În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC După punctul 5 din Lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 6 iunie 2018, se introduc şaisprezece noi puncte, punctele 6-21, cu următorul cuprins: 6. Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta Linia ferată de mare viteză Bucureşti-Craiova/Sofia-Timişoara/Belgrad-Cluj/Budapesta, obiectiv de investiţii inclus în Master Planul de Transport, asigură reducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Craiova, Timişoara, Cluj etc. De asemenea, se creează posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timişoara-Cluj, Craiova-Sofia, Timişoara-Belgrad şi Cluj-Budapesta. Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene şi rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiştilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate. Totodată se va asigura sporirea calităţii serviciilor în transportul feroviar concomitent cu reducerea consumului de energie electrică, dar şi crearea de noi locuri de muncă. Operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe o perioadă de 49 de ani, perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu-zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat. 7. Extinderea reţelei de metrou prin realizarea magistralei M7 Construirea magistralei de metrou nr. 7 pe ruta Bragadiru-Alexandriei-Colentina-Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de staţii, un terminal şi un depou, traseu pe care vor circula aproximativ 30 de trenuri, creează premisele dezvoltării infrastructurii care să lege ieşirile aferente inelului interior al Bucureştiului şi cele aferente autostrăzilor, precum şi dezvoltarea liniilor de legătură cu zonele industriale şi rezidenţiale reconfigurate sau nou-create. Realizarea investiţiei va conduce, de asemenea, la creşterea mobilităţii populaţiei, asigurând acesteia un mijloc de transport rapid şi în condiţii de siguranţă, precum şi de confort sporite. Totodată va fi multiplicat gradul de transfer şi decongestionarea traficului de suprafaţă, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielilor de întreţinere a carosabilului rutier, la reducerea numărului accidentelor de circulaţie şi la diminuarea poluării cu emisii de gaze cu efect de seră. Nu în ultimul rând, extinderea metroului va determina creşterea ariei zonei metropolitane a Bucureştiului prin dezvoltarea urbanistică a aşezărilor adiacente. Amortizarea investiţiei este posibilă prin încasarea de către operatorul privat, pe o durată de aproximativ 25 de ani, a subvenţiei pe călătorii cu metroul, plătite de către Ministerul Transportului. 8. Construirea aeroportului Bucureşti Sud Supraaglomerarea aeroportului Henri Coandă-Otopeni impune necesitatea construirii unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureştiului, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri. Aeroportul din zona de sud a Bucureştiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia-Pacific, precum şi Europa-America. Amplasarea aeroportului în vecinătatea viitorului canal navigabil Dunăre-Bucureşti va face ca terminalele acestuia să devină principalul nod pentru transportul aerian de pasageri şi mărfuri. Dimensiunea Aeroportului din Bucureşti Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri pe o suprafaţă desfăşurată de maximum 600 ha şi să fie dotat cu cel puţin două terminale pentru pasageri şi unul cargo. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect. Accesul la acest aeroport se va face şi pe noua autostradă Bucureşti-Alexandria-Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, şi pe centura Bucureştiului care este prevăzută să treacă în apropiere, precum şi pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piaţa Unirii. 9. Molurile nr. 3 şi 4 din Portul Constanţa Sud Extinderea Portului Constanţa prin crearea unor dane/terminale suplimentare de operare, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, poate deveni un important punct de atracţie pentru investitori, mai ales având în vedere oportunitatea dezvoltării unei linii comerciale de navigaţie cu porturile Poti şi Batumi din Georgia. De asemenea, datorită adâncimii mari a apelor din zona cheiurilor nou-construite, aparţinând molurilor nr. 3 şi nr. 4, există oportunitatea creării premiselor pentru operarea în cadrul acestora de nave de mare capacitate, dar şi posibilităţi de realizare a unor noi terminale specializate, cum ar fi terminalul auto, Ro-Ro, terminalul pentru cereale şi mărfuri generale şi un terminal pentru feriboturi. Realizarea obiectivului de investiţii va conduce la creşterea capacităţii de transport maritim pentru pasageri şi mărfuri, implicit la creşterea volumului schimburilor comerciale, dar şi la creşterea veniturilor companiei ce va opera investiţia, din exploatarea şi gestionarea infrastructurii nou-create. Totodată, prin creşterea ponderii transportului maritim în detrimentul altor tipuri de transport se vor reduce efectele negative asupra mediului. În acelaşi timp, prin dezvoltarea infrastructurii portului se vor crea noi locuri de muncă. Recuperarea investiţiei poate fi posibilă prin încasarea, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, a taxelor stabilite pentru acest obiectiv de către operatorul privat. 10. Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigaţii ar crea posibilitatea irigării unor suprafeţe de 475 mii ha, din care cca 80% fără sisteme de pompare. Realizarea obiectivului de investiţii va conduce la reducerea cu peste 60% a pierderilor de apă necesare irigaţiilor, economii anuale de 35 GWh, eliminarea importurilor şi creşterea disponibilităţilor la export pentru produsele agricole şi agroindustriale, dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, furnizarea de apă potabilă şi industrială pentru municipiul Focşani şi localităţile riverane, transport naval între Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi acumularea Dridu, judeţul Ialomiţa, cu porturi la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu. Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 kilometri, din care primul tronson, amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, are o lungime de 50 km, din care pe 11 km s-au început lucrările de execuţie. Dintre aceştia 5,7 km sunt deja funcţionali. Al doilea tronson are o lungime de 140 km şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la acumularea Dridu. 11. Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie Obiectivul de investiţii, inclus în Master Planul de Transport, are drept scop principal amenajarea complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa, cu funcţiune principală transportul de mărfuri şi pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre, şi alte funcţiuni, respectiv producerea de energie electrică, irigaţii, protecţia împotriva inundaţiilor, turism, piscicultură, ecologizare. Prin realizarea acestui obiectiv, care face parte din reţeaua europeană de transport, se generează dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului Bucureşti, inclusiv prin construirea unui port. Proiectul se adresează atât autorităţilor care administrează domeniile transporturilor, producerii energiei electrice, gestiunii apelor, cât şi comunităţilor locale riverane celor două râuri, până la Dunăre. 12. Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole, prevăzut a fi realizat pe Dunăre, are drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II. Prin realizarea acestui obiectiv se generează dezvoltarea economică pe termen lung în zona oraşului Turnu Măgurele, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, prin reducerea cheltuielilor pentru dragare, scurtarea lungimii şenalului navigabil, îmbunătăţirea exploatării porturilor şi eliminarea inconvenienţelor date de apele mici. De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităţilor riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul apei Dunării. Totodată, ca urmare a funcţionării continue şi controlate a sistemului de drenaj se va stabiliza pânza freatică în lunca Dunării, fapt ce va conduce la posibilitatea realizării de irigaţii gravitaţionale, implicit la o creştere semnificativă a producţiei agricole. Agregatele energetice, ce urmează a fi instalate în cadrul complexului hidroenergetic, vor produce, în medie, aproximativ 2.200 GWh/an, ceea ce va duce la creşterea gradului de independenţă energetică la nivel naţional. De asemenea, se vor crea premisele unei noi legături rutiere şi de cale ferată între cele două ţări riverane, peste uvrajele nodului hidrotehnic fiind prevăzută o şosea cu patru benzi de circulaţie şi o cale ferată dublă care se va lega la reţelele naţionale respective. Realizarea investiţiei va conduce la crearea unui număr important de locuri de muncă, atât pe timpul construcţiei, cât şi ulterior. 13. Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, obiectiv prevăzut în Strategia energetică a României, furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem atât pentru România, cât şi la nivel regional, a fost concepută a se realiza cu patru grupuri reversibile turbină-pompă, cu o putere totală instalată de 1.000 MW. Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranţei în funcţionare a SEN, centrala putând asigura funcţionarea optimă şi sigură a acestuia, în condiţiile creşterii considerabile a portofoliului capacităţilor de producţie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi ţările învecinate. Prin realizarea acestei capacităţi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi echilibrarea capacităţilor regenerabile de producţie necontrolabilă prin asigurarea unei funcţionări optime a grupurilor mari din sistem. 14. Construcţia unei fabrici de mijloace de transport electrice Politica şi legislaţia europeană dezvoltă standarde de mediu superioare pentru oraşe, fapt ce afectează în special transportul rutier. Comisia Europeană a stabilit obiective ambiţioase pentru eliminarea treptată din mediul urban a autovehiculelor care utilizează combustibili convenţionali, atât pentru a reduce dependenţa de importurile de ţiţei, cât şi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea fonică. De altfel, Cartea albă a transporturilor din anul 2011 propune, în ceea ce priveşte transportul urban, reducerea la jumătate, până în anul 2030, a autovehiculelor ce utilizează combustibili convenţionali şi în totalitate până în anul 2050. Construcţia unei fabrici de autovehicule şi autobuze electrice în parteneriat public-privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai uşor şi cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice, respectiv cu o gamă limitată de autovehicule, costuri mari ale investiţiilor în construcţia acestora, ceea ce determină şi costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de încărcare a acumulatorilor, performanţe uneori sub aşteptări ale mijloacelor de transport etc. Experienţa muncitorilor români în construcţia de autovehicule, precum şi existenţa în România a unei vaste reţele industriale de componente auto, mase plastice şi cauciuc, metalurgie etc. ar facilita de asemenea realizarea acestui obiectiv. Suprafaţa necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite şi piste de încercare este de minimum 10 ha. Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puţin dezvoltată, dar în apropiere de Bucureşti, respectiv pe o rază de cel mult 100 km. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafeţe de teren la autorităţile locale, acestea pot participa la constituirea societăţii de proiect. 15. Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costineşti Valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costineşti - 23 August, spaţiu neexploatat în prezent, prin realizarea de noi spaţii de cazare la standarde occidentale, care să facă o concurenţă reală celor existente în Bulgaria, Grecia şi Turcia, ar conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiţii adiacente şi, implicit, a turiştilor autohtoni şi străini. Realizarea investiţiei ar putea duce la punerea litoralului românesc pe harta TUI, Thomas Cook - Neckermann, Dertour ori ITS, tur-operatori internaţionali de renume, care pot investi direct, dar pot acorda şi credite pentru construcţia unor hoteluri, pot garanta un flux mare de turişti şi pot acorda consultanţă privind introducerea atractivelor servicii all inclusive. Proiectul constă, de altfel, în construcţia a 4 resorturi de lux operate eventual chiar de tur-operatori internaţionali, pe o suprafaţă totală de peste 800 de hectare de teren, dar şi a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere. Pe lângă acestea vor fi realizate două parcuri de distracţie care să includă şi activităţi acvatice, un teren de golf pe o suprafaţă de 60 de hectare, centre de wellness şi spa, centre de activităţi nautice, terenuri de tenis, piscine, bungalow-uri, precum şi amenajarea a circa 100 de hectare de grădini şi păduri. De asemenea se va realiza construcţia unei reţele de drumuri judeţene care să facă conectarea noii staţiuni de agrement cu drumul naţional DN39. Operarea se poate face de către un tur-operator internaţional, amortizarea investiţiei urmând a se realiza prin valorificarea spaţiilor de cazare şi agrement pe termen de 15 ani. 16. Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraş Existenţa infrastructurii necesare pentru practicarea sporturilor de iarnă pe ambii versanţi ai masivului Făgăraş, amplasarea în mijlocul ţării, precum şi apropierea de numeroase destinaţii turistice şi culturale precum cele din Sibiu, Curtea de Argeş, Cetatea Poenari, Transfăgărăşan fac această zonă foarte atractivă. Diversificarea ofertei turistice, în special în sezonul hibernal, va conduce la maximizarea potenţialului turistic al regiunii şi al comunelor Cârţişoara, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos din judeţul Sibiu, Ucea, Drăguş, Viştea din judeţul Braşov, Arefu, Ciocăneşti, Albeşti din judeţul Argeş. Se are în vedere realizarea a 150 km pârtii de ski cu instalaţiile aferente, respectiv telegondolă, telescaun, instalaţie cablu etc., şi dezvoltarea unor staţiuni la cota 700 m, la baza pârtiilor de ski şi sanie, cu capacităţi de cazare de peste 50.000 de locuri, turiştii având posibilitatea să folosească mijloacele de transport personale în zona domeniului de ski. Un avantaj foarte mare e faptul că toate terenurile sunt în proprietatea statului, respectiv în proprietatea primăriilor. În plus, un alt mare avantaj este că terenul nu trebuie defrişat. Pârtiile din acest domeniu vor ajunge pe la cota 2.400 m. Există un potenţial imens şi pentru faptul că există apă, se poate prepara şi zăpadă artificială, deşi condiţiile atmosferice aduc zăpadă aici cam 200 de zile pe an. 17. Construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem În ultimul an, România a făcut faţă unei crize severe de derivate din plasmă, în special de imunoglobulină, fapt ce a pus în pericol viaţa pacienţilor. De asemenea, în sistemul sanitar există frecvent dificultăţi majore în asigurarea cantităţilor de sânge uman pentru transfuzii, precum şi un acces limitat la terapiile pe bază de celule stem. Soluţia pentru rezolvarea acestor situaţii constă în realizarea unei bănci publice naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem şi dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, fapt care ar permite: a)colectarea plasmei, prelucrarea acesteia şi asigurarea cantităţii necesare de derivate din plasmă, facilitându-se astfel accesul pacienţilor români la terapiile respective; b)dezvoltarea centrelor regionale de transfuzii sanguine ar creşte substanţial capacitatea de colectare a sângelui şi, implicit, accesul la transfuzii pentru o parte mult mai mare a populaţiei; c)asigurarea accesului populaţiei la un număr sporit de celule stem compatibile va permite accesul mult mai facil al populaţiei la aceste terapii importante pentru sănătate; d)reducerea substanţială a costurilor suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea tratamentelor ce au la bază derivatele de plasmă, celulele stem şi transfuziile sanguine.18. Clinica multifuncţională «Dr. Calistrat Grozovici» În scopul creşterii performanţei clinice şi financiare, a utilizării superioare a resurselor şi a furnizării unui act medical superior, urmate de obţinerea unor avantaje competitive pentru sistemul naţional public de sănătate în competiţia acerbă de pe piaţa serviciilor de sănătate se are în vedere construirea, în incinta Institutului Naţional de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», a unei clinici multifuncţionale. Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de o integrare generalizată în structurile deja existente ale institutului de elementele cele mai importante privind optimizarea condiţiilor spitaliceşti şi hoteliere, de investiţii tehnologice în vederea asigurării unor costuri operaţionale cât mai scăzute, corelate cu performanţe clinice şi terapeutice superioare. Obiectivul se încadrează în strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar, fiind cuprins în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Proiectul prevede construirea a două corpuri de clădire cu o suprafaţă desfăşurată de circa 51.000 mp, pe mai multe niveluri, care vor avea în componenţă secţie de urgenţă, unitate ambulatoriu, unităţi ATI, săli pentru consultaţii, imagistică, radioterapie, bloc operator, farmacie, camere de gardă, cabinete, heliport, amfiteatru şi săli de cursuri pentru studenţi, laboratoare, bloc de cercetare, săli de şedinţă, vestiare, spaţii pentru vizitatori, spaţii tehnice etc. 19. Spitalul regional Timişoara Construirea unui spital regional în municipiul Timişoara, care va deservi partea de vest a ţării, reprezintă cea mai bună soluţie pentru asigurarea unui acces echitabil al populaţiei la servicii medicale de calitate. Acesta va fi un spital clinic organizat cu o structură multiplă de specialităţi, cu o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor judeţene sau municipale pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului. Spitalul din Timişoara va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător. Pe lângă acest spital se vor construi cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii de învăţământ, spaţii culturale şi comerciale, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu. Pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii a fost pus la dispoziţie, printr-o hotărâre a consiliului local, pentru o perioadă de 49 de ani, terenul necesar, care în prezent este în administrarea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş. 20. Spitalul regional Brăila-Galaţi În regiunea de est a ţării, între oraşele Galaţi şi Brăila, se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi. Spitalul va fi organizat din punct de vedere clinic cu o structură multiplă de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor judeţene sau municipale, pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului. Spitalul din zona Brăila-Galaţi va fi dotat cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător. Pe lângă spital se vor construi cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii culturale şi comerciale, spaţii de învăţământ, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu. Pentru acest proiect a fost rezervată o suprafaţă de 15 ha, care se află în domeniul public al statului, fiind administrată de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Galaţi şi Brăila. 21. Spitalul regional Târgu Mureş În regiunea de centru a ţării se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi. Spitalul va fi organizat clinic cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care va asigura asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţelor sau al municipiilor arondate, pe fondul lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului. Unitatea medicală din Târgu Mureş va fi dotată cu heliport şi elicopter pentru urgenţe, precum şi cu clinici de specialitate şi centre de cercetare dotate corespunzător. Pe lângă spital se vor construi atât cartiere de locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, spaţii comerciale şi de divertisment, spaţii de învăţământ, precum şi infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor sau pentru pacienţii trataţi ambulatoriu. Pentru realizarea proiectului urmează a fi rezervată o suprafaţă de teren suficientă, care se află în domeniul public al statului şi care urmează să fie administrată de Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş. PRIM-MINISTRUVASILICA-VIORICA DĂNCILĂContrasemnează:Secretarul general al Guvernului,Ioana-Andreea LambruPreşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,Ion GhizdeanuMinistrul turismului,Bogdan Gheorghe TrifMinistrul transporturilor,Lucian ŞovaMinistrul energiei,Anton AntonMinistrul sănătăţii,Sorina PinteaMinistrul agriculturii şi dezvoltării rurale,Petre DaeaMinistrul apelor şi pădurilor,Ioan DeneşMinistrul finanţelor publice,Eugen Orlando Teodorovici