. Următorul pas este de a
îmbunătăţi' condiţiile de informare publică, comunicarea dintre secţii etc.
Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea dintre
Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative, facilitând comunicarea directă dintre secţiile consulare şi
punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţă critică,
deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta
la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificării on-line a
tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea sistemului VIS în
România.
Referitor la măsurile propuse de Poliţia de Frontieră
Română (PFR), structurile
operative ale acesteia, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare,
trebuie sa efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere, care trebuie să
asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 km2 (apele maritime interioare 753 km2, marea teritorială 4.487 km2, zona contiguă 4.460 km2 şi zona economică exclusivă 10.300 km2), graniţa fluvială şi râul Prut 1.589 km.
In apele maritime şi fluviale au loc activităţi
economice importante (transport de mărfuri şi de persoane, pescuit industrial,
lucrări hidrotehnice etc), acestea creând premisele unor activităţi ilegale
(migraţia ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive,
traficuj de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc). In
zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj
şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor
acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga
zonă a Mării Negre.
PFR trebuie să modernizeze flota navală, având în
vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra „Planului de
acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării şi SIS",
precum şi faptul că întreg fluviul Dunărea va rămâne o frontieră externă, dar
şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi
controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:
a) deficitul de mijloace de mobilitate navală;
b) gradul de uzură al mijloacelor de mobilitate navală
existente;
c) reglementările în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce
trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparţinând forţelor de
ordine publică;
d) creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi
intercepţie a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziţia/ construcţia de
nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnică cu un înalt grad de
automatizare;
e) extinderea spre larg a sistemului integrat de
observare şi control la Marea Neagră - SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime
de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate,
precum şi necesitatea unor unităţi de intercepţie.
Datorită specificului construcţiei mijloacelor de
mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul niciunui producător, este
necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziţie a
acestor mijloace, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speţă PFR,
durează între 10 luni şi 24 de luni.
Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate
navală**) se prezintă astfel:
*) Kitul conţine retroproiector, 30 x microscop,
spectru color/8 x precizie crescută, lămpi UV, pensete profesionale/oţel,
nemagnetice, 125 mm, cadre de măsurare.
**) Graficele reprezentând situaţia actuală a dotării
cu mijloace de mobilitate navală sunt reproduse în facsimil.
Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi
achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă
a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea
Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind
componenta navală din cadrul PFR.
După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că
un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare
de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordantă
cu cerinţele actuale ale PFR.
In prezent, supravegherea la marea teritorială şi în
zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la
Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie provizorie până la dotarea
cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi
utilizate pe o durată de 5 ani.
Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie
va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite,
dotate cu echipamente din anii '70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu
dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în
cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR, care nu îşi justifică prezenţa în zonă.
La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică
prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura
intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore,
suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50
Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane.
Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul
Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la
Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea,
ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi
control al navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al
unui stat terţ.
In prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale
dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.
Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări
activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa
misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea
PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.
Prin programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de
astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul.
Referitor la
mobilitatea terestră:
In cadrul Programului PHARE RO 9907.01.02/01 -
Mobilitate auto şi navală, vehicule de teren (122 de autoturisme Nissan Terrano) şi bărci cu motoare
ataşabile (47 de bucăţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu
Ucraina şi Moldova.
In cadrul Programului PHARE RO 0006.16.01.03 -
Mobilitate auto şi navală, mai multe vehicule de teren (47 de autoturisme
Nissan Terrano), bărci cu motoare ataşabile (17 garnituri Harpoon Open), 36 de
vehicule de intervenţie şi 5 bărci de patrulare pe
râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina si Moldova.
Prin Programul PHARE RO 2002/000-586.04.14.01.02 -
Mobilitate auto şi navală, au fost procurate următoarele echipamente:
a) 165 de vehicule de teren de intervenţie;
b) 152 de motociclete;
c) 12 bărci de control şi supraveghere a porturilor;
d) 10 ambarcaţiuni de abordaj şi control;
e) 6 bărci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunării;
f) 20 de bărci cu motoare ataşabile, la frontiera cu
Moldova, Ucraina şi Iugoslavia.
In prezent mobilitatea navală
pentru patrulare şi supraveghere este acoperită în proporţie de 61%. Din acest
echipament operaţional, majoritatea unităţilor sunt uzate moral şi s-a propus
înlocuirea lor.
In prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul
activităţilor operative pentru structurile PFR este de
54%, la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene (N+E), respectiv 39%
la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor, aceste lipsuri în dotare vor
trebui reglementate.
Pentru acoperirea nevoii de 4.607
mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru
perioada 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o
valoare totală estimată de 63 milioane lei.
In perioada 2007-2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate; intrate
în folosinţa PFR după anul 1994, ele au fost realizate înaintea acestui an şi
vor fi în concordanţă cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:
a) vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 de bucăţi;
b) vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni
operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 bucăţi;
c) vehicule speciale pentru transportul persoanelor
reţinute temporar, 8 bucăţi;
d) alte mijloace de mobilitate
terestră fabricate local, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit
perioada legală de funcţionare şi a căror reparare şi mentenanţa ar costa prea
mult.
In conformitate cu „Propunerea de achiziţie din
fondurile Facilităţii Schengen", este o discrepanţă vizibilă între nevoile
reale de mijloace de mobilitate terestră şi cele prevăzute în tabelele de mai
jos:
a) înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285
necesare, 8 existente, un deficit de 277;
b) vehicule speciale pentru transportul persoanelor,
microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536;
c) vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80
necesare, 4 existente, un deficit de 76;
d) transport special pentru persoanele reţinute
temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114;
e) motociclete - 1.375 necesare, 155 existente, un
deficit de 1.220;
f) snow-mobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit
de 636;
g) microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit
de 152;
h) autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25;
i) puncte de comandă mobile - 181 necesare, 0
existente, un deficit de 181.
Referitor la patrimoniu:
Ţinând cont de faptul că locaţiile PFR au fost
construite în perioada 1960-1975 şi că din cauza uzurii fizice şi a
arhitecturii învechite sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare de
mare amploare astfel încât condiţiile de lucru să fie conforme cu cerinţele
Uniunii Europene.
Datorită noului concept de acţiune al PFR, este necesar
ca locaţiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de
comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în
responsabilitate: să fie localizate în centrul oraşelor reşedinţă de judeţ
pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi străine
pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă
utilităţi (reţele de apă şi energie) în conformitate cu standardele de lucru
ale Uniunii Europene.
Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:
a) construirea de noi locaţii, respectând nevoile
operaţionale menţionate mai sus, în mod special la graniţa externă a Uniunii
Europene. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la
frontieră;
b) modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale
PFR care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea
structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplăriei, instalaţii noi,
partajări noi, conforme cu nevoile operative.
CAPITOLUL IV
Strategie şi obiective
SECŢIUNEA 1
Descrierea obiectivelor şi strategiei statelor
membre cu privire la încheierea implementării acquis-ului Schengen şi consolidarea şi
îmbunătăţirea controlului frontierei externe
A. Conceptul de strategie de management integrat
In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de
management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia naţională, necesitatea
securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de
creşterea în complexitate a fenomenului criminalităţii transfrontaliere, pe
direcţia principală est-vest şi adiacentă, de la sud şi nord către vest, prin
extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, datorită
existenţei condiţiilor favorabile cum ar fi crize economice, conflicte sociale,
etnice şi religioase şi, de asemenea, prin proliferarea ameninţărilor teroriste
la adresa României. România, datorită poziţiei sale geografice (S-E Europei),
are un rol important atât în menţinerea stabilităţii şi securităţii în zonă,
cât şi în dezvoltarea la nivel european.
B. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de
stat (SISF)
Cu referire la pct. 4.1 al Strategiei naţionale, SISF
reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului
integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria
sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple
subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale,
geografice, aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o
prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere,
precum şi pe cele ale Uniunii Europene. Luând în calcul aderarea la Uniunea
Europeană, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin PAS, revizuit în anul 2007.
SISF este alcătuit din următoarele componente
interdependente şi subsisteme:
a) componenta operaţională: subsistemul juridic;
subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale;
b) componenta tehnică: subsistemul infrastructură;
subsistemul de supraveghere a frontierei;
c) subsistemul privind controlul la trecerea frontierei;
d) subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile
radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce-date;
e) subsistemul mobilitate;
f) subsistemul logistic integrat.
In vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca
stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la
spaţiul Schengen, România şi-a propus să atingă următoarele obiective prin
intermediul Facilităţii Schengen:
a) întărirea
controlului la frontiera externă şi a supravegherii zonei frontierei externe,
precum şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere
Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de
următoarele subsisteme:
1 .Subsistemul infrastructură
2. Subsistemul supraveghere la frontieră
2.1. Frontiera verde
2.2. Frontiera albastră
3. Subsistemul de control la trecerea frontierei
4. Subsistemul mobilitate
5. Subsistemul suport logistic integrat
b) creşterea
capacităţii de control prin sporirea posibilităţilor de furnizare şi acces la
date
Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de
următoarele sisteme:
1. Subsistemul de control la trecerea frontierei
2. Subsistemul IT
3. Subsistemul comunicare voce date
4. Subsistemul comunicaţii
mobile radio
5. Subsistemul comunicaţii fixe
Stabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este
esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor stabilite pentru
aderarea la spaţiul Schengen.
In continuare se va face o scurtă descriere a cadrului
general stabilit până acum de către autorităţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în
legătură cu aderarea la spaţiul Schengen.
Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din
acquis-ul Schengen, care, de altfel, constituie baza deciziei Consiliului
referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011,
rămâne un obiectiv strategic pentru partea română.
Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este
un element-cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la
frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument
important în menţinerea securităţii interne, iar în particular are ca obiectiv
prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui
implementat la diferite nivele. Conform Catalogului Schengen, cele 4 nivele pot
fi identificate în structura Strategiei naţionale.
a) activităţi în ţări terţe, în special în ţări de
origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de
legătură, precum şi rolul-cheie al secţiilor consulare străine în procesul
emiterii vizelor;
b) cooperarea internaţională la frontieră;
c) măsuri privind frontiera externă: managementul
frontierei (controlul şi supravegherea la frontieră);
d) activităţi viitoare desfăşurate pe teritoriul
statelor Schengen sau între statele Schengen.
Filtrul I -Activităţi
desfăşurate în ţări terţe, în special în cele de origine şi de tranzit
In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.1 al
Strategiei naţionale, filtrul I
este realizat pentru a asigura controlul la distanţă
al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi a
prezenta activităţile desfăşurate în ţările terţe, în special în cele de
origine şi de tranzit.
Principalele instituţii cu
competenţe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:
a) Ministerul Afacerilor Externe - secţiile consulare
şi direcţiile generale pentru afaceri consulare;
b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative -
ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură;
c) Ministerul Transporturilor - operatori economici
care desfăşoară activităţi de transport internaţional de bunuri şi mărfuri
şi/sau de persoane;
d) Ministerul Apărării - ataşaţi de apărare;
e) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse:
(i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului.
Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul
României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau
falsificate să fie detectate la acordarea vizei şi atunci când pasagerii se
află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest
proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în
conformitate cu art. 96 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de
punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea
treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenţia
Schengen.
In cadrul Strategiei naţionale
s-a stabilit să fie finanţat prin Facilitatea Schengen subobiectivul acestui
filtru referitor la adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor
comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia
legală/turismul prin:
a) adoptarea sistemului naţional IT pentru visa
on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize -
Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei
la acest sistem;
b) reabilitarea la standarde
Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spaţii
speciale de procesare a vizelor;
c) furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea
falsurilor şi a documentelor pierdute;
d) instruirea personalului cu atribuţii consulare
privind aplicarea procedurilor Uniunii Europene în domeniul procesării
cererilor de viză pe termen scurt.
Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative.
Filtrul II -
Cooperarea internaţională la frontieră
Cu referire la subpct. 3.3.2 al Strategiei naţionale,
filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între
ţările vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte
state din zonă, ţinând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu
poate fi realizat de un singur partener.
Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui
filtru sunt:
a) Ministerul Afacerilor Externe;
b) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative -
Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale, Centrul de
Cooperare Poliţienească Internaţională, Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul
Naţional Interpol, Biroul SIRENE;
c) Autoritatea Naţională a Vămilor;
d) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
(i) Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului.
e) Ministerul Transporturilor.
Prin actuala strategie nu au fost stabilite subobiective
pentru acest filtru.
Filtrul III -
Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României
In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.3 al
Strategiei naţionale, activităţile din acest filtru vizează asigurarea
controlului la frontieră aşa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr.
562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de
instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de
către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen,
asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât şi aplicarea în
consecinţă a legii.
Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui
filtru sunt:
a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative;
(i) PFR;
(ii) Oficiul Român pentru Imigrări;
b) Autoritatea Naţională a Vămilor;
c) Ministerul Transporturilor;
d) Ministerul Sănătăţii Publice;
e) Ministerul Apărării;
f) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor;
g) Garda Naţională de Mediu.
Controlul la frontieră constă în:
a) control la trecerea
frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei (PTF) pentru a se asigura că persoanele
şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate să
intre sau să iasă de pe teritoriul statelor membre;
b) supravegherea frontierei -
supravegherea frontierei între PTF şi supravegherea acestora în afara
programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la
frontieră, au la bază analiza de risc privind securitatea internă şi
ameninţările care pot afecta securitatea frontierei.
Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele
subobiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea
Schengen:
a) furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea
fluxurilor de trafic, facilităţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în
concordanţă cu cerinţele Schengen, din cadrul PTF;
b) asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare
tip de frontieră şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar
pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontieră, în concordanţă cu
cerinţele Schengen;
c) construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi
sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II.
Filtrul IV - Alte
activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului României
In conformitate cu prevederile subpct. 3.3.4 al
Strategiei naţionale, filtrul IV asigură, pe de-o parte sprijinul necesar în desfăşurarea
operaţiunilor de supraveghere şi control la frontieră şi pe de altă parte
măsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la
frontiera internă a Uniunii Europene.
Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui
filtru sunt:
a) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative:
(i) Poliţia Română;
(ii) Jandarmeria Română;
(iii) Oficiul Român pentru
Imigrări;
(iv) Direcţia Generală de Paşapoarte;
(v) Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor;
(vi) PFR;
(vii) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de
Date privind Evidenţa
Persoanelor;
(viii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a Vehiculelor;
(ix) Unitatea Specială de Aviaţie;
b) Ministerul Justiţiei;
c) Ministerul Afacerilor Externe;
d) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse;
(i) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;
(ii) Inspecţia Muncii;
(iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului;
e) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei;
f) Ministerul Transporturilor;
g) Ministerul Sănătăţii Publice;
h) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
i) Serviciul Român de Informaţii;
j) Autoritatea Naţională a Vămilor;
k) Garda Naţională de Mediu;
l) Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor.
Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în
cadrul măsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor
transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung,
dar şi pe termen scurt pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste
măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul naţional, îmbunătăţind căutarea,
controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţă cu legislaţia
naţională şi, acolo unde există, în baza acordului de cooperare poliţienească
încheiat conform art. 39 alin. (4) şi (5) din Convenţia Schengen sau în baza
altor acorduri internaţionale la care România este
parte.
Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele
subobiective ale acestui filtru, care urmează să fie finanţate prin Facilitatea
Schengen:
a) să realizeze, să modernizeze şi să interconecteze
sistemul IT şi de comunicare;
b) să asigure capacitatea instituţională şi resursele
umane adecvate;
c) să asigure infrastructura adecvată şi să doteze cu
echipamentul specific activităţile desfăşurate în acest filtru.
C. Documente strategice
In conformitate cu prevederile secţiunii 1 a Strategiei
naţionale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007, în contextul
negocierilor pe capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", statele membre
ale Uniunii Europene au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, să
prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare
necesare aderării la Schengen.
La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în
cadrul Conferinţei de aderare la Uniunea Europeană, Documentul de poziţie pe
capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne", având ca anexă PAS.
Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost
acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă
de tranziţie. A fost evidenţiat faptul că PAS va fi monitorizat şi revizuit
anual, astfel încât la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile
minimale pentru a adera la spaţiul Schengen.
De atunci, PAS a fost revizuit în mod regulat. Ultima
revizuire a fost cea din anul 2007. Documentul a fost aprobat de Guvern şi
prezentat Comisiei Europene.
Structura PAS are la bază
modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul
Schengen relevant, descriind situaţia curentă şi totodată măsurile legislative,
instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea
acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu
date-limită de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu
responsabilităţi în implementarea acestor măsuri.
PAS face distincţia clară între momentul aderării la
Uniunea Europeană şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea
procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în
două etape, acoperind atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât şi
perioada postaderare, până la ridicarea controalelor la
frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline).
Strategia naţională se axează pe activităţile privitoare
la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera
externă a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini:
referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei,
de către administraţiile locale respective împreună cu Ministerul
Transporturilor, precum şi sarcini ce vizează servicii de implementare a
reglementărilor Schengen şi care sunt realizate de către PFR, Poliţia Română,
Oficiul Român pentru Imigrări.
Documentul este o continuare a primei Strategii de
management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită şi aprobată la
cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor româneşti şi
nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost
recunoscute de Comisia Europeană, care, în consecinţă, a deschis un program
multianual PHARE pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document.
Prezentul program susţine în mod direct Strategia
naţională, document de politică strategică aprobat de Guvernul României şi
aplicabil tuturor autorităţilor române cu responsabilităţi la frontiere.
In conformitate cu prevederile pct. 4 din Strategia naţională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăţi
capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele
externe ale Uniunii Europene, prin:
a) adoptarea şi implementarea unor politici comune în
domeniul managementului integrat al frontierei;
b) combaterea statutului României de ţară de origine,
tranzit si destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane;
c) lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul
creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externă odată cu aderarea la
Uniunea Europeană.
Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui
complex de măsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului
comunitar relevant, capacitatea instituţională şi investiţii pentru lucrări de
construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme
specializate.
Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării
infrastructurii la frontieră şi, de asemenea, dezvoltării şi eficientizării
supravegherii şi controlului la graniţe, într-un concept integrat, aşa cum este
definit în Strategia naţională.
Prezentul plan indicativ este elaborat astfel încât să
poată susţine un număr de „măsuri instituţionale" şi „măsuri
administrative/tehnice" cuprinse în ultima versiune (2007) a PAS pentru
România, şi anume:
a) PAS secţiunea I - Controlul la frontieră
Trecerea frontierei interne
• Implementarea procedurilor de control al persoanelor
la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere
interne şi eliminarea obstacolelor care restricţionează traficul rutier la
punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne.
Trecerea frontierei externe
• Implementarea Strategiei naţionale
• Implementarea programului de achiziţie a
echipamentului operaţional, conţinut în Planul unic
• Modernizarea punctelor de
trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului
Schengen şi cu cele ale Planului unic.
b) PAS secţiunea V - Cooperare poliţienească
Măsuri instituţionale
• Dezvoltarea capacităţii cooperării internaţionale
a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, atât la nivel central,
cât şi la nivel local
• Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire
a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC).
• Implementarea programelor de instruire a personalului.
c) PAS secţiunea VII -Arme
de foc şi muniţii
Măsuri instituţionale
• Dezvoltare instituţională a Registrului Naţional al
Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al
muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Directiva
Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţiei şi
deţinerii de arme.
d) PAS secţiunea IX - Sistemul informatic Schengen
• Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative
• Centru multifuncţional de instruire Schengen
• Componente de comunicaţii mobile profesioniste (PMR) - standard TETRA
• Sistemul Informatic National de Semnalări,
compatibil cu SIS II.
Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securitatea
frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale PFR
pentru perioada menţionată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor,
activităţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de
management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra
recomandărilor prevăzute în Raportul periodic al Comisiei Europene pentru
România din anul 2003, capitolul 24 „Justiţie şi afaceri interne".
Strategia Poliţiei de Frontieră pentru Securitatea
Frontierei de Stat a urmărit coordonarea unitară de către toate structurile
PFR, la nivel central şi teritorial, a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor
asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea şi evidenţa
infracţiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilităţi cu normele şi procedurile comunitare privind
controlul şi supravegherea PTF.
Strategia naţională urmăreşte întărirea capacităţilor
operaţionale şi activităţile specifice ale PFR, interoperabilitatea cu alte
instituţii naţionale specializate în managementul de frontieră, cu alte
organisme similare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale ţărilor
vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea
traficului legal de persoane şi bunuri la frontieră.
In referire la Sistemul
informatic naţional de semnalări au fost întreprinse următoarele acţiuni:
a) a fost actualizat PAS 2007, cap. IX „Sistemul informatic Schengen, măsuri tehnice"- cu
termenul-limită 31 decembrie 2009;
b) a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului
Informatic Naţional de Semnalări, aprobată prin Legea nr. 345/2005;
c) de asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2006,
a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de
Semnalări.
D. Instituţional
Coordonarea problemelor legate de cooperarea din
domeniul Schengen este realizată de Comisia naţională de autoevaluare, un
organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea
Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările
ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare
pentru ca instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul Schengen să
determine o reacţie activă în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul
Schengen.
In conformitate cu prevederile art. 4 lit. k) din
Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
Comisia naţională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul şi
Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra
activităţii desfăşurate şi măsurilor dispuse.
In ceea ce priveşte sistemul de management şi control
al Facilităţii Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007
privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară,
coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României
prin Facilitatea Schengen, cu modificările ulterioare, prin care a fost definit
întregul sistem în conformitate cu Decizia C(2007)
1.417 a Comisiei Europene.
Scurtă descriere a responsabilităţilor PFR, Autorităţii
Vamale şi a Poliţiei Române
1. Poliţia de
Frontieră Română (PFR)
In concordanţă cu prevederile Legii nr. 360/2002
privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare,
ofiţerii PFR sunt funcţionari publici civili cu statut special.
Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, PFR este instituţia specializată a statului care exercită
atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor
României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii
transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat,
paşapoartelor şi străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea
interioară şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în
concordanţă cu art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
104/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, jurisdicţia reprezintă suprafaţa teritoriului naţional
constituită din zona de frontieră - 30 km de la linia de frontieră în
interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi portuare
localizate în afara ţării, deschise traficului internaţional, Dunărea interioară şi Canalul Sulina, situate în
afara zonei de frontieră, apele maritime interioare şi marea teritorială şi
zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, în care PFR îşi exercită
atribuţiile conform legii), în zona contiguă şi în aria economică exclusivă,
menţinând ordinea şi liniştea publică, în jurisdicţia proprie, în condiţiile
stipulate de către lege.
In jurisdicţia sa, PFR are următoarele
responsabilităţi:
a) efectuează supravegherea şi controlul la graniţă,
previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum
şi orice alte încălcări ale regimului frontierei de
stat;
b) apără viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor,
proprietatea publică şi privată, alte drepturi şi interese legale ale
cetăţenilor şi comunităţii;
c) controlează documentele în vederea trecerii
frontierei la PTF deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi
ieşire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate
sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale;
d) asigură fluenţa pasagerilor şi traficului de
bunuri, într-o manieră corectă şi civilizată, prin intermediul PTF, împreună cu
alte autorităţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la
trecerea frontierei de stat;
e) asigură controlul trecerii frontierei de stat, în
condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apărare şi
muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive;
f) efectuează supravegherea, prin observaţie directă
şi permanentă, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mării
teritoriale;
g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor,
acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi
trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau
cu organizaţii internaţionale ori regionale.
2. Autoritatea
Naţională a Vămilor
Autoritatea Naţională a Vămilor are personalitate
juridică, este instituţie specializată a administraţiei publice centrale,
finanţată de la bugetul de stat, este organizată şi funcţionează sub
autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi în cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate
prin hotărâre a Guvernului.
Autoritatea Naţională a Vămilor exercită, în cadrul
politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în
vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră şi ies din ţară.
Autoritatea Naţională a Vămilor este împuternicită să
exercite controlul mijloacelor de transport şi al bunurilor, precum şi al
bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau
ieşirea lor din ţară.
Personalul vamal este învestit cu exerciţiul
autorităţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vămii
persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate
nu poate fi stabilită în condiţiile legii.
Echipele mobile ale autorităţii vamale, identificabile
prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de
transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând
semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode
stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să
oprească.
In cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal
este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziţia procurorului,
împreună cu documentele întocmite şi cu mijloacele de probă.
Personalul vamal este îndreptăţit, în scopul
exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror
ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi
fluviale, precum şi în aria portuară.
Autoritatea vamală poate verifica bunurile - subiect al
reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţării.
In timpul controlului şi verificării exercitate de
personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la
persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport,
care pot facilita îndeplinirea misiunii de control.
Reţinerea documentelor este bazată pe un protocol. In
acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:
a) verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele,
terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri -
subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective;
b) obţină, în limitele legii, mostre care să fie
analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea
identificării şi examinării bunurilor;
c) efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări
în cazul unor situaţii de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale;
d) desfăşoare activităţile necesare în vederea gestionării
riscului;
e) exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între
România şi alte ţări, în scopul verificării conformităţii cu regulamentele
vamale;
f) identifice, pe baza
documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor
vamale, precum şi persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri
verificate, conform prevederilor lit. a);
g) participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor;
h) coopereze în mod direct cu alte organisme centrale
din România sau cu administraţii vamale străine, în limitele legii şi cu
respectarea obligaţiilor ce îi revin din convenţiile şi acordurile la care
România este parte;
i) obţină, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare
prevenirii şi combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv
gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri.
3. Poliţia Română
Legea nr. 218/2002 privind organizarea
şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările ulterioare, stipulează că
Poliţia Română face parte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile de apărare
a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică şi privată,
prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apărarea ordinii publice şi a
securităţii, conform legii.
Structurile Poliţiei Române care asigură şi/sau
participă la lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere sunt: Direcţia de
investigare a fraudelor şi Direcţia generală de combatere a crimei organizate.
Direcţia de investigare a fraudelor are ca principale
atribuţii protejarea proprietăţii publice şi private, apărarea intereselor
cetăţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a
grupurilor infracţionale locale şi străine care încalcă legislaţia vamală, aduc
prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietăţii publice şi
private şi intereselor legale ale cetăţenilor.
Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a
fraudelor organizează şi desfăşoară acţiuni operative privind fraudele vamale
şi, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind
încălcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export etc.)
pe întreg teritoriul naţional.
Direcţia de investigare a fraudelor cuprinde un
serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul
fiecărui inspectorat judeţean de poliţie, există ofiţeri specializaţi în
investigarea fraudelor în domeniul vamal.
Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a
fraudelor este structura specializată în investigarea infracţiunilor
economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, săvârşite prin încălcarea legislaţiei
vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General
al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă,
Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO),
Oficiul Român pentru Imigrări.
DGCCO este structura specializată în identificarea şi
cercetarea actelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane,
droguri şi materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărţi de
credit şi cărţi de credit contrafăcute, traficul internaţional cu autovehicule
de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimă
organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează
criminalitatea.
DGCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare
următoarele infracţiuni:
a) contrafacerea de monedă şi punerea în uz a
monedelor străine contrafăcute, a cărţilor de credit şi a cecurilor de călătorie;
b) infracţiuni comise prin internet;
c) traficul naţional şi internaţional de droguri,
substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri;
d) traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile
internaţionale ilegale, reţelele de emigrări şi imigrările clandestine;
e) traficul internaţional cu materiale strategice;
f) traficul internaţional cu vehicule furate;
g) spălarea de bani rezultaţi din infracţiunile
menţionate mai sus.
Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DGCCO
cooperează cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală
de Informaţii şi Protecţie Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea
Naţională a Vămilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei
naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale.
La nivel regional şi internaţional există relaţii de
cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele
membre ale Uniunii Europene sau asociate, precum şi cu instituţii
internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL,
EUROPOL, programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU,
comitete permanente UE).
SECŢIUNEA a 2-a
Obiective determinate pentru accesarea
Facilităţii Schengen
Se urmăreşte implementarea proiectelor care au
următoarele obiective:
1. întărirea controlului şi supravegherii la
frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF;
2. sporirea abilităţilor de control prin creşterea
capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date.
Obiectivul 1
Intărirea controlului şi supravegherii la
frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF
Intărirea controlului şi supravegherii la frontierele
externe este elementul-cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului
Schengen. Multe măsuri vor fi implementate cu scopul de a se atinge obiectivele
menţionate mai sus.
Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate
condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la
frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta
presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului
de infrastructură, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor
speciale, cât şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice.
Modernizarea PTF la frontiera externă, a punctelor
consulare şi a facilităţilor de instruire pentru personalul consular, conform
standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi
continuat prin intermediul Facilităţii Schengen.
O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe
implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor şi dezvoltarea unor
sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor.
Obiectivul 2
Imbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea
capacităţii de stocare a datelor şi de acces la
date
Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui
obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de
date naţionale conţinând date referitoare la spaţiul Schengen şi a sistemului
de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date
necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii şi va îmbunătăţi şi
facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel
internaţional. O precondiţie ca România să poată avea acces la Sistemul
informatic Schengen este ca mediul naţional IT să fie capabil să furnizeze date
pentru SIS II şi VIS.
SECŢIUNEA a 3-a
Rezultate aşteptate şi impact scontat
Cel mai important rezultat al Planului indicativ
Facilitatea Schengen 2007-2009 va fi dezvoltarea Sistemului integrat de securitate a frontierei, prin îmbunătăţirea
cunoştinţelor şi a abilităţilor personalului român pentru întreaga gamă a
activităţilor prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei şi
responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar
fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel
operaţional între autorităţile naţionale şi agenţiile similare din Uniunea
Europeană şi statele vecine.
Rezultate
Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) şi Reţeaua de comunicaţii
date-voce (RCDV)
a) Comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil
securizat la resursele SIS II pentru
structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
b) Comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea
interoperatibilităţii şi coordonării între structurile Ministerului Internelor
şi Reformei Administrative
c) Prototipul SINS extins la nivel naţional
d) Implementarea copiilor tehnice ale bazelor de date
SINS
e) Un mediu de testare capabil să verifice
infrastructura şi funcţionarea aplicaţiei software prin simularea condiţiilor
reale ale dezvoltării sistemului final de funcţionare
f) Personal tehnic pregătit care să sigure funcţionarea
SINS, monitorizarea şi mentenanţa
g) Clădiri dedicate SINS, construite şi dotate cu
toate utilităţile necesare
h) Sistemul naţional IT de semnalări SINS în vigoare,
complet operaţional, compatibil cu SIS II.
Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a
Reţelei integrate de comunicaţii voce-date (DVCN) a Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative (MIRA), este
importantă în vederea asigurării suportului de comunicaţii, la nivel de acces,
necesar structurilor MIRA ce concură la crearea mediului informaţional pentru
cooperare europeană în domeniul afacerilor interne.
Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la
nivelul sistemelor informatice sectoriale din MIRA
a) Instrument destinat schimbului de informaţii
securizat pentru autorităţile ce cooperează la frontierele externe
b) Reducerea controlului documentelor la frontieră
c) Securitatea controlului documentelor şi creşterea
eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la
frontieră
d) Posibilitatea completării şi transmiterii
eficiente a rapoartelor celor care lucrează la PTF prin accesul la informaţii
din alte surse create
e) Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme
informaţionale similare dezvoltate în Europa.
Centrul multifuncţional de instruire Schengen, în
cadrul MIRA
a) Centrul multifuncţional de instruire Schengen,
operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare
b) Personal tehnic instruit Personalul instruit va fi
în măsură să:
a) administreze şi să menţină sistemele IT;
b) depisteze străini cu rezidenţă ilegală, potenţiali
imigranţi către statele membre;
c) îmbunătăţească depistarea
străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul statelor membre;
d) pună imediat în aplicare acţiunile de repatriere a
străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul ţării (inclusiv cei cărora
li s-au respins cererile de azil);
e) întocmească o bază de informaţii necesare pentru
realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu;
f) continue restructurarea instituţiilor având
competenţe în domeniul migraţiei.
Oficiul Român pentru Imigrări
a) Dezvoltarea sistemului IT
pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele şi dotările pentru
stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale
b) Achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea
punctelor de acces
c) Imbunătăţirea structurii
bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS
d) Achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea
şi procesarea datelor biometrice
e) Implementarea datelor biometrice
f) Imbunătăţirea aplicaţiilor care utilizează noile tipuri de date.
Inspectoratul General al Poliţiei Române
Modernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în
vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de
date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N SIS, astfel:
a) modernizarea echipamentelor
IT şi a programelor de bază uzuale;
b) înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii
şi dezvoltării sistemelor IT ale poliţiei;
c) suplimentarea echipamentelor IT necesare
Registrului naţional al armelor, care vor facilita schimbul de informaţii
conform art. 91 din Convenţia Schengen;
d) înzestrarea cu servere şi programe de bază, uzuale,
necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT
integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS;
e) implementarea unui sistem
care să permită administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii,
infrastructură şi utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS;
f) implementarea unui sistem care să realizeze
administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la
datele SINS;
g) dezvoltarea capacităţii stocării şi retragerii
datelor, precum şi a implementării de soluţii moderne privind salvarea şi
folosirea datelor prin intermediul Centrului de date;
h) sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de
conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway);
i) modernizarea aplicaţiilor, operarea modificărilor
necesare/ restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS;
j) asigurarea accesului
permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât să îndeplinească
atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române;
k) implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru
moderne pentru îmbunătăţirea calităţii procesului
decizional (statistici, rapoarte, prognoze);
l) implementarea de conectori
cu alte aplicaţii;
m) realizarea unui sistem de conectare a unor
calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate
bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi cu căutarea
respectivă;
n) crearea unui punct de acces unic către resursele ce
pot fi accesate prin internet;
o) autentificarea utilizatorilor numai la nivelul
portalului;
p) crearea unei interfeţe standard pentru toate
resursele sistemului informatic al Poliţiei Române;
q) integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor
sistemului informatic al Poliţiei Române;
r) extinderea numărului de licenţe în acord cu
prevederile de dezvoltare ale SISPOL;
s) extinderea numărului echipamentelor IT în funcţie de
numărul de licenţe;
t) crearea de platforme individuale pentru cele 3 şcoli
din Câmpina, Slatina şi Sibiu, precum şi interconectarea acestora cu platforma
de la nivel central;
u) realizarea de materiale de studiu pentru:
(i) instruirea utilizatorilor
aplicaţiei SINS;
(ii) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS;
(iii) instruirea specialiştilor IT
Centrul Internaţional de Cooperare Poliţienească
- Aplicaţia SIRENE, creată şi instalată, precum şi
Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil să
realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile
Uniunii Europene
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
a) Realizarea studiului de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative şi
operaţionale necesare pregătirii cadrului instituţional şi interinstituţional
privind implementarea ulterioară a sistemului de informaţii despre pasageri
(Advance Passenger Information System - APIS)
b) Optimizarea resurselor umane, tehnice, tehnologice,
informaţionale, logistice, financiare pentru asigurarea condiţiilor necesare
următoarelor implementări ale sistemelor „Documente false si autentice - FADO" (False and Authentic
Documents) si APIS
c) Realizarea şi predarea programelor de instruire şi
de pregătire a instructorilor, din rândul specialiştilor IT, în concordanţă cu
cele mai bune practici ale Uniunii Europene, cu modalităţile tehnice şi cu
standardele în vigoare, astfel încât să se îmbunătăţească schimbul de
informaţii, să se asigure securitatea informaţiilor şi să se combată frauda
documentelor şi a vizelor, în utilizarea, administrarea şi alimentarea cu date
a sistemelor şi a bazelor de date (aşa cum este sistemul FADO, care conţine o
bază de date cu specimene şi metode antifraudă)
d) Realizarea şi distribuirea materialelor-suport,
ghidurilor practice, regulamentelor şi manualelor de proceduri
e) Achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar
pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de
scanat şi echipamente UPS)
f) Construirea de noi locaţii pentru unităţile
operative ale PFR, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special a
celor legate de frontiera externă a Uniunii Europene. Aceste locaţii le
înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de
frontiera de stat
g) Modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative
ale PFR care îndeplinesc standardele din punctul de vedere al amplasării lor.
Capacitatea existentă de supraveghere şi control a PFR,
la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care
se adaugă întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor
face ca PFR să îşi exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate
tipurile de apă, indiferent de condiţiile meteorologice.
Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu
alte ambarcaţiuni de apă, ca o componentă integrată a capacităţii de
supraveghere şi control a PFR, precum şi a capacităţii de cercetare/căutare şi
salvare.
- Echipamente de achiziţionat, aşa cum rezultă
din specificaţiile tehnice:
1. navă maritimă pentru supraveghere
1 buc.
2. nave maritime de patrulare şi intervenţie
3 buc.
3. şalupe fluviale pentru patrulare
10 buc.
4. ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie
20 de buc.
5. pontoane de
acostare 3 buc.
6. modernizarea mijloacelor de mobilitate navală
7. autoturism de teren pentru munca operativă 150 de buc.
8. autoturism de oraş pentru munca operativă 200 de
buc.
9. autospecială pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri) 300 de buc.
10. autospecială pentru transportul câinilor 50
de buc.
11. autospecială pentru transportul reţinuţilor 46
de buc.
12. motociclete -ATV cu 4 roţi
500 de buc.
13. microbuze (16+1 locuri)
100 de buc.
14.
autobuze 25 de buc.
Activităţi:
a) integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de
supraveghere şi control al PFR;
b) utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de
cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu;
c) livrarea echipamentelor către locaţiile specifice;
echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat;
d) stabilirea unor rutine de întreţinere a
echipamentului;
e) pregătirea personalului respectiv şi deprinderea
abilităţilor de a folosi echipamentul fără supraveghere;
f) furnizarea manualelor de instruire;
g) perfecţionarea timpilor de interceptare şi a
numărului de interceptări reuşite;
h) supravegherea continuă la frontiera albastră.
Patrimoniu:
a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să
corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a
Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente, aflate în afara
localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de
stat;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.
Următoarele locaţii operative vor fi reabilitate:
Nr. crt.
|
Locaţie/tipul lucrării
|
1
|
IJPF Galaţi - Extinderea pavilionului la SPF Oancea
|
2
|
IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Halmeu
|
3
|
IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Târna Mare
|
4
|
IJPF Satu Mare - Reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti
|
5
|
IJPF Satu Mare - Reabilitarea SPF Carei
|
6
|
IJPF Satu Mare - Modernizarea SzPF Halmeu
|
7
|
IJPF Suceava - Reabilitarea SPF Brodina
|
8
|
IJPF Suceava - Reabilitarea locaţiei IJPF
|
9
|
IJPF Suceava - Reabilitarea SzPF Vicşani
|
10
|
IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Viseu de Sus
|
11
|
IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Sarasău
|
12
|
IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei SPF Sighet
|
13
|
IJPF Maramureş - Reabilitarea locaţiei IJPF
|
14
|
IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei IJPF
|
15
|
IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei SPF Sviniţa
|
16
|
IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei SPF Gârla Mare (Vrata)
|
17
|
IJPF Mehedinţi - Reabilitarea locaţiei PF II IJPF
|
18
|
IJPF Botoşani - Extinderea pavilionului SPF Româneşti
|
19
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei IJPF
|
20
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Sânnicolau Mare
|
21
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Cruceni
|
22
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Lunga
|
23
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Beba Veche
|
24
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa
|
25
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Deta
|
26
|
IJPF Timiş - Reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia
|
27
|
Modernizarea SzPF Jimbolia
|
28
|
Modernizarea SzPF Moraviţa
|
29
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF
|
30
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea SPF Naidăş
|
31
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea SPF Socol
|
32
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa
|
33
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF
Moldova Veche
|
34
|
IJPF Caraş-Severin - Reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca
|
35
|
Modernizarea SzPF Naidăş
|
IJPF- inspectorat
judeţean al poliţiei de frontieră;
SPF- sector poliţie de
frontieră;
SzPF - subzonă poliţie
de frontieră.
Direcţia Regim Permise de Conducere şi
Inmatriculare a Vehiculelor
Modernizarea Sistemului informatic naţional de evidenţă
a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, la nivel central şi
la nivelul serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi
înmatriculare a vehiculelor din cadrul prefecturilor, prin:
a) achiziţionarea echipamentului tehnic şi de
comunicaţii;
b) realizarea pregătirii personalului.
Ministerul Afacerilor Externe
a) Elaborarea documentelor
necesare pentru procesul de achiziţie publică în termenele-limită stabilite
b) Achiziţionarea aplicaţiilor software şi a
echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS, cu respectarea
parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii
c) Pregătirea personalului prin cursuri predate de
societatea care a câştigat licitaţia pentru implementarea aplicaţiei VIS,
necesare pentru folosinţa şi mentenanta N VIS
d) Posturile consulare vor fi echipate cu
infrastructură de comunicaţii şi IT necesare pentru asigurarea procesării
aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen.
e) Secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul
necesar în conformitate cu standardele de securitate.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)
Toate oraşele din România vor avea puncte de
reprezentare ale reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă
la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS.
Oraşele din România vor avea o soluţie „Acces Fără Fir
la Bandă Largă" (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente
unităţi de abonaţi radio), care va implementa conexiunea dintre sediile
beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.
Verificarea completă a utilizatorilor, alţii decât
MIRA, în timpul accesării SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere,
routere, switch-uri
Achiziţie software: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere
de autentificare
Configuraţia echipamentului hardware şi software,
administrarea şi mentenanta acestuia vor fi efectuate de către personalul
specializat al STS.
CAPITOLUL V
Măsurile de implementare preconizate pentru
obiectivele identificate pentru fiecare organism
intermediar
SECŢIUNEA 1
Măsurile preconizate pentru atingerea
obiectivelor
Obiectivul nr. 1: Intărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii
frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere
A. Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
I. Intărirea controlului şi
supravegherii la frontierele externe, prin creşterea mobilităţii terestre,
fluviale şi navale a echipelor PFR
Justificare
Structurile PFR, cu navele şi ambarcaţiunile specifice
din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control
închegat şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu să asigure
acoperirea permanentă a unui spaţiu maritim de circa 20.000 km2 (ape maritime interioare 753 km2, marea teritorială 4.487 km2, zona contiguă 4.460 km2 şi zona economică exclusivă 10.300 km2), a frontierei fluviale şi a sectorului navigabil al râului Prut,
în lungime de 1.589 km.
In apele maritime şi fluviale se desfăşoară importante
activităţi economice (transport de mărfuri şi călători, pescuit industrial,
lucrări hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încălcări
ale prevederilor legale (migraţie ilegală de persoane, contrabandă, trafic
ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante,
poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc); în zona contiguă sunt
amplasate obiective economice de importanţă strategică (platforme de foraj şi
extracţie, conducte şi cabluri subacvatice), care pot constitui ţinta unor
acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul
întregului ecosistem al Mării Negre.
Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va
duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe
terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de
supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de
desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea
maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea
criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa
managementului frontierei se va exprima în raportul costuri- resurse-rezultate,
în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată
superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de
mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţă în lupta împotriva
criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se
confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele
României.
Ca prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală este necesară achiziţia următoarelor
mijloace:
Nr. crt.
|
Mijloc de mobilitate navală
|
Deficit
|
Propus iniţial pentru a se
achiziţiona prin Facilitatea Schengen
|
Prioritar a se achiziţiona
(propunere revizuită)
|
1
|
Navă maritimă de supraveghere
|
4
|
3
|
1
|
2
|
Navă maritimă de patrulare şi intervenţie
|
10
|
6
|
3
|
3
|
Şalupă fluvială de patrulare
|
29
|
16
|
10
|
4
|
Ambarcaţiuni de patrulare şi intervenţie
|
23
|
20
|
20
|
5
|
Pontoane de acostare
|
6
|
6
|
3
|
6
|
Modernizare mijloace de mobilitate navală
|
|
|
|
NOTĂ:
Deficitul este corelat cu
scoaterile din funcţiune ale mijloacelor de mobilitate navală.
Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate
navală*) se prezintă astfel:
Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi
achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă
a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea
Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind
componenta navală din cadrul PFR.
După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că
un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare
de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă
cu cerinţele actuale ale PFR.
In prezent, supravegherea la marea teritorială şi în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157
achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie
provizorie până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost
achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani.
Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie
va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite,
dotate cu echipamente din anii 70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu
dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în
cazul unor ţinte descoperite
de SCOMAR care nu îşi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul
descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică prezenţa, localizată la limita
mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este
necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care
poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane.
Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul
Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere
la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea ce
are regim de cale navigabilă
internaţională, în special de supraveghere şi control al navelor sub pavilion
al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ.
*) Graficele reprezentând situaţia actuală a dotării cu
mijloace de mobilitate navală sunt reproduse în facsimil.
In prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale
dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni.
Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări
activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa
misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea
PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului.
Prin Programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor
acoperi deficitul.
Referitor la sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate
navală, din punctul de vedere al mentenanţei şi al combustibilului necesar
exploatării acestora, consideraţiile sunt cele de mai
jos.
Mijloacele de mobilitate navală propuse a se
achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a
Uniunii Europene, pe Marea Neagră şi pe fluviul Dunărea şi Delta Dunării
(frontierele cu Ucraina, Moldova şi Serbia).
Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate
navală este de 12 luni, în această perioadă mentenanţa fiind asigurată, pentru
cazurile de garanţie, în mod gratuit, de către constructor prin firmele
specializate din România.
Ulterior acestei perioade, PFR
va dispune de o bază de reparaţii nave, ce va fi dotată cu echipamentele,
dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de
mobilitate navală. De asemenea, la această bază vor exista şi facilităţi de
andocare a navelor.
Prin specificaţiile tehnice
propuse, o echipă formată din reprezentanţi ai bazei de reparaţii nave se va
şcolariza la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde
capacităţile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult
decât atât, pentru nava maritimă de supraveghere şi navele maritime de
patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizată într-un
centru autorizat al
producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce
vor echipa aceste mijloace. Echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală va
fi instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări, precum
şi a service-ului, cu mijloacele aflate la bordul navei.
Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de
schimb şi consumabile sunt asigurate anual prin bugetul PFR.
Referitor la asigurarea cu combustibilul necesar, în
cursul anului 2007 a fost asigurată:
a) cantitatea de 500 tone motorină şi 200 tone benzină
(fondurile necesare achiziţionării acestora au provenit
din bugetul PFR);
b) realocări bugetare reprezentând echivalentul a 15
tone benzină şi 153 tone motorină;
c) în prezent se află în desfăşurare achiziţia de
carburant naval.
Situaţia cantităţilor de combustibil consumate în anul
2006 comparativ cu anul 2005 este redată în graficele*) de mai jos.
In cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală
au realizat un consum de 172,3 tone benzină şi 572,1 tone motorină.
In cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală
au realizat un consum de 321 tone benzină şi 927,7 tone motorină.
In ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru
mijloacele de mobilitate terestră, autorităţile responsabile din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se vor asigura că anual vor fi
stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normală a
mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de
Frontieră.
Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii
precedenţi, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea
funcţionării mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen
vor fi prevăzute anual, prin buget, în conformitate cu prevederile programului anual
de aprovizionare tehnico-materială si financiară.
*) Graficele sunt reproduse în facsimil.
Rezultate:
a) mobilitate terestră şi navală crescută la
frontierele externe şi capabilă să coopereze cu celelalte forţe din Sistemul de
management integrat al frontierei şi cu partenerii străini;
b) o eficacitate crescută pentru controlul şi
supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută.
In scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate
sunt necesare finanţarea şi implementarea următoarelor activităţi:
Activităţi:
a) modernizarea/recondiţionarea flotei existente
(ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 „Cunoaşterea situaţiei actuale şi a
capacităţii de reacţie", 5.3 „Modalitate de transport/mobilitate", art. 14 din Codul frontierelor Schengen);
b) modernizarea/recondiţionarea navelor existente;
c) asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor
necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de pe navele bază la
caracteristicile situaţiei operative;
d) achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră
(ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 „Cunoaşterea situaţiei actuale şi a
capacităţii de reacţie", 5.3 „Modalitate de transport/mobilitate",
art. 12 şi 14 din Codul frontierelor Schengen);
e) achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate
terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor
în sistemul integrat de securizare a frontierei;
f) scoaterea graduală din uz a mijloacelor
excedentare, atipice şi uzate moral, şi găsirea unei întrebuinţări, în
conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare;
g) furnizarea echipamentelor, în conformitate cu
specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen.
Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 6 contracte
având ca subiect următoarele categorii cumulative:
Categoria
|
Cantitatea
|
1. Navă maritimă de supraveghere
|
1, completă
|
2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie
|
3, complete
|
3. Ambarcaţiune fluvială de patrulare
|
10, complete
|
4. Ambarcaţiune de patrulare şi intervenţie
|
20, complete
|
5. Pontoane de acostare
|
3, complete
|
6. Modernizarea următoarelor mijloace de mobilitate navală:
|
- 4 nave maritime de patrulare de tipul
P 157;
- 2 pontoane de cazare de tipul PD 50;
- 6 pontoane de cazare de tipul PD 40
|
PRF propune achiziţionarea următoarelor mijloace de
mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificaţii:
1. Navă maritimă de
supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1
completă
a) Destinaţie: va executa supravegherea frontierei
maritime a României, frontiera externă a Uniunii Europene, precum şi
conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având
următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor
pentru perioade lungi, precum şi posibilitatea de transmisie-recepţie a datelor
şi informaţiilor la centrul de comandă, precum şi la navele de intervenţie.
b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 60 m,
lăţime = minimum 9,5 m, viteză maximă = minimum 21 noduri, viteză de patrulare
= maximum 12 noduri, rază de acţiune = minimum 1.800 Mm.
c) Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot
automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de
navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS,
sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon
prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de
înregistrare), reţea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere
(radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare),
echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale
şi colective de salvare, ambarcaţiune
de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru
echipa de abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate
în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR.
2. Navă maritimă de
patrulare şi intervenţie (FPB - Fast Patrol Boat) -
3 complete
a) Destinaţie: nava maritimă de intervenţie reprezintă
o componentă a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagră; va
executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în
apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi în zona
economică exclusivă a României.
b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 25 m,
lăţime = minimum 5,5 m, pescaj = maximum 2,5 m, viteză maximă = minimum 40 de
noduri, rază de acţiune = minimum 400 Mm.
c) Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot
automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de
navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS,
sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon
prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de
înregistrare), reţea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de
observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente
individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de
abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în
conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR etc.
3. Ambarcaţiune fluvială de
patrulare - 10 complete
a) Destinaţie: ambarcaţiunea de patrulare şi
intervenţie fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi
intervenţie pe fluviul Dunărea.
b) Caracteristici tehnice: lungime = minimum 16 m,
lăţime = 4,2 m, pescaj = maximum 1,9 m, viteză maximă = minimum 60 km/h.
c) Echipamente: echipamente
de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartă electronică,
DGPS, sondă, transponder,
compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon
radiomobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control.
4. Ambarcaţiune de
intervenţie şi patrulare - 20 complete
a) Destinaţie: ambarcaţiunea este destinată pentru
executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiţii de siguranţă,
ziua şi noaptea, tot timpul anului.
b) Caracteristici tehnice:
lungime = minimum 7 m, lăţime = minimum 2,5 m, viteză maximă = minimum 60 km.
c) Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional
(radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional
profesional de comunicaţii (radiotelefon mobil, radiotelefon portabil), sistem
de observaţie, propulsie asigurată de un motor inboard.
5. Ponton de acostare cu cabine - 3 complete
a) Destinaţie: pontonul este destinat pentru
acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea
echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor
şi a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre,
în Delta Dunării şi pe lacuri.
b) Caracteristici tehnice: lungime maximă = minimum 12 m, lungimea cabinei (castelului) = minimum 10 m,
lăţime maximă = minimum 6 m, lăţimea cabinei (castelului) = minimum 4 m.
c) Echipamente: instalaţii de bord care vor asigura
condiţii optime de lucru la bord, echipament de comunicaţii, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere.
Observaţii generale
Este de menţionat că în evaluarea financiară au fost
luate în considerare instruirea echipajului la locaţia de livrare, instruirea
echipei de service, asigurarea garanţiei şi a postgaranţiei, precum şi
supravegherea pe fluxul de construcţie al acestor mijloace.
Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate 8 contracte
având ca subiect următoarele categorii cumulative:
|
Categorie
|
Cantitate
|
1.
|
Autoturism de teren pentru munca operativă
|
150 complete
|
2.
|
Autoturism de oraş pentru munca operativă
|
200 complete
|
3.
|
Autospecială pentru transport efective (microbuz 8+1 locuri)
|
300 complete
|
4.
|
Autospecială pentru transport câini
|
50 complete
|
5.
|
Autospecială pentru transport reţinuţi
|
46 complete
|
6.
|
Motocicletă cu patru roţi -ATV
|
500 complete
|
7.
|
Microbuze (16+1 locuri)
|
100 complete
|
8.
|
Autobuze
|
25 complete
|
Activităţi:
a) elaborarea documentaţiei de atribuire pentru
contactarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;
b) desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea
mijloacelor de mobilitate terestră şi navală;
c) achiziţia mijloacelor de mobilitate terestră şi
navală;
d) recepţia mijloacelor de mobilitate terestră şi
navală;
e) instruirea personalului care va utiliza mijloacele de
mobilitate terestră şi navală;
f) distribuirea către structurile specializate care vor
utiliza mijloacele achiziţionate.
Impact
Proiectul va avea un impact major în contextul în care
România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Creşterea mobilităţii
navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi
supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale.
Proiectul susţine pe termen lung activitatea de
supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la
frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea
eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de
responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în
raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii
rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie
un număr suficient de mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţa
în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă
comună cu care se confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la
frontierele României. Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:
a) controalele la frontieră şi supravegherea frontierei
bazată pe analiză de risc;
b) echipamentul adecvat în conformitate cu situaţia la
frontieră;
c) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţia de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi juridice,
procurori);
d) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare
extinsă, verificări şi supraveghere;
e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislaţia
naţională.
Localizare
Echipamentul achiziţionat prin această componentă va fi
livrat şi instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviul Dunărea şi
la Marea Neagră.
MOBILITATE NAVALĂ*)
MOBILITATE TERESTRĂ*)
*) Reprezentarea grafică a mobilităţii navale şi a
celei terestre este reprodusă în facsimil.
ALOCAREA MIJLOACELOR
DE MOBILITATE TERESTRĂ CE SE VOR ACHIZIŢIONA PRIN FACILITATEA SCHENGEN
|
Nr. crt.
|
Structură
|
Categorii de mijloace de mobilitate
terestră
|
Autoturism de teren pentru muncă operativă
|
Autotursm de oraş
pentru muncă
operativă
|
Autospeială
transport
efective
(microbuz
8+1 locuri)
|
Autospecială
transport
câini
|
Autospecială
transport
reţinuţi
|
Motocicletă
cu 4 roti -
ATV
|
Microbuz
(16+1locuri)
|
Autobuz
(26-32 de locuri)
|
1
|
IJPF Botoşani
|
8
|
10
|
20
|
4
|
3
|
24
|
8
|
1
|
2
|
IJPF Caraş-Severin
|
24
|
15
|
28
|
4
|
3
|
72
|
7
|
1
|
3
|
IJPF Constanţa
|
6
|
16
|
24
|
4
|
4
|
48
|
10
|
3
|
4
|
IJPF Galaţi
|
5
|
12
|
19
|
4
|
3
|
24
|
8
|
1
|
5
|
IJPF Brăila
|
3
|
4
|
5
|
1
|
1
|
8
|
1
|
1
|
6
|
IJPF Ialomiţa
|
3
|
4
|
5
|
2
|
1
|
24
|
1
|
1
|
7
|
IJPF Iaşi
|
6
|
16
|
27
|
4
|
4
|
24
|
8
|
3
|
8
|
IJPF Maramureş
|
8
|
12
|
20
|
2
|
3
|
24
|
6
|
1
|
9
|
IJPF Mehedinţi
|
15
|
14
|
28
|
3
|
3
|
72
|
9
|
1
|
10
|
IJPF Satu Mare
|
8
|
15
|
27
|
4
|
3
|
24
|
8
|
2
|
11
|
IJPF Suceava
|
10
|
18
|
17
|
3
|
3
|
24
|
7
|
2
|
12
|
IJPF Timiş
|
28
|
20
|
38
|
4
|
3
|
82
|
11
|
3
|
13
|
IJPF Tulcea
|
10
|
10
|
17
|
2
|
2
|
24
|
5
|
1
|
14
|
IJPF Vaslui
|
6
|
10
|
20
|
2
|
2
|
24
|
6
|
1
|
15
|
IGPF
|
10
|
24
|
5
|
7
|
8
|
2
|
5
|
3
|
TOTAL:
|
150
|
200
|
300
|
50
|
46
|
500
|
100
|
25
|
IJPF- inspectoratul
judeţean al poliţiei de frontieră
IGPF- Inspectoratul
General al Poliţiei de Frontieră
NOTĂ:
Pentru elaborarea prezentei alocări a mijloacelor de
mobilitate terestră au fost luate în considerare prevederile tabelei de
înzestrare, precum şi estimările de scoatere din uz
aflate în prezent în dotarea structurilor teritoriale ale PFR.
II. Modernizarea şi
adaptarea/reconfigurarea patrimoniului imobiliar al PFR pentru a corespunde
noilor/viitoarelor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele
externe - Catalogul
Schengen. Frontierele externe. Extrădarea şi readmisia - P.2. Infrastructura
Justificare
Majoritatea sediilor utilizate în prezent de PFR sunt
construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice şi morale, dar şi
a concepţiei depăşite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare
pentru asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul cerinţelor Uniunii Europene.
Datorită noilor concepţii de acţiune ale forţelor PFR,
s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicaţiile
principale pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de
responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităţilor de reşedinţă pentru
satisfacerea nevoii schimbului de informaţii şi date de interes pentru
misiunile specifice cu alte instituţii ale statului român cu atribuţii la frontieră, dar şi cu
cele ale statelor vecine, în locaţii care asigură racordarea la utilităţile
edilitare (reţele de alimentare cu apă şi energie electrică, canalizare,
servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiţii de muncă la
nivelul standardelor occidentale.
Pentru implementarea acestor obiective se impune:
a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să
corespundă cerinţelor operaţionale enumerate anterior, în special la viitoarea
frontieră externă a Uniunii Europene;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR
care corespund din punctul de vedere al amplasamentului şi care vor fi
modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea şarpantelor şi a
teraselor, refacerea şi înlocuirea tâmplăriei, repararea instalaţiilor,
compartimentări corespunzătoare noilor cerinţe operative. De asemenea, este
necesar a se realiza instalaţii de încălzire şi centrale termice proprii,
garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere şi intervenţie,
racorduri la instalaţiile de gaze, apă-canal, electrice.
Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte
de servicii pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea
anumitor locaţii existente, precum şi 8 contracte de lucrări pentru construirea
de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente.
Nr. crt.
|
Localizarea clădirii şi tipul de
lucrări
|
1
|
IJPF Galaţi - extindere pavilion SPF Oancea
|
2
|
IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Halmeu
|
3
|
IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Târna Mare
|
4
|
IJPF Satu Mare - reabilitarea şi modernizarea SPF Negreşti
|
5
|
IJPF Satu Mare - reabilitarea SPF Carei
|
6
|
IJPF Satu Mare - modernizarea PCTF Halmeu
|
7
|
IJPF Suceava - reabilitarea SPF Brodina
|
8
|
IJPF Suceava - reabilitarea locaţiei IJPF
|
Nr. crt.
|
Localizarea clădirii şi tipul de
lucrări
|
9
|
IJPF Suceava - reabilitarea BPCP Vicşani
|
10
|
IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Viseu de Sus
|
11
|
IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sarasău
|
12
|
IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei SPF Sighet
|
13
|
IJPF Maramureş - reabilitarea locaţiei IJPF
|
14
|
IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei IJPF
|
15
|
IJPF Mehedinţi - reabilitarea locaţiei Sviniţa SPF
|
16
|
IJPF Mehedinţi - reabilitarea Gârla Mare (Vrata) SPF
|
17
|
IJPF Mehedinţi - reabilitarea PF II a locaţiei SPF
|
18
|
IJPF Botoşani - extindere pavilion la SPF Româneşti
|
19
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei IJPF
|
20
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Sânnicolau Mare
|
21
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Cruceni
|
22
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Lunga
|
23
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Beba Veche
|
24
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Moraviţa
|
25
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Deta
|
26
|
IJPF Timiş - reabilitarea locaţiei SPF Jimbolia
|
27
|
Modernizarea PCTF Jimbolia
|
28
|
Modernizarea PCTF Moraviţa
|
29
|
IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei IJPF
|
30
|
IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Naidăş
|
31
|
IJPF Caraş-Severin - reabilitarea SPF Socol
|
32
|
IJPF Caraş-Severin - reabilitarea locaţiei SPF Oraviţa
|
33
|
IJPF Caraş-Severin - reabilitarea şi modernizarea locaţiei SPF
Moldova Veche
|
34
|
IJPF Caras Severin - reabilitarea şi modernizarea SPF Berzeasca
|
35
|
Modernizarea PCTF Naidăş
|
IJPF- inspectoratul
judeţean al poliţiei de frontieră
PCTF- punctul de control
al trecerii frontierei
SPF - sectorul poliţiei
de frontieră.
Rezultate:
a) realizarea unor sedii noi ale PFR, care să
corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a
Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara
localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de
stat;
b) modernizarea şi repararea sediilor operative ale
PFR, care corespund din punctul de vedere al amplasamentului.
Activităţi
Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfăşura
următoarele activităţi:
a) elaborarea studiilor de fezabilitate pentru
completarea celor deja existente;
b) elaborarea proiectelor tehnice, executarea
proiectelor de detaliu, a documentaţiei de atribuire şi a termenilor de
referinţă;
c) contractarea şi executarea lucrărilor de
construcţie;
d) recepţia, acceptanţa provizorie şi finală a
lucrărilor. Impact
Proiectul va avea un impact considerabil, având în
vedere că România se pregăteşte pentru aderarea la spaţiul Schengen.
Investiţiile în construirea, renovarea sau modernizarea infrastructurilor şi
clădirilor conexe situate la PTF şi asigurarea suportului logistic vor duce la schimbarea concepţiei de control în
PTF şi a supravegherii la frontierelor externe.
Proiectul va sprijini pe termen lung activitatea de
management al frontierei, având un impact puternic asupra modului în care
activităţile curente sunt desfăşurate în cadrul PCTF şi în celelalte locaţii
operative, prin asigurarea unui mediu de lucru propice pentru personalul PFR,
precum şi asigurarea unor condiţii mai bune pentru depozitarea mijloacelor
logistice şi tehnice. Acest proiect va sprijini activităţile de control la
frontieră şi va avea un impact pozitiv prin îmbunătăţirea fluxurilor de
pasageri, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, performanţe crescute
în privinţa relaţiei costuri-resurse- rezultate, precum şi o fluctuaţie scăzută
a personalului, toate acestea fiind parte a managementului modern de frontieră
şi având o contribuţie crescută la securizarea frontierei.
Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) echipamentul adecvat în conformitate cu situaţia la
frontieră;
b) coordonarea internă funcţională la toate nivelurile;
c) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţia de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi juridice,
procurori);
d) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare
extinsă, verificări şi supraveghere;
e) măsurile de repatriere în conformitate cu legislaţia
naţională.
Localizare
B. Ministerul Afacerilor Externe
1. Modernizarea birourilor consulare române la standarde
Schengen
Justificare
In prezent România are 130 de secţii consulare şi a
modernizat 35 dintre acestea pentru a îndeplini recomandările şi standardele
stipulate în Catalogul Schengen. In anul 2007 România a planificat modernizarea
altor 15 consulate şi secţii consulare din cadrul misiunilor diplomatice.
Incepând cu anul 2004, Ministerul Afacerilor Externe a
implementat un program de modernizare a consulatelor
şi a secţiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice în spaţiul Uniunii
Europene şi a deschis consulate generale noi la Sevilla, Barcelona, Lyon,
Torino, Bonn, Gyula, Szeged, Izmir, Rostov pe Don, Sankt Petersburg, Vârşeţ şi
Shanghai.
Datorită unei cereri ridicate de asistenţă consulară
din partea cetăţenilor români stabiliţi cu familiile în statele membre,
Ministerul Afacerilor Externe a efectuat lucrări pentru implementarea
standardelor Schengen la o serie de consulate şi secţii consulare din cadrul misiunilor
diplomatice, după cum urmează:
1. Roma
2. Milano
3. Paris
4. Londra
5. Strasbourg
6. Madrid
7. Atena
8. Varşovia
9. Berlin
10. Praga
11. Bratislava
12. Ljubljana
13. Viena
14. Stockholm
15. Oslo
16. Helsinki
17. Lisabona
18. Dublin
19. Haga
20. Luxemburg
21. Bonn
22. Salonic
23. Munchen.
Pentru aceste lucrări Ministerul Afacerilor Externe a
investit în perioada 2004-2007 un buget de 1.210.000 euro, iar fondurile din
Facilitatea Schengen vor fi utilizate strict pentru acţiuni eligibile, cum ar
fi îmbunătăţirea mijloacelor de securitate a clădirilor secţiilor consulare,
realizarea de intrări separate către sălile de aşteptare pentru solicitanţii de
viză, echiparea ghiseelor cu sticlă securizată, protecţia clădirilor consulare
şi implementarea standardelor Schengen în sălile de aşteptare pentru
solicitanţii de viză.
Consulatele şi secţiile consulare din cadrul misiunilor
diplomatice prezentate în cadrul proiectului „Modernizarea consulatelor la
standarde Schengen", sunt, în special, cele din Europa de Est, Africa de
Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America Latină.
*) Harta lucrărilor de construcţii pentru PFR este
reprodusă în facsimil.
Lista misiunilor diplomatice şi secţiilor consulare ce
urmează să facă obiectul modernizărilor şi/sau achiziţiilor de imobile
Modernizări la secţii consulare şi consulate generale în anul 2008:
Nr. crt.
|
Statul
|
Localitatea
|
1.
|
India
|
New Delhi
|
2.
|
Tunisia
|
Tunis
|
3.
|
F. Rusă
|
Moscova
|
4.
|
China
|
Beijing
|
5.
|
Egipt
|
Cairo
|
6.
|
Ucraina
|
Odessa
|
7.
|
Turcia
|
Izmir
|
8.
|
Bosnia-Herţegovina
|
Sarajevo
|
9.
|
Muntenegru
|
Podgoriţa
|
10.
|
Macedonia
|
Skopje
|
11.
|
Algeria
|
Alger
|
12.
|
Arabia Saudită
|
Riad
|
13.
|
Columbia
|
Bogota
|
14.
|
Venezuela
|
Caracas
|
15.
|
Peru
|
Lima
|
16.
|
SUA
|
New York
|
17.
|
SUA
|
Washington
|
18.
|
Canada
|
Ottawa
|
Achiziţii de imobile pentru secţii consulare şi
consulate generale în anul 2008:
Nr. crt.
|
Statul
|
Localitatea
|
1.
|
Libia
|
Tripoli
|
2.
|
Maroc
|
Rabat
|
3.
|
Liban
|
Beirut
|
4.
|
Albania
|
Tirana
|
5.
|
Israel
|
Tel Aviv
|
6.
|
Pakistan
|
Islamabad
|
7.
|
Turcia
|
Istanbul
|
8.
|
F Rusă
|
Sankt Petersburg
|
9.
|
F Rusă
|
Rostov pe Don
|
10.
|
Ucraina
|
Cernăuţi
|
11.
|
China
|
Shangai
|
12.
|
Turcia
|
Ankara
|
13.
|
Ucraina
|
Kiev
|
14.
|
Serbia
|
Belgrad
|
15.
|
Serbia
|
Vârşeţ
|
16.
|
Belarus
|
Minsk
|
17.
|
Australia
|
Sydney
|
NOTA : Pentru imobilele achiziţionate
va trebui ca ulterior să fie realizate şi dotările conform criteriilor
Schengen.
Modernizări de secţii consulare şi consulate generale
în anul 2009:
Nr. crt.
|
Statul
|
Localitatea
|
1.
|
Africa de Sud
|
Pretoria
|
2.
|
Angola
|
Luanda
|
3.
|
Argentina
|
Buenos Aires
|
4.
|
Armenia
|
Erevan
|
5.
|
Azerbaidjan
|
Baku
|
6.
|
Australia
|
Canberra
|
7.
|
Brazilia
|
Brasilia
|
8.
|
Chile
|
Santiago de Chile
|
9.
|
RPD Coreeană
|
Phenian
|
10.
|
Coreea
|
Seul
|
Nr. crt.
|
Statul
|
Localitatea
|
11.
|
Croaţia
|
Zagreb
|
12.
|
Cuba
|
Havana
|
13.
|
Emiratele Arabe Unite
|
Abu Dhabi
|
14.
|
Etiopia
|
AddisAbeba
|
15.
|
Filipine
|
Manila
|
16.
|
Georgia
|
Tbilisi
|
17.
|
Indonezia
|
Djakarta
|
18.
|
Iordania
|
Amman
|
19.
|
Irak
|
Bagdad
|
20.
|
Iran
|
Teheran
|
21.
|
Japonia
|
Tokyo
|
22.
|
Kazahstan
|
Alma-Ata
|
23.
|
Kenya
|
Nairobi
|
24.
|
Kuweit
|
Kuweit
|
25.
|
Malaysia
|
Kuala Lumpur
|
26.
|
Mexic
|
Ciudad de Mexico
|
27.
|
Nigeria
|
Abuja
|
28.
|
Qatar
|
Doha
|
29.
|
Senegal
|
Dakar
|
30.
|
Singapore
|
Singapore
|
31.
|
Siria
|
Damasc
|
32.
|
Sri Lanka
|
Colombo
|
33.
|
Sudan
|
Khartum
|
34.
|
Thailanda
|
Bangkok
|
35.
|
Turkmenistan
|
Ashabad
|
36.
|
Uruguay
|
Montevideo
|
37.
|
Uzbekistan
|
Taskent
|
38.
|
Vietnam
|
Hanoi
|
39.
|
Zimbabwe
|
Harare
|
40.
|
Africa de Sud
|
Cape Town
|
41.
|
SUA
|
Chicago
|
42.
|
SUA
|
Los Angeles
|
43.
|
Canada
|
Montreal
|
44.
|
Brazilia
|
Riode Janeiro
|
45.
|
Canada
|
Toronto
|
In conformitate cu PAS (cap. II. „Vizele. Modernizarea
consulatelor"), principala ţintă la sfârşitul
acestui proces este că toate misiunile diplomatice şi secţiile consulare române
ar trebui să îndeplinească recomandările din Catalogul Schengen privind cele
mai bune practici şi recomandări, inclusiv standardele de securitate privind
emiterea vizelor, conform Instrucţiunilor consulare comune.
Pentru a atinge acest obiectiv, România va face toate
îmbunătăţirile necesare la locaţiile curente ale secţiilor consulare, acolo
unde caracteristicile clădirilor permit implementarea standardelor Schengen, şi
va închiria locaţii noi pentru secţiile ce nu permit această posibilitate.
România va furniza, gradual, secţiilor consulare,
echipamente IT, echipamente pentru detectarea documentelor falsificate şi va
crea pagini web, cu informaţii despre vize şi asistenţă consulară, disponibile
în mai multe limbi străine.
Aceste acţiuni sunt legate de alte proiecte similare ce
au beneficiat de oportunităţi de finanţare prin programe PHARE şi sunt asumate
de România prin Strategia naţională de aderare la spaţiul Schengen, PAS şi prin
Strategia naţională. Proiectul „Modernizarea secţiilor consulare la standardele
Schengen" inclus în
prezentul plan indicativ este o continuare a eforturilor depuse de România până
la acest moment.
Dezvoltarea viitoare a
secţiilor consulare române din cadrul misiunilor diplomatice şi a consulatelor
de carieră are drept scop aderarea României la spaţiul Schengen, programată a
se realiza în anul 2011.
Rezultate:
a) consulatele române şi secţiile consulare din cadrul
misiunilor diplomatice vor îndeplini cerinţele stipulate în Catalogul Schengen,
precum şi recomandările privind eliberarea vizelor în conformitate cu
Instrucţiunile consulare comune;
b) consulatele româneşti şi secţiile consulare din
misiunile diplomatice vor fi echipate cu echipamente
necesare conform standardelor de securitate.
Activităţi:
a) elaborarea unui raport centralizat care să cuprindă
cerinţe din Catalogul Schengen care trebuie implementate la fiecare secţie
consulară;
b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului
de lucru la secţiile consulare;
c) pregătirea documentaţiei în conformitate cu
legislaţia naţională şi cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, cu art.
32 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările
tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte
integrantă a Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul
Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă,
Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica
Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului,
Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria,
Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă,
Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România
privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană,
ratificat prin Legea nr. 157/2005, si Decizia Comisiei 1.417/04/IV/2007;
d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;
e) semnarea contractelor de lucrări şi pentru
echipamentele de securitate;
f) execuţia lucrărilor contractului. Impact
In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale, o
componentă-cheie a conceptului referitor la securizarea frontierei de stat a
României este o politică de vize adecvată, care ar trebui armonizată cu
politica de vize a Uniunii Europene, In acest context, Ministerul Afacerilor
Externe trebuie să asigure o dotare adecvată, pe baza analizei de risc, a
secţiilor consulare şi a secţiilor consulare din cadrul misiunilor diplomatice
cu echipamente de detectare a documentelor false şi falsificate. Pe de altă
parte, Sistemul de informaţii privind vizele (VIS) va constitui un nou instrument care intenţionează să îmbunătăţească
şi să stabilească standarde comune referitoare la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură
frontieră externă unde verificările în privinţa migratiei către spaţiul
Schengen sunt desfăşurate în conformitate cu un singur set de reguli. Regulile
comune referitoare la vize, dreptul de azil şi verificări la frontiera externă au
fost adoptate de Guvernul României, pentru a permite libera circulaţie a
persoanelor pe teritoriul statele semnatare, fără încălcarea ordinii şi a
legii.
Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:
a) controlul documentelor la secţiile consulare şi
consulatele de carieră;
b) detectarea documentelor
false şi falsificate;
c) controlul documentelor de aplicaţie pentru vize;
d) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii
adecvate, puncte locale de control, proceduri de urgenţă;
e) coordonarea internă funcţională la toate nivelurile;
f) cooperarea
internaţională/bilaterală agreată, implementată prin practică la faţa locului
(de exemplu: schimb de informaţii, controale în comun, gestionarea situaţiilor
de readmisie);
g) măsuri de prevenire a migratiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare
intensificată, verificări şi supraveghere.
2. Infiinţarea unui
centru de instruire pentru personalul cu responsabilităţi consulare
Justificare
Inainte de numirea într-un post consular, toţi
diplomaţii şi consulii români sunt pregătiţi la Direcţia Relaţii Consulare şi
CNV din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a se familiariza cu
toate cerinţele consulare şi procedurile privind vizele.
La CNV, viitorii funcţionari consulari sunt pregătiţi
pentru a opera sistemul visa on-line, folosit de România pentru a procesa
cererile de vize, a emite vizele după obţinerea aprobării şi a tipări
documentele temporare de călătorie pentru cetăţenii români care şi-au pierdut
paşapoartele.
România intenţionează să creeze Centrul de pregătire
consulară în conformitate cu toate recomandările Schengen incluzând proceduri
aferente asistenţei consulare a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor Uniunii
Europene. In stabilirea acestei unităţi, Ministerul Afacerilor Externe asigură
o mai bună pregătire a funcţionarilor săi consulari, înainte de a fi numiţi la
o secţie consulară română din lume.
Activităţile Centrului de pregătire consulară vor
include:
a) pregătirea formatorilor în domeniul aplicării Instrucţiunilor
comune consulare (ICC);
b) alinierea instrucţiunilor naţionale de vize în
conformitate cu ICC;
c) instruire în domeniul Sistemului de management
pentru vize;
d) pregătirea manualelor de instruire;
e) proceduri-standard pentru evaluarea aplicării
vizelor în conformitate cu cerinţele Schengen şi a condiţiilor de acordare a
vizelor, precum:
(i) documentaţie necesară;
(ii) asigurare de călătorie;
(iii) proceduri de verificare privind autenticitatea
documentelor, folosind echipament de depistare a falsului tip RETRO-CHECK şi SECURITECH;
(iv) proceduri de notificare pentru respingere;
(v) proceduri de distrugere a colantului de viză;
(vi) reguli de acces în Sistemul naţional pentru vize
şi în bazele de date SIS.
Programa de studiu a acestui centru va fi actualizată
regulat, iar funcţionarii consulari din cadrul misiunilor diplomatice vor fi
chemaţi anual, pentru menţinerea la curent cu noutăţile în domeniu, în special
cei aflaţi la post în zone cu risc ridicat de migraţie.
Beneficiarii Centrului de pregătire consulară vor fi
toţi diplomaţii cu atribuţii consulare ai Ministerului Afacerilor Externe, în
total 250-300 de persoane anual. De asemenea, va fi instruit personalul
relevant din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări pe probleme specifice
legate de emiterea de vize, precum şi personalul din cadrul CNV.
Rezultate:
a) înfiinţarea unui centru de pregătire consulară după
modelul secţiei consulare, dotat cu toate echipamentele necesare pentru
activitatea consulară, pentru familiarizarea cu practica utilizată în
activitatea consulară de către viitoarele birouri consulare;
b) pregătire consulară la cerinţele recomandărilor
Schengen;
c) crearea unui corp consular profesionist pentru a
asigura cooperarea la standardele Uniunii Europene, ca factor de extremă
importanţă în evaluarea ameninţării imigraţiei ilegale.
Activităţi:
a) elaborarea unui raport centralizat cu cerinţe din
Catalogul Schengen care trebuie implementate la Centrul de pregătire consulară;
b) stabilirea priorităţilor şi programarea procesului
de lucru la Centrul de pregătire consulară;
c) pregătirea documentaţiei în conformitate cu
legislaţia naţională şi cu Regulamentul financiar al Uniunii Europene, art. 32
din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi
adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, şi Decizia
Comisiei 1.417/04/1 V/2007;
d) lansarea specificaţiilor tehnice şi a licitaţiilor;
e) semnarea contractelor de lucrări;
f) execuţia lucrărilor contractului.
Impact
Instruirea personalului consular va asigura că verificările în privinţa imigraţiei în spaţiul Schengen sunt
efectuate la standarde ridicate, în conformitate cu regulile privind vizele,
dreptul de azil, iar verificările la frontiera externă conform ICC.
Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) controlul documentelor,
efectuat în cadrul secţiilor consulare şi al consulatelor de carieră;
b) detectarea documentelor false şi falsificate;
c) controlul documentelor în vederea aplicării vizelor;
d) conceptul clar de instruire (de bază şi ulterior)
este necesar pentru asigurarea abilităţilor operaţionale, cunoaşterea
legislaţiei, a limbii etc;
e) cooperare internaţională/bilaterală agreată,
implementată în practică la locaţie (de exemplu: schimb de informaţii,
controale comune, gestionarea situaţiilor de
readmisie);
f) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea
căutării, prin verificări şi supraveghere.
Localizarea*) Centrului de pregătire consulară
*) Reprodusă în facsimil.
Obiectivul nr. 2: Imbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de
stocare a datelor şi de acces al datelor
A. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Direcţia generală pentru comunicaţii şi
tehnologia informaţiei
1. Extinderea
implementării SINS la nivel naţional
Justificare
După aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007,
România a intrat într-o nouă fază, care presupune pregătirea şi adoptarea
măsurilor necesare pentru eliminarea controalelor la frontierele interne, în
vederea aderării la spaţiul Schengen.
România a iniţiat o pregătire sistematică pentru a
adera la spaţiul Schengen în paralel cu desfăşurarea activităţilor necesare
pentru aderarea la Uniunea Europeană. Incepând cu luna ianuarie 2007,
eforturile au fost accelerate şi axate pe îndeplinirea condiţiilor necesare
pentru a deveni stat membru Schengen.
Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea
ulterioară a capacităţii operaţionale a MIRA de a implementa acquis-ul
Schengen, care se va realiza prin dezvoltarea completă şi operaţionalizarea
SINS compatibil cu SIS II. Indeplinirea
acestui obiectiv va ajuta la asigurarea unui înalt nivel de control la
frontierele externe şi a securităţii interne şi va asigura, de asemenea, un
schimb de informaţii intensificat cu statele membre Schengen şi Sistemul
central SIS, care implică o combatere eficientă a crimei organizate
transfrontaliere, a terorismului, traficului cu maşini furate, cu droguri şi
armament, a migraţiei ilegale şi reducerea riscului de emitere a vizelor pentru
cetăţenii care au restricţii de a intra pe teritoriul statului nostru.
La data aderării României la spaţiul Schengen, SINS va
furniza date către Sistemul de informaţii Schengen, în conformitate cu
cerinţele Schengen. SINS va conţine atât semnalările de interes Schengen emise de către autorităţile române,
care vor alimenta C.SIS II, cât
şi semnalările de interes non-Schengen (de interes naţional). Acest sistem va
fi disponibil tuturor autorităţilor competente în vederea consultării şi/sau
actualizării SINS, în conformitate cu drepturile legale stabilite de
prevederile Convenţiei Schengen.
Extinderea implementării SINS la nivel naţional va realiza
următorul obiectiv: extinderea funcţionalităţilor aplicaţiei software de la
nivelul central al SINS către autorităţile cu drept de consultare a datelor din
SINS şi asigurarea conectării cu acestea, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 345/2005.
In privinţa concluziilor şi recomandărilor experţilor
statelor membre ale Uniunii Europene, autorităţile române au luat următoarele
măsuri:
- fondurile necesare pentru obţinerea serviciilor
publice de consultanţă IT & C pentru implementarea şi auditarea SINS au
fost alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu planul de implementare a
SINS. Anunţul de licitaţie a fost elaborat şi lansat în vederea cumpărării
serviciilor de consultanţă pentru implementarea SINS. Serviciile de consultanţă
vor avea următoarele rezultate:
a) studiul de fezabilitate;
b) proiectul tehnic;
c) caietul de sarcini;
d) auditarea implementării sistemului.
Procedura de achiziţie publică a contractului va fi
finalizată în primul semestru al anului 2008;
- în concordanţă cu PAS 2007 se vor realiza următoarele
acţiuni în scopul îndeplinirii tuturor condiţiilor de preaderare la acquis-ul
Schengen:
- implementarea fazei-pilot a SINS, compatibil cu SIS
II. Proiectul PHARE 2006 nr. 018-147.03.04, componenta 02.4.1 - Sistemul
naţional IT de semnalări, compatibil cu SIS II, a fost aprobat cu scopul de a
implementa faza-pilot a SINS pentru sistemul central şi pentru autorităţile
care efectuează furnizare şi consultare de date. Proiectul va avea următoarele
etape:
a) anunţul de licitaţie pentru contractul de implementare a SINS;
b) semnarea contractului;
c) livrarea echipamentelor;
d) asigurarea conexiunilor.
Implementarea proiectului „Extindere a implementării
Sistemului Informatic Naţional de Semnalări la nivel naţional" se va baza
pe caietul de sarcini elaborat pe parcursul contractului serviciilor de
consultanţă.
Rezultate
Scopul proiectului este de a realiza extinderea
implementării SINS la nivel naţional, compatibil şi capabil de a se conecta la
SIS II, pentru toate
autorităţile competente cu drepturi de consultare a
datelor din SINS.
Rezultatele proiectului vor fi (contractele urmează a
fi încheiate):
a) extinderea prototipului SINS la nivel naţional;
b) realizarea copiilor tehnice ale bazei de date SINS;
c) realizarea unui mediu de testare/instruire care va verifica funcţionarea infrastructurii şi a software-ului de
aplicaţie, prin simularea condiţiilor reale de funcţionare a sistemului final;
d) pregătirea personalului tehnic care asigură
exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS;
e) construirea clădirii
(pavilion central) dedicate SINS.
f) realizarea utilităţilor, dotarea şi amenajarea
clădirii SINS şi a amplasamentului acesteia;
g) managementul de proiect.
Rezultatele exacte ale acestui proiect vor fi definite
după finalizarea serviciului de consultanţă finanţat de la bugetul naţional.
Activităţi
Inainte de începerea proiectului, următoarele etape vor
fi deja realizate:
a) licitaţia;
b) semnarea contractului;
c) caietul de sarcini şi proiectul tehnic vor fi
elaborate de către compania care va câştiga contractul pentru serviciile de
consultanţă privind proiectarea şi auditarea implementării SINS;
d) livrarea echipamentelor.
Pentru extinderea prototipului SINS la nivel naţional
vor fi desfăşurate următoarele activităţi:
a) realizarea software-ului de
aplicaţie pentru SINS, care să asigure funcţionalităţile operaţionale şi
administrative, precum şi de securitate informatică, în conformitate cu standardele
şi practicile sistemelor similare din spaţiul Schengen;
b) realizarea interfeţelor SINS cu utilizatorii
finali, pentru a permite introducerea, procesarea şi consultarea datelor, în
conformitate cu drepturile de acces definite în Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 128/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
345/2005;
c) adoptarea măsurilor necesare
pentru asigurarea securităţii întregului sistem la nivelul stocării şi
manipulării datelor, a transmisiei acestora, a accesului la aplicaţie şi la
echipamente pentru toţi utilizatorii cu drepturi de consultare;
d) testarea software-ului de
aplicaţie, a funcţionalităţilor sistemului şi acceptanţa finală.
Pentru realizarea copiilor tehnice ale SINS vor fi
desfăşurate următoarele activităţi:
a) realizarea celor două copii tehnice ale bazei de
date SINS, care vor fi utilizate pentru consultarea datelor de către
autorităţile competente.
b) achiziţiile necesare pentru realizarea
infrastructurii (tehnică de calcul, echipamente de comunicaţie, sisteme de
prevenire a accesului neautorizat, sisteme de prevenire a incendiilor,
birotică, telecomunicaţii etc).
c) din punct de vedere funcţional trebuie realizată
sincronizarea copiilor tehnice cu baza de date centrală SINS.
Pentru realizarea unui mediu de testare/instruire care
va verifica funcţionarea infrastructurii şi a software-ului de aplicaţie, prin
simularea condiţiilor reale de funcţionare a sistemului final, vor fi
desfăşurate următoarele activităţi:
- dotarea cu echipamente care să aibă caracteristici
tehnice similare cu cele ale echipamentelor sistemului final, dezvoltarea unor
baze de date de test şi elaborarea unor reguli şi proceduri de testare.
Pentru pregătirea personalului tehnic care asigură
exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea SINS, vor fi desfăşurate următoarele
activităţi:
- cursuri de pregătire pentru cadrele MIRA care au
sarcini în exploatarea, monitorizarea şi întreţinerea sistemului. Pregătirea
poate lua forma unor cursuri, seminarii, grupuri de lucru, workshopuri sau
schimburi de experienţă cu alte state membre Schengen.
Pentru construirea clădirii destinate SINS vor fi
întreprinse următoarele activităţi:
a) elaborarea proiectului clădirii;
b) construirea clădirii SINS;
c) dezvoltarea infrastructurii de reţea Gigabit
Ethernet;
d) dezvoltarea infrastructurii de telecomunicaţii şi
instalarea centralei telefonice;
e) implementarea adecvată a
reţelei electrice şi UPS a clădirii;
f) asigurarea prizelor şi circuitelor de iluminare
electrică în interiorul şi exteriorul clădirii;
g) dezvoltarea infrastructurii pentru instalaţia de
aer condiţionat, centrală termică şi sistemul de ventilaţie al clădirii.
Pentru dezvoltarea utilităţilor clădirii şi
îmbunătăţirilor clădirii şi locaţiei, vor fi întreprinse următoarele
activităţi:
a) racordare la reţeaua metropolitană de comunicaţii;
b) dezvoltarea sistemului de supraveghere video în interiorul şi exteriorul clădirii;
c) achiziţia echipamentelor necesare pentru instalaţia
de aer condiţionat, centrala termică şi instalaţia de ventilaţie a clădirii;
d) asigurarea sistemului de protecţie antiincendiu şi
paratrăsnet a clădirii;
e) dezvoltarea sistemului
antifurt şi punctului de control al accesului în clădire;
f) achiziţia echipamentului necesar pentru instalaţiile
de gaz, apă şi canalizare ale clădirii şi conectarea la reţelele publice;
g) dezvoltarea sistemului radio-TV;
h) construcţia gardului clădirii, drumurilor de acces
şi zonei de parcare pentru personal;
i) achiziţia echipamentului de birou (mobilier, echipament
tehnic) şi lifturi.
Management de proiect:
a) identificarea obiectivelor;
b) elaborarea documentaţiei de programare;
c) elaborarea documentaţiei
pentru anunţul de licitaţie;
d) audit al implementării sistemului;
e) elaborarea rapoartelor de progres.
Impact
Realizarea proiectului va avea un impact foarte
important la frontiera externă prin atingerea următoarelor rezultate:
a) controlul şi supravegherea
în PTF externe vor fi consolidate în continuare. Timpul de control al
documentelor la trecerea frontierei va fi redus;
b) va creşte eficienţa activităţilor de supraveghere la
frontierele externe;
c) situaţia privind infrastructura, facilităţile
adecvate şi echipamentul necesar pentru efectuarea controalelor la frontieră va
fi îmbunătăţită;
d) bazele de date vor fi armonizate şi pregătite să
comunice atât între ele, cât şi pe plan internaţional, prin VIS şi SIS;
e) îmbunătăţirea activităţilor de cooperare şi a
mecanismelor în vederea combaterii terorismului, criminalităţii
transfrontaliere, traficului cu vehicule furate, droguri şi armament şi
migraţiei ilegale;
f) scăderea riscului de a elibera vize pentru cetăţenii
care au restricţii de a intra pe teritoriul statului român.
Parametrii ce urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) detectarea documentelor false şi falsificate;
b) controlul documentelor referitoare la cererea de
viză;
c) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţie
adecvate, punctele de contact locale, proceduri de urgenţă;
d) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare,
procurorii);
e) echipamentul de comunicaţie compatibil;
f) măsurile pentru a preveni imigraţia ilegală şi
criminalitatea transfrontalieră în interiorul teritoriului prin căutări
aprofundate, controale şi supraveghere.
Localizarea*) instituţiilor centrale şi locale
guvernamentale cu acces la SINS
*) Reprodusă în facsimil.
2. Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MIRA,
corelat cu definitivarea implementării
platformei unice TETRA
Justificare
In contextul măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea
căutărilor, controalelor şi supravegherii pe teritoriul naţional, obiectivul
strategic al proiectului este de a implementa componenta mobilă a Sistemului
Informatic Schengen II (SIS II).
Scopul proiectului este achiziţia de terminale radio
TETRA pentru structurile MIRA. Terminalele vor fi folosite pe infrastructura
TETRA implementată pentru componenta mobilă a SIS II.
Platforma Radio Mobilă (PMR)
TETRA reprezintă componenta mobilă a MIRA- Reţeaua
de comunicaţii integrată date-voce ce permite rularea aplicaţiilor informatice
(inclusiv aplicaţii specifice Schengen) chiar şi în mediul mobil. In
conformitate cu PAS 2007, extinderea platformei TETRA pentru acoperire
naţională este un obiectiv important pentru România. Termenul-limită pentru
acest obiectiv este asumat pentru anul 2009.
In final, platforma TETRA va asigura o gamă largă de
servicii, aplicaţii informatice şi funcţii de sistem specifice PMR.
Proiectul propus capitalizează investiţiile (făcute de
Guvernul român şi Uniunea Europeană) pentru implementarea standardelor ETSI
(Institutul European de Standarde în Telecomunicaţii), tehnologia TETRA în
România. Conceptul nostru constă în faptul că o singură platformă
guvernamentală TETRA (ce constă în infrastructură TETRA + terminale radio
TETRA) trebuie să constituie baza pentru:
a) componenta mobilă a Sistemului de Securitate al
Frontierei Române;
b) componenta mobilă a SIS II.
Scopul proiectului propus este de a furniza
structurilor din cadrul MIRA terminale radio TETRA, în contextul în care
programul existent implementează platforma TETRA la nivel naţional [inclusiv
programul pentru subsistemul TETRA implementat prin contractul încheiat între
MIRA şi Compania Europeană de Apărare Aeronautica şi Spaţială (EADS)].
Una dintre principalele componente ale Sistemului
Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) este
subsistemul TETRA (comunicaţii digitale radio mobile);
subsistemul (denumit în continuare TETRA-SISF) cuprinde
două componente:
a) subsistemul TETRA implementat prin contractul
încheiat între MIRA-EADS (acoperă 18 judeţe de frontieră), denumit în
continuare TETRA-EADS;
b) subsistemul TETRA
implementat prin programul de finanţare al Uniunii Europene-PHARE RO 2004/016-
772.03.04. 02. B2 (acoperă celelalte 3 judeţe de frontieră: Galaţi, Vaslui,
Iaşi), denumit în continuare TETRA-PHARE.
EADS are obligaţia contractuală de a furniza în cadrul
subsistemului TETRA-EADS interfaţa intersistemului TETRA ETSI (ISI) şi, în
calitate de sistem integrator, de a implementa ISI pe baza integrării
TETRA-EADS- TETRA-PHARE. (cu alte cuvinte, interoperabilitatea între cele două
componente).
Subliniem faptul că TETRA-SISF este o parte a
platformei naţionale TETRA, realizată pentru instituţiile guvernamentale;
platforma naţională TETRA se implementează prin eforturile mai multor
instituţii din România, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Unul din cele mai importante
instrumente de decizie pentru implementarea platformei naţionale TETRA este
acquis-ul Schengen referitor la telecomunicaţii şi art. 44 alin. (2) lit. d)
din Convenţia Schengen, aşa cum sunt clarificate şi detaliate în Catalogul
Schengen vol. IV secţiunea 11(2).
Platforma naţională TETRA este bazată pe două
principii:
a) evitarea suprapunerilor legate de investiţii
(indiferent de sursa de finanţare);
b) interoperabilitatea dintre componente.
In ceea ce priveşte implementarea sistemului TETRA, ca
urmare a contractului încheiat cu firma EADS, suntem în măsură să prezentăm
următoarele informaţii:
a) în prima fază (aflată în derulare) a contractului
încheiat între MIRA-EADS, subsistemul TETRA-EADS este implementat în 4 judeţe
de frontieră: Tulcea, Brăila, Botoşani, Suceava şi acoperă nevoile pentru
terminalele TETRAdin structurile MIRA. In consecinţă, nu este prevăzut ca
terminalele TETRA din aceste 4 judeţe să fie furnizate prin Facilitatea
Schengen;
b) în următoarea fază a contractului încheiat între
MIRA-EADS subsistemul TETRA-EADS este implementat în restul judeţelor de
frontieră, dar acoperă numai într-o proporţie rezonabilă nevoile PFR (ţinând
cont că cerinţele utilizatorilor pentru terminale au fost definite în anul 2005
şi, în acelaşi timp, PFR a
suplimentat personalul) şi limitativ nevoile celorlalte structuri ale MIRA
(pentru cooperarea cu PFR în acţiuni comune). In consecinţă, terminalele TETRA
prevăzute a fi furnizate prin Facilitatea Schengen în aceste 14 judeţe de
frontieră completează terminalele furnizate prin EADS, astfel capitalizând
investiţiile făcute de Guvernul României în infrastructura TETRA.
Una dintre principalele cauze ale renegocierii
contractului încheiat între MIRA-EADS este evitarea suprapunerilor
investiţiilor între contract şi programele de finanţare ale Uniunii Europene.
Rezultate
Achiziţia de echipamente include:
a) terminale portabile TETRA;
b) terminale mobile TETRA, care urmează a fi instalate
pe vehicule cu motor;
c) terminale fixe TETRA, care urmează a fi instalate
în locaţiile fixe;
d) accesorii pentru terminalele TETRA;
e) terminale pentru date (ETD- Echipament pentru
terminalul de date);
f) echipamente pentru extinderea acoperirii radio (MOD
- Mod de operare direct).
Pe durata implementării acestui proiect se are în
vedere încheierea a 4 contracte, după cum urmează:
a) achiziţionarea de terminale TETRA pentru structurile
MIRA (structuri centrale şi subordonate): terminale portabile, mobile şi fixe
în Bucureşti, parţial pentru IGPF în judeţul Constanţa, terminale mobile şi fixe
pentru judeţele Braşov, Constanţa şi Ialomiţa;
b) achiziţionarea de terminale TETRA fixe şi mobile
pentru structurile MIRA situate în următoarele judeţe: Argeş, Alba, Bacău,
Bistriţa-Năsăud, Buzău, Cluj, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita,
Ilfov, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Vâlcea şi Vrancea. Procurarea de
componente hardware şi software pentru extensia aplicaţiei „Locaţia automată a
vehiculelor";
c) achiziţionarea de terminale portabile TETRA pentru
structurile MIRA situate în următoarele judeţe: Argeş, Alba, Bacău,
Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Cluj, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa,
Gorj, Hunedoara, Harghita, Ilfov, Ialomiţa, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu,
Sălaj, Vâlcea şi Vrancea. De asemenea, va fi completată cantitatea de terminale
TETRA procurată prin Programul PHARE 2004/016- 772.03.04./02.B2, pentru
îmbunătăţirea nivelului de înzestrare a structurilor MIRA în judeţele Iaşi,
Vaslui şi Galaţi;
d) achiziţionarea de terminale TETRA pentru structurile
MIRA în judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Olt,
Satu Mare, Timiş şi Teleorman;
e) perioada de implementare a proiectului este
planificată a începe în prima jumătate a anului 2008 şi va dura până în a doua
jumătate a anului 2010.
Activităţi
In fiecare dintre cele 4 contracte sunt prevăzute cele
mai importante activităţi, după cum urmează:
a) elaborarea documentaţiei de licitaţie;
b) lansarea cererii de ofertă;
c) evaluarea ofertelor;
d) desemnarea câştigătorului şi semnarea contractului;
e) derularea contractului;
f) livrarea terminalelor radio;
g) instalarea terminalelor radio fixe şi mobile;
h) finalizarea contractului: acceptanţă şi plată.
Impact
Securitatea frontierei statului român este asigurată de
către PFR, în strânsă cooperare cu multe alte structuri ale MIRAşi cu alte
instituţii române.
România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii
Europene, ia măsuri pentru prevenirea migraţiei ilegale, precum şi împotriva
infracţionalităţii transfrontaliere. In interiorul teritoriului statelor
Schengen aceste acţiuni sunt derulate prin măsuri evoluate de căutare,
verificare şi supraveghere.
Proiectul propus îmbunătăţeşte capacitatea
comunicaţiilor mobile de voce (asigurând în aceIaşi
timp criptarea) pentru structurile operative ale MIRA
în interiorul teritoriului naţional (al patrulea filtru din cadrul Sistemului
de Securitate al Frontierei) şi adaugă posibilitatea comunicaţiilor mobile de
date (de exemplu, verificarea cu mijloace mobile a documentelor etc).
Localizarea*) terminalelor TETRA
*) Reprodusă în facsimil.
3. Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI)
la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA
Justificare
Obiectivul acestui proiect este de a răspunde
următoarelor exigenţe:
a) necesitatea identificării
celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte subsistemele de control la frontieră
care vor asigura o modalitate sigură de verificare şi confruntare a datelor
personale din documentele de călătorie cu datele stocate în bazele de date
centrale;
b) necesitatea accesului securizat la datele stocate în
sistemele informatice ale MIRA, datele clasificate şi, de asemenea, protecţia
datelor personale.
Scopul este determinat de faptul că implementarea
acestei soluţii la nivelul MIRA va îmbunătăţi confidenţialitatea, siguranţa şi
nivelul de încredere al datelor schimbate între instituţiile MIRA (şi între
utilizatori) în concordanţă cu aquis-ul Schengen (în special pentru controlul
la frontiere).
Proiectul vizează în principal următoarele:
a) întărirea controlului la frontiere
(în special în PTF) prin utilizarea unei metode de autentificare de un înalt
nivel de securizare;
b) creşterea eficienţei pentru supraveghere şi control
la frontierele externe;
c) creşterea securizării datelor schimbate între
autorităţile de la frontieră (şi/sau structurile MIRA).
Implementarea acestui proiect reprezintă prima (şi
principala) fază pentru securizarea accesului tuturor utilizatorilor SIS la
sistemele realizate din fondurile aferente Facilităţii Schengen.
In acest moment, nivelul de
securizare de acest fel nu este în concordanţă cu SIS şi cu cerinţele la nivel
naţional pentru manipularea datelor personale ori de altă natură.
Parametrii ce urmează a fi optimizaţi:
a) identificarea documentelor falsificate şi
contrafăcute;
b) verificarea documentelor de solicitare a vizei;
c) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor
de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de
urgenţă;
d) funcţionarea procesului de coordonare internă la
toate nivelurile;
e) echipamentul de comunicaţii compatibil;
f) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin intensificarea
măsurilor de căutare, control şi supraveghere;
g) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor
de comunicaţii corespunzătoare, puncte de contact la nivel local, proceduri de
urgenţă, echipamentul compatibil de comunicaţii.
Rezultate
Rezultatele garantate ale acestui proiect sunt:
a) accesul securizat al utilizatorilor SIS la celelalte aplicaţii şi/sau baze de date relevante;
b) un instrument sigur de schimb de date între
autorităţile competente de la frontierele externe;
c) reducerea timpului de control al documentelor la
punctele PTF;
d) dezvoltarea securizării controlului de documente
şi detectarea eficientă a persoanelor care au făcut fapte care constituie
obiectul unor restricţii la PTF;
e) crearea posibilităţii întocmirii unor rapoarte
complete şi eficiente ale personalului de la PTF prin accesul la informaţii furnizate de alte surse;
f) dezvoltarea unor condiţii preliminare pentru
interconectarea cu sisteme informatice similare, europene şi internaţionale.
Pe parcursul implementării acestui proiect se
preconizează încheierea a 3 contracte, după cum urmează:
a) consultanţă şi servicii de
asistenţă tehnică (contract de service). Pe parcursul executării contractului
de service vor fi elaborate studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, caietul
de sarcini şi va fi asigurată evaluarea licitaţiei şi faza de implementare;
b) extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice
sectoriale din cadrul MIRA - faza de implementare, asistenţa tehnică pentru
toate fazele proiectului;
c) suportul logistic pentru managementul de proiect,
care va include achiziţionarea echipamentului necesar
pentru personalul direct implicat în implementarea fazelor proiectului.
Activităţi:
a) contractare de consultanţă şi servicii de asistenţă
tehnică:
(i) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi
agrupului de lucru din partea beneficiarului şi a
consultantului;
(ii) evaluarea sistemelor existente şi viitoare, care necesită implementarea PKI;
(iii) faza de documentare/pregătire pentru personalul
dinpartea beneficiarului;
(iv) stabilirea arhitecturii generale pentru PKI (propunere
ce necesită a fi avizată/modificată de beneficiar);
(v) realizarea studiului de fezabilitate şi a soluţiei
optime de implementare a PKI;
(vi) realizarea documentaţiei tehnice şi de licitaţie
pentru contractarea fazei de implementare;
b) faza de contractare şi
implementare a PKI:
(i) stabilirea componenţei comitetului de conducere şi
a grupului de lucru din partea beneficiarului şi a consultantului;
(ii) evaluarea sistemelor existente şi viitoare care necesită implementarea PKI;
(iii) implementarea unui sistem
pilot PKI (pentru un număr limitat
de utilizatori/aplicaţii);
(iv) implementarea PKI la nivel central;
(v) implementarea PKI la nivel local;
(vi) faza finală de implementare PKI şi de acceptanţă.
Impact
Implementarea sistemului va asigura:
a) mediu securizat pentru
interogarea datelor de către personalul PFR;
b) instrument pentru schimbul de date securizat dintre
autorităţile cu atribuţii la frontiera externă;
c) timp redus de verificare a documentelor la trecerea
frontierei;
d) sistem cu grad ridicat de
securitate pentru controlul documentelor şi identificarea eficientă a
persoanelor date în consemn la frontieră;
e) posibilităţi crescute pentru raportarea completă şi
eficientă, prin acces la informaţii din alte surse, de către personalul din
PTF;
f) stabilirea condiţiilor de
bază pentru interconectarea cu sistemele informatice similare la nivel european
şi internaţional.
Localizarea*) infrastructurii cu PKI pentru sistemele IT
*) Reprodusă în facsimil.
4. Realizarea extinderii RCVD a MIRA pentru
asigurarea suportului de comunicaţii, la nivel
de acces, necesar structurilor MIRA care concură la constituirea mediului
informatizat de cooperare european în domeniul afacerilor interne, precum şi
pentru SIS
Justificare
Obiectivul proiectului este în concordanţă cu Convenţia Schengen, titlul 4, cu privire la SIS.
Realizarea acestui proiect este o condiţie pentru finalizarea pregătirilor
tehnice în vederea asigurării accesului în bune condiţii la baza de date SINS
şi apoi la componenta naţională a SIS. Astfel, proiectul are o contribuţie
semnificativă în aplicarea acquis-ului Schengen şi întărirea controlului la
frontierele externe, asigurând accesul structurilor cu atribuţii în domeniul
Schengen la baza de date SINS.
In aceIaşi timp, implementarea acestui proiect
reprezintă şi o recomandare a experţilor Comisiei Europene, exprimată în
Raportul misiunii „peer-to-peer review" în domeniul IT, ce a avut loc în
perioada 6-10 februarie 2006. Reţeaua RCVD a MIRA este foarte extinsă şi
conectează toate structurile, asigurând infrastructura de comunicaţii pentru
cooperarea structurilor MIRA, inclusiv cele cu atribuţii în domeniul Schengen,
precum şi securizarea frontierei externe a Uniunii Europene.
Rezultate
Implementarea acestui proiect are ca rezultat
finalizarea pregătirilor tehnice pentru asigurarea
accesului în condiţii bune la SINS, apoi la componenta naţională a SIS pentru
structurile cu atribuţii în domeniul Schengen.
Rezultatul proiectului este extinderea RCVD la nivelul
municipiilor, oraşelor şi satelor de pe teritoriul
României pentru asigurarea suportului de comunicaţii
la nivelul de acces necesar structurilor MIRA care participă la crearea
mediului informatic în cooperarea europeană pe segmentul afaceri interne.
In timpul implementării acestui proiect este prevăzută
încheierea a 7 contracte, după cum urmează:
a) dezvoltarea RCVD pentru municipii, altele decât
reşedinţă de judeţ;
b) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu mai mult de 20.000
de locuitori;
c) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia cuprinsă
între 15.000 şi 20.000 de locuitori;
d) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia cuprinsă
între 10.000 şi 15.000 de locuitori;
e) dezvoltarea RCVD pentru oraşe cu populaţia mai mică
de 10.000 de locuitori;
f) dezvoltarea RCVD pentru comune;
g) contracte de servicii de
management al proiectului ce va conţine: elaborarea documentelor de licitaţie,
planificarea activităţilor din proiect, controlul implementării, evaluarea
rezultatelor, elaborarea rapoartelor de progres şi finale.
Durata de executare a proiectului este planificată să dureze între primul trimestru al anului 2008
si ultimul trimestru al anului 2009.
Activităţi
Finalizarea extinderii RCVD va fi implementată în
următoarea ordine:
a) pentru municipii, altele decât reşedinţele de judeţ;
b) pentru oraşe cu peste 20.000
de locuitori;
c) pentru oraşe cu 15.000-20.000 de locuitori;
d) pentru oraşe cu 10.000-15.000 de locuitori;
e) pentru oraşe sub 10.000 de locuitori;
f) pentru comune.
Activităţile acestor contracte sunt:
a) întocmirea caietului de sarcini;
b) semnarea contractului;
c) livrarea echipamentelor;
d) configurarea echipamentelor;
e) instalarea echipamentelor în locaţii;
f) cursuri de pregătire;
g) servicii de telecomunicaţii;
h) acceptanţa finală.
Activităţile pentru managementul proiectului sunt:
a) identificarea obiectivelor;
b) asigurarea resurselor umane;
c) elaborarea documentaţiei privind planificarea;
d) elaborarea documentaţiei pentru caietul de sarcini;
e) audit privind implementarea sistemului;
f) elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea proiectului.
Impact
Proiectul uşurează transferul informaţiilor operative
on-line pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene.
Parametrii ce vor fi amelioraţi:
a) schimbul de informaţii prin canalele de comunicaţii
dedicate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;
b) funcţionarea coordonării interne la toate
nivelurile;
c) echipamente de comunicaţii compatibile.
Implementarea proiectului va fi desfăşurată împreună cu
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (pe baza infrastructurii complementare
dezvoltate prin proiectul „Extindere şi consolidare a infrastructurii de
comunicaţii WAN-ATM a STS la nivelul oraşelor pentru asigurarea fluxului de
informaţii necesar instituţiilor publice la nivelul structurilor
teritoriale").
Localizarea*) infrastructurii
sistemului de comunicaţii
*) Reprodusă în facsimil.
5. Centrul
multifuncţional de pregătire Schengen
Justificare
Obiectivul general al acestui proiect este oferirea
unui cadru educativ propice în vederea pregătirii personalului implicat direct
în implementarea aquis-ului Schengen şi în activităţi conexe. In plus, se
doreşte facilitarea implementării componentelor acquis-ului Schengen,
legislaţiei specifice în acest domeniu şi
procedurilor specifice de lucru pentru personalul structurilor operative.
Scopul proiectului este:
a) pregătirea personalului managerial din structurile
operative MIRA în ceea ce priveşte exploatarea sistemelor informatice de
cooperare aferente componentelor acquis Schengen şi în ceea ce priveşte cooperarea cu celelalte instituţii
internaţionale implicate;
b) asigurarea pregătirii de specialitate a
personalului direct implicat în operarea, administrarea şi mentenanţa SIS şi
SINS;
c) asigurarea pregătirii multilaterale a personalului
din diferite structuri MIRA implicate în procesul de aderare, precum şi
cunoaşterea procedurilor omologate în spaţiul Schengen.
Rezultate
a) Personalul pregătit va fi capabil să:
(i) administreze şi să menţină sistemele informatice;
(ii) detecteze străinii cu şedere ilegală şi potenţialii imigranţi către statele membre;
(iii) îmbunătăţească detectarea străinilor care comit ilegalităţi pe teritoriul României sau
care au comis infracţiuni pe
teritoriul statelor membre;
(iv) ia măsurile necesare pentru a aplica măsurile de repatriere necesare, pentru străinii care
nu au drepturi de şedere pe
teritoriul ţării noastre (inclusiv solicitanţii de azil respinşi);
(v) stabilească o bază de date, necesară pentru a redacta statistici, studii etc;
(vi) continue restructurarea instituţiilor cu
competenţe în domeniul
migraţiei.
b) Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va
facilita restructurarea instituţiilor cu competenţe în domeniul migraţiei şi
politicii de vize, în vederea alinierii cu standardele şi practicile Uniunii
Europene, printr-o cooperare sporită.
c) Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen va
deveni o instituţie regională şi europeană importantă din punctul de vedere al
cooperării în domeniul Schengen.
3 contracte urmează să fie încheiate în timpul
implementării acestui proiect:
a) consultanţă şi service pentru asistenţă tehnică;
b) reabilitarea centrului şi echipamentelor, bunurilor
şi serviciilor;
c) asistenţă logistică pentru managementului proiectului.
Durata de executare a proiectului este planificată să
dureze între trimestrul I 2008 - trimestrul III 2009.
Activităţi:
a) contractarea serviciilor de consultanţă şi asistenţă
tehnică:
(i) evaluarea centrului existent (cu cele două locaţii:
liceele MIRA din Ploieşti şi Buzău). Transformarea acestuia în centru de
pregătire multifuncţional. Stabilirea
necesarului de lucrări de amenajare/ reabilitare. Dimensionarea volumului de dotări. Dimensionarea necesarului de cursuri de pregătire a instructorilor
deja angajaţi şi a sistemelor de pregătire tip e-Learning;
(ii) realizarea studiului de
fezabilitate şi a soluţiei tehnice optime;
(iii) realizarea proiectului tehnic şi a documentaţiei
de atribuire aferente fazei de implementare;
b) contractarea implementării:
(i) reabilitarea şi modernizarea centrului, achiziţia
de echipamente, asigurarea conexiunilor necesare, elaborarea aplicaţiilor
software;
(ii) testarea aplicaţiei şi a funcţionalităţii
sistemului;
(iii) asigurarea formatorilor;
(iv) elaborarea programei de pregătire, a cursurilor în
conformitate cu necesităţile de pregătire identificate în colaborare cu
structurile beneficiare; (v) implementarea şi derularea programelor de
pregătire.
Impact
Pregătirea personalului cu responsabilităţi în:
a) exploatarea sistemelor informatice Schengen, pentru
detectarea falsurilor şi prevenirea emigraţiei
ilegale, controlul frontierelor externe pentru prevenirea imigraţiei ilegale;
b) combaterea crimelor transfrontaliere, producerii/traficului
de droguri şi spălării de bani, lupta împotriva traficului de persoane;
c) implementarea unei strategii
anticorupţie;
d) cunoaşterea prevederilor de lucru/exploatare în
reţelele de comunicaţii de date din spaţiul Schengen.
In cadrul formării iniţiale se va asigura pregătirea de
specialitate, în principal, a personalului destinat să îşi desfăşoare
nemijlocit activitatea în componentele operative ale instituţiilor/structurilor
cu responsabilităţi Schengen.
Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) detectarea documentelor false şi falsificate;
b) controale ale documentelor necesare pentru cererile de viză;
c) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţie,
puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;
d) stabilirea unui concept clar de pregătire, necesar
pentru acoperirea abilităţilor operative, cunoştinţelor legislative, limbilor
străine etc;
e) echipament compatibil de comunicaţii.
Localizarea*) centrului multifuncţional de instruire
*) Reprodusă în facsimil.
Inspectoratul General al Poliţiei Române Intărirea
capacităţii sistemului informatic al Poliţiei Române necesar implementării SIS II
Justificare
Obiectivul acestui proiect îl reprezintă creşterea
capacităţii de control prin intermediul sporirii capacităţii de a oferi date şi
accesul la baza de date.
Scopul acestui proiect este de a consolida sistemul IT
al Poliţiei Române, necesar pentru implementarea SIS
II, în vederea sporirii capacităţii de a combate
fenomenul criminalităţii la frontiera externă, respectând standardele SIS II.
Situaţia actuală a Sistemului informatic al Poliţiei
Române se prezintă astfel:
Comunicaţii:
Infrastructura de comunicaţii se bazează pe RCVD a
MIRA, aceasta ajungând până la nivelul IJP, iar în 26 de judeţe până la nivelul
poliţiilor municipale din reşedinţele de judeţ.
Hardware:
In momentul de faţă, la nivelul Poliţiei Române sunt
aproximativ 4.000 de calculatoare. De asemenea mai există câte un server la
fiecare IJP, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române
(I.G.P.R.) există o fermă de servere (DB Server, File Server, Web Server,
Exchange Server, Application Server etc.)
Software:
Din punctul de vedere al aplicaţiilor, la momentul
actual sunt date în producţie aplicaţiile: „Evidenţa persoanelor urmărite"
şi „Evidenţa autovehiculelor furate". Acestea sunt aplicaţii web, client
server, dezvoltate în tehnologia Microsoft Visual Studio. NET, cu baze de date
Microsoft SQL 2000, accesibile de la orice staţie care este legată la RCVD.
Aplicaţia „Evidenţa obiectelor furate" se află în reproiectare, pentru a
fi portată pe aceleaşi tehnologii ca şi celelalte două.
Pregătire:
La nivelul Poliţiei Române a
fost implementată platforma de învăţământ la distanţă e-learning. Sistemul
e-learning poate fi accesat de pe orice staţie conectată la reţea. Pregătirea
cadrelor se face în continuare şi în sistemul clasic de învăţământ, în centrele
şi şcolile specializate.
Măsurile avute în vedere pentru ducerea la îndeplinire
a obiectivelor stabilite:
a) construcţia instituţională şi investiţii, achiziţii
de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate - precizările
referitoare la implementarea SIS;
b) pregătirea adecvată a personalului care va fi
implicat în acest demers va putea fi îndeplinită de Poliţia Română prin
implementarea proiectelor propuse.
De asemenea, în cadrul Convenţiei Schengen titlul IV „Sistemul de Informaţii Schengen",
la cap. 1 este prevăzută Crearea SIS, iar la cap. 2, funcţionarea şi utilizarea
SIS.
Prin intermediul acestui proiect sunt îndeplinite
următoarele sarcini cumulative:
a) modernizarea hardware-lui şi software-lui
(software-lui managementului de bază şi de sistem) sistemului IT al Poliţiei
Române pentru accesul beneficiarilor operatori la actualizarea/ consultarea
datelor SINS şi în perspectiva datelor NSIS care vor prevedea:
(i) dotarea cu echipamentul IT necesar aplicaţiilor utilizatorilor finali să acceseze datele SIS II;
(ii) suplimentarea echipamentului IT necesar
Registrului naţional al armelor, care va permite efectuarea schimbului de informaţii, în conformitate
cu art. 91 al Convenţiei
Schengen;
(iii) dotarea cu servere şi software necesare formării
unei esenţe arhitecturale a
sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta
datele SINS;
(iv) implementarea unui sistem care va permite
managementul logistic, managementul infrastructurii şi
al beneficiarilor în vederea securizării accesului la
datele SINS;
b) realizarea subsistemului privind managementul
stocării datelor furnizate de Poliţia Română în vederea compatibilizării cu
SINS şi în viitor cu NSIS, ceea ce va permite implementarea principiilor
referitoare la asigurarea utilităţii şi accesului beneficiarilor la datele
respective timp de 24h/7zile. Acest lucru implică:
(i) dezvoltarea capacităţii de a stoca şi de a recupera
datele furnizate de Poliţia Română în SIS, precum şi implementarea soluţiilor
moderne pentru salvarea şi redarea acestora prin intermediul creării unui
centru de date;
(ii) sistem software pentru managementul stocării
datelor şi integrarea acestuia în cadrul unui portal;
c) proiectarea subsistemului pentru modernizarea
aplicaţiilor Poliţiei Române, compatibilitatea acestora cu SINS şi SIS II, precum şi accesul la date/aplicaţii
prin intermediul unui portal unic şi securizat (gateway-type point) va permite
alinierea datelor şi aplicaţiilor Poliţiei Române la cerinţele SIS, precum şi
accesul naţional şi aplicaţiile SIS de către utilizatorii finali prin
intermediul unei interfeţe/în conformitate cu cerinţele stipulate de SIS.
Realizarea subsistemului de upgrade a platformei de învăţământ
la distanţă e-learning din cadrul Poliţiei Române va transforma actuala
platformă într-un instrument de pregătire a utilizatorilor operativi care au
acces la baza de date SINS.
Atât echipamentele hard, cât şi cele soft vor fi
integrate în SISPOL - Sistemul Sectorial de Informaţii al Poliţiei Române.
Rezultate
Sarcina 1:
Modernizarea echipamentelor IT
si a software-ului de bază prin achiziţionarea de echipamente IT, cum ar fi
servere, staţii de lucru, imprimante, multifuncţionale, licenţe software de
bază pentru aplicaţii, după cum urmează:
a) 1.1. dotarea cu 210 servere tip I, 450 de servere tip
II si 10 servere tip III, plus accesorii, un software de management, necesare
constituirii nucleelor arhitecturilor sistemelor informatice integrate ce vor actualiza/consulta
date SINS;
b) 1.2. dotarea cu 5.025 de staţii de lucru, 50 de
multifuncţionale laser, 760 de imprimante laser a/n de reţea, 55 de imprimante
laser color, 25 de echipamente pentru scrierea documentelor RNA, 25 de
scannere;
c) 1.3. achiziţionarea unui sistem software ce va
permite realizarea managementului dotărilor, aplicaţiilor, al infrastructurii
şi utilizatorilor, în vederea accesului securizat la datele SINS:
(i) inventarierea hardware-ului;
(ii) inventarierea software-ului;
(iii) automatizarea proceselor IT;
(iv) managementul configurării şi mentenanţa
software-ului, precum şi
integrarea în portal;
(v) managementul identităţilor şi acceselor în
sistemele informatice dedicate;
d) 1.4. achiziţionarea unui sistem software care va
realiza managementul sistemului de securitate în vederea accesului securizat la
datele SINS:
a) integrarea sistemului
antivirus într-o interfaţă unică de gestionare a aplicaţiilor de securitate;
b) implementarea criptării şi decriptării
informaţiilor;
c) asigurarea controlului accesului la un domeniu de
servere şi de aplicaţii;
d) detectarea acceselor neautorizate;
e) implementarea unor aplicaţii de depistare a
vulnerabilităţilor;
f) controlul accesului la internet;
g) utilizarea unei interfeţe unice pentru gestionarea
aplicaţiilor de securitate.
Sarcina 2:
Managementul stocării datelor Poliţiei Române pentru
compatibilizarea cu SINS şi în perspectivă cu NSIS
Rezultate:
a) achiziţionarea unui Data
Center care să cuprindă:
(i) un sistem de servere de înalta disponibilitate
(servere în sistem cluster, Storage Area Network si sistem profesional de
backup) şi balansare de trafic pentru sediul central;
(ii) un sistem de Disaster Recovery pentru un
site secundar (servere, UPS de mare capacitate);
b) sistem software pentru managementul stocării datelor
şi integrarea lui într-un portal
Sarcina 3:
Modernizarea aplicaţiilor Poliţiei Române,
compatibilizarea acestora cu SINS şi SIS II, precum şi accesul la date/aplicaţii printr-un punct unic şi
securizat de tip portal
Rezultate:
a) 3.1. achiziţionarea unui document de consultanţă
privind modificările care trebuie aduse aplicaţiilor: „Furt auto",
„Urmăriţi", „Obiecte furate" şi „Registrul naţional al Armelor şi a
bazelor de date ale acestora", pentru a fi în concordanţă cu cerinţele
SINS şi SIS II;
b) 3.2. achiziţionarea unei soluţii de portal, pentru
ca aplicaţiile „Furt auto", „Urmăriţi", „Obiecte furate" şi
„Registrul naţional al Armelor" să fie accesate dintr-un punct unic şi
securizat;
c) implementarea soluţiei de Portal şi integrarea
aplicaţiilor respective în acesta, în vederea realizării următoarelor:
(i) modernizare aplicaţii,
realizarea modificărilor necesare/reproiectarea aplicaţiilor în conformitate cu
cerinţele SIS;
(ii) asigurarea accesului permanent la fluxurile de
informaţii, în timp real, pentru îndeplinirea atribuţiilor operative ale
tuturor structurilor din Poliţia Română;
(iii) implementarea mecanismelor si instrumentelor
moderne de lucru pentru îmbunătăţirea calităţii actului decizional (elaborarea
de statistici, rapoarte, prognoze);
(iv) realizarea de conectori pentru alte aplicaţii;
(v) realizarea unui portal
automat de căutare automată în toate bazele de date în funcţie de drepturile
utilizatorului şi de criteriul de căutare pentru aplicaţiile:
1. Urmăriţi general;
2. Furt auto;
3. Obiecte furate;
4. Registrul Naţional al Armelor;
(vi) crearea unui punct de acces unic la resursele ce
pot fi accesate prin tehnologie Web;
(vii) autentificarea utilizatorilor doar la nivelul
portalului;
(viii) crearea unei interfeţe standard către toate
resursele
Sistemului Informatic al Poliţiei Române;
(ix) integrarea tuturor datelor
şi aplicaţiilor Sistemului Informatic al Poliţiei Române.
Sarcina 4:
Upgrade-ul platformei de învăţământ la distanţă e-learning
din cadrul Poliţiei Române ca instrument de pregătire a utilizatorilor
operativi care au acces la baza de date SINS
Rezultate:
a) extinderea numărului de licenţe în conformitate cu
dezvoltarea SISPOL, prin suplimentarea cu 50.000 de licenţe;
b) achiziţionarea unui număr de 45 de servere pentru
cele 42 de de IJP-uri şi pentru cele 3 şcoli de agenţi şi două servere hardware
şi rack, inclusiv echipament de montare, conectivitate şi back-up pentru
nivelul central;
c) crearea de platforme individuale pentru cele 3
şcoli (Câmpina, Slatina, Sibiu) şi interconectarea lor cu platforma de la nivel
central;
d) crearea de lecţii pentru:
(i) pregătirea a 50.000 de utilizatori de aplicaţii
SINS;
(ii) pregătirea a 15 administratori de aplicaţii care
fac obiectul SINS din cadrul
Centrului de Comunicaţii şi Informatică;
(iii) pregătirea a 45 de specialişti IT din cadrul
structurilor de resurse umane ale Inspectoratului
General al Poliţiei Române, atât la nivel central, cât
şi local;
e) achiziţionare de upgrade aplicaţie şi personalizare
pentru noua arhitectură a Inspectoratului General al Poliţiei Române,
cuprinzând analiză, culegere de specificaţii, scrierea de cod (actualizarea
software-ului), testare şi asigurarea calităţii
Activităţi:
a) redactarea specificaţiilor tehnice şi a caietului de
sarcini;
b) procedurile de achiziţie şi semnarea contractului;
c) implementarea proiectului.
Impact
Domeniul de incidenţă al proiectului se regăseşte
printre prevederile Deciziei Comisiei nr. 1.417 din 4 aprilie 2007 - partea
referitoare la acquis-ul Schengen şi la fluxul de numerar în perioada
2007-2009, care prevede la cap. I art. 2 paragraful 1 lit. b „investiţii în
toate tipurile de echipament (precum SIS II, echipamente IT şi
software...)" iar la paragraful 2 „acţiunile trebuie să se subscrie
parţial sau în totalitate acquis-ului Schengen şi să aibă legătură cu protecţia
viitoarelor frontiere externe, chiar dacă aceste acţiuni nu au loc la
viitoarele frontiere externe".
Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) schimbul de informaţii prin canalele corecte de
comunicaţie, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă;
b) un concept clar de pregătire
(de bază şi continuă) care să acopere abilităţile operaţionale, cunoaşterea
legislaţiei, a limbilor străine etc;
c) funcţionarea coordonării interne la toate
nivelurile;
d) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţie de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi judiciare,
procurori);
e) echipamente de comunicaţii compatibile.
f) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere pe teritoriul ţării prin intensificarea
cercetărilor, verificărilor şi a supravegherii.
Localizarea*) sistemelor IT ale Poliţiei Române
*) Reprodusă în facsimil.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
Asistenţă tehnică pentru pregătirea condiţiilor
necesare implementării ulterioare a sistemelor FADO (False and Authentic
Documents On-line) şi APIS (Advance Passenger Information System)
Justificare
Scopul proiectului este pregătirea cadrului instituţional
şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale pentru a obţine condiţiile
necesare implementării sistemelor FADO şi APIS.
Prezentul proiect va fi o continuare a dotării cu
echipamente IT&C livrate prin programe PHARE finalizate şi în desfăşurare,
şi, în aceIaşi timp, va fi complementar acestora. Proiectul este complementar
altor contracte prin care se realizează continuarea implementării sistemelor
FADO şi APIS, cu alte cuvinte pregăteşte condiţiile organizaţionale necesare şi
oferă pregătirea personalului cu atribuţii în domeniu, la standarde europene,
contribuind la îmbunătăţirea cadrului de cooperare interinsituţională şi a
armonizării procedurilor interinstituţionale în stadiul preliminar
implementării sistemelor FADO şi APIS.
Prin acest proiect se urmăreşte:
a) identificarea condiţiilor pregătitoare necesare şi
propunerea de soluţii de ordin tehnic, financiar, procedural, normativ,
operaţional şi de dezvoltare a resurselor umane în vederea pregătirii cadrului
instituţional şi interinstituţional pentru implementarea ulterioară a
sistemelor FADO şi APIS;
b) dezvoltarea competenţelor tehnice în domeniul
IT&C necesare specialiştilor IT/C ai Inspectoratului General al Poliţiei de
Frontieră (IGPF) în
vederea adoptării celor mai bune soluţii/condiţii de pregătire a implementării
sistemelor FADO şi APIS, respectiv în domeniul schimbului de informaţii şi al
combaterii fraudei în documente şi vize, al utilizării, administrării şi
alimentării cu date a sistemelor şi bazelor de date;
c) îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale prin
armonizare procedurală şi crearea cadrului necesar îmbunătăţirii realizării
schimbului de informaţii şi combaterii fraudei în documente şi vize.
Asistenţa tehnică cerută de acest proiect constituie o
fază preliminară pentru crearea capacităţii instituţionale, respectiv
pregătirea resurselor umane, un stadiu absolut necesar implementării ulterioare
a FADO şi APIS, care va contribui la prevenirea migraţiei ilegale, a
criminalităţii transfrontaliere, a actelor teroriste şi va asigura securitatea
transportului aerian şi a călătorilor, pentru alinierea la cerinţele Schengen.
Rezultate
Rezultatele garantate ale proiectului sunt:
a) studiul de fezabilitate, cuprinzând aspectele
tehnice, financiare, procedurale, normative şi operaţionale necesare pregătirii
cadrului instituţional şi interinstituţional pentru implementarea ulterioară a
APIS;
b) resursele umane, tehnice,
tehnologice, informaţionale, logistice, financiare etc, optimizate pentru
asigurarea condiţiilor necesare implementării ulterioare a FADO şi APIS;
c) programul de pregătire a specialiştilor IT&C şi
de formare a formatorilor, în conformitate cu cele mai bune practici europene,
standarde şi modalităţi tehnice referitor la sistemele FADO/APIS, în vederea
îmbunătăţirii realizării schimbului de informaţii, a asigurării securităţii
informaţiilor şi combaterii fraudei în documente şi vize, a utilizării,
administrării şi alimentării cu date a sistemelor şi bazelor de date (întrucât
sistemul FADO cuprinde o bază de date cu specimene şi metode de falsificare);
d) materialele-suport, liniile directoare/manualele de
procedură produse şi distribuite;
e) echipamentul necesar
achiziţionat şi instalat în sprijinul implementării FADO (staţii de lucru,
scannere si echipamente UPS).
Este prevăzută încheierea a două contracte, după cum
urmează:
a) contractul de servicii, care va acoperi primele 4
rezultate de mai sus;
b) contractul de furnizare, ce acoperă ultimul rezultat
descris mai sus.
Durata de execuţie a proiectului este planificată între
trimestrul I 2008 şi
trimestrul III 2009.
Activităţi
Pentru ducerea la îndeplinire a acestor acţiuni vor fi
desfăşurate următoarele activităţi:
a) evaluarea generală a nevoilor de
pregătire-dezvoltare ale PFR privind legislaţia, procedurile, cadrul instituţional
şi interinstituţional, cunoştinţele şi capabilităţile resurselor umane,
resursele logistice etc, necesare pregătirii şi asigurării preconditiilor
pentru implementarea ulterioară a sistemelor FADO şi APIS;
b) realizarea unui studiu ca rezultat al evaluării de
nevoi, care să cuprindă soluţiile adecvate nevoilor identificate, în termeni de
dezvoltare organizaţională şi schimbare, îmbunătăţire a cadrului legislativ şi
procedural, a celui de cooperare interinstituţională, de instruire a
personalului, suport logistic etc. - măsuri de îmbunătăţire tehnică şi
operaţională;
c) elaborarea şi derularea unui program de instruire
(şi de formare a formatorilor) pentru îmbunătăţirea/modernizarea cunoştinţelor şi abilităţilor
personalului din domeniul IT&C, necesare implementării sistemelor
nominalizate sau similare, cu accent pe teme ca: metode practice de aplicare a
sistemelor, folosirea, administrarea, alimentarea cu date a bazelor de date şi
sistemelor informatice, securitatea informaţiilor, metode de falsificare,
specimene, schimb de informaţii, combaterea fraudelor în documente şi vize etc;
d) producerea materialelor auxiliare instruirii,
manuale de proceduri, ghiduri practice;
e) elaborarea şi realizarea unui schimb de experienţă
cu o instituţie similară dintr-un alt stat membru care a implementat sau este
în curs de implementare a unor sisteme similare celor FADO/APIS;
f) achiziţionarea şi
instalarea echipamentelor necesare implementării sistemului FADO.
NOTA : Specificaţiile tehnice
pentru echipamentele necesare implementării FADO (staţii de lucru, scanere şi
UPS) au fost deja elaborate.
Impact
Proiectul va avea un impact major
în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen.
Conectarea la sistemul SIS II presupune o investiţie majoră atât în
infrastructură, cât şi în pregătirea personalului, pentru a putea face faţă
viitoarelor provocări pe care aderarea la spaţiul Schengen le va aduce.
Astfel, un impact în domeniului dotării cu echipamente
IT&C va duce inevitabil şi la o solicitare de instruire a personalului
IT&C în utilizarea echipamentelor, a programelor de software etc. De aici
se impun unele dintre rezultatele dotării cu echipamente IT&C şi ale instruirii/formării profesionale
a personalului din domeniu:
a) programe noi de pregătire în domeniul specific;
b) creşterea cooperării cu experţii din statele membre
Schengen în domeniul specific pentru a putea realiza conectarea în condiţii cât
mai bune şi a asigura exploatarea la un randament cât mai ridicat;
c) noi metodologii, metode de lucru în domeniul de
competenţă, care să fie în concordanţă cu acquis-ul Schengen şi care vor trebui
să fie însuşite de către tot personalul PFR.
Asistenţa tehnică solicitată prin intermediul acestui
proiect constituie o etapă preliminară de creare a capacităţii instituţionale,
respectiv de pregătire a resurselor umane, etapă absolut necesară implementării
ulterioare a sistemelor FADO şi APIS, care vor contribui la prevenirea
migraţiei ilegale, a infracţionalităţii transfrontaliere, a actelor de terorism
şi la asigurarea securităţii transportului aerian şi a siguranţei călătorilor,
în vederea alinierii la cerinţele Schengen.
Parametrii care urmează să fie îmbunătăţiţi:
a) cooperare locală, multilaterală şi bilaterală;
b) schimb de informaţii prin canale de comunicare,
puncte locale de contact şi proceduri de urgenţă;
c) controale la frontieră în baza unor analize de risc;
d) echipamente de comunicare compatibile;
e) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere, adoptate în teritoriu prin controale şi
supraveghere;
f) măsuri pentru repatriere, în concordanţă cu
legislaţia naţională.
Localizarea*) implementării
sistemului APIS
*) Reprodusă în facsimil.
Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională
Crearea aplicaţiei SIRENE şi investiţii în
infrastructură, achiziţionarea de echipament tehnic şi de calcul în vederea operaţionalizării Biroului SIRENE
Justificare
Obiectivul major este sporirea capacităţii de stocare
şi accesare a informaţiilor de către autorităţile române implicate în lupta
împotriva criminalităţii transfrontaliere şi operaţionalizarea Biroului SIRENE
în vederea asigurării unui control eficient la frontierele externe, în
conformitate cu acquis-ul Schengen.
Scopul proiectului este:
a) crearea şi instalarea aplicaţiei aferente Biroului
SIRENE şi achiziţionarea infrastructurii IT&C, precum şi a echipamentului
IT necesar desfăşurării activităţii operaţionale a biroului:
(i) achiziţionarea necesarului pentru infrastructura
Biroului SIRENE (reţele de comunicaţii, sisteme pentru prevenirea accesului
neautorizat, sisteme pentru prevenirea incendiilor etc);
(ii) achiziţionarea echipamentului de birotică, a
echipamentului IT şi de telecomunicaţii necesar funcţionării Biroului SIRENE,
în conformitate cu planul de dezvoltare al Biroului SIRENE;
(iii) interconectarea aplicaţiei SIRENE cu SINS şi
realizarea testelor de funcţionare la nivel central;
b) pregătirea operatorilor Biroului SIRENE şi a
utilizatorilor finali în vederea utilizării aplicaţiei şi a sistemului IT prin
accesarea/furnizarea informaţiilor prin SINS:
(i) pregătirea internă a operatorilor Biroului SIRENE naţional. Aceştia vor beneficia de un
training iniţial bazat pe o
aplicaţie de lucru off-line creată pentru acest program
de specializare;
(ii) instruirea profesională a utilizatorilor finali ai
SIS, respectiv a
lucrătorilor MIRA, care ocupă deja anumite posturi de lucru şi care vor beneficia de
stagii de specializare în domeniul Schengen. Aceste cursuri
au ca scop principal însuşirea aptitudinilor profesionale necesare în utilizarea SIS şi a schimbului de informaţii dintre birourile
SIRENE.
Acest training va însuma seminarii, grupuri de lucru, ateliere de lucru, schimb de experienţă cu alte state membre ale Spaţiului Schengen.
SIS II şi Biroul SIRENE
reprezintă instrumente-cheie în cooperarea tranfrontalieră dintre statele membre Schengen.
Implementarea acestora la nivel
naţional reprezintă două dintre criteriile esenţiale ale aderării la Uniunea Europeană şi la spaţiul Schengen. Un control eficient la frontierele externe ale Uniunii Europene reprezintă un avantaj în aderarea României la acest spaţiu. In acest context, înfiinţarea
unui Birou SIRENE funcţional şi
a SINS devine o necesitate.
Proiectul propus, prin cele două componente, de
investiţii şi pregătire, creează premisele necesare pentru dotarea Biroului
naţional SIRENE cu resursele materiale şi logistice impuse de standardele şi
prevederile legale specifice, precum şi pentru pregătirea operatorilor Biroului
SIRENE.
Aceste investiţii vor asigura funcţionalitatea Biroului
SIRENE la standarde operaţionale, acesta urmând să devină principalul
instrument care va asigura protecţia celei mai mari frontiere externe a
spaţiului Schengen. Infiinţarea Biroului naţional SIRENE va asigura un schimb
de informaţii eficient cu birourile SIRENE din celelalte state membre, în
conformitate cu prevederile acquis-ului Schengen, a bunelor practici în
domeniu, constituind un canal de cooperare poliţienească internaţională,
suplimentar faţă de cele cunoscute deja: Interpol, Europol, Centrul SECI,
birourile de ataşaţi şi ofiţeri de legătură acreditaţi. I. Contribuţie la
Strategia naţională privind aderarea la spaţiul Schengen şi/sau la Planul de
acţiune Schengen.
Strategia naţională de aderare a României la Spaţiul
Schengen:
Principalele măsuri avute în vedere, în funcţie de
fiecare domeniu al cooperării Schengen, se referă la Capitolul 4.2 Construcţia
instituţională şi investiţii, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi
sisteme specializate, respectiv Sistemul Informatic Schengen, vizând în
special:
- pct. 3 - „Activităţi tehnice şi administrative
privind înfiinţarea Biroului SIRENE România"
- pct. 7 - „Interconectarea SINS la CS-SIS II;
realizarea copiei tehnice a bazei de date SIS II; operaţionalizarea Biroului
SIRENE (partea operativă si tehnică)"
- PAS
SIS este un capitol important în cadrul PAS 2007, care
include mai multe măsuri asumate de România
pentru îndeplinirea
criteriilor necesare dobândirii calităţii de stat membru Schengen, după cum
urmează:
a) Măsuri instituţionale:
- 2.4 - Intocmirea de module de pregătire pentru
operatorii SIRENE (domenii de interes: limbi străine, cooperare Schengen,
analiză de risc, statistici, criterii de performanţă, IT etc.)
b) Măsuri administrative şi tehnice:
(i) 1.2 - Crearea aplicaţiei SIRENE şi a copiei
off-line pentru modulul de training pentru operatorii SIRENE;
(ii) 1.7 -Achiziţionarea
echipamentului necesar pentru dezvoltarea infrastructurii SIRENE
(mobilier şi echipamente de birou, sisteme de prevenire a accesului
neautorizat, dispozitive de prevenire a incendiilor);
(iii) 1.9 Achiziţionarea de sisteme IT&C pentru
funcţionarea SIRENE, în concordanţă cu planul de dezvoltare SIRENE.
Rezultate
Rezultatele garantate
ale proiectului sunt:
a) va fi realizată aplicaţia SIRENE, iar Biroul SIRENE
va fi dotat corespunzător din punct de vedere tehnic şi al comunicaţiilor,
astfel încât să fie capabil să efectueze în mod eficient schimbul de informaţii
cu celelalte birouri SIRENE, la standardele impuse de acquis-ul Schengen şi de
cele mai bune practici în domeniu;
b) aproximativ 40 de operatori SIRENE vor fi pregătiţi să realizeze schimbul de informaţii la standarde
profesionale;
c) instituţiile beneficiare cu drept de acces
(consultare şi furnizare) la SIS (IGPR, IGPFR, Oficiul pentru Imigrări,
Direcţia Generală de Paşapoarte, Institutul Naţional pentru Evidenţa
Persoanelor, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date, Direcţia Regim
Permise Auto şi Inmatricularea Vehiculelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul
Public) vor dispune de personal pregătit pentru utilizarea SINS şi a schimbului
de informaţii prin birourile SIRENE, precum şi pentru furnizarea de informaţii
pentru SINS, compatibil SIS II.
II. Acquis-ul Schengen relevant:
a) Convenţia Schengen - art. 92-119
Obligaţia de a crea un birou naţional SIRENE se
regăseşte în prevederile Convenţiei Schengen.
De asemenea, trebuie menţionate art. 92 alin. 4 din
Convenţia Schengen şi Regulamentul Consiliului nr. 871/2004 privind
introducerea unor noi funcţii ale Sistemului de Informatic Schengen, inclusiv
în combaterea terorismului, aceasta reprezentând baza pentru înfiinţarea
Biroului SIRENE la nivelul statelor membre, cu respectarea legislaţiei
naţionale: „Statele membre vor schimba, în concordanţă cu legislaţia naţională,
prin intermediul autorităţilor competente (SIRENE), toate informaţiile
suplimentare necesare în urma înregistrării unei alerte şi pentru a asigura
întreprinderea de măsuri relativ la persoanele sau obiectele înregistrate în
Sistemul Informatic Schengen şi care au fost identificare în urma unor căutări.
Aceste informaţii vor fi utilizate numai în scopurile
în care au fost transmise."
Este important să fie menţionat Regulamentul (CE) nr.
1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu
privire la crearea, operaţionalizarea şi utilizarea celei de-a doua generaţii a
Sistemului Informatic Schengen (SIS II), care stipulează în art. 7 alin. 2 „Fiecare stat membru va desemna
autoritatea care să asigure schimbul tuturor informaţiilor suplimentare (Biroul
SIRENE) în concordanţă cu prevederile Manualului SIRENE."
b) Regulamentul (CE) nr.
1.987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu
privire la crearea, operaţionalizarea şi utilizarea celei de-a doua generaţii a
Sistemului Informatic Schengen (SIS II) (JO nr. L 381
din 28 decembrie 2006);
c) Regulamentul (CE) nr.
1.986/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu
privire la accesul la cea de-a doua generaţie a Sistemului Informatic (SIS II) prin intermediul serviciilor din cadrul statelor membre
responsabile cu emiterea certificatelor de înregistrare a (JO nr. L 381 din 28
decembrie 2006);
d) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.988/2006 din 21
decembrie 2006, care modifică Regulamentul (CE) nr. 2424/2001 privind
dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS II) (JO nr. L411 din 30 decembrie 2006);
e) art. 32 din Actul privind condiţiile de aderare a
Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se
întemeiază Uniunea Europeană ce constituie parte integrantă a Tratatului de
aderare la Uniunea Europeană;
f) Decizia Comisiei Europene din 4 aprilie 2007
privind gestionarea şi controlul Facilităţii Schengen - partea referitoare la
acquis-ul Schengen si la fluxul de numerar în perioada 2007-2009.
Incă de la creare, Biroul SIRENE a fost beneficiarul
unui proiect de înfrăţire instituţională PHARE 2002 - RO02/IB/JH - 03
„Asistenţă tehnică şi juridică pentru implementarea acquis-ului Schengen"
cu Franţa şi Spania. Proiectul menţionat a fost un proiect comun, care a
conţinut aspecte juridice şi tehnice, având ca rezultat un cadru juridic pentru
un sistem IT&C, compatibil cu SIS - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
128/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 345/2005.
Proiectul a oferit şi o primă proiecţie a modului de organizare a Biroului
SIRENE în momentul în care va deveni complet operaţional, prin evidenţierea
misiunilor specifice ale muncii
prin intermediul SIRENE, precum şi a ţintei pe care trebuie să şi-o fixeze
România din perspectiva viitoarei conectări la SIS. A fost elaborată o
concepţie generală privind Biroul SIRENE din România, care stabileşte
principalele direcţii ale organizării funcţionale a acestuia, necesarul de
personal, instruirea personalului şi importanţa unui software adecvat.
Documentele elaborate se referă, în principal, la sarcinile principale ale
oricărui birou SIRENE, fără a aborda sau a intra în detaliile privitoare la
procedurile interne ale fiecărui stat membru.
Planul de dezvoltare a Biroului SIRENE a fost elaborat
în cadrul proiectului menţionat şi a constituit baza
măsurilor din PAS 2007 actualizat. Acest document conţine aspecte care
guvernează regimul juridic pentru Biroul SIRENE, un manual despre procedurile
naţionale, necesarul de echipament şi de resurse umane şi necesarul de evaluare
pentru echipamentele IT&C şi pentru aplicaţia SIRENE, după cum urmează:
Se preconizează încheierea a două contracte în cadrul
acestui proiect, respectiv:
a) crearea unei aplicaţii SIRENE şi instruirea
operatorilor care o vor utiliza;
b) investiţii în echipamente
IT&C necesare pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE.
Activităţi
Legate de rezultatul 1:
a) evaluarea necesarului de echipament pentru
personalul Biroului SIRENE în concordanţă cu acquis-ul Schengen;
b) lansarea licitaţiei în vederea achiziţionării
echipamentului IT&C necesar pentru operaţionalizarea Biroului SIRENE;
c) achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT&C
Nr. crt.
|
Tipul de echipament
|
Utilitatea
|
Cantitatea
|
1
|
Staţia de lucru
|
Sef Birou SIRENE
|
1
|
Adjunct şef Birou SIRENE
|
1
|
Secretariat
|
2
|
Şef de tură
|
1
|
Operatori
|
5
|
Specialişti IT
|
1
|
Interpreţi
|
2
|
Magistraţi
|
1
|
2
|
Imprimante de reţea
|
Operatori + şef de tură
|
2
|
Secretariat
|
1
|
Şeful şi adjunctul şefului Biroului SIRENE
|
1
|
3
|
Scanner
|
Operatori
|
minim 2
|
4
|
Server
|
Server de messenger cu sistem SIRPIT
|
1
|
Server de messenger local
|
1
|
Server de fişiere pentru stocarea electronică a documentelor
|
10
|
Server SGBD
|
1
|
Server pentru aplicaţii (aplicaţia SIRENE, aplicaţia pentru
circuitul electronic al documentelor etc.)
|
1
|
Server Active Directory
|
1
|
5
|
Reţea
|
Reţea locală de comunicaţii
|
31 de porturi X 100
|
6
|
Telefoane
|
Posturi telefonice interne si internaţionale
|
10X300
|
7
|
Fax
|
Faxuri cu imagine de calitate ridicată
|
2X450
|
d) proiectarea, designul şi
implementarea aplicaţiei SIRENE;
e) încărcarea aplicaţiei cu datele
relevante/introducerea datelor relevante în program;
f) evaluarea finală a calităţii şi testele de
întreţinere;
g) interconectarea cu C.SIS şi cu alte birouri SIRENE.
Legate de rezultatele 2 şi 3:
a) evaluarea resurselor umane în domeniul SIS/SIRENE,
atât la nivelul SIRENE, cât si la nivelul utilizatorilor finali;
b) elaborarea curriculei de pregătire pentru operatori
şi utilizatori finali, în concordanţă cu programul coordonat de MIRA prin
Direcţia generală management resurse umane, intitulat „Conceptul integrat de
pregătire profesională a personalului implicat în procesul de aderare la
spaţiul Schengen";
c) participarea la module de pregătire a operatorilor
SIRENE şi a utilizatorilor finali. Cele mai importante teme ale sesiunilor de
pregătire vor fi: introducere generală şi cunoştinţe de bază privind
SIS/SIRENE, importanţa Birouiui SIRENE în cadrul cooperării poliţieneşti în
spaţiul Schengen, categorii de date introduse în SIS,
reguli ce trebuie respectate în consultarea/furnizarea de date în SIS etc;
d) schimbul de experienţă şi vizite de studiu în alte
state membre pentru o înţelegere mai bună a aspectelor teoretice în acest
domeniu;
e) participarea la sesiunile de pregătire pentru
personalul IT implicat în activităţi SIS II în cadrul Centrului multifuncţional
de pregătire Schengen, sub egida Direcţiei Generale IT&C.
Impact
Indicatori de impact:
a) Biroul naţional SIRENE va deveni instrumentul
principal care va asigura protecţia frontierelor externe ale spaţiului
Schengen;
b) operaţionalizarea Biroului naţional SIRENE va
asigura un schimb eficient de date şi informaţii cu alte birouri naţionale SIRENE din alte state membre, în conformitate cu standardele
acquis-ului Schengen şi cu cele mai bune practici din
domeniu.
Biroul SIS II şi SIRENE sunt instrumente-cheie în
cooperarea transfrontalieră dintre statele Schengen. Implementarea lor la nivel
naţional reprezintă două dintre criteriile de aderare la spaţiul Schengen.
Asigurarea unui nivel înalt de control la frontierele externe ale Uniunii
Europene extinse este o problemă-cheie pentru aderarea României la spaţiul
Schengen. Ţinând cont de aceasta, înfiinţarea unui birou SIRENE în cadrul SINS
devine o necesitate.
Parametrii care vor fi
îmbunătăţiţi sunt următorii:
a) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţi judiciare);
b) echipamentul de comunicaţii compatibil;
c) cooperarea având la bază acorduri internaţionale
sau bilaterale, aplicată ad-hoc (schimb de informaţii, controale comune,
gestionarea situaţiilor de readmisie);
d) schimbul de informaţii prin canalele de
comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă.
Localizarea*) Biroului SIRENE
*) Reprodusă în facsimil.
Direcţia Regim Permise Conducere si Inmatriculare a
Vehiculelor (DRPCÎV)
Modernizarea sistemului informatic al DRPCÎV în
vederea consultării datelor din SINS şi NSIS
Justificare
Obiectivul general al proiectului este creşterea
capacităţii de control prin asigurarea informaţiilor şi accesului la date, în
domeniul de competenţă, pentru consultarea/furnizarea informaţiilor către SINS,
compatibil cu SIS II.
In ceea ce priveşte responsabilităţile naţionale,
DRPCÎV gestionează Sistemul informatic naţional de evidenţă a permiselor de
conducere şi înmatriculare a vehiculelor, care conţine date în raport cu art.
92-119 din Convenţia Schengen. Măsurile obligatorii din competenţa acestei
structuri pentru consultarea/furnizarea SINS sunt stabilite în Strategia
naţională şi în PAS.
Sistemul informatic naţional de evidenţă a permiselor
de conducere şi înmatriculare a vehiculelor gestionează alerte Schengen
referitoare la vehiculele cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3, trailerele care au încărcătură ce nu depăşeşte 750 kg, certificatele de înmatriculare/permisele
de conducere în alb ce au fost furate, însuşite fără drept, pierdute sau
invalidate şi certificatele de înmatriculare a vehiculelor, permisele de
conducere şi plăcuţele cu numere ale vehiculelor care au fost furate, însuşite,
pierdute sau invalidate.
Arhitectura bazei de date naţionale este centralizată,
iar introducerea de date se realizează de către fiecare serviciu public comunitar regim permise de
conducere şi înmatriculare a vehiculelor organizat în cadrul instituţiei
prefectului.
Rezultate
Rezultatele aşteptate şi contractele proiectului:
a) dezvoltarea Sistemului informatic naţional de
evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din punct de
vedere operaţional şi tehnic pentru consultarea/furnizarea datelor din SINS, la
nivel central.
Prin acest contract vor fi achiziţionate două servere
de capacitate mărită pentru unitatea centrală;
b) achiziţionarea de echipamente pentru consultarea
datelor din SINS de către serviciile publice comunitare regim permise de
conducere şi înmatriculare a vehiculelor.
Prin acest contract vor fi achiziţionate 60 de staţii,
42 de imprimante cu software în managementul securităţii şi conectare la DVCN
(Reţeaua integrată de comunicaţii voce - date), la nivel local;
c) instruirea în ceea ce priveşte procedurile naţionale
pentru SIS, proceduri operaţionale şi tehnice. Pe baza acestui contract vor fi
pregătiţi 50 de ofiţeri de poliţie şi 100 de agenţi de poliţie pe teme de
legislaţie europeană, SIS, procedurile naţionale SIS, procedurile naţionale
SIRENE etc.
Durata execuţiei proiectului este planificată în luna
iulie 2009 şi până în luna iunie 2010.
Activităţi
Planul de modernizare include următoarele activităţi:
a) elaborarea documentaţiei de
licitaţie;
b) desfăşurarea pentru procedurile de licitaţie;
c) atribuirea contractului;
d) desfăşurarea activităţilor conform prevederilor
legale;
e) livrarea, instalarea şi punerea în funcţiune a
echipamentelor;
f) instruirea personalului din
punct de vedere operaţional şi tehnic.
Impact
Dezvoltarea Sistemului informatic naţional de evidenţă
a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, din punct de vedere
operaţional şi tehnic, astfel încât să furnizeze datele şi informaţiile
necesare pentru autorităţile de aplicare a legii, responsabile de controlul şi
supravegherea frontierei, precum şi pentru autorităţile de pe teritoriul
naţional care aplică măsuri de prevenire a criminalităţii transfrontaliere.
Rezultatele proiectului vor fi următoarele:
a) asigurarea mecanismelor operaţionale şi tehnice prin
care, înainte de autorizarea unei operaţiuni de înmatriculare a vehiculelor sau
eliberare a certificatelor de înmatriculare/ permiselor de conducere, datele să
fie verificate în baza naţională de semnalmente;
b) furnizarea către SINS a alertelor relevante
Schengen, din competenţa DRPCÎV;
c) baza de date centrală va fi compatibilă şi
pregătită să furnizeze alertele relevante Schengen;
d) dezvoltarea infrastructurii tehnice astfel încât toate serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi
înmatriculare a vehiculelor să consulte datele din SINS;
e) pregătirea personalului cu privire la procedurile
operaţionale şi tehnice.
Localizarea*) birourilor DRPCÎV
*) Reprodusă în facsimil.
Oficiul Român pentru Imigrări (ORI)
1. Modernizarea sistemului IT al ORI, corelat cu SIS
II şi VIS
Justificare
Scopul proiectului este actualizarea aplicaţiilor IT şi
a infrastructurilor respective, în conformitate cu specificaţiile tehnice ale
SIS II şi VIS.
In prezent, sistemele IT ale ORI au un anumit nivel de
compatibilitate cu SIS II şi VIS. Totuşi, în lumina
unei armonizări depline, este necesară dezvoltarea sistemelor ORI, atât
referitor la bazele de date, cât şi la aplicaţii.
Structura bazei de date trebuie
extinsă şi completată pentru a cuprinde toate datele relevante SIS II şi VIS într-un format compatibil.
Aplicaţiile necesită upgradarea secţiunii de consultare
a bazelor de date, astfel încât timpul de răspuns să se menţină în limitele impuse de SIS II şi VIS.
In plus, pentru schimbul de date cu VIS, este necesară
dezvoltarea unor module pentru obţinerea, procesarea şi managementul datelor
biometrice ale cetăţenilor care solicită vize, precum şi pentru imprimarea
vizelor pe documente, la PTR
Deoarece ciclul de viaţă al componentelor hardware
procurate urmează să ia sfârşit, echipamentul vechi va trebui înlocuit.
Sporirea numărului de date prelucrate şi stocate,
datorită creşterii numărului de dosare din baza de date şi a preluării procesului de prelucrare a datelor
biometrice, va necesita înlocuirea serverelor care sunt, actualmente,
operaţionale cu echipamente superioare din punct de vedere tehnic (capacitate
de stocare, viteză de procesare).
In vederea creării modulelor de obţinere a datelor biometrice
pentru imprimarea vizelor, în PTF va fi necesară achiziţionarea echipamentelor
pentru amprentarea digitală a solicitanţilor de viză, similare cu cele care vor
funcţiona în cadrul misiunilor diplomatice din România.
Politica de securitate referitoare
la sistemele informaţionale ale ORI furnizează o protecţie corespunzătoare a
informaţiei, în ceea ce priveşte protecţia fizică a acestora, accesul la
echipamente şi date, în conformitate cu competenţele şi prevederile legale
curente.
Cu toate acestea, se consideră
că nivelul de securitate şi confidenţialitate a sistemului ar trebui
îmbunătăţit, iar acest obiectiv este realizabil prin intermediul proiectului
actual.
Rezultate
Printre rezultatele garantate se numără:
a) achiziţionarea echipamentelor de acces securizat;
b) upgradarea structurii bazei de date prin
intermediul corelării diferitelor tipuri de date cu informaţiile din cadrul SIS
II şi VIS;
c) achiziţionarea echipamentelor de obţinere şi
prelucrarea a datelor biometrice;
d) implementarea datelor biometrice;
e) upgradarea cererilor de utilizare a noilor tipuri de
date.
Activităţi:
a) modificări ale bazei de date;
b) modificări ale aplicaţiilor IT;
c) introducerea datelor biometrice;
d) înlocuirea treptată a echipamentului ieşit din
starea de funcţionare;
e) achiziţionarea echipamentului necesar pentru
preluarea, procesarea şi stocarea datelor biometrice;
f) achiziţionarea şi punerea în funcţiune a
dispozitivelor pentru codificarea datelor din canelele de comunicaţie
existente;
g) achiziţionarea şi instalarea dispozitivelor pentru
identificarea utilizatorilor cu scopul de a controla accesul la staţiile de
lucru, potrivit soluţiei tehnice abordate, scanerului de amprente sau cardului
magnetic care vor dubla accesul criptat;
h) supravegherea electronică a
accesului din cadrul locaţiilor ORI în care sistemul SMIS poate fi accesat;
i) pregătirea tuturor utilizatorilor cu privire la
metodele de folosire a echipamentelor achiziţionate.
Impact
Proiectul propus va contribui la reducerea riscului cu
privire la acceptarea la ghişeu a documentelor de
identitate, de călătorie şi a celor privind statutul civil contrafăcute, la
reducerea numărului de cazuri în care dreptul de şedere a fost obţinut prin
fraudă şi va diminua timpul necesar pentru procesarea aplicaţiilor depuse
pentru prelungirea dreptului de şedere.
Prezentul proiect va continua alinierea aplicaţiilor
naţionale la sistemele IT ale Uniunii Europene SIS şi VIS.
Parametrii care vor fi abordaţi:
a) controale făcute asupra documentelor la secţiile
consulare şi la consulatele de carieră;
b) detectarea falsurilor şi a documentelor falsificate;
c) controale asupra documentelor de aplicare a vizei;
d) măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere din interiorul teritoriului prin cercetări
sporite, verificări şi supravegheri care trebuie perfecţionate.
Localizarea*) sistemului IT al ORI, corelat cu SIS
*) Reprodusă în facsimil.
2. Realizarea şi
integrarea în sistemul informatic al ORI a unei biblioteci virtuale care să
cuprindă specimene ale documentelor de identitate, de călătorie şi de stare
civilă, folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a
elementelor de siguranţă ale acestora
Justificare
Scopul acestui proiect este să creeze un instrument
pentru personalul ORI, care să permită depistarea tentativelor de fraudă menite
obţinerii, în mod ilegal, a dreptului de şedere.
Prin proiectul PHARE 0107.17 ORI a realizat un'sistem
IT pentru gestionarea străinilor, prin contracte de investiţie.
Până la sfârşitul anului 2004 a fost implementat un
proiect-pilot la nivelul a 4 judeţe, iar până la sfârşitul anului 2005 sistemul
a fost realizat la nivelul tuturor structurilor teritoriale ale ORI.
Prin proiectul PHARE 0006.16, un proiect-pilot pentru un
sistem on-line de procesare a aplicaţiilor VISA a fost
finanţat prin Programul PHARE 2000, conectând mai multe ambasade la un punct
central localizat la Ministerul Afacerilor Externe şi conectat direct la MIRA.
Mai departe, sistemul a fost extins prin Proiectul PHARE
2002/000-586.04.14.
Prezentul proiect are ca scop crearea unui sistem
informaţional pentru putere decizională şi este stabilit în cadrul Planului de
acţiune 2007 pentru implementarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru
perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.122/2007 pentru
aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2007-2010.
In activitatea uzuală de serviciu, personalul ORI se
confruntă cu multe cazuri în care trebuie să ia decizii referitoare la
documentele de identitate şi la cele care privesc statutul civil ale
cetăţenilor străini, fără posibilitatea de a le compara cu exemplarele
originale în acel moment. O bibliotecă virtuală cu informaţii relevante ar fi
un instrument eficient, pentru personalul menţionat, în detectarea documentelor
contrafăcute şi falsificate.
Rezultate
Rezultatele garantate sunt:
a) realizarea unui sistem IT pentru gestionarea
străinilor şi a echipamentului aferent pentru stocarea datelor, instalat şi
operaţional;
b) realizarea unui sistem IT
pentru gestionarea străinilor, a echipamentului aferent şi a echipamentului
software, instalat şi operaţional pentru captare/prelucrare de imagini;
c) o fază-pilot pentru proiectul operaţional din cadrul
sistemului IT pentru gestionarea străinilor.
In cadrul acestui proiect va fi încheiat un singur
contract de furnizare.
Cantităţile şi echipamentul vor fi determinate după
încheierea studiului de fezabilitate, coordonat de către Direcţia generală
pentru comunicaţii si tehnologia informaţiei din cadrul
MIRA.
In cadrul acestui proiect se va finaliza contractul de
achiziţii. Cantitatea minimă de echipament achiziţionat va fi:
Nr. crt.
|
Echipamentul
|
Cantitatea
|
1
|
Staţie de lucru grafică
|
1
|
2
|
Server (incluzând stocarea)
|
1
|
3
|
Priză multifuncţională
|
4
|
4
|
Scanner
|
4
|
5
|
Imprimantă laser color
|
2
|
6
|
Software de prelucrare grafică
|
1
|
7
|
Dispozitiv de stocare externă
|
2
|
Durata de executare a proiectului este prevăzută a se
întinde pe parcursul primelor două trimestre ale anului 2008.
Activităţi:
a) analizarea specificaţiilor
referitoare la funcţiile sistemului;
b) crearea specificaţiilor tehnice, potrivit
necesităţilor corespunzătoare de implementare a sistemului;
c) dezvoltarea sistemului, incluzând, totodată,
achiziţionarea şi instalarea software-ului şi echipamentelor necesare, conform
proiectului şi specificaţiilor tehnice;
d) testarea funcţiilor sistemului;
e) sistemul de implementare;
f) sesiune de instruire referitoare la utilizarea
bibliotecii virtuale.
Impact
Proiectul propus va contribui la reducerea riscului de acceptare la ghişee a documentelor de identitate,
călătorie şi statut civil contrafăcute, în vederea reducerii numărului de
cazuri în care dreptul de rezidenţă este obţinut fraudulos, precum şi la
diminuarea perioadei necesare pentru procesarea cererilor de prelungire a
dreptului de rezidenţă.
Proiectul curent va continua procesul de armonizare a
cererilor naţionale cu sistemele informaţionale ale Uniunii Europene,
respective SIS şi VIS.
Parametrii abordaţi vor fi:
a) controlul documentelor la
secţiile consulare şi la consulatele de carieră;
b) detectarea documentelor false sau falsificate;
c) controlul documentelor incluse în cererile de viză;
d) măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere, în teritoriu, prin intermediul extinderii şi
intensificării verificărilor, a controalelor şi supravegherii.
Localizarea*) bibliotecii virtuale a ORI
*) Reprodusă în facsimil.
B. Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
Dezvoltarea Sistemului Naţional de Semnalări privind Vizele (N-VIS)
Justificare
România a dezvoltat un sistem informatic naţional,
numit „Visa on Line", folosit de către misiunile diplomatice şi secţiile
consulare pentru a procesa cererile de viză. Folosind sistemul informatic,
funcţionarul consular transmite electronic un formular de aplicaţie, inclusiv o
fotografie color, către CNV, unde, în funcţie de cetăţenia solicitantului şi de
tipul de viză solicitat, aplicaţia este procesată fie de către CNV, fie de
către ORI.
CNV este responsabil pentru examinarea şi aprobarea/ respingerea aplicaţiilor pentru vizele de şedere
pe termen scurt, solicitate de către cetăţeni din terţe state fără risc de
migraţie. ORI procesează aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen lung,
precum şi aplicaţiile pentru vizele de şedere pe termen scurt pentru cetăţeni care provin din
ţările incluse în lista statelor cu risc ridicat de migraţie.
Ca urmare a Strategiei naţionale şi a PAS, România
începe în anul 2007 implementarea componentei naţionale a VIS (N VIS) pentru:
a) a îmbunătăţi schimbul de
informaţii dintre statele membre privind aplicaţiile pentru vize;
b) a contribui la îmbunătăţirea cooperării consulare;
c) a preveni fenomenului de „visa shopping";
d) a facilita verificarea faptului că deţinătorul şi
titularul vizei sunt aceeaşi persoană, la PCTF externă;
e) a contribui la identificarea şi repatrierea
imigranţilor ilegali;
f) a facilita aplicarea Regulamentului (CE) nr.
343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi
mecanismelor de determinare a statului membru
responsabil de examinarea unei cereri de azil
prezentate în unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări
terţe.
Sistemul N VIS va fi administrat de CNV.
Pentru a implementa N VIS, România a adoptat planuri
strategice, precum Strategia naţională privind
aderarea la spaţiul Schengen, PAS şi Strategia naţională. MAE va pregăti pentru
dezvoltare Sistemul naţional pentru informare privind vizele (NS-VIS), folosind finanţare prin
Programul PHARE pentru asistenţă tehnică. Durata estimativă pentru implementare
este până în anul 2009.
Obiective:
- iniţierea, dezvoltarea şi implementarea pe
infrastructura sistemului visa on line a componentei naţionale a NS-VIS, care
să cuprindă componenta VISION şi interconectarea cu sistemul central VIS al Uniunii Europene (CS-VIS) şi SINS.
Rezultatele urmărite:
a) consultarea riguroasă şi în timp util, în sistem on
line, a statelor membre ale Convenţiei Schengen privind cererile de vize pentru
spaţiul Uniunii Europene;
b) sprijin în identificarea
persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare,
şedere ori rezidenţă pe teritoriul statelor membre care au eliminat controlul
la frontierele interne, inclusiv în scopul returnării acestora;
c) prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii
interne a fiecăruia dintre statele membre;
d) facilitarea luptei împotriva fraudei;
e) facilitarea controalelor la frontierele externe ale
Uniunii Europene şi pe teritoriul statelor membre;
f) preîntâmpinarea acţiunilor de „visa shopping".
Pentru implementarea VIS, MAE va utiliza infrastructura
de comunicaţii existentă între sediul central al MAE şi posturile consulare,
iar interfaţa de aplicaţii existentă va fi schimbată, astfel încât posturile
consulare să poată accesa sistemul visa on line (utilizat de ORI); vor fi
create conexiuni cu NS-VIS de către instituţiile guvernamentale române,
introducând datele în baza de date creată, întreţinută şi modernizată de ORI;
totodată, se va crea un modul integrat de comunicare prin intermediul
sistemului VISION; vor fi achiziţionate componente de hardware şi software
necesare pentru implementarea unui asemenea sistem.
Rezultate
Proiectul vizează:
a) contract de audit al implementării pentru NS-VIS.
Obţinerea documentelor necesare în vederea organizării licitaţiei, respectând
termenele stabilite;
b) contract de implementare a proiectului pentru
NS-VIS şi VISION. Achiziţionarea aplicaţiilor de software şi a echipamentului
aferent, necesar punerii în funcţiune a NS-VIS, în parametrii stabiliţi,
specificaţi în manualele de achiziţie;
c) contract de asistenţă tehnică pentru cursul de
formare destinat managementului proiectului VIS. Instruirea personalului prin
intermediul cursurilor predate de către o firmă desemnată în urma procesului de
licitaţie pentru implementarea aplicaţiilor VIS, necesare la utilizarea şi
menţinerea NS-VIS;
d) echiparea posturilor consulare cu infrastructura
de comunicaţii şi IT necesară în vederea armonizării procesului de prelucrare a
cererilor de viză cu standardele Schengen.
In cadrul acestui proiect se vor finaliza 3 contracte:
a) cursuri de management de proiect VIS;
b) implementarea VIS, VISION;
c) auditul implementării VIS.
Durata de execuţie a proiectului este planificată
începând cu al doilea trimestru al anului 2008 şi până în al doilea trimestru
al anului 2010.
Activităţi:
a) crearea unei fişe de post pentru fiecare membru al
echipei, stabilită în vederea monitorizării programelor care presupun compatibilitate totală cu standardele
Schengen, în ceea ce priveşte echipamentul şi activităţile;
b) implicarea experţilor desemnaţi din cadrul
direcţiilor generale de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, de management
logistic şi administrativ, consiliere generală şi servicii financiare în
redactarea documentaţiei necesare licitaţiilor şi procedurilor de achiziţie,
bazată pe analizele efectuate şi pe manualele de achiziţie;
c) revizuirea şi controlul progreselor realizate pe
baza calendarului de activităţi stabilit între părţile contractante, având în
vedere obţinerea standardelor optime de calitate, cu respectarea concomitentă a
planificării şi a termenelor.
Asistenţa tehnică acordată în vederea dezvoltării
NS-VIS:
a) proiectul tehnic - elaborarea unui document care să
conţină descrierea specificaţiilor tehnice şi funcţionale ale sistemului
informatic de semnalizare, în conformitate cu acquis-ul Schengen şi cu
specificaţiile tehnice ale SIS II;
b) specificaţii tehnice - elaborarea unui document care
să conţină specificaţiile tehnice ale:
(i) software-ului pentru aplicaţii;
(ii) hardware-ului şi
software-ului de referinţă;
(iii) software-ului destinat comunicaţiilor şi
securităţii;
(iv) bazei de date;
(v) echipamentelor de conectare;
(vi) altor echipamente necesare funcţionării
sistemului;
c) dosarul de licitaţie - elaborarea dosarului de
licitaţie, conform specificaţiilor tehnice şi proiectului tehnic.
Impact
In conformitate cu prevederile Strategiei naţionale, o
componentă-cheie a conceptului, referitoare la securizarea frontierelor române,
este reprezentată de o politică adecvată de acordare a vizelor, care ar trebui
armonizată cu politica europeană în domeniu.
In acest context, MAE trebuie să asigure dotarea
corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, a birourilor diplomatice şi
consulare cu echipament de detectare a documentelor
false sau falsificate.
Pe de altă parte, VIS va constitui un nou instrument
menit să îmbunătăţească controlul la frontiera externă şi să stabilească
standarde comune cu privire la managementul frontierei.
Implementarea acquis-ului Schengen creează o singură
frontieră externă, în cadrul căreia se întreprind controale privind migraţia în
spaţiul Schengen, în conformitate cu un set unic de reglementări, bine definit.
Regulile comune referitoare la vize, dreptul la azil şi controlul la
frontierele externe au fost adoptate de Guvernul României pentru a permite
libera circulaţie a persoanelor pe teritoriile statelor semnatare, fără ca
acestea să tulbure în vreun fel legea şi ordinea.
Formarea de personal consular de un înalt profesionalism
va asigura derularea la cele mai ridicate standarde a
verificării imigranţilor în spaţiul Schengen; aceste verificări se vor derula
în conformitate cu reglementările privind acordarea vizelor, a dreptului la
azil şi controlul la frontierele externe, specificate în Instrucţiunile consulare comune.
Parametrii care urmează a fi îmbunătăţiţi:
a) controalele efectuate asupra documentelor la
secţiile consulare şi consulatele de carieră;
b) detectarea documentelor falsificate;
c) controlul documentelor necesare cererilor de viză;
d) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală;
e) schimbul de informaţii prin intermediul canalelor
de comunicare adecvate, al punctelor de contact locale, al procedurilor
aplicabile în caz de urgenţă;
f) coordonarea internă la toate nivelele.
Măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în teritoriu, prin intermediul verificărilor,
controalelor şi supravegherii
Localizarea*) sistemului NS-VIS
*) Reprodusă în facsimil.
C. Serviciul Telecomunicaţii Speciale (STS)
1. Extensia şi consolidarea
reţelei de comunicaţii integrate WAN-ATM la nivelul oraşelor din România pentru
asigurarea fluxului necesar de informaţii pentru instituţiile publice
guvernamentale, până la nivelul structurilor teritoriale
Justificare
STS oferă servicii de comunicaţii securizate pentru
autorităţile publice locale şi instituţiile din România, conform legislaţiei în
vigoare. Până în prezent, infrastructura integrată de comunicaţii, deţinută şi
operată de STS, poate furniza servicii de comunicaţii până la nivelul celor 41
de reşedinţe de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Spre deosebire de STS, alţi furnizori de pe piaţa de
comunicaţii oferă servicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară şi nu
garantează aceeaşi gamă a serviciilor în toată ţara. De asemenea, serviciile
oferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT&C ale
autorităţilor publice locale.
Infrastructura STS se bazează pe reţeaua integrată
multiservicii a statului, cu puncte de prezenţă (comutatoare multiservicii în
tehnologie ATM) în Bucureşti şi în toate reşedinţele de judeţ. Comutatoarele
ATM sunt legate prin conexiuni de mare capacitate (STM-16/2.5 Gbps între
comutatoarele din nucleul reţelei ATM şi, respectiv, STM-1/155Mbps, între
acestea şi cele din reşedinţele de judeţ). Trebuie specificat faptul că
prezentul proiect va utiliza şi alte tehnologii recomandate de reglementările
Uniunii Europene. Resursele de transport pentru reţeaua multiservicii a
statului sunt asigurate de mai multe reţele, aflate, de asemenea, în
proprietatea şi operarea STS: reţeaua naţională de fibră optică şi reţeaua
naţională de radiorelee digitale SDH/PDH. Soluţiile de acces, care conectează
sediile autorităţilor publice beneficiare la cel mai apropiat punct de prezenţă
al reţelei multiservicii a statului din reşedinţele de judeţ şi municipiul
Bucureşti, sunt, de asemenea, în proprietatea şi în operarea STS şi se bazează
pe soluţii tehnice radio (microunde PDH şi sisteme LMDS), fir (xDSL pe perechi
torsadate de cupru) şi fibră optică.
La momentul actual, STS nu
deţine resurse de comunicaţii proprii pentru a distribui serviciile reţelei
integrate multiservicii a statului către beneficiarii autorizaţi, cu sedii în
locaţii din afara reşedinţelor de judeţ. Pentru a ajunge la locaţiile situate
în afara reşedinţelor de judeţ şi a municipiului Bucureşti, STS închiriază
servicii de comunicaţii de la operatorii comerciali. Această soluţie are marele
dezavantaj că securitatea şi disponibilitatea unor astfel de legături nu
corespund cerinţelor de comunicaţii ale autorităţilor publice din domeniul
ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Proiectul propus va asigura autorităţilor publice cu
responsabilităţi în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, la
nivelul tuturor oraşelor din România, posibilitatea de acces securizat şi
redundant la infrastructura integrată de comunicaţii a statului.
Rezultate
Rezultate garantate:
a) toate oraşele din România vor avea puncte de
reprezentare a reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă
la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS;
b) oraşele din România vor avea o soluţie Acces Fără
Fir la Bandă Largă (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente
unităţi de abonaţi radio), care va implementa conexiunea dintre sediile
beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS.
Se preconizează ca pe parcursul acestui proiect să se
încheie 6 contracte, după cum urmează:
a) echipamente radioreleu de mare capacitate;
b) dulapuri metalice de exterior;
c) echipamente de acces;
d) echipamente multiservicii în tehnologie ATM;
e) servicii de amenajare de amplasamente de
telecomunicaţii;
f) servicii de instalare, comisionare şi punere în
funcţiune de legături radioreleu de mare capacitate.
Durata de execuţie a proiectului este preconizată a se
desfăşura între al doilea trimestru al anului 2008 şi al doilea trimestru al
anului 2010.
Activităţi:
a) proiectarea - include elaborarea şi aprobarea
proiectului, întocmirea şi aprobarea documentaţiei pentru licitaţie;
• mijloace - resursele tehnice
şi umane ale STS pentru analiza locaţiilor, proiectarea detaliată a reţelei şi
elaborarea documentaţiei pentru achiziţie;
b) procedura de achiziţie - include toate etapele
legale până la semnarea contractelor;
• mijloace - resursele tehnice şi umane ale STS;
c) implementare - include obţinerea avizelor de
colocare şi lucrări de amenajare de amplasamente, derularea livrărilor de
echipamente şi a transportului acestora în amplasamente, instalarea şi punerea
în funcţiune a echipamentelor, integrarea de reţea şi acceptanţa;
• mijloace - resursele tehnice şi personalul STS
pentru integrarea de reţea. Contracte de achiziţie de echipamente şi servicii
pentru proiectarea şi amenajarea amplasamentelor, instalarea şi punerea în
funcţiune a echipamentelor.
Impact
Infrastructura de comunicaţii propusă va furniza
autorităţilor publice competente acces securizat la secţiunea naţională din SIS
II. Acoperirea geografică a
infrastructurii în cauză va include toate oraşele din România. In cazul lor,
interconectivitatea este administrată de MIRA.
Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:
a) cooperarea multilaterală, bilaterală şi locală;
b) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii
corespunzătoare, puncte de contact locale şi proceduri de urgenţă;
c) funcţionarea coordonării interne la toate nivelele;
d) schimbul de informaţii dintre autorităţile
competente (poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare);
e) echipamentele compatibile de comunicaţii;
f) acordurile de cooperare internaţională şi bilaterală
puse în practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, puncte de
control comune, administrarea situaţiilor de reintegrare).
Măsuri de prevenire a migraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea
verificării, controalelor şi a supravegherii.
2. Realizarea
interfeţei de validare şi preautentificare pentru utilizatorii SINS, alţii
decât MIRA
Justificare
In prezent, conform Legii nr. 455/2001 privind
semnătura electronică, există o singură autoritate de certificare, la nivel
MIRA, autorizată de STS, pentru certificare încrucişată cu alte instituţii [cu
Sistemul Naţional de Apărare (SNA)]. Soluţia prevede conectarea acestei autorităţi la Autoritatea de
Certificare a Tranzitului din cadrul STS, exclusiv în vederea administrării
anumitor informaţii ale instituţiilor SNA. De asemenea, a fost menţionat un
număr limitat de licenţe pentru utilizatorii acestei autorităţi de certificare.
Gradul de acoperire a necesităţilor reale, la nivelul MIRA, este de 1% prin
implementarea acestei autorităţi de certificare.
Obiective principale:
a) realizarea interfeţei de validare şi
preautentificare pentru utilizatorii SINS, alţii decât utilizatorii MIRA;
b) obţinerea suportului şi a serviciilor de
consultanţă;
c) implementarea infrastructurii PKI la nivel central;
d) implementarea infrastructurii PKI la nivel
teritorial.
In concluzie, importanţa acestui proiect rezultă din
necesitatea unei validări unice şi a preautentificării interfeţei pentru
utilizatorii SINS.
Rezultate
Rezultatele garantate constau în verificarea completă a
credenţialelor bazate pe certificate digitale în procesul de autentificare a
utilizatorilor, alţii decât MIRA, la accesarea SINS.
Este preconizat ca pe parcursul acestui proiect să se
încheie două contracte, astfel:
a) achiziţia şi instalarea echipamentului necesar;
b) managementul proiectului.
Durata de execuţie a proiectului este planificată să se
desfăşoare între al treilea trimestru al anului 2008 şi al doilea trimestru al
anului 2009.
Activităţi:
a) achiziţie de echipamente hardware: servere,
echipamente de rutare şi comutaţie;
b) achiziţie de programe de calculator: servere OCSP,
proxiuri OCSP, servere de autentificare;
c) instalarea, configurarea, administrarea şi
întreţinerea echipamentelor IT şi a programelor de calculator vor fi realizate
de către personalul specializat al STS.
Impact:
a) un mecanism unitar în ceea ce priveşte coordonarea
şi cooperarea operaţională;
b) o analiză de risc comună integrată;
c) echipamente interoperaţionale şi un personal
instruit;
d) cadru legislativ comun.
Parametrii care vor fi îmbunătăţiţi sunt:
a) schimbul de informaţii prin canale de comunicaţii
corespunzătoare, puncte de contact locale, proceduri de urgenţă;
b) schimbul de informaţii între autorităţile competente
(poliţia de frontieră, vama, poliţia, autorităţile judiciare);
c) echipamente compatibile de comunicaţii;
d) măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a
criminalităţii transfrontaliere în interiorul ţării prin intensificarea
căutării, controalelor şi a supravegherii;
e) măsuri care să permită repatrierea în concordanţă
cu legea naţională.
SECŢIUNEA a 2-a
Autoritatea principală însărcinată cu
implementarea măsurilor/acţiunilor (organism intermediar)
Nume:
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Adresă:
Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sectorul 1, Bucureşti, România
Numele persoanei
responsabile Corneliu Alexandru
(reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei
responsabile Director general al Direcţiei
generale afaceri europene şi relaţii internaţionale
(reprezentant
autorizat): Şeful Serviciului
fonduri PHARE
Persoană de contact: Meda Voicu
Funcţia persoanei de contact:
Şeful Serviciului fonduri PHARE
Telefon:
(40 21)315 26 17
Fax:
(40 21)31135 55
E-mail:
ceip@mai.gov.ro
Nume:
Ministerul Afacerilor Externe
Adresă: Aleea
Alexandru nr. 24, sectorul 1, Bucureşti, România
Numele persoanei
responsabile Lucian Leuştean
(reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei
responsabile Secretar general
(reprezentant autorizat):
Telefon:
(40 21) 319.21.08; 319.21.25
Fax:
(40 21)319.68.62
E-mail:
mae@mae.ro
Nume:
Direcţia generală afaceri consulare
Persoană de contact: Gabriel
Micu
Funcţia persoanei de
contact: Consilier diplomatic
Telefon:
(40 21) 319 68 75; 319 68 70
Telefon (visa center): (40
21) 232 55 07
Fax:
(40 21)319.68.69
E-mail:
gabriel.micu@mae.ro
Nume: Serviciul
de Telecomunicaţii Speciale
Adresă:
Splaiul Independenţei nr. 323 A, sectorul 6, Bucureşti
Numele persoanei responsabile
Marcel Opriş
(reprezentant autorizat):
Funcţia persoanei
responsabile Director
(reprezentant autorizat):
Persoană de
contact: Florin Şcheau
Funcţia persoanei de contact: Şeful
Serviciului management programe
Telefon:
+40-21-3113225; +40-744.682.205
Fax:
+40-21-2222289
E-mail:
fscheau@stsnet. ro
SECŢIUNEA a 3-a
Complementaritatea şi consistenţa cu măsurile
implementate prin alte instrumente
Dezvoltările în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne au debutat cu mulţi ani în urmă în vederea pregătirii aderării la
Uniunea Europeană şi la spaţiul Schengen. Ca urmare, sprijinul Uniunii Europene
- în special în cadrul programelor PHARE - a fost utilizat pentru implementarea
programelor de dezvoltare tehnică, de infrastructură, precum şi în domeniul
construcţiei instituţionale sau al instruirii experţilor. In conformitate cu
planurile de implementare a acestor programe cu sprijin din partea Uniunii
Europene, începute anterior, realizarea actuală a altor programe constituie
necesitatea prezentei asistenţe în vederea sprijinirii agenţiilor de aplicare a
legii. Programele PHARE 2001, 2002, 2003 şi proiectele ce vor fi cofinanţate
prin Facilitatea de tranziţie se concentrează pe îmbunătăţiri în domenii
referitoare la aderarea la spaţiul Schengen. In acest context, planificarea
măsurilor în domeniul Facilităţii Schengen se va desfăşura avându-se în vedere
realizările şi proiectele anterioare, iar rezultatele prezentului program vor
constitui subiectul unui proces responsabil şi atent de planificare în scopul
evitării duplicării şi suprapunerilor.
SECŢIUNEA a 4-a
Vizibilitatea cofinanţării Uniunii Europene
Informare şi publicitate
Informarea şi publicitatea vor fi subiectul unui set de
măsuri coerente, definite de autorităţile competente la nivel naţional,
regional şi local. Conţinutul măsurilor Schengen va fi publicat în cea mai
adecvată formă. Astfel de documente vor fi diseminate şi vor fi disponibile
tuturor părţilor interesate. Se va asigura o prezentare consistentă a
materialelor de informare şi de publicitate.
Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului
vor include instalarea de panouri publicitare, plăci permanente cu informaţii
la investiţiile în infrastructură.
Vizibilitatea
Finanţarea Uniunii Europene va fi vizibilă prin
diseminarea informaţiei la beneficiarii potenţiali, la toate persoanele care
vor beneficia de pe urma măsurilor Facilităţii Schengen. Prin mass-media se vor
face informări în cea mai adecvată manieră în privinţa acţiunilor cofinanţate de
Uniunea Europeană.
a) Campanii publice
Principiile care trebuie să guverneze relaţiile cu
mass-media sunt următoarele: promptitudine, transparenţă, acurateţe şi
neutralitate politică.
Relaţiile cu mass-media vor cuprinde următoarele
instrumente de comunicare: comunicate de presă, conferinţe de presă,
briefing-uri, interviuri, vizite de presă.
Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea şi
încheierea unui proiect, precum şi cu ocazia încheierii anumitor stagii de
proiect, cu condiţia ca informaţiile respective să fie noutăţi: proiectul să
fie de interes pentru public şi/sau să aibă impact la nivelul cetăţenilor (de
exemplu, creşterea calităţii serviciilor publice).
Conferinţa de presă va fi organizată când informaţia
destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permiţând astfel
dezbaterea publică. Aceste cazuri pot fi următoarele: proiectul se discută deja
în media, proiectul este o noutate/o realizare importantă în domeniu, proiectul
este complicat şi cere multe explicaţii/clarificări.
Briefing-urile şi interviurile vor fi organizate pentru
a oferi mass-mediei informaţii tehnice specifice referitoare la proiectul care
este în derulare.
Vizitele de presă pot fi organizate pentru
reprezentanţii presei, pentru a permite o mai bună înţelegere
în domeniul stadiului proiectului.
b) Afişe
Afişele vor sublinia mesajul care trebuie transmis şi
trebuie să cuprindă, ca elemente de identitate, marca EU şi/sau marca
EU-România, împreună cu marca beneficiarului.
c) Materiale video/audio
In cazul videclipurilor folosite
pentru comunicate de presă prin televizor/video va fi inserat simbolul Uniunii
Europene o perioadă suficientă pentru a fi citit. Textul „Proiect finanţat de
către Uniunea Europeană" va fi citit în cazul videoclipurilor, precum şi
în cazul clipurilor audio.
Inserarea textului „Conţinutul acestui material nu
reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene" este,
de asemenea, obligatorie. In cazul clipurilor audio pregătite pentru
comunicatele de presă prin casete radio sau audio, acest
text trebuie citit.
Aceste menţiuni nu sunt obligatorii în cazul
campaniilor de informare publică.
d) Publicaţii
Publicaţiile pot fi: pliante, broşuri de
informare/poveşti de succes, buletine informative etc. Pe coperta publicaţiei
(de preferinţă pe prima copertă) vor apărea sigla Uniunii Europene şi sigla
terţei părţi.
Pe ultima copertă se plasează o casetă tehnică, ce va
conţine următoarele:
(i) titlul programului;
(ii) editorul materialului;
(iii) data publicării;
(iv) textul: „Conţinutul acestui material nu reprezintă
în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene".
e) Bannere
Bannerul va conţine, pe lângă titlul
programului/proiectului, sigla Uniunii Europene şi sigla terţei părţi. Bannerul
va avea următoarele caracteristici tehnice:
(i) 2,5 m x 0,8 m, pentru o sală care poate găzdui până la 100 de persoane;
(ii) 4 m x 1,2 m, pentru o sală mai mare sau în
exterior.
Manual de identitate vizuală
Panouri pentru afişare temporară şi plăci pentru
amplasare
Panourile care anunţă (co-)participarea Uniunii
Europene la finanţarea unui proiect vor fi amplasate în apropierea acestuia,
într-un loc vizibil. Ele pot fi plasate în timpul implementării proiectului şi
în următoarele 6 luni după închiderea acestuia.
Numărul şi dimensiunile panourilor trebuie să
corespundă anvergurii operaţiunilor şi trebuie să fie suficient de vizibile,
astfel încât cei care trec pe lângă ele să le poată citi şi să înţeleagă natura
proiectului.
Următoarele elemente informative vor fi prezente, în
mod obligatoriu, pe panou:
(i) titlul proiectului/investiţiei;
(ii) sigla Uniunii Europene;
(iii) sigla terţei părţi şi sigla contractantului;
(iv) valoarea proiectului şi termenul limită.
Pentru recunoaşterea implicării Uniunii Europene în
finanţarea construcţiei sau renovării unor clădiri cu destinaţie publică sau
socială, se vor amplasa în apropierea intrării acestora plăci inscripţionate.
Dimensiunea recomandată a acestor plăci este 60 x 40 cm. Conceptul grafic al
acestora (inclusiv fontul folosit pentru text) trebuie să se integreze
arhitecturii şi aspectului general al clădirii.
Inscripţia va conţine sigla Uniunii Europene, sigla
terţei părţi, precum şi un text care să reflecte contribuţia Uniunii Europene,
de exemplu: „Clădirea acestei şcoli a fost consolidată cu sprijinul UNIUNII
EUROPENE", precum şi anul execuţiei lucrării.
Anunţuri publicitare
Se vor face anunţuri publice cu ocazia lansării
proiectelor, licitaţiilor, cererilor de oferte etc.
Autocolante şi plăcuţe pentru active fixe
Autocolantele vor fi utilizate pentru a identifica activele fixe şi/sau rambursabile (maşini, mobilă,
utilaje, echipamente, rechizite etc.) obişnuite în cadrul unui proiect finanţat
de Uniunea Europeană. Ele vor fi, de asemenea, utilizate lângă intrarea sau pe
uşile clădirilor unde se desfăşoară asemenea proiecte. Autocolantele vor fi
plasate la vedere, pe partea din faţă a obiectelor. Dimensiunea autocolantelor
depinde de suprafaţa disponibilă pentru afişare. Autocolantul va include sigla
Uniunii Europene.
Pentru a facilita inventarierea activelor fixe, în cazul contractelor de echipamente în valoare de
peste 100.000 euro, toate echipamentele vor avea fixate plăcuţe de tip metalic
sau similar, de dimensiunea
75 mm x 35 mm, incluzând sigla Uniunii Europene şi textul:
Contract nr.........../Lot nr........./Articol
nr........../Seria nr........
Alte produse
Pentru produse de informare care vor fi folosite în
scopul asigurării vizibilităţii va fi inserată o casetă tehnică, care trebuie
să cuprindă următoarele:
(i) titlul proiectului;
(ii) editorul materialului;
(iii) data publicării;
(iv) textul „Conţinutul acestui material nu reprezintă
neapărat poziţia oficială a Uniunii Europene".
SECŢIUNEA a 5-a
Costuri operaţionale (logistică şi asistenţă
tehnică)
A. Ministerul Internelor
şi Reformei Administrative
Direcţia generală audit intern
Aplicaţie informatică pentru managementul de
proiect, risc şi conformitate
In scopul realizării unui sistem fiabil de management
de proiect, care să conţină toate proiectele şi caracteristicile Facilităţii
Schengen, va fi dezvoltată o aplicaţie informatică ce va cuprinde module
unificate pentru managementul de proiect, risc şi conformitate. Acest software
va corespunde minimum următoarelor specificaţii:
a) Soft de depozitare
Aplicaţia va documenta şi va întreţine informaţia
într-un sistem central de înregistrări, incluzând politicile, minutele de
management, regulamentele, cadrul de control şi conformitate, precum şi
procesele de lucru. Softul de depozitare va conţine şi legături la biblioteci
referitoare la risc şi control, către cadre multiple de control şi regulamente
internaţionale. Această centralizare a informaţiilor-cheie va simplifica
managementul de risc, va promova transparenţa proceselor şi va diminua
costurile relative la iniţiative.
b) Soft de control al proceselor
Această aplicaţie va oferi o abordare bazată pe risc,
care va alinia toate controalele-cheie către riscuri, în scopul de a promova
comportamentul angajaţilor către direcţia dorită şi pentru a optimiza procesele.
Aplicaţia de control al proceselor va integra automat procesele de risc pentru
întreaga organizaţie, va furniza sprijin pentru conformitate, va stopa violări
ale controlului pentru prioritizarea acţiunilor corective şi va preveni
slăbiciunile materiale în privinţa dezvoltării şi persistenţei. Softul va
integra automat monitorizarea controlului pentru aplicaţii software şi
nonsoftware.
c) Soft de management al riscului
Această aplicaţie va ajuta la implementarea proceselor
colaborative de management al riscului în vederea furnizării unei analize ample
a punctelor de risc la diferite niveluri ale organizaţiei, prin toate
entităţile organizaţiei, proceselor şi infrastructurii IT Softul va fi
proiectat intuitiv pe baza proceselor colaborative pentru direcţionarea
managementului de risc, precum şi a managementului din domeniile legislative,
de risc operaţional, analizând oportunităţile în lumina acestor riscuri şi
dezvoltând răspunsuri adecvate.
d) Soft de management al sustenabilitatii
Aplicaţia de management al sustenabilitatii se va baza
pe rapoarte de sustenabilitate, practici de măsurare, considerând în primul
rând performanţa organizaţională către o dezvoltare sustenabila. Softul de
management al sustenabilitatii va reduce efortul şi timpul necesare realizării rapoartelor de
sustenabilitate şi va creşte credibilitatea şi auditabilitatea raportării
programelor.
Direcţia generală Schengen
Direcţia generală afaceri europene şi relaţii
internaţionale
Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia
informaţiei
Direcţia generală financiară
Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră
Inspectoratul General al Poliţiei Române
Oficiul Român pentru Imigrări
Direcţia Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare a
Vehiculelor
Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională
B. Ministerul Afacerilor Externe
C. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
D. Ministerul Economiei şi Finanţelor
1. Oficiul de Plăţi şi Contractare
2. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale; Unitatea Centrală de Evaluare
E. Autoritatea de
Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României
Asistenţă tehnică şi logistică
Având în vedere sumele importante care vor finanţa
proiectele propuse prin acest plan indicativ, de asemenea complexitatea
proiectelor, numărul mare de beneficiari, agenţii şi instituţii implicate,
precum şi cerinţele Uniunii Europene şi legislaţia naţională, este necesar a fi
introdus şi dezvoltat un domeniu adiţional care va susţine şi va sprijini
sistemul de management, implementare şi control. Vor fi implementate contracte
care vor acoperi minimum următoarele:
a) monitorizare şi evaluare intermediară;
b) controale şi verificări/audit ale/al proiectelor în
toate fazele, la faţa locului;
c) asistenţă tehnică pentru programare şi implementare
(de exemplu: elaborare de documentaţie, verificare a calităţii documentaţiei);
d) instruirea echipelor implicate în gestionarea
proiectelor;
e) sprijin contabil;
f) asistenţă şi sprijin pe timpul fazei de licitaţie;
g) asistenţă tehnică şi juridică, consultanţă şi
reprezentare în instanţă;
h) traducere şi translaţie;
i) echipament de birotică, echipamente hard/soft pentru
management, monitorizare şi evaluare, consumabile, service pentru echipamente,
echipamente pentru translaţie simultană;
j) logistică pe timpul întrunirilor;
k) sprijin logistic, ce va cuprinde minimum: închiriere de săli de conferinţă, transport, catering;
l) acţiuni de vizibilitate.
In acest proiect vor fi incluse costuri ce vor acoperi:
a) diferenţe ale ratelor de schimb valutar;
b) aprobări/avize de construcţie, taxe, alte
documente, aprobări avize necesare în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) taxele existente în conformitate cu legislaţia în
vigoare sau taxele ce ar putea apărea;
d) studii de fezabilitate, proiecte tehnice, studii de
impact asupra mediului etc.