În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 17 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Se aprobă Lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat, în condiţiile legii, de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în calitate de unitate centralizată de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, prevăzută în anexa care face parte integrată din prezenta hotărâre. Articolul 2Cheltuielile necesare pentru pregătirea şi atribuirea proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public-privat prevăzute în anexă se vor suporta din bugetul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în condiţiile legii. Articolul 3Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare, în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză pe anul 2018, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului în vederea asigurării fondurilor necesare ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Articolul 4 Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi instituţiile care urmează să implementeze proiectele strategice de investiţii în parteneriat public-privat aprobate prin prezenta hotărâre vor dispune toate măsurile necesare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Ioana-Andreea Lambru Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu p. Ministrul sănătăţii, Rodica Nassar, secretar de stat p. Ministrul transporturilor, Mircea Florin Biban, secretar de stat Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici ANEXĂLISTA proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Proiectele strategice de investiţii în parteneriat public-privat, pregătite şi atribuite de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze sunt următoarele: 1. Autostrada Ploieşti-Braşov Prin realizarea autostrăzii, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, se realizează legătura dintre Bucureşti şi Braşov, unul dintre cele mai importante municipii ale României, atât din punct de vedere economic, cât şi turistic, prin conexiunea cu autostrada Bucureşti-Ploieşti deja finalizată. Autostrada, în lungime de 109,3 km, tranzitează şi conectează areale cu o densitate a populaţiei peste media la nivel naţional, dar şi cu unităţi economice importante. De asemenea se tranzitează o arie turistică importantă cum este Valea Prahovei, arie care generează fluxuri rutiere de destinaţie sau de tranzit importante tot timpul anului, dar mai ales la sfârşitul de săptămână şi în perioada sărbătorilor şi a vacanţelor. Pe durata lucrărilor de execuţie autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producţie, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de staţii de benzină, staţii de alimentare a maşinilor electrice, moteluri, restaurante etc. În acelaşi timp se realizează o eficientizare a traficului, concomitent cu creşterea siguranţei în transportul de călători şi mărfuri şi diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil şi a timpului de parcurs, precum şi diminuarea nivelului de poluare a mediului. 2. Autostrada Bucureşti - Craiova - Calafat - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj Autostrada, denumită şi „Autostrada Sudului", în lungime de aproximativ 550 km, asigură conectivitatea între Bucureşti şi graniţele de sud şi de vest ale României, cu Bulgaria prin intermediul podului de la Calafat, respectiv Serbia, implicit cu sudul şi vestul Europei, traversând zona istorică a Olteniei. Realizarea obiectivului asigură racordarea la reţeaua de drumuri şi zone cu potenţial economic încă nevalorificat, dar şi conexiunea dintre importante centre socioeconomice, precum Alexandria, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Lugoj. De asemenea autostrada va tranzita zone turistice precum Defileul Dunării şi Parcul Naţional Domogled din Munţii Cernei, precum şi zone de interes balnear. În acelaşi timp se realizează o eficientizare a traficului, concomitent cu creşterea siguranţei în transportul de călători şi mărfuri şi diminuarea numărului de accidente, reducerea consumului de combustibil şi a timpului de parcurs, precum şi diminuarea nivelului de poluare a mediului. Pe durata lucrărilor de execuţie autostrada va reprezenta o sursă de locuri de muncă în cadrul bazelor de producţie, iar după intrarea în operare zonele traversate de autostradă se vor dezvolta prin construirea de staţii de benzină, staţii de alimentare a maşinilor electrice, moteluri, restaurante etc. 3. Autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi - Ungheni Autostrada, în lungime de circa 100 km, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, face parte din Coridorul V ce constituie legătura Moldovei cu Transilvania şi Europa, reprezentând parte din conexiunea est-vest a României şi se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare. Astfel se realizează conexiunea dintre centre economice importante din Moldova (Iaşi, Paşcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania şi, mai departe, prin vama Borş, cu reţeaua de autostrăzi europeană. Prin construirea unui pod în regim de autostradă, peste Prut, la Ungheni, se realizează legătura cu reţeaua rutieră a Republicii Moldova, implicit cu capitala acestei ţări, distanţa dintre Iaşi şi Chişinău fiind diminuată cu circa 25 kilometri. Prin realizarea investiţiei se vor realiza locuri de muncă, atât pe parcursul lucrărilor, cât şi ulterior finalizării acestora. De asemenea zonele limitrofe autostrăzii vor beneficia de generarea de investiţii complementare şi crearea de noi locuri de muncă. Concomitent se va realiza eficientizarea traficului, creşterea siguranţei călătorilor şi diminuarea numărului accidentelor, dar şi diminuarea efectelor negative asupra mediului. 4. Operarea de servicii în parteneriat public-privat, în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR În prezent, în România, activitatea medicală se desfăşoară şi în 15 spitale din subordinea Ministerului Transporturilor, denumite generic spitale CFR. Situaţia acestora este diferită, atât din punctul de vedere al stării clădirilor în care se desfăşoară actul medical, al disciplinelor medicale, al dotării cu aparatură medicală, cât şi al numărului de cadre medicale. Având în vedere, totuşi, că în aceste unităţi medicale îşi desfăşoară activitatea un număr de 3.899 angajaţi, care deservesc un număr important de pacienţi, se impune o revigorare a activităţii acestora, motiv pentru care se susţine operarea lor în parteneriat public-privat. 5. Complexul Medical „Carol Davila - Universitary Medical City" Construirea unui „mini oraş" medical în zona Mogoşoaia, pe şoseaua Bucureşti - Târgovişte, zonă uşor accesibilă din punctul de vedere al transportului rutier prin intermediul şoselei de centură şi, în viitorul apropiat, al celui cu metroul, care va facilita legătura atât cu Gara de Nord, cât şi cu Aeroportul Internaţional „Henri Coandă" - Otopeni, ar conduce atât la îmbunătăţirea infrastructurii sanitare, cât şi a actului medical. Proiectul complexului ce urmează să se întindă pe o suprafaţă de cel puţin 300 ha va include: – un spital de urgenţă cu aproximativ 3.000 de paturi şi 37 de săli de operaţie, care să acopere discipline precum radiologie, ambulator integrat, obstetrică-ginecologie, pediatrie, medicină nucleară, hemodializă, maternitate, laboratoare, farmacie, facilităţi administrative etc., cu o suprafaţă construită de circa 130 mii mp; – centru de cercetare medicală la nivel european;
– facultate de medicină;
– campus medical care va include, pe lângă locuinţe pentru medici şi personalul auxiliar, toate facilităţile (şcoli, grădiniţe, zone comerciale, zone de agrement etc.); – campus universitar;
– infrastructură de cazare pentru rudele şi însoţitorii pacienţilor (hotel/hoteluri cu minimum 2.000 de locuri) sau pentru pacienţii care se tratează în regim de zi (fără spitalizare).În cadrul spitalului ar putea fi mutate o serie de unităţi medicale din Bucureşti aflate în clădiri care nu permit modernizarea spaţiilor medicale la standarde europene, eficientizarea fluxurilor medicale etc.