Hotărârea Nr.1 din 09.02.2012

ANEXA Nr. 2PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012 Capitolul 1Contextul economic şi financiar intern şi internaţional Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional încă turbulent, caracterizat de incertitudini economice ridicate la nivel european. În întregul spaţiu comunitar, ritmul de creştere economică a încetinit semnificativ, estimând pentru anul 2012 o creştere sensibilă, cu 0,6% în UE-27. Unele state europene se confruntă chiar cu recesiune economică atât în anul 2011, cât şi în anul 2012, precum Grecia şi Portugalia. Anul 2012 stă sub semnul austerităţii la nivel european: • 11 state au îngheţat salariile: Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie; • 6 state au îngheţat pensiile: Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia; • 6 state au crescut TVA: Belgia, Cehia, Franţa, Irlanda, Portugalia, Ungaria; • 5 state au crescut vârsta de pensionare: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria; • 2 state au redus salariile: Portugalia, Slovenia. Un nou Tratat de stabilitate, coordonare şi guvernanţă introduce noi reguli de conduită fiscal-bugetară la care România se aliniază. România şi-a recâştigat stabilitatea macroeconomică. FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană semnalează revenirea încrederii pe pieţele internaţionale în ţara noastră ca urmare a determinării cu care au fost implementate reformele. Acordul preventiv încheiat cu acestea oferă României o plasă de siguranţă. România a făcut progrese deosebite, în ciuda climatului internaţional nefavorabil. După cei mai dificili trei ani de multe decenii încoace, noul Guvern preia o economie cu creştere economică estimată la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeană, datorită exporturilor, a anului agricol bun şi a consumului intern. Prudenţa, responsabilitatea, echilibrul, crearea de locuri de muncă, stimularea investiţiilor şi creşterea economică rămân principiile de guvernare în anul 2012. Rata şomajului este cu două puncte procentuale sub media europeană. Inflaţia se află la cel mai mic nivel din ultimii 22 de ani. Totodată, România înregistrează cea mai mică datorie externă pe cap de locuitor din UE. Exporturile au atins un nou nivel record din întreaga istorie a României, atingând 45,3 miliarde euro în anul 2011. Datoria publică se menţine la un nivel sustenabil pe termen lung, România poziţionându-se pe locul 4 în UE-27, cu 34% din PIB, faţă de media europeană de 82,5% din PIB în anul 2011. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,7% din PIB în anul 2008 la 4,2% în anul 2011. Construcţia bugetară aferentă anului 2012 încurajează crearea de locuri de muncă. Continuă relansarea economică, cu o creştere economică între 1,8%-2,3%, cu un deficit bugetar de sub 3% (ESA) şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene pentru a depăşi pragul de absorbţie efectivă de 20% la sfârşitul acestui an. România este singura ţară din UE care a redus rata de politică monetară, cu scopul de a încuraja creditarea şi a stimula consumul populaţiei. Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la 5,5% de la 6,25%. Cursul de schimb s-a menţinut stabil în perioada 2009-2011. Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, fiind cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare şi vârstă legală de pensionare a crescut la 1.065 lei în acelaşi an, fiind cu 21% mai mare decât în anul 2008. Salariul real şi-a reluat creşterea foarte uşoară în anul 2011 faţă de anul anterior. Costurile de funcţionare ale statului s-au diminuat între timp de la 15,1% din PIB în 2009 la 12,4% din PIB în anul 2012, iar eficienţa actului guvernamental a crescut. Resursele financiare au fost reorientate către investiţii pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru a înteţi relansarea economică. Ponderea investiţiilor publice în PIB ne poziţionează pe primul loc între ţările UE. Alocările bugetare pentru investiţiile publice au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 36,1 miliarde lei în 2011 şi se ridică la 38,1 miliarde lei în anul 2012. Conduita economică prudentă şi nepopulistă va evita derapajele, va îmbunătăţi calitatea vieţii în concordanţă cu resursele disponibile şi va permite respectarea angajamentelor asumate în relaţia cu instituţiile internaţionale. România rămâne direct conectată la pulsul slab al economiilor europene, de care comerţul exterior este dependent în proporţie de peste două treimi, iar investiţiile străine directe în proporţie de peste 85%. Coerenţa actului de guvernare se menţine prin continuarea şi finalizarea celor 11 reforme esenţiale pentru români, demarate în ultimii 3 ani: 1. Reforma cadrului fiscal 2. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale 3. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice 4. Reforma administraţiei publice 5. Reforma sistemului public de pensii 6. Reforma legislaţiei muncii 7. Reforma dialogului social 8. Reforma educaţiei 9. Reforma sănătăţii 10. Reforma asistenţei sociale 11. Reforma sistemului de justiţie Capitolul 2Măsuri pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă Măsurile pe termen scurt au în vedere următoarele obiective: • Menţinerea stabilităţii financiare, impulsionarea investiţiilor prin absorbţia fondurilor europene şi creşterea calităţii cheltuielilor de investiţii, pentru a accelera creşterea economică • Crearea de locuri de muncă şi protejarea intereselor economice ale populaţiei: puterea de cumpărare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare şi asigurarea securităţii sociale • Stimularea sănătăţii şi performanţei mediului de afaceri autohton • Menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile reducerii semnificative a fluxurilor investiţionale globale ca urmare a crizei • Inventarierea oportunităţilor de investiţii şi promovarea activă a acestora • Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel naţional cu prevederile Tratatului de stabilitate, coordonare şi guvernanţă • Asigurarea condiţiilor favorabile continuării procesului de convergenţă economică cu celelalte state membre ale UE, cu menţinerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realităţile economico-financiare • Reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât să fie valorificat potenţialul intelectual al poporului român În confruntarea cu criza economică şi financiară, viziunea Guvernului a urmat două direcţii: însănătoşirea finanţelor publice şi stimularea relansării economice, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice. În primul rând, eforturile Guvernului s-au concentrat în proporţie de două treimi pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice şi o treime pe creşterea veniturilor bugetare. În al doilea rând, a fost aplicat un pachet de măsuri de relansare economică, care să conducă la crearea de locuri de muncă, stimularea investiţiilor, îmbunătăţirea accesului la finanţare prin scheme de ajutoare şi garanţii de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale şi administrative şi creşterea competitivităţii economiei româneşti. • Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri în vârstă de peste 45 ani, care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau care mai au 3 ani până la pensionare, tineri absolvenţi sau persoane cu handicap • Acces la finanţare: programul „Mihail Kogălniceanu“, programul Start şi programul pentru tinerii debutanţi în afaceri • Susţinerea industriei şi dezvoltării durabile: programul Rabla, programul Casa Verde, programul de creştere a competitivităţii produselor industriale, programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, Prima Casă, măsuri pentru promovarea exporturilor • Operaţionalizarea parteneriatului public-privat • Diminuarea poverii administrative şi financiare: – comasarea sau eliminarea a 237 de taxe şi tarife, din 491 existente la începutul anului 2009;– introducerea Declaraţiei unice 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate;– crearea portalului virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri şi diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la 3 zile• Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate: – eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani;– încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante;– reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt;– modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale;– diminuarea dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat.• Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice: – introducerea posibilităţii de opţiune între sistemul de plată trimestrial şi cel anual a impozitului pe profit;– susţinerea activităţilor civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit şi a 3‰ din cifra de afaceri.• Simplificarea Legii contabilităţii pentru IMM-uri: întocmirea a două situaţii financiare în loc de 5 şi depunerea bilanţului anual în locul celor semestriale, de care beneficiază 57% din totalul firmelor active pe piaţă • Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale: – acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală;– eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free;– crearea Registrului operatorilor intracomunitari;– extinderea aplicării taxării inverse.• Sprijinirea agriculturii: programul „Primul Siloz“, Programul naţional de dezvoltare rurală, subvenţii şi ajutoare directe. Capitolul 3Principiile de guvernare Activitatea Guvernului se desfăşoară în consonanţă cu următoarele principii: 1. Principiul atribuirii competenţelor exclusiv în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare; 2. Principiul egalităţii, nediscriminării şi garantării drepturilor fundamentale; 3. Principiul garantării libertăţii de exprimare şi de asociere; 4. Principiul respectării dreptului oricărui individ la muncă decentă; 5. Principiul eficienţei şi calităţii în serviciile publice prestate, corelat cu principiul independenţei faţă de presiunile politice; 6. Principiul echilibrului în normarea intervenţiei statului la nevoile economice şi sociale reale, pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei; 7. Principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local; 8. Principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor; 9. Principiul contribuţiei şi al solidarităţii în promovarea progresului social; 10. Principiul transparenţei faţă de cetăţeni şi faţă de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţă de societatea civilă; 11. Principiul integrităţii actului de guvernare; 12. Principiul responsabilităţii Guvernului în faţa Parlamentului şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţă de UE; 13. Principiul respectării separaţiei puterilor în stat prin limitarea numărului ordonanţelor de urgenţă, precum şi renunţarea la iniţierea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în 2012. PRIORITĂŢILE ANULUI 2012 Capitolul 4Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune. Afaceri europene Stadiul actual Gradul de absorbţie efectivă a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011. Măsurile adoptate de Guvern pentru accelerarea absorbţiei au vizat în principal creşterea transparenţei şi a corectitudinii desfăşurării proiectelor finanţate din fonduri structurale. S-au stabilit rolul şi funcţiile instituţiilor implicate în verificarea achiziţiilor publice cu finanţare europeană şi s-a aprobat un cod de conduită pentru a evita situaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese de către personal. Pentru accelerarea procedurilor administrative, autorităţile de management au fost obligate să proceseze cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari în maximum 45 zile. Totodată, a fost elaborată Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, de importanţă majoră pentru dezvoltarea socială şi economică a României. Direcţii de acţiune pentru gestionarea fondurilor europene • Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene: – 2,5 miliarde euro în agricultură, din care 1,2 miliarde euro plăţi directe şi 1,3 miliarde euro pentru dezvoltare rurală;– 3,5 miliarde euro din fonduri de coeziune.• Perfecţionarea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene pentru evitarea suspendării plăţilor şi/sau retragerea finanţării europene • Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de evaluare, contractare, raportare, verificare şi rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, la nivelul tuturor programelor operaţionale • Stabilirea clară a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune • Crearea unui sistem care să optimizeze procedurile de certificare a eligibilităţii şi calificării operatorilor economici în procesul de achiziţii publice, în conformitate cu acquis-ul european în domeniu • Îmbunătăţirea cadrului de acordare a prefinanţării • Creşterea capacităţii administrative a autorităţilor implicate în gestionarea fondurilor structurale prin utilizarea expertizei instituţiilor financiare internaţionale • Definirea priorităţilor pentru politica de coeziune din viitorul cadru financiar 2014-2020, pornind de la o consultare largă a actorilor implicaţi, bazată pe stabilirea unor direcţii de dezvoltare prioritare corelată cu introducerea unui set de indicatori calitativi viabili • Întărirea capacităţii Fondului Român de Garantare a Creditelor (FRGC) pentru facilitarea accesului IMM-urilor sau al autorităţilor locale la sumele necesare cofinanţării proiectelor • Eficientizarea cadrului de asistenţă în vederea asigurării cofinanţării pentru proiectele derulate de către autorităţile locale • Simplificarea legii achiziţiilor publice şi reducerea birocraţiei în procesul de verificare prealabilă şi postare în Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP). Direcţii de acţiune în domeniul afaceri europene • Accelerarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, pentru a permite accesul până la finalul anului 2012, şi impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blochează încă aderarea României la spaţiul Schengen • Promovarea în raport cu partenerii europeni a progreselor înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV); vom continua să susţinem o abordare obiectivă şi echilibrată din partea partenerilor, care să recunoască rezultatele substanţiale obţinute în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, până la raportul de evaluare din vară al Comisiei Europene • Semnarea şi ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea economică şi monetară • Adoptarea legii de cooperare Guvern-Parlament în domeniul afacerilor europene • Coordonarea politică, împreună cu instituţiile interne responsabile, şi dialogul cu partenerii europeni privind viitorul buget UE pentru 2014-2020 Capitolul 5Educaţie Stadiul actual Reforma sistemului de învăţământ a urmărit dezvoltarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe. Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale la finalul anului 2010, România face saltul către un sistem educaţional competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pieţei muncii. Un pilon important al noii legi îl reprezintă stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. S-au definit şi clasificat universităţile şi a demarat procesul de descentralizare din învăţământul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul „finanţarea urmează elevul“, ce încurajează competiţia la nivelul unităţilor de învăţământ şi programul „Şcoală după Şcoală“, ce oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală pentru consolidarea competenţelor. Totodată, a fost regândit sistemul de evaluare a elevilor şi a fost instituit Portofoliul Educaţional. Direcţii de acţiune • Aplicarea etapizată a prevederilor noii Legi a educaţiei naţionale • Modernizarea curriculară prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competenţe-cheie • Promovarea educaţiei timpurii prin susţinerea autorităţilor locale în efortul de a oferi servicii educaţionale prin intermediul creşelor • Susţinerea procesului de generalizarea a programului „Şcoala de după şcoală“ • Creşterea performanţei sectorului prin formare iniţială şi continuă • Sporirea accesului la o educaţie de calitate; asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat şi în cercetare • Alocarea resursei financiare sporite în paralel cu creşterea eficienţei utilizării ei • Asigurarea accesului egal şi sporit la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale • În procesul de descentralizare a învăţământului preuniversitar se va ţine cont de situaţia specifică, precum şi de factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori • Introducerea şi aplicarea programelor şcolare specifice privind predarea limbii materne, limbii române, istoriei şi tradiţiilor istorice, educaţiei muzicale • Continuarea procesului de aplicarea a legislaţiei recent adoptate, în vederea asigurării dreptului la învăţătură în limba maternă la toate nivelurile şi profilurile • Asigurarea manualelor în limba de predare a minorităţilor naţionale, conform prevederilor legale • Înfiinţarea unei instituţii de formare continuă pentru perfecţionarea actului de predare în limba maghiară • Constituirea structurilor cu predare în limba minorităţilor (maghiară, germană, după caz) la universităţile multiculturale şi multilingve • Finanţarea diferenţiată atât studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a celor în limba minorităţilor naţionale, cât şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate • Corelarea specializărilor obţinute în sistemul educaţional cu cerinţele pieţei muncii • Continuarea proiectelor de investiţii în unităţile de învăţământ în vederea modernizării şi dotării acestora. Capitolul 6Sănătate Stadiul actual Reforma sistemului de sănătate urmăreşte reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului sanitar şi a eficienţei sistemului de asigurări sociale de sănătate. În acest scop au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale şi normativele de personal, s-a intensificat informatizarea şi descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv a crescut gradul de implicare a autorităţilor locale în managementul spitalelor. Din totalul de 435 de spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale şi judeţene. Pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele a fost impusă taxa clawback. Un pas important în vederea predictibilităţii sistemului spitalicesc a fost adoptarea Planului naţional de paturi pentru anii 2011-2013. Direcţii de acţiune • Continuarea reformelor legislative şi instituţionale în domeniul sănătăţii • Implementarea, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, a unui proiect-pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fundaţii sau asociaţii • Aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiată, în funcţie de performanţă, a personalului din sistemul sanitar • Analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, astfel: – pentru acele indicaţii terapeutice care nu se regăsesc în autorizaţia de punere pe piaţă a producătorului;– în cazul în care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obţinut aprobarea de comercializare.• Revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice • Crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale • Evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB) • Creşterea sumelor alocate pentru asistenţa medicală primară, prin stimularea calităţii, continuarea elaborării de ghiduri clinice şi revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării şi a sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România • Continuarea extinderii reţelei centrelor de permanenţă, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populaţie, cu prioritate în mediul rural • Deblocarea, până în luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii necesităţilor urgente de personal • Continuarea, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului naţional de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului electronic al pacientului • Finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiţii din domeniul oncologiei • Dezvoltarea sistemului naţional de urgenţă • Crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calităţii în spitale pentru a susţine procesul de acreditare a acestora. Capitolul 7Piaţa muncii Stadiul actual Primele măsuri guvernamentale au vizat direct salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor, prin scutirea de la plata CAS şi acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează în muncă şomeri. Gradul de ocupare a forţei de muncă a fost de 63% în anul 2011. Noul Cod al muncii, intrat în vigoare în luna mai 2011, a flexibilizat semnificativ raporturile de muncă. Ele sunt mai adaptate la dinamica pieţei muncii. Criteriul performanţei prevalează în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncă. Munca la negru este mult mai aspru sancţionată, în concordanţă cu directivele europene. Ca urmare a adoptării acestuia, la începutul lunii februarie 2012 se înregistrau 5.323.528 de contracte de muncă active, în creştere cu 156.171 faţă de luna august 2011. Dintre acestea, 92,5% reprezintă contracte de muncă pe durată nedeterminată. O altă lege adoptată priveşte exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilier, care a condus la simplificarea procedurilor de ocupare, pentru a reduce cazurile de muncă fără forme legale şi nefiscalizată. Proiectul de lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă se află în procedură de avizare. În curs de realizare este şi proiectul privind formarea profesională a adulţilor. Guvernul a promovat noua Lege a dialogului social, complementară noului Cod al muncii, prin asumarea răspunderii. Prin aceasta se reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social, sunt desfiinţate contractele de muncă la nivel naţional şi se menţin doar cele la nivel de ramură şi unitate, iar reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă au fost adaptate la nevoile actuale ale României. Direcţii de acţiune • Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională (întărirea reţelei Serviciilor Europene de Ocupare a Forţei de Muncă EURES, implementarea proiectelor Leonardo da Vinci destinate formării iniţiale şi continue a tinerilor şi profesioniştilor din diferite domenii, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, a altor fonduri europene) • Elaborarea şi aprobarea Planului naţional pentru locuri de muncă, conform Declaraţiei politice de la Consiliul European din 30 ianuarie 2012, utilizând mecanismele dialogului social, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali • Creşterea gradului de ocupare a pieţei muncii pentru a atinge 65% în anul 2013 şi continuarea eforturilor pentru a atinge ţinta de 70%, conform Strategiei Europa 2020 • Restructurarea centrelor de formare profesională şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate • Stimularea, prin măsuri active, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă, cu atenţie particulară pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile • Combaterea fenomenului de muncă nedeclarată prin intensificarea acţiunilor de control ale Inspecţiei Muncii şi ale altor organe de control • Realizarea treptată a sistemului de remunerare în sistemul bugetar bazat pe echitate şi coerenţă, sustenabil din punct de vedere financiar • Crearea de parteneriate între instituţii cu rol de monitorizare a pieţei muncii • Restructurarea şi revitalizarea dialogului social prin implementarea acestuia la nivel naţional • Îmbunătăţirea activităţii de consiliere a şomerilor în căutarea locurilor de muncă • Măsuri pentru încurajarea natalităţii prin sprijinirea integrării pe piaţa forţei de muncă a părinţilor care au în întreţinere minori, prin: – acordarea de subvenţii angajatorilor care reintegrează pe piaţa muncii femei cu copii sub 6 ani în întreţinere (angajarea celor care se află în concediu de creştere a copilului, în şomaj sau în şomaj de lungă durată);– eliminarea restricţiei de angajare pe perioada concediului de îngrijire a copilului, respectiv introducerea posibilităţii de ocupare parţială concomitent cu deducerea proporţională a indemnizaţiei de creştere a copilului;– introducerea şi stimularea formelor alternative de angajare, precum munca la distanţă şi ocuparea parţială. Capitolul 8Asigurări sociale Stadiul actual Reforma sistemului public de pensii urmăreşte sustenabilitatea financiară pe termen mediu şi lung. Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 miliarde lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptate de Guvern. S-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii. Au fost eliminate legile speciale de pensionare. S-au recalculat toate pensiile speciale în baza aceluiaşi principiu al contributivităţii. S-a redus numărul pensionărilor anticipate. Totodată, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusă pensia socială minimă de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. De asemenea, a fost stabilită majorarea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, până în anul 2030. Începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari. Efortul bugetar pentru anul 2011 s-a ridicat la 403 milioane euro. Reforma sistemului de asistenţă socială a urmărit reorientarea suportului public spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile şi diminuarea dependenţei faţă de sprijinul statului prin încurajarea participării active a persoanelor la piaţa muncii. A fost reanalizată schema de venit minim garantat şi s-a impus o nouă grilă de evaluare mai corectă. S-au reanalizat ajutoarele de căldură prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică. Direcţii de acţiune • Implementarea legii sistemului unitar de pensii publice • Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat • Promovarea Legii pensiilor ocupaţionale • Asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani • Identificarea procedurilor necesare recuperării fostului patrimoniu al Casei de Asigurări Sociale şi Pensii din Cooperaţia Meşteşugărească (CASCOM) în vederea integrării sale în sistemul public de pensii • Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual Capitolul 9Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse Stadiul actual România are de gestionat o provocare demografică majoră având în vedere reducerea numărului populaţiei stabile la 19 milioane de persoane şi fenomenul accelerat de îmbătrânire. În domeniul egalităţii de şanse a fost aprobată o strategie pentru perioada 2010-2012. A fost introdusă o nouă formulă de acordare a indemnizaţiei pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2011, prin care rămâne la latitudinea părinţilor decizia de a opta între două variante, una activă şi alta pasivă pentru creşterea copilului. În cazul în care părintele optează pentru un concediu pe o perioadă de 1 an pentru creşterea copilului, acesta primeşte o indemnizaţie lunară de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni (nu mai puţin de 600 lei şi nu mai mult de 3.400 lei) şi un stimulent de revenire pe piaţa muncii în cuantum lunar de 500 de lei. Dacă părintele alege perioada maximă de 2 ani pentru creşterea copilului, se menţine cuantumul de 75% pentru indemnizaţia lunară primită, însă nu poate depăşi plafonul de 1.200 lei şi nu se mai acordă niciun stimulent pentru revenirea la muncă. Direcţii de acţiune • Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalităţii • Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual • Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate • Includerea creşelor în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile • Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei persoanelor aflate în nevoie • Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice • Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente • Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare; sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă; dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile • Susţinerea participării active a societăţii civile şi a mediului de afaceri la procesul de incluziune activă a persoanelor apte de muncă din grupurile vulnerabile • Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale Guvernului • Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale • Îmbunătăţirea legislaţiei privind pensia de urmaş pentru copii • Conceperea şi implementarea unui program intersectorial care vizează scăderea mortalităţii infantile • Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalităţii prin măsuri fiscale, de flexibilizare a pieţei muncii şi de protecţie socială: – acordarea de subvenţii angajatorilor care reintegrează pe piaţa muncii femei cu copii în întreţinere sub 6 ani (angajarea celor care se află în concediu de creştere a copilului, în şomaj sau în şomaj de lungă durată);– reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională, prin crearea unui mediu de lucru „prietenos“ familiilor. Capitolul 10Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile Stadiul actual Nivelul de trai al românilor depinde direct de competitivitatea economiei româneşti. Avem de recuperat un decalaj semnificativ faţă de media europeană, având o productivitate care se ridică la 43% din UE-27 şi doar 24 de firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 de firme în UE. Cultivarea spiritului antreprenorial, accesul la finanţare prin cele 3 programe guvernamentale: Mihail Kogălniceanu, Start şi Tinerii debutanţi în afaceri, sprijinirea incubatoarelor tehnologice şi de afaceri, programul „Cumpără româneşte“, simplificarea poverii administrative şi fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la 3 zile, facilităţile acordate contribuabililor aflaţi în dificultate au fost măsuri guvernamentale menite să ţină sub control efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimţit în ultimii 3 ani. Consiliul Naţional pentru Competitivitate (CoNaCo) a fost creat în octombrie 2011, cu scopul de a defini interesul strategic al României până în 2020 şi de a elabora Strategia naţională de competitivitate România 2020. Direcţii de acţiune • Finalizarea dezbaterilor publice şi adoptarea Strategiei naţionale de competitivitate România 2020 • Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ • Diminuarea în continuare a poverii administrative, fiscale şi a parafiscalităţii pentru mediul de afaceri • Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare • Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogălniceanu • Dezvoltarea culturii antreprenoriale şi încurajarea spiritului inovator • Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniul IMM-urilor, prevăzute în documentul Small Business Act • Dezvoltarea reţelei oficiilor teritoriale ale Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) şi extinderea reţelei reprezentanţelor teritoriale ale Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) • Stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE • Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor • Completarea cadrului legislativ în materie de concurenţă prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale • Adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurenţă a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli Capitolul 11Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea Stadiul actual România şi-a dovedit deschiderea către cercetare-dezvoltare-inovare prin implicarea în proiectul Extreme Light Infrastructure şi în programe europene aflate sub egida CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire) şi FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research). Acestea reprezintă cele mai ample colaborări în care au fost implicaţi cercetătorii români. Totodată, a fost finalizat procesul de evaluare pentru proiectele de cercetare din cadrul programelor „Idei“ şi „Resurse umane“. Alte contracte de finanţare pentru 20 de instituţii publice de cercetare dezvoltare, printre care spitale clinice şi universitare, universităţi, institute naţionale, institute ale Academiei Române, au fost semnate în toamna anului 2011. Suma alocată a fost de 142 milioane euro. Direcţii de acţiune • Continuarea procesului de evaluare şi clasificare validată internaţional a instituţiilor de cercetare-dezvoltare pentru reducerea fragmentării şi pentru stimularea modernizării practicilor manageriale în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare • Susţinerea proiectului ELI prin programe dedicate de formare de resurse umane, inclusiv în colaborare cu parteneri industriali, în vederea creării unui cluster tehnologic cu efect multiplicativ în economia românească • Lansarea unui program de susţinere a transferului tehnologic cu modele de succes de natură a stimula cultura antreprenorială în rândul doctoranzilor şi tinerilor cercetători din România • Lansarea unui program de vouchere de inovare („innovouchers“) pentru stimularea colaborării între întreprinderi mici şi mijlocii şi unităţi de cercetare • Elaborarea şi lansarea unui program de susţinere a acceleratoarelor de transfer tehnologic, orientat către firmele nou- înfiinţate inovatoare în faza timpurie („seed phase“) prin intermediul unei scheme de ajutor de stat de minimis • Modernizarea cadrului legislativ în domeniul relaţiilor de muncă în sistemul de cercetare-dezvoltare (Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare) pentru a stimula reţinerea şi promovarea tinerilor cercetători în România, precum şi pentru a facilita atragerea şi integrarea cercetătorilor din străinătate (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), indiferent de naţionalitate Capitolul 12Infrastructura de transport Stadiul actual Infrastructura de transport se află în cel mai amplu proces de modernizare şi extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar şi prin investiţii de la bugetul de stat. În perioada 2009-2011 au fost puşi în operare 122 km de autostradă, alţi 434 km aflându-se în execuţie. În aceeaşi perioadă au fost reabilitaţi peste 1.000 km de drumuri naţionale. În domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale ferată Bucureşti - Constanţa şi Bucureşti - Braşov şi s-a redus durata călătoriei cu trenul. Sunt în licitaţie alte două miliarde euro de fonduri europene pentru modernizarea a 205 km pe Coridorul 4 şi pentru modernizarea a 21 de gări, a două poduri dunărene (Feteşti şi Cernavodă), dar şi a podului Grădiştea. Pentru transportul cu metroul în 2011 au fost finalizate lucrările la staţiile Jiului şi Parc Bazilescu şi au început lucrările pentru prima magistrală nouă de metrou, Magistrala 5 Drumul Taberei - Eroilor. A fost înfiinţată Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti, instituţia publică desemnată să asigure politica privind planificarea strategică, organizarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public de călători în Bucureşti şi în zona metropolitană. În aviaţie, a fost extinsă capacitatea Aeroportului Otopeni prin inaugurarea terminalului finger. A fost finalizată prima etapă din transformarea Aeroportului Băneasa într-un city airport, prin inaugurarea Corpului C. A fost înfiinţat Centrul Regional de Excelenţă în Aviaţia Civilă, care va îngloba toate activităţile şi resursele Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, dar şi ale Aeroclubului României, ale companiei TAROM, ROMATSA sau Aeroporturi Bucureşti. Compania TAROM a devenit membră a Sky Team şi este în proces de privatizare a unui pachet de 20% din acţiuni. În domeniul naval, România este, alături de Austria, coordonatoare a axei căi navigabile din cadrul Strategiei Dunării, prin care dezvoltăm proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Am întreprins demersuri pentru maximizarea potenţialului portului Constanţa ca poartă de intrare în UE, prin colaborări cu porturile din Rotterdam, Dubai, Poti şi Batumi. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a devenit operaţional, preluând atribuţiile de inspecţie şi control în trafic privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere exercitate în prezent de către Autoritatea Rutieră Română - ARR, Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ - R.A.R. şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. - C.N.A.D.N.R. - S.A., cu excepţia controlului desfăşurat de către C.N.A.D.N.R. – S.A. în punctele de trecere a frontierei de stat a României. Direcţii de acţiune • Deschiderea circulaţiei pe alţi 200 km de autostradă, după cum urmează: 20,5 km Cernavodă-Medgidia, 30,8 km Medgidia-Constanţa, 21,8 km centura ocolitoare Constanţa, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timişoara-Lugoj, 62 km Bucureşti-Ploieşti şi 18 km Sarsig-Biharia • Lansarea procedurii de selecţie conform legii parteneriatului public-privat pentru autostrada Târgu Mureş-Iaşi • Continuarea lucrărilor de execuţie a Autostrăzii Transilvania • Continuarea lucrărilor de execuţie a tronsonului Nădlac-Timişoara-Deva-Sibiu din Coridorul IV paneuropean • Începerea lucrărilor la încă 100 km de autostradă • Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din Coridorul IV paneuropean, Sibiu-Piteşti, pentru a fi finanţat cu fonduri europene nerambursabile din exerciţiul financiar 2014-2020 • Continuarea programului de construire de centuri ocolitoare finanţat din POS T • Demararea lucrărilor de modernizare a încă 200 km de cale ferată pe Coridorul 4 • Finalizarea privatizării a 50%+1 din CFR Marfă până la sfârşitul anului • Vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din TAROM pentru revitalizarea companiei • Finalizarea lucrărilor la noul terminal Plecări al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“ în scopul asigurării creşterii capacităţii de pasageri • Continuarea investiţiilor în infrastructura aeroportuară din România, inclusiv modernizarea Aeroportului Băneasa pentru transformarea acestuia într-un „city airport“ • Punerea în funcţiune a Centurii feroviare a municipiului Bucureşti • Demararea licitaţiei pentru lucrările la Magistrala 6 de metrou, care va asigura conexiunea cu Aeroportul Otopeni • Începerea negocierilor pentru desemnarea partenerului privat la Magistrala 7 de Metrou Bragadiru-Voluntari • Intensificarea lucrărilor în infrastructura de transport finanţate prin programul POS T, în vederea atingerii unui volum de investiţii de 1 miliard de euro în 2012 • Viabilizarea companiilor de cale ferată şi achitarea arieratelor acestora Capitolul 13Energie Stadiul actual Furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii industriali în ianuarie 2012 a fost asigurată în proporţie de 51% din surse interne, restul fiind din import. Structura amestecului de gaze naturale pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică a fost de 92% din producţia internă şi 8% din import. Liberalizarea preţului gazelor naturale. Preţul gazelor la consumatorii casnici şi la cei industriali din România a rămas aproximativ constant în perioada 2009-2011. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011-martie 2012. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al gazelor din România reprezenta 68% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 50% pentru consumatorii casnici. Liberalizarea preţului energiei electrice. Preţul energiei electrice la consumatorii casnici din România a crescut cu 10% în perioada 2009-2011, comparativ cu creşterea de 9% din UE-27. În cazul consumatorilor industriali din România preţul a rămas aproximativ constant, în timp ce în UE-27 aceştia s-au confruntat cu o creştere de 2,8% în aceeaşi perioadă. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al energiei electrice din România reprezenta 73% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 61% pentru consumatorii casnici. Strategia energetică pentru perioada 2012-2035 se află în dezbatere publică din decembrie 2011. Direcţii de acţiune • Dublarea procentului plăţilor către beneficiari din contribuţia UE în raport cu alocarea 2007-2013 • Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI şi luarea unor decizii investiţionale • Selectarea noilor investitori şi derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă şi la proiectul Tarniţa Lăpuşteşti • Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica şi finalizarea restructurării Companiei Termoelectrica • Continuarea investiţiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racoviţa şi Câineni şi la instalaţiile de desulfurare CET Işalniţa grupurile 7 şi 8, Craiova 2 • Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinţarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia • Consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM • Finalizarea strategiei energetice a României • Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an • Înfiinţarea noii societăţi care va administra minele neviabile din Compania Naţională a Huilei şi accesarea ajutorului de stat Managementul companiilor • Numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare • Demararea proceselor de selectare de manageri profesionişti la toate companiile care se încadrează în prevederile ordonanţei de urgenţă privind guvernarea corporatistă • Numirea noilor consilii de administraţie în funcţie de criterii de performanţă, prevăzute de lege Privatizări • Finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, Romgaz - 15%, Hidroelectrica - 10%, Nuclearelectrica - 10%, OMV Petrom - 9,84% • Finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT • Iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia • Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica • Finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele 6 companii rezultate din divizarea Electrica Serv Capitolul 14Societatea informaţională Stadiul actual Eforturile guvernamentale urmăresc trecerea la societatea informaţională în România, prin dezvoltarea serviciilor şi a sistemelor informatice de interes naţional, prin interconectarea bazelor de date publice şi introducerea principiilor de e-guvernare. În domeniul comunicaţiilor electronice a fost demarat proiectul european RoNet, componentă esenţială a Strategiei naţionale de broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandă largă la internet în zonele geografice defavorizate şi noul Plan sectorial pentru sectorul comunicaţii în domeniul cercetării-dezvoltării. România a obţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor în anul 2013, în acest an deţinând titulatura de vicepreşedinte al Consiliului. Totodată, am continuat aplicarea proiectului „Economia bazată pe cunoaştere“, prin lansarea programului „Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci.“ Numărul de adulţi care a utilizat servicii de alfabetizare digitală a crescut cu 35% până în iunie 2011, comparativ cu anul 2008. Până în prezent au fost depuse 28 de proiecte în cadrul programului Educaţia 2000+, dintre care 15 proiecte au fost declarate câştigătoare şi urmează a fi finanţate. Continuă susţinerea programelor Comenius, POSDRU, POSCCE şi Tineret în acţiune, stimularea competenţelor digitale ale elevilor şi ale cadrelor didactice, dar şi promovarea serviciilor de e-government. Direcţii de acţiune • Urgentarea derulării fazelor primare în cadrul Proiectului de realizarea la nivel naţional a unei infrastructuri de broadband (RO-NET) • Soluţionarea problemelor întâmpinate de proiectul pentru tranziţia la standardele de televiziune digitală (DVB-T) • Realizarea unei hărţi digitale a reţelelor de comunicaţii majore din România. • Pregătirea documentelor legate de Agenda digitală 2020. • Lansarea sistemului pentru instruirea on-line a funcţionarilor publici • Consolidarea Programului naţional de supercomputing. • Finalizarea legii privind interoperabilitatea şi a Cadrului naţional de interoperabilitate • Gestionarea fondurilor structurale din cadrul Axei III POS CCE • Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene • Creşterea calităţii, eficienţei şi gradului de utilizare a serviciilor publice electronice, prin simplificarea procedurilor administrative şi transpunerea acestora în format electronic • Realizarea mediului comun informaţional pentru instituţiile administraţiei publice cu realizarea unei analize privind standardele de cost la nivelul administraţiei publice şi eficienţa administrativă privind aplicarea sistemelor TIC în administraţie • Creşterea performanţei şi eficienţei prin reducerea incongruentelor datelor din sistemele administraţiei publice cu utilizarea extensivă a soluţiilor TIC standardizate şi interoperabile • Utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţă alocat, prin medierea interinstituţională între societăţile comerciale în care statul este acţionar majoritar, implicate în procesul vizat • Stimularea competitivităţii companiilor TIC, cu preponderenţă a IMM-urilor, susţinută de activităţi de promovare a acestui sector şi de o legislaţie adaptată sectorului TIC • Creşterea investiţiilor efectuate de furnizorii de echipamente TI şi TC în România. Promovarea companiilor TIC, precum şi comunicarea şi sprijinul asociaţiilor de profil, în special în zonele slab dezvoltate din punct de vedere industrial • Creşterea productivităţii şi competitivităţi companiilor româneşti prin utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente între cetăţeni, companii şi administraţia publică (B2B, B2C, B2A, C2A) • Revizuirea cadrului legislativ referitor la statutul profesional al specialiştilor IT, investiţiilor în sectorul TIC, precum şi al platformelor de schimb electronic • Dezvoltarea de programe de dezvoltare a competenţelor digitale pe următoarele direcţii: alfabetizare digitală, dezvoltarea competenţelor pentru utilizarea avantajelor TIC în viaţa de zi cu zi şi dezvoltarea expertizei profesioniştilor ICT • Creşterea absorbţiei absolvenţilor IT şi a persoanelor recalificate în IT prin facilităţi acordate lor şi angajatorilor lor şi prin informatizarea accelerată a sectoarelor prioritare • Stimularea cercetării, dezvoltării şi inovaţiei în sectorul TIC prin atragerea de noi investitori şi furnizori de echipamente TIC care inovează şi/sau produc în România şi prin creşterea absorbţiei fondurilor FP7 Capitolul 15Agricultură şi dezvoltare rurală Stadiul actual Agricultura a contribuit substanţial la creşterea economică din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasă creştere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Sprijinul pentru producătorii agricoli în anul 2012 se ridică la 14 miliarde lei, din care 5,9 miliarde lei reprezintă fonduri europene. În cadrul programului „Primul Siloz“ au fost acordate 665 de certificate de depozit din 2009 până în ianuarie 2012. Prin Programul naţional de dezvoltare rurală (PNDR) au fost finalizate 2.432 de proiecte până la sfârşitul lunii ianuarie 2012 şi s-au depus peste 99.200 de proiecte. Plăţile efectuate se ridică la 3,4 miliarde euro (33,5% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1,5 miliarde euro. În cadrul pilonului I aferent Politicii agricole comune, 99,7% din fermieri au depus electronic cereri pentru plăţi directe în anul 2011. Absorbţia se ridică la 99,8% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plăţi directe, respectiv 100% din fondul european FEGA pentru măsuri de piaţă. Plăţile totale efectuate s-au ridicat la 2,34 miliarde euro, din care 1,43 miliarde euro din fonduri de la UE (FEGA + FEADR). S-a închis Planul de acţiuni în relaţia cu Comisia Europeană, asigurându-se continuitate în desfăşurarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi, implicit, a plăţilor din fonduri europene către fermieri. Onorarea la timp a plăţilor directe a dus la diminuarea terenurilor nelucrate la sub un milion de hectare. S-a restructurat Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Direcţii de acţiune • Absorbţia de fonduri europene la nivelul a 2,4-2,6 miliarde euro • Creşterea gradului de absorbţie prin PNDR la circa 43% până la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfăşurarea în bune condiţii a depunerii de proiecte din PNDR în cele 15 sesiuni - în valoare de 1,56 miliarde euro • Continuarea susţinerii financiare a activităţii crescătorilor de animale şi a producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2012 • Asigurarea la timp a fondurilor (subvenţiilor) către fermieri şi respectarea tuturor termenelor de plată conform legislaţiei în vigoare de către APIA • Implementarea proiectelor de infrastructură rurală pe Măsura 3.2.2 • Demararea programului naţional de interfaţare cu Registrul agricol în format electronic, pentru reducerea birocraţiei şi creşterea gradului de corectitudine şi precizie a suprafeţelor declarate de fermieri la APIA • Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a sistemelor de agricultură din România • Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piaţă a produselor proprii ale membrilor • Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigaţii • Asigurarea securităţii alimentare pentru toate categoriile de cetăţeni ai României • Reducerea evaziunii fiscale în agricultură • Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica agricolă comună 2014-2020 • Urmărirea ţintei ca România să devină ţară exportatoare de produse agroalimentare • Continuarea susţinerii activităţilor crescătorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii şi a producătorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale în anul 2012 • Asigurarea pentru autorităţile publice care fac parte din grupuri de acţiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru funcţionarea acestora în etapele incipiente • Finalizarea proiectelor demarate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare • Măsuri pentru reluarea exportului de bovine pe pieţe terţe, respectiv în vederea exportului de carne de porc şi produse derivate Capitolul 16Turism şi dezvoltare regională Stadiul actual În ultimii 3 ani a fost demarat un ambiţios program de creare de noi capacităţi turistice, de promovare a turismului românesc şi de diminuare a disparităţilor regionale de dezvoltare economică, în special între mediul rural şi urban. A fost demarat Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, prin care se urmăreşte reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene, alimentarea cu apă şi canalizare a localităţilor deficitare şi modernizarea infrastructurii locale. În momentul de faţă, în toate judeţele ţării se desfăşoară licitaţii pentru loturile aferente lucrărilor de reabilitare a drumurilor judeţene. Totodată, se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor. Suma alocată este de 700 milioane euro pentru aproximativ 600 de localităţi. Modernizarea localităţilor are ca obiectiv principal realizarea a 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii. Au fost demarate procedurile de achiziţie publică pentru 635 de creşe/grădiniţe, cu o valoare estimată la peste 760 milioane lei. Prin Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, 29.000 apartamente au fost reabilitate termic în perioada 2010-2011. Bugetul alocat pentru anul 2012 se ridică la 70 milioane lei. Sectorul turistic a cunoscut o revigorare în anul 2011: atât sosirile, cât şi înnoptările în structurile de primire turistică au crescut cu 16%, respectiv cu 12,2%. În plus, numărul de vizitatori străini în România a crescut cu 1,5%, în timp ce plecările vizitatorilor români în străinătate au crescut cu 0,3%. Cu toate acestea, numărul vizitatorilor străini (7.600 persoane) rămâne inferior numărului de vizitatori români în străinătate (11.000 persoane). România deţine o treime din resursele naturale cu potenţial terapeutic al Europei. Sectorul de turism de sănătate este cunoscut şi recunoscut internaţional din cele mai vechi timpuri. Urmărind obiectivele stabilite prin Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 în general şi Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear în România în special, trebuie continuate măsurile luate în vederea dezvoltării acestui sector. Direcţii de acţiune • Continuarea Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii pentru reducerea disparităţilor dintre regiuni şi dezvoltarea durabilă a teritoriului şi infrastructurii, la nivel naţional • Intensificarea aplicării programelor privind construcţia de locuinţe • Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare • Creşterea performanţei energetice a clădirilor şi extinderea reabilitării termice a blocurilor de locuinţe • Derularea de investiţii pentru prevenirea calamităţilor naturale: cutremure şi alunecări de teren • Armonizarea pachetului legislativ, normativ şi reglementativ din construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi locuire, cu legislaţia comunitară • Implementarea Planului de acţiune rezultat în urma analizei funcţionale a Băncii Mondiale derulate la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului • Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpaţilor, care să permită dezvoltarea durabilă a zonei odată cu valorificarea potenţialului cultural şi natural • Continuarea Programului de investiţii în infrastructura turistică şi iniţierea unui program guvernamental multianual de susţinere a dezvoltării turismului balnear, inclusiv în scopul facilitării accesului cetăţenilor la acest tip de servicii • Alocarea de fonduri pentru finanţarea Programului Schi în România • Actualizarea COR-ului cu funcţiile şi meseriile existente în domeniul turismului Capitolul 17Protecţia mediului înconjurător Stadiul actual Protecţia mediului este esenţială având în vedere că evoluţia României se desfăşoară în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. În acest context, Ministerul Mediului şi Pădurilor împreună cu instituţiile aflate în coordonarea, subordonarea şi sub autoritatea acestuia asigură cadrul legal şi gestionează programe şi proiecte în acest domeniu. Prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) asigurăm suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, conform principiilor europene „poluatorul plăteşte“ şi „responsabilitatea producătorului“. Simplificarea mecanismelor financiare şi a procedurilor au condus la succesul mai multor programe derulate de AFM, dintre care menţionăm în primul rând Programul Rabla şi Programul Casa Verde. În ultimii 2 ani, pentru Programul Rabla au fost alocate 1.137 milioane lei, fonduri care au permis scoaterea din uz a 305.964 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Pe baza tichetelor din acest program au fost achiziţionate 101.766 maşini noi, din care 40.200 din industria autohtonă. Programul Casa Verde pentru persoane fizice a fost lansat în anul 2010. Succesul programului a fost demonstrat de numărul mare de dosare depuse în cadrul sesiunilor de finanţare lansate. Astfel, în cei 2 ani de când funcţionează acest program au fost depuse 42.300 de dosare, valoarea alocată fiind de 210 milioane lei. Până la această dată, pentru 11.338 de case au fost montate sisteme de încălzire şi de producere a apei calde bazate pe energie regenerabilă. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura pentru apărare împotriva inundaţiilor, în ultimii 2 ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 ani pentru punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice. În ceea ce priveşte pădurile, în anul 2010 au fost alocate pentru împădurire fonduri de şase ori mai mari faţă de 2009, iar în 2011 de două ori mai multe fonduri faţă de 2010. Sursele de finanţare au fost atât de la bugetul de stat, cât şi din Fondul pentru mediu. Totodată, a fost înăsprit cadrul legal pentru combaterea tăierilor ilegale de masă lemnoasă, între altele prin promovarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare şi prin emiterea Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1.346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, cu modificările şi completările ulterioare. În ultimii 2 ani au fost intensificate acţiunile de control la nivelul tuturor instituţiilor din subordinea ministerului şi a fost întărită colaborarea cu instituţiile abilitate ale statului din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu care a fost semnat Protocolul „Scutul pădurii“. În ceea ce priveşte gestionarea programului POS Mediu, perioada 2010-2011 a fost caracterizată de o creştere considerabilă a numărului de proiecte contractate de la 42, în valoare de 1,3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2009, la 241 în valoare totală de 6,5 miliarde de euro. Direcţii de acţiune • Atragerea de fonduri europene în valoare de 700 milioane de euro, până la sfârşitul anului 2012, ajungând la un grad de absorbţie de cel puţin 20% din valoarea totală alocată POS Mediu pentru perioada 2007-2013. Pregătirea în paralel a proiectelor pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020 • Continuarea programului naţional de dezvoltare a infrastructurii pe două componente: consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare • Finalizarea revizuirii Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor • Finalizarea strategiei naţionale de securitate a mediului • Eficientizarea activităţii de reglementare prin debirocratizarea procedurilor (avize, acorduri şi autorizaţii de mediu) • Finalizarea în 2012 a Inventarului forestier naţional, ca instrument statistic în domeniul silviculturii, compatibil cu sistemele din UE • Combaterea despăduririlor şi tăierilor ilegale de masă lemnoasă prin perfectarea cadrului legal şi întărirea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de control • Implementarea planului de management al bazinului hidrografic al Dunării pe teritoriul României • Continuarea programelor Rabla şi Casa Verde • Implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare“ şi al „Programului de realizare a pistelor pentru biciclişti“ • Sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile prin implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari persoane fizice“, a „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - beneficiari unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult“ şi a „Programului privind producerea energiei din surse regenerabile“ • Implementarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă prin crearea cadrului instituţional pentru monitorizarea obiectivelor şi raportarea pe domeniul dezvoltării durabile • Elaborarea foii de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor la nivel naţional, în conformitate cu Strategia UE 2020 privind creşterea inteligentă, durabilă şi inclusivă • Asigurarea negocierilor şi pregătirea mandatului delegaţiei României la Conferinţa ONU privind dezvoltarea durabilă („Rio+20“), ce va avea ca rezultat un angajament politic reînnoit pe dezvoltare durabilă la nivel global, semnat de şefii de state şi de guverne Capitolul 18Politica fiscal-bugetară Stadiul actual Reforma fiscal-bugetară a urmărit 3 obiective: limitarea deficitul bugetar la 3% din PIB prin diminuarea cheltuielilor şi mai buna colectare a veniturilor, diminuarea poverii administrativ-fiscale şi a evaziunii. În vederea asigurării unui cadru macroeconomic stabil, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 adoptată în martie 2010 introduce plafoane de cheltuieli în sistemul public, limitează numărul de rectificări bugetare şi elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale. De asemenea, a fost înfiinţată o instituţie independentă, Consiliul Fiscal, ce realizează prognoze, analize şi recomandări privind politica fiscal-bugetară. Pentru perioada 2012-2014, strategia multianuală fiscal-bugetară urmăreşte stabilizarea economiei, crearea premiselor pentru reluarea creşterii economice şi încadrarea în ţintele prevăzute în acordul încheiat cu FMI. Planificarea multianuală oferă o perspectivă pe termen mediu şi asigură predictibilitatea sistemului fiscal. Dintre măsurile adoptate pentru diminuarea poverii financiare şi administrative, menţionăm: simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale, sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate, acordarea de facilităţi fiscale mediului de afaceri şi modificarea legii contabilităţii. În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, liniile de acţiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potenţial înalt de evaziune şi fraudă fiscală şi intervenţia operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziţii intracomunitare, operaţiuni de import/export). În urma eforturilor guvernamentale, deficitul bugetar sa redus treptat de la 7,3% din PIB în anul 2009 la 6,9% din PIB în anul 2010 şi ulterior la 4,2% din PIB în anul 2011. Gradul de colectare a veniturilor publice a crescut la 33,1% din PIB în anul 2011, comparativ cu 31% din PIB în anul 2009. Direcţii de acţiune • Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB în anul 2012 (în sistem ESA) – preocupare pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru;– adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, care să asigure sustenabilitate fiscală şi să ajute la păstrarea competitivităţii;– elaborarea şi aprobarea legii privind amnistia fiscală pentru funcţionarii publici;– introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporară a cotei de cofinanţare cu 10 puncte procentuale;– înlocuirea treptată a subvenţiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea UE;– asigurarea unui sistem fiscal predictibil şi stabil;– revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţa tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia• Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorină conform Tratatului de aderare la UE • Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe • Analiza, actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, până la finele lunii decembrie 2012 • Implementarea planurilor de acţiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcţionale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres • Reducerea numărului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 în prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internaţionale • Combaterea evaziunii fiscale – îmbunătăţirea selecţiei şi managementului dosarelor pe bază de analiză de risc informatizată, pentru o mai bună alocare a resurselor de inspecţie fiscală;– implementarea controlului comerţului electronic;– întărirea controlului în trafic prin creşterea numărului de acţiuni ale echipelor mobile şi prin prezenţa mai activă în teren;– extinderea informatizării, îmbunătăţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscală• Creşterea eficienţei şi dinamicii colectării veniturilor: – îmbunătăţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari şi recente) şi reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate);– continuarea îmbunătăţirii organizatorice a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în vederea creşterii eficienţei prin reducerea constantă a costului colectării;– extinderea activităţii de imprimare centralizată a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea)• Analiza modalităţilor de taxare a marilor averi • Încurajarea conformării voluntare: – stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plăţilor electronice;– actualizarea şi dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale;– republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală Capitolul 19Administraţie publică eficientă şi mai puţin costisitoare Stadiul actual Reforma administraţiei publice a urmărit furnizarea serviciilor publice axate pe nevoile cetăţenilor, prin simplificare, eficientizare şi diminuarea costurilor de funcţionare a instituţiilor publice. Costurile de funcţionare ale aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale, iar, prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală, aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane în ultimii 3 ani. Politica de noi angajări în sectorul public a fost restricţionată: se ocupă un post la 7 posturi vacantate. România a recurs la redimensionarea aparatului bugetar urmărind principiul performanţei individuale şi a eficienţei la nivelul fiecărei instituţii. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 5,8 puncte procentuale (de la 45,6 miliarde lei în 2010 la 39,8 miliarde lei în 2012), în timp ce cheltuielile de investiţii au crescut cu 5,5 puncte procentuale (de la 32,6 miliarde lei în 2010 la 38,1 miliarde lei în 2012), pentru a susţine crearea de noi locuri de muncă în economie. Un aparat bugetar mai puţin costisitor şi corect dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice şi la diminuarea birocraţiei excesive. Banca Mondială indică creşterea uşoară a calităţii actului de guvernare, prin dublarea indicatorului anual de eficienţă guvernamentală în perioada 2008-2010, dar spaţiul rămas pentru îmbunătăţiri este semnificativ. Direcţii de acţiune • Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice, prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Performanţa administraţiei publice va fi măsurată în raport cu contribuabilul, prin timpul de aşteptare la ghişeu, de soluţionare a unor proceduri administrative, prin numărul de deplasări la o unitate administrativă pentru a rezolva o problemă, numărul de instituţii la care un cetăţean trebuie să apeleze pentru aceeaşi problemă, prin existenţa alternativelor în cazul diferitelor proceduri • Consultarea on-line a situaţiei fiscale personale la zi şi posibilitatea plăţii taxelor on-line • Transparenţa cheltuielilor publice, creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia, prin promovarea Codului finanţelor publice locale • Definitivarea şi promovarea proiectului legii privind Codul administrativ al României, precum şi monitorizarea armonizării legislaţiei ca urmare a adoptării Codului administrativ al României • Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate • Elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă şi stabilirea unor proceduri unitare de lucru • Monitorizarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012-2015 în sectorul de administraţie publică locală • Îndeplinirea obiectivelor Programului operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative prin utilizarea în totalitate a fondurilor alocate şi atingerea indicatorilor fixaţi, până la finalul perioadei de implementare (anul 2015), conform reglementărilor europene • Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate prin eliminarea blocajelor create prin normele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară • Implementarea unui sistem de comunicare on-line între autorităţile publice la nivel judeţean, fapt care ar conduce la soluţionarea cu celeritate a problemelor, precum şi la scăderea anumitor cheltuieli • Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul de atribuţii către autorităţile publice locale şi preluarea atribuţiilor de control, monitorizare şi inspecţie de către prefect • Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în relaţiile cu serviciile publice deconcentrate • Formarea continuă a personalului din administraţia publică, punându-se accent pe perfecţionarea în domeniul întocmirii proiectelor şi accesării fondurilor europene • Creşterea gradului de predictibilitate a politicilor publice prin instituirea unui instrument de planificare a reglementărilor • Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor guvernamentale în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu • Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundamentării politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodologii sectoriale de evaluare preliminară a impactului, la nivelul administraţiei publice centrale • Creşterea gradului de transparenţă şi îmbunătăţirea procesului de consultare în etapele de elaborare a politicilor publice Capitolul 20Justiţia şi politici anticorupţie Stadiul actual Au fost adoptate 4 noi coduri: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate. Codul civil este deja în vigoare. A fost iniţiat şi finalizat procesul de elaborare a noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2011-2014. Comisia Europeană a dat publicităţii două rapoarte de monitorizare în anul 2011, preponderent pozitive, arătând progresele importante realizate de autorităţile implicate în MCV. În anul 2011 a continuat implementarea Proiectului finanţat de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare - „Reforma sistemului judiciar“. La nivelul Ministerului Justiţiei a fost operaţionalizat Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE. Noua structură a reuşit să se impună pe plan internaţional prin modul prompt de soluţionare a cererilor de date şi informaţii, câştigând încrederea structurilor similare de la nivelul UE, ca şi al agenţiilor naţionale precum Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). România a ratificat Acordul de înfiinţare a Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA), acord semnat de ministrul justiţiei în 2010. Direcţii de acţiune • Continuarea procesului de pregătire a sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor 3 coduri, urmărindu-se următoarele rezultate: scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecată, diminuarea costurilor actului de justiţie, îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor, împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie • Lupta împotriva corupţiei, prevenirea criminalităţii şi cooperarea cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE, inclusiv consolidarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE • Aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2014, bazată pe 3 tipuri de intervenţii: prevenire, educaţie şi combatere. În materie de prevenire ne referim în special la: inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice, consolidarea integrităţii în sistemul judiciar şi Parlament, transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, derularea procedurilor de achiziţii publice, calitatea mediului de afaceri şi a administraţiei publice. În ceea ce priveşte educaţia sunt vizate formarea profesională a propriilor angajaţi şi campaniile de informare publică. Măsurile de combatere urmăresc DNA şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ca piloni principali ai luptei anticorupţie, care au nevoie de stabilitate legislativă şi instituţională, protecţia intereselor financiare ale UE, consolidarea mecanismelor administrative de control şi audit intern, confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie • Continuarea implementării recomandărilor cuprinse în cadrul MCV • Dezvoltarea infrastructurii, îmbunătăţirea bazei materiale şi a condiţiilor de lucru în cadrul instanţelor şi a celorlalte instituţii din sistemul judiciar • Continuarea implementării Proiectului finanţat de BIRD - „Reforma sistemului judiciar“ • Dezvoltarea sistemului de probaţiune, prin promovarea legilor relevante pentru sistemul de probaţiune din perspectiva pregătirii implementării noului Cod penal • Implementarea proiectelor cu finanţare europeană aflate în derulare Capitolul 21Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului Stadiul actual Acţiunile demarate în ultimii 3 ani au urmărit creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni, precum şi îmbunătăţirea mecanismelor de răspuns şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. Intensificarea activităţilor specifice de către Poliţia Română pentru creşterea siguranţei stradale şi reducerea victimizării populaţiei prin accidente de circulaţie au dus la reducerea cu 0,7% a accidentelor grave de circulaţie şi scăderea cu 14,8% a numărului de persoane decedate în anul 2011. Se promovează un nou concept privind realizarea centrelor integrate de coordonare a intervenţiei, în prezent fiind în curs de implementare un proiect-pilot la nivelul capitalei. Informatizarea principalelor procese de la nivelul structurilor de ordine publică prin proiecte cu finanţare din fonduri structurale a condus la realizarea Sistemului informatic al cazierului judiciar român (ROCRIS) şi integrarea acestuia cu Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), a Sistemului naţional de date genetice judiciare - care asigură schimbul automat de date genetice cu ţările semnatare ale Acordului Prum şi a sistemelor informatice de gestiune a fluxurilor informaţionale privind managementul evenimentelor - SIMIEOP (MAI), SNRI (IGPR), SURE (IGJR), SMISU (IGSU). Direcţii de acţiune • Creşterea gradului de siguranţă publică şi întărirea sentimentului de securitate în rândul cetăţenilor • Întărirea capacităţii de intervenţie şi acţiune împotriva grupurilor infracţionale prin dinamizarea activităţilor din sfera combaterii infracţionalităţii comise de grupuri organizate, structurate şi nestructurate, realizate de efectivele de crimă organizată, investigaţii criminale şi operaţiuni speciale • Dezvoltarea capacităţii de combatere a fraudelor în cooperare cu celelalte instituţii de aplicare a legii prin desfăşurarea de activităţi comune din sfera combaterii evaziunii fiscale şi contrabandei • Creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerare, îmbunătăţirea pregătirii personalului, precum şi investiţii în dotare prin: – operaţionalizarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) la întreg teritoriul naţional;– operaţionalizarea a 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgenţă;– dotarea serviciilor de urgenţă profesioniste cu 200 de ambulanţe de prim ajutor şi 45 de ambulanţe de reanimare, 235 de autospeciale de stingere cu apă şi spumă, 6 autospeciale de intervenţie la accidente colective, 16 autospeciale de primă cercetare şi evaluare CBRN, 43 de autospeciale pentru descarcerări grele şi 6 centre de comandă şi control, prin Programul operaţional regional;– instruirea a 20 de piloţi care execută misiuni SMURD cu elicoptere EC 135 la simulatorul de zbor al Poliţiei Federale Germane din Sankt Augustin;– participarea personalului la antrenamentele organizate de Organizaţia REGA - Elveţia, în cadrul Proiectului european REGA - SMURD (Air Rescue Project), în activităţi de sprijin (siguranţa zborului, proceduri, echipare, instrumente de planificare a zborului)• Îmbunătăţirea managementului situaţiilor de criză prin creşterea capabilităţilor structurilor operative, informatizarea proceselor şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice la nivelul centrelor de conducere • Profesionalizarea personalului încadrat în poliţia locală • Modificarea legislaţiei privind poliţia locală prin stabilirea unor atribuţii clare privind ordinea şi siguranţa cetăţeanului • Întărirea cooperării dintre poliţia locală şi toate structurile MAI • Revizuirea legislaţiei privind statutul şi funcţionarea firmelor private de pază, protecţie şi transport de valori prin instituirea unor reguli mai stricte privind selecţia personalului • Definirea în mod clar a atribuţiilor specifice personalului fiecărei structuri de poliţie, jandarmerie şi poliţie locală Capitolul 22Diplomaţie şi afaceri externe Stadiul actual Evoluţiile la nivel european au ocupat rolul central pe agenda externă pentru promovarea intereselor naţionale şi ale UE în general. Susţinerea activă a extinderii UE şi abordarea deschisă a aspiraţiilor ţărilor candidate şi potenţial candidate au fost şi rămân linii de acţiune pentru diplomaţia regională şi europeană. Aceasta înseamnă, în primul rând, menţinerea Balcanilor de Vest între priorităţile agendei de lucru UE, prin construirea unui pol de stabilitate şi democraţie în sud-estul Europei, ancorat în procesul de extindere. Au fost sprijinite, în plan bilateral şi în cadrul UE, procesele de transformare demarate în 2011 în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Obiectivul central îl constituie revitalizarea relaţiilor politice şi economice cu ţările din regiune în noul context regional. În ceea ce priveşte Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), a intrat în vigoare Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România şi s-a adoptat Declaraţia privind Parteneriatul strategic România-SUA pentru secolul XXI. În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, element determinant al securităţii naţionale şi al stabilităţii europene şi regionale. Continuăm, la nivel comunitar şi cu parteneri regionali, demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atenţie specială în etapa imediat următoare asupra concretizării unor decizii majore vizând dezvoltarea coridorului sudic. Direcţii de acţiune • 2012 marchează intrarea în etapa pregătirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului strategic cu SUA. • Aprofundarea parteneriatelor României - bilaterale, regionale şi în plan multilateral-tematic -, începând cu parteneriatele şi relaţiile bilaterale speciale cu statele UE (Polonia, Franţa, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Germania şi Spania, Bulgaria, partenerii nordici etc.), continuând cu parteneriatul strategic relansat cu SUA, precum şi cu parteneriatele strategice şi relaţiile de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice (Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China, Japonia) • Intensificarea eforturilor pentru sporirea rolului României în implementarea programului european Strategia Dunării • Promovarea şi sprijinirea acţiunii şi aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova (negocierile pentru Acordul de asociere şi Zona aprofundată de comerţ liber, operaţionalizarea dialogului pe vize) în vecinătatea estică • Iniţierea procedurilor interne de ratificare de către Parlament a Tratatului de aderare a Croaţiei la UE • Stimularea şi amplificarea unei noi dinamici a relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi Ucraina • Dezvoltarea unei dimensiuni practice, bazată pe proiecte, a Parteneriatului strategic cu Turcia (negocierea şi adoptarea Planului de acţiune), precum şi o nouă dinamică a relaţiilor cu China (sau puteri emergente precum Brazilia şi India) • Creşterea performanţei activităţii consulare, în conformitate cu dezvoltarea comunităţilor româneşti şi cu aşteptările acestora, prin extinderea reţelei de misiuni diplomatice/oficii consulare ale României în străinătate (este în curs procedura de înfiinţare a Biroului consular de la Erbil, Irak; se va demara demersul de deschidere a Consulatului general al României de la Zajecear, Republica Serbia) • Pe agenda de securitate, prioritară este pregătirea Summitului NATO de la Chicago, inclusiv din punctul de vedere al declarării capabilităţii interimare a NATO privind apărarea antirachetă şi promovării iniţiativei Smart defense a secretarului general NATO. Capitolul 23Cultura Una dintre principalele direcţii de acţiune, în cadrul strategiei anticriză, a fost alocarea prioritară de fonduri pentru investiţii. Strategia de investiţii s-a axat pe consolidarea şi modernizarea infrastructurii culturale prin implementarea unor programe după cum urmează: 1. Reabilitarea de monumente istorice şi modernizarea instituţiilor publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. Printre obiectivele de investiţii majore finalizate în anul 2011 se numără noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, demarat în 2009, care a presupus un efort financiar de aproape 105 milioane euro, Muzeul Naţional de Artă al României - Palatul Regal, cu o valoare a investiţiei de 15.820.508 euro, fără TVA. Dintre investiţiile aflate în curs de execuţie cu termen de finalizare în anul 2013 amintim Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“ Bucureşti, Complexul Naţional Moldova Iaşi - Palatul Culturii. Alte 10 proiecte de investiţii demarate (Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“) sau în curs de licitaţie în anul 2012 (Opera Naţională Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional „George Enescu“ - Palatul Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, Biblioteca Franceză Omnia Craiova - Filială a Bibliotecii Naţionale a României). 2. Continuarea Programului naţional de restaurare în anul 2012: În anul 2011 acesta a cuprins restaurarea a 326 de obiective, monumente istorice, din care s-au finalizat 40, la care se adaugă 41 de proiecte de consolidare. 3. Programul de amenajare muzeistică: În anul 2011 a fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ din Bucureşti. Investiţii cu termen de finalizare în anul 2012: două muzee din subordinea Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi - Muzeul „Mihail Kogălniceanu“ şi Muzeul „Poni Cernătescu“. Totodată, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a iniţiat în anul 2011 demersurile pentru fundamentarea Programului operaţional sectorial pentru cultură, aferent perioadei de programare a fondurilor structurale şi de coeziune 2014-2020. În domeniul finanţării proiectelor şi programelor culturale, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a susţinut 224 de evenimente culturale, în domeniul teatrului, culturii scrise, muzicii, cinematografiei şi al artelor vizuale, un accent deosebit punându-se pe promovarea interculturalităţii. Direcţii de acţiune • Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor: acces la cultură şi participare la viaţa culturală a tuturor categoriilor de populaţie, din toate zonele şi mediile sociale, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale • Stimularea şi dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit şi nelimitat la documentele aflate în biblioteci prin programul Biblionet • Stimularea şi dezvoltarea artelor spectacolului în spaţiul teatral, muzical şi coregrafic • Accelerarea Programului naţional de digitizare a patrimoniului cultural naţional mobil, prin implicarea tuturor instituţiilor culturale deţinătoare de bunuri culturale de patrimoniu • Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare, respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru acestea • Finanţarea restaurării a 329 de obiective, monumente istorice, prin Programul Naţional de Restaurare, respectiv continuarea susţinerii financiare a proiectelor de restaurare a unor clădiri culturale de importanţă naţională • Protejarea patrimoniului arheologic prin reglementarea statutului juridic al siturilor arheologice şi lărgirea cadrului juridic al asigurării finanţărilor prin Programul naţional de cercetări arheologice sistematice • Demararea unui amplu program privind inventarierea, cercetarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei • Sprijinirea producţiei de film şi a distribuţiei acesteia în anul 2012 cu o sumă concurentă cu cea din anul 2011 • Continuarea promovării culturii scrise atât pe plan naţional, cât şi internaţional • Elaborarea şi implementarea (într-o primă fază prin proiecte-pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului • Pregătirea unui program operaţional dedicat sectorului culturii pentru următoarea perioadă programatică bugetară a fondurilor structurale, 2014-2020 • Promovarea valorilor culturii române, precum şi a celor aparţinând minorităţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilităţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii • Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în vederea atingerii obiectivelor programului de guvernare • Dezvoltarea cooperării în domeniul culturii cu state europene şi cu alte state, precum şi promovarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţilor naţionale Capitolul 24Tineret şi sport Stadiul actual Activităţile pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea sportului au urmărit diversificarea oportunităţilor, creşterea participării şi a incluziunii sociale în rândul acestora. Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST) a elaborat Strategia naţională cu privire la informarea şi consilierea tinerilor pentru anul 2011 şi a organizat „Şcolile de vară“ şi „Universităţile de vară“. De asemenea, a fost organizat Concursul naţional de proiecte de tineret şi Concursul naţional de proiecte studenţeşti, vizând ca prioritate participarea civică şi economică a tinerilor. Au fost finanţate 36 de proiecte de tineret şi 25 de proiecte studenţeşti. La nivelul ANST au fost implementate 20 de proiecte în cadrul Programului de susţinere a acţiunilor de tineret, la care au participat 70.000 de tineri. În domeniul sportului, s-au desfăşurat programele naţionale „Promovarea sportului de performanţă“, „Sportul pentru toţi“ şi „Întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive“. Totodată, au fost înregistrate 413 structuri sportive şi au fost constituite 3 federaţii sportive naţionale. În cursul anului 2011 a continuat implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene: „Ruraltin - servicii integrate şi personalizate pentru tinerii din mediul rural“, construcţia instituţiei „Lucrătorul de tineret“ pentru integrarea tinerilor în societate şi programul „European spirit through sports without frontiers“. Direcţii de acţiune: Tineret • Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse • Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele UE în materie de tineret şi sport • Elaborarea Strategiei naţionale pentru tineret • Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internshipului şi alte măsuri legislative • Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului • Reglementarea rolului, responsabilităţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi • Înfiinţarea de centre noi de consultanţă şi informare pentru tineret şi crearea unei reţele a acestor centre • Sprijinirea creării unor produse bancare de creditare pentru studenţi • Sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura antreprenorială • Lărgirea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi sau proveniţi de la centre de plasament • Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale, reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate publice-private • Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret. Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova • Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România - Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activităţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova • Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate publice-private • Susţinerea activităţilor de tineret specifice minorităţilor naţionale, pentru întărirea diversităţii şi incluziunea socială a acestora • Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică al tineretului • Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere Sport • Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează • Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie • Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean • Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional • Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului • Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive • Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive • Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină • Asigurarea unei traiectorii de tip „dublă carieră“ sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate • Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional • Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă • Menţinerea României printre primele 15 naţiuni ale lumii la Jocurile Olimpice - Londra 2012, precum şi obţinerea unor rezultate de prestigiu la campionatele mondiale şi europene în anul 2012 • Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive • Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv • Creşterea rolului educaţiei fizice şi al sportului în şcoli • Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă Capitolul 25Apărare şi securitate naţională Stadiul actual În domeniul apărării naţionale s-a reuşit dezvoltarea capacităţii de decizie şi acţiune a organismului militar în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor în cadrul comunităţii europene, euroatlantice şi internaţionale. Direcţii de acţiune • Consolidarea profilului României în cadrul NATO şi UE • Menţinerea angajării în lupta împotriva terorismului prin continuarea participării la operaţiunile din Afganistan în cadrul ISAF (International Security Assistance Force) • Dezvoltarea contribuţiei României la Politica europeană de securitate şi apărare din cadrul UE prin participarea la operaţia ATALANTA • Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale • Adoptarea proiectului Strategiei militare a României în Guvern, după aprobarea de către Parlamentul României a Cartei Albe a Apărării • Stabilirea priorităţilor în achiziţiile de echipamente militare în funcţie de necesarul de capabilităţi critice şi de resursele financiare alocate • Asigurarea unei coordonări optime a instituţiilor implicate în aplicarea managementului resurselor umane, prin programe integrate pentru toate instituţiile angrenate în activităţi din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale • Întărirea controlului parlamentar asupra forţelor armate şi reglementarea mecanismelor de realizare a acestui control în conformitate cu valorile şi principiile constituţionale Capitolul 26Politici în domeniul relaţiilor interetnice Stadiul actual În ultimii ani, situaţia minorităţilor din România s-a îmbunătăţit în mod consistent, prin adoptarea unor reglementări în acord cu principiile europene privind drepturile minorităţilor. În anul 2008 România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, iar în anul 2011 a depus primul raport periodic. Anual, Guvernul României finanţează prin bugetul de stat activitatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, în anul 2011 au fost finanţate 79 de proiecte, s-au realizat în parteneriat alte 30 de programe, urmând ca finanţarea să fie asigurată în mod continuu şi în anul 2012. Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare a identităţii. Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-şi păstra, exprima şi dezvolta liber identitatea etnică pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României asumate în procesul de integrare în UE, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice. Direcţii de acţiune • Combaterea discriminării şi promovarea toleranţei • Promovarea valorilor diversităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, inclusiv prin acţiuni afirmative • Încurajarea dialogului interetnic • Eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism • Îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societatea în ansamblu • Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în administraţie • Adoptarea de măsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare • Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România • Sprijinirea demersurilor la nivelul UE ce vizează crearea unui cadru comun de acţiune în domeniul relaţiilor interetnice • Implementarea noii strategii naţionale pentru romi, în conformitate cu strategia-cadru a UE • Sprijinirea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi adaptarea cadrului legislativ în vederea facilitării absorbţiei fondurilor europene de către instituţie • Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în UE, se au în vedere următoarele direcţii de acţiune:– lărgirea cadrului existent al învăţământului în limba maternă pe specialităţi şi niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar, prin aplicarea noii legi a educaţiei;– consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;– asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional;– asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.Pentru a se realiza eficient aceste obiective este necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere: • finanţarea unor activităţi specifice pe bază de proiecte şi programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional; • promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune; • sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale. Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate, în special în urma aprobării strategiei-cadru la nivelul UE. Considerăm necesare punerea în aplicare a recent aprobatei strategii guvernamentale pentru 2012-2020, precum şi implementarea unor programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, prin: • consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local; • realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţilor de romi; • rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; • eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii); • implementarea în bune condiţii a Acordului-cadru privind contribuţia financiară elveţiană în ceea ce priveşte fondul tematic de sprijinire a comunităţilor de romi. ANEXĂPROIECŢIA indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, februarie 2012