HOTARARE Nr. 686 din 30 septembrie 1998
privind aprobarea stemelor unor orase
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 390 din 15 octombrie 1998
In temeiul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii si
sigiliul statului,
Guvernul Romaniei hotaraste:
ARTICOL UNIC
Se aproba stemele oraselor Calan, Hateg si Petrila din judetul Hunedoara,
Gura Humorului, Siret, Solca si Vatra Dornei din judetul Suceava, Baile Govora
si Horezu din judetul Valcea, conform anexelor nr. 1 - 9 si 1 a) - 9 a), care
fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneaza;
Secretar de stat,
seful Departamentului pentru
Administratie Publica Locala,
Vlad Rosca
ANEXA 1
STEMA ORASULUI CALAN, JUDETUL HUNEDOARA
Figura 1 - Stema orasului Calan, judetul Hunedoara - se gaseste la pagina
11 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 1 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului CALAN, judetul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema orasului Calan, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut rosu,
despicat printr-un pal de azur; in partea dreapta se afla oala de turnat fonta,
din care curge metal peste o jumatate de roata dintata, totul din aur.
In partea stanga, doua spice de grau, de argint.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din trei turnuri
crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- oala de turnat fonta reprezinta activitatea traditionala a locuitorilor
in domeniul metalurgiei;
- roata dintata face aluzie la produsele realizate de-a lungul vremii de
unitatea metalurgica din Calan, produse carora li s-a conferit "Steaua
calitatii" in Spania in anul 1992;
- spicele de grau sunt o aluzie la valorificarea produselor agricole
obtinute de locuitorii orasului, indeletnicire de traditie, avand in vedere
zona geografica in care este situata asezarea;
- palul aminteste de Raul Strei, care imparte orasul in doua parti,
contribuind la dinamizarea vietii sociale si la infrumusetarea urbei.
ANEXA 2
STEMA ORASULUI HATEG, JUDETUL HUNEDOARA
Figura 2 - Stema orasului Hateg, judetul Hunedoara - se gaseste la pagina
12 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 2 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului HATEG, judetul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema orasului Hateg, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut
taiat, cu partea superioara despicata. In primul cartier, pe fond de azur, un
calaret in armura, tinand in mana stanga, ridicata, palosul - totul de argint.
In cartierul doi, pe camp rosu, un pergament natural, desfasurat, validat cu
sigiliul din ceara rosie, atasat cu snur albastru. Pergamentul poarta in partea
superioara literele TH, iar in partea inferioara, cifra 1247. In partea
inferioara a scutului, pe camp de argint, s-a plasat un corb natural, tinand in
cioc un inel de aur cu piatra rosie, asezat pe doua ramuri verzi de maslin,
dispuse una in banda si alta in bara. Scutul este timbrat cu o coroana murala
de argint, formata din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- corbul cu inel in cioc este preluat din stema familiei Huniade si evoca
faptul ca, odinioara, in aceasta zona corvinestii aveau posesiuni;
- calaretul cu palosul evidentiaza rolul locuitorilor din Hateg in lupta de
aparare;
- pergamentul desfasurat face aluzie la nobilimea romana, existenta in
fosta Tara a Hategului;
- literele inscrise in partea superioara a pergamentului reprezinta
prescurtarea de la Tara Hategului;
- cifra 1247 aminteste de prima atestare documentara a localitatii.
ANEXA 3
STEMA ORASULUI PETRILA, JUDETUL HUNEDOARA
Figura 3 - Stema orasului Petrila, judetul Hunedoara - se gaseste la pagina
12 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 3 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului PETRILA, judetul HUNEDOARA
Descrierea stemei:
Stema orasului Petrila, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut
despicat. In dreapta, pe fond rosu, Sfanta Varvara - reprezentata bust -,
incoronata si aureolata cu aur, tinand in mana dreapta o cruce din acelasi
metal si o ramura verde, iar in mana stanga, un potir, de asemenea, de aur.
In partea din stanga, pe fond de azur, un scut roman ce se suprapune peste
o lance incrucisata cu hampa, care sustin steagul dac, toate de argint.
In sef, pe fond de aur, doua ciocane de miner, de culoare neagra,
incrucisate si multiplicate.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din trei turnuri
crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- Sfanta Varvara este ocrotitoarea minerilor;
- scutul roman si steagul dac fac dovada istoriei indelungate a asezarii;
- ciocanele incrucisate, simbol al mineritului, atesta faptul ca extractia
carbunelui constituie activitatea economica care a determinat progresul
asezarii.
ANEXA 4
STEMA ORASULUI GURA HUMORULUI, JUDETUL SUCEAVA
Figura 4 - Stema orasului Gura Humorului, judetul Suceava - se gaseste la
pagina 13 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie
1998.
ANEXA 4 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului GURA HUMORULUI, judetul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema orasului Gura Humorului, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un
scut albastru cu un cerb de aur, alergand spre dreapta, sprijinindu-se cu
picioarele din spate pe o campie verde.
Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint, formata din trei turnuri
crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
Este vechea stema; evoca fauna specifica.
ANEXA 5
STEMA ORASULUI SIRET, JUDETUL SUCEAVA
Figura 5 - Stema orasului Siret, judetul Suceava - se gaseste la pagina 13
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 5 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului SIRET, judetul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema orasului Siret, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut
albastru, cu chipul Sfantului Ioan Botezatorul imbracat in blana, totul de
argint, nimbat cu aur, tinand in mana dreapta o cruce din acelasi metal si
iesind dintr-un zid crenelat de argint. Seful, micsorat, dintat, negru, este
incarcat cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroana murala de
argint, formata din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- Sfantul Ioan Botezatorul este protectorul orasul Siret; seful aminteste
de pierderile teritoriale ale Moldovei istorice.
ANEXA 6
STEMA ORASULUI SOLCA, JUDETUL SUCEAVA
Figura 6 - Stema orasului Solca, judetul Suceava - se gaseste la pagina 14
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 6 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului SOLCA, judetul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema orasului Solca, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut
taiat, avand cromatica albastru si rosu, incarcat in centru cu o constructie cu
poarta si turn, cu acoperis conic, de aur. Constructia este insotita de trei
brazi dezradacinati, de argint, doi plasati in campul superior, iar unul, in
varful scutului. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din
trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- constructia aminteste de un monument istoric vechi (ctitoria lui Stefan
Tomsa din anul 1622);
- copacii fac aluzie la bogatia silvica.
ANEXA 7
STEMA ORASULUI VATRA DORNEI, JUDETUL SUCEAVA
Figura 7 - Stema orasului Vatra Dornei, judetul Suceava - se gaseste la
pagina 14 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie
1998.
ANEXA 7 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului VATRA DORNEI, judetul SUCEAVA
Descrierea stemei:
Stema orasului Vatra Dornei, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un
scut albastru, cu doua veverite afrontate, de aur, sprijinindu-se pe labele
inferioare, tinand in labele superioare un izvor de ape minerale, rosu, cu
ghizdurile si jetul de apa de argint. Campia verde este incarcata cu un con de
brad, de aur. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din
trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- evoca bogatiile naturale (apele minerale);
- evoca specificul faunei si al florei.
ANEXA 8
STEMA ORASULUI BAILE GOVORA, JUDETUL VALCEA
Figura 8 - Stema orasului Baile Govora, judetul Valcea - se gaseste la
pagina 15 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie
1998.
ANEXA 8 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului BAILE GOVORA, judetul VALCEA
Descrierea stemei:
Stema orasului Baile Govora, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un
scut dotat cu un sevron rasturnat. In partea superioara, pe fond de aur,
simbolul fantanii moderne al apelor minerale, de azur; sevronul albastru este
incarcat cu cinci arbori dezradacinati, de argint. In partea inferioara, pe
fond rosu, o carte naturala, deschisa, pe care se suprapune o balanta neagra cu
talgerele in echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint,
formata din trei turnuri crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- semnul apelor minerale evoca faptul ca localitatea este o statiune
balneoclimaterica;
- arborii, elementul specific al reliefului, amintesc de dezvoltarea
pomiculturii, releva, codificat, permanenta regenerare a naturii si a
societatii;
- cartea deschisa si balanta cu talgerele in echilibru vorbesc despre
Manastirea Govora, monument istoric aflat la marginea asezarii, cat si despre
faptul ca aici s-a tiparit Pravila in vremea lui Matei Basarab.
ANEXA 9
STEMA ORASULUI HOREZU, JUDETUL VALCEA
Figura 9 - Stema orasului Horezu, judetul Valcea - se gaseste la pagina 15
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 15 octombrie 1998.
ANEXA 9 a)
DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei orasului HOREZU, judetul VALCEA
Descrierea stemei:
Stema orasului Horezu, potrivit anexei nr. 9, este formata dintr-un scut
taiat, cu partea superioara despicata. In primul cartier, pe fond de azur, se
afla un edificiu religios, privit din fata, cu o turla cu acoperis ascutit,
terminat cu o cruce "in cruciulite", totul de argint.
In cartierul doi, pe fond de azur, o acvila bicefala de aur.
In partea inferioara, pe fond rosu, o farfurie de ceramica, de argint,
avand reprezentat in centru un cocos rosu, iar pe margine, ornamente geometrice
redate cu negru.
In dreapta si in stanga farfuriei se afla doua crengi verzi de stejar care
se incruciseaza la baza scutului, fiecare fiind formata din trei frunze si cate
o cochilie de ghinda.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din trei turnuri
crenelate.
Semnificatia elementelor insumate:
- edificiul religios reprezinta renumita ctitorie brancoveneasca ce da
faima localitatii;
acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care
facea parte si Constantin Brancoveanu; evoca ornamentul existent pe stalpul de
la Foisorul lui Dionisie, de la ctitoria de aici;
figurile heraldice din camp amintesc, pe de o parte, natura specifica
zonei, padurile de stejar, iar pe de alta parte, renumita ceramica de Hurez,
chintesenta a creatiei populare din zona.