HOTARARE Nr.
58 din 16 ianuarie 2008
privind recunoasterea
Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea
Bisericilor Crestine Baptiste din Romania
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 59 din 25 ianuarie 2008
In temeiul art. 29 alin. (3) şi al 108 din Constituţia
României, republicată, precum şi al art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr.
489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se recunoaşte Statutul de organizare şi
funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste
din România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 1.203/1950
pentru aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin
Baptist din Republica Populară Română, nepublicat, cu modificările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
ANEXA
STATUTUL
de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine
Baptiste din România
PREAMBUL
I. Baptiştii reprezintă în
tradiţia creştină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea şi se
consideră continuatori ai tradiţiei evanghelice care a fost prezentă în Europa
de-a lungul multor veacuri de istorie creştină. In Anglia, anabaptiştii (ramura
radicală a reformei protestante) au fost numiţi baptişti începând cu anul 1569.
Prima congregaţie care a purtat numele de biserică
baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam şi a fost formată din emigranţi
englezi. Persecutaţi în Anglia, mulţi baptişti au emigrat în America, unde au
înfiinţat biserici baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiştii reprezintă
cea mai răspândită confesiune creştină de tradiţie protestantă din lume, având
biserici în peste 220 de ţări şi state şi aproximativ 120 milioane de membri.
In România, prima biserică baptistă a luat fiinţă în
anul 1856 în Bucureşti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Intre cele
două războaie mondiale, prezenţa şi influenţa spirituală a baptiştilor s-au
făcut simţite în special în transilvania, Bihor şi Banat. In perioada
comunista, baptiştii au fost persecutaţi şi consideraţi sectanţi de către
regimul totalitar ateu. In prezent, în România există peste 1.700 biserici
baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri şi aparţinători. Pe plan naţional,
bisericile baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Baptiste, care a
luat fiinţă în anul 1920 şi are sediul în Bucureşti.
II. Baptiştii s-au remarcat în istorie prin lupta
pentru libertatea religioasă a fiecărei fiinţe umane. Filosoful englez John
Locke scria: „Baptiştii au fost primii care au propus lumii libertatea
religioasă deplină; libertatea adevărată şi dreaptă, libertatea egală şi
imparţială."
In anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria
regelui Angliei, Iacob I:
„Regele este un om muritor, şi nu Dumnezeu; de aceea nu
are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supuşilor săi... Religia
este o problemă între om şi Dumnezeu. Lăsaţi-i sa fie eretici, turci, evrei sau
orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De
aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu şi om."
Baptiştii consideră că libertatea religioasă este
inalienabilă şi irevocabilă şi că nicio altă libertate nu este în siguranţă
acolo unde nu există libertate religioasă.
Pentru baptişti, libertatea religioasă înseamnă:
- libertatea de a crede şi de a mărturisi credinţa;
- libertatea de închinare publică şi privată;
- libertatea de asociere în comunităţi religioase;
- libertatea de practicare a credinţei;
- libertatea de slujire prin fapte de caritate;
- libertatea de interpretare a Scripturii;
- libertatea de schimbare a
apartenenţei religioase.
Baptiştii cred şi militează pentru o biserică liberă
într-un stat liber. Baptiştii din România nu acceptă subvenţii de la stat
pentru activitatea religioasă şi pentru salarizarea personalului de cult. Ei
cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la
susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine.
III. Baptiştii mărturisesc credinţa într-un singur
Dumnezeu, Creatorul şi Susţinătorul tuturor celor văzute şi nevăzute. Baptiştii
cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt,
fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur
Dumnezeu.
Baptiştii cred şi mărturisesc dumnezeirea şi umanitatea
Domnului Isus Hristos, naşterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispăşitoare
pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morţi a treia zi în trup
glorificat, înălţarea Sa în slavă la dreapta Tatălui.
De asemenea, baptiştii mărturisesc şi aşteaptă venirea
în slavă a Domnului Isus Hristos, invierea celor drepţi şi a celor nedrepţi şi
manifestarea glorioasă a Impărăţiei lui Dumnezeu.
Baptiştii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia
Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează şi convinge omul de păcat şi
neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuieşte naşterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii şi
transformarea (sfinţirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce
se încrede în Hristos.
Prin învăţăturile biblice fundamentale, baptiştii
aparţin creştinismului istoric. Baptiştii susţin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. In practica religioasă, baptiştii promovează simplitatea tradiţiei
Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiştii cred şi
mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu.
Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor şi singurul Mijlocitor între
Dumnezeu şi oameni. Baptiştii nu practică cultul icoanelor, al moaştelor şi al
sfinţilor, considerându-le tradiţii ulterioare veacului
apostolic.
IV. Baptiştii îşi trag numele de la practica
botezului nou-testamentar. Cuvântul „baptist" vine de la grecescul
„baptizo" care înseamnă „afundare". In crezul şi practica bisericii
baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui şi al Fiului şi al
Sfântului Duh, prin afundare în apă, şi este precedat de convertirea celui ce
se botează. Pentru baptişti, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget
curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinţa în moartea şi învierea Domnului Isus
Hristos. Copiii nou-născuţi sunt dedicaţi lui Dumnezeu prin rugăciunea de
binecuvântare. In familiile şi în bisericile baptiste, copiii cresc în
cunoaşterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii şi rugăciune.
Baptiştii au ca învăţătură specifică siguranţa
mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viaţă veşnică din
momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuţi din nou, prin
puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârşitul vieţii. Din
pricina cercetării şi lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate
stărui în păcat şi neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârşit au
fost cu adevărat născuţi din nou. „Cine are pe Fiul are viaţa, cine nu are pe
Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa." (1 Ioan 5:12)
Baptiştii cred că mântuirea
este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu
pocăinţă şi credinţă. Creştinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru
că a fost mântuit prin Isus Hristos. „Fiindcă suntem socotiţi îndreptăţiţi prin
credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Romani
5:1) Credinţa reprezintă rădăcinile noii vieţi în Hristos, în timp ce faptele
bune reprezintă roadă care îl glorifică pe Dumnezeu.
V. Baptiştii practică închinarea faţă de Dumnezeu în
duh şi adevăr. Inchinarea publică se realizează prin participarea tuturor
credincioşilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea şi propovăduirea
Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face şi în grupuri mici, în case
particulare sau în lăcaşul de închinare, prin studiul Bibliei şi rugăciune.
Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o
dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina
Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât şi unitatea
bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.
Baptiştii sărbătoresc Duminica - ziua Invierii Domnului
ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptiştii celebrează sărbătorile
anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Naşterea Mântuitorului,
Botezul Domnului, Moartea şi Invierea Domnului Isus Hristos, Inălţarea Domnului
si Pogorârea Duhului Sfânt.
Bisericile baptiste au, de asemenea, şi servicii divine
speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn şi consfinţeşte
legământul celor doi, bărbat şi femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu
pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuţilor se face, de regulă, în
cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de
înmormântare reafirmă credinţa în înviere şi constituie un act de solidaritate
a comunităţii cu cei îndureraţi din pricina despărţirii.
VI. Baptiştii cred şi mărturisesc că toţi cei
mântuiţi, din toate generaţiile, din orice popor şi din orice etnie, alcătuiesc
trupul cosmic al lui Hristos, în cer şi pe pământ, Biserica Universală, care se
manifestă local prin comunităţi de credinţă, speranţă şi iubire creştină.
Biserica locală reprezintă comunitatea credincioşilor născuţi din nou, prin
care Hristos se manifestă în fiecare generaţie şi în fiecare loc şi prin care
Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiştii cred că biserica se zideşte numai
într-un climat de dragoste şi autenticitate şi creşte spiritual numai în
dependenţă de Hristos şi doar în măsura cultivării relaţiilor interpersonale şi
a implicării credincioşilor în slujire.
Baptiştii consideră că menirea fiecărei biserici locale
este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăşi credinţa,
speranţa şi iubirea creştină. Baptiştii cred că biserica locala Il glorifică pe
Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios şi întreaga comunitate este o
mărturie a suveranităţii, sfinţeniei şi bunătăţii dragostei lui Dumnezeu în
lume. Pentru baptişti, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă
dovada că iubirea, speranţa şi încrederea sunt posibile într-o lume materialistă
şi individualistă.
VII. Baptiştii sunt promotorii pe plan mondial ai
misiunii creştine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele
misiunii moderne. Baptiştii consideră că fiecare credincios este un misionar şi
că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel
încât cei ce nu au o relaţie personală cu Dumnezeu să devină, prin credinţă şi
pocăinţă, ucenici devotaţi ai Domnului Isus Hristos.
Baptiştii împărtăşesc convingerea că Impărăţia lui
Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune creştină. Baptiştii
resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în
responsabilitatea şi dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-şi alege
singură credinţa. Misiunea se adresează persoanei şi societăţii în întregul ei,
atât prin Evanghelie, cât şi prin acţiuni de caritate şi de identificare în
dragoste creştină cu cei marginalizaţi şi nedreptăţiţi.
Baptiştii sunt cetăţeni responsabili şi loiali şi în
ascultare de Dumnezeu participă alături de toţi ceilalţi cetăţeni la pacea şi
prosperitatea ţării lor. In mod special, baptiştii se roagă lui Dumnezeu pentru
mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate
autorităţile şi persoanele din instituţiile statului, pentru ca astfel să putem
trai cu demnitate şi în pace.
CAPITOLUL I
Principii şi dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Principii
Art. 1. - Cultul Creştin Baptist din România se
organizează potrivit următoarelor principii:
a) Principiul autorităţii spirituale
Bisericile baptiste din România se întemeiază pe
învăţătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul
infailibil al lui Dumnezeu şi reprezintă autoritatea supremă în materie de
credinţă şi practică religioasă a bisericilor baptiste din România.
b) Principiul asocierii
Bisericile baptiste din România sunt biserici surori.
Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susţine împreună
mărturia creştină, de a veghea la păstrarea nealterată a învăţăturilor
Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune şi de a-şi apăra libertatea
religioasă.
c) Principiul autonomiei
Bisericile baptiste se organizează şi funcţionează în
mod autonom. Celelalte entităţi ale Cultului Creştin Baptist din România au
rolul de a sprijini bisericile baptiste locale să îşi îndeplinească menirea.
d) Principiul apostoliei
Fiecare biserică baptistă are mandatul apostolic
încredinţat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi
Evanghelia şi pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină tuturor
oamenilor.
e) Principiul preoţiei universale
Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin
mijlocirea Domnului Isus. Ca preoţi ai lui Dumnezeu, credincioşii baptişti au
dreptul şi responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit
înzestrării duhovniceşti şi de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea
semenilor lor.
f) Principiul libertăţii religioase
Credincioşii baptişti împărtăşesc convingerea potrivit
căreia fiecare persoană şi fiecare biserica trebuie să se bucure de libertatea
de a-şi alege modul de închinare şi slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau
amestec din afară.
Cultul Creştin Baptist din România este liber şi
autonom faţă de stat. Baptiştii susţin principiul separării bisericii faţă de
stat, potrivit dictonului „o biserică liberă într-un stat
liber".
g) Principiul egalităţii cultelor
Cultul Creştin Baptist este egal cu celelalte culte în
faţa legii şi a autorităţilor statului. Statul român va păstra poziţia de
neutralitate faţă de Cultul Creştin Baptist şi nu va încuraja acordarea de
privilegii sau discriminarea Cultului Creştin Baptist faţă de alte culte.
Credincioşii baptişti şi aparţinătorii sunt protejaţi
de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează
atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile,
degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate,
legate de apartenenţa acestora la credinţa baptistă.
SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii generale
Art. 2. - Cultul Creştin Baptist din România se
organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea
acestuia este: Cultul Creştin Baptist din România - Uniunea Bisericilor
Baptiste din România.
Art. 3. - (1) Cultul Creştin
Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât
şi organizatoric.
(2) Mărturisirea de credinţă baptistă conţine nucleul
fundamental al învăţăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea
doctrinară a bisericilor creştine baptiste din România.
(3) Structura organizatorică a Cultului Creştin
Baptist din România este următoarea: a) bisericile locale; b) comunităţile
teritoriale; c) Convenţia Baptistă Maghiară şi d) Uniunea Baptistă, fiecare
având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.
(4) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale
componente sunt persoane juridice de utilitate publică.
Art. 4. - Cultul Creştin Baptist din România are sistem
propriu de salarizare şi sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de
Pensii şi Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate
juridica şi se organizează şi funcţionează conform regulamentului propriu,
aprobat de organele de conducere ale cultului.
Art. 5. - (1) Cultul Creştin
Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat, independent faţă de
orice altă persoană fizica sau juridică de drept public ori privat.
(2) Libertatea şi autonomia Cultului Creştin Baptist se
manifestă şi prin dreptul sau exclusiv de a-şi stabili doctrina şi preceptele
religioase proprii, normele interne de organizare şi funcţionare; dreptul
exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unităţi de cult; dreptul de a-şi alege
reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din
partea statului; dreptul de a avea o jurisdicţie duhovnicească proprie.
(3) Autonomia Cultului Creştin Baptist, în sensul
Constituţiei României, se manifestă şi prin faptul că acesta, din motive
doctrinare, nu acceptă subvenţii financiare din partea statului pentru
activitatea cultică şi pentru funcţionarea sa.
(4) In acord cu prevederile constituţionale şi ale
Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al
cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creştin Baptist
din România de către membrii şi aparţinătorii săi, prin deduceri din impozitul
pe venit pentru sumele contribuite, şi încurajează sponsorizările către cult,
potrivit legii.
Art. 6. - (1) Cultul Creştin Baptist din România este
independent faţă de bisericile şi organizaţiile baptiste din străinătate, păstrând
legături frăţeşti şi de colaborare cu acestea. El poate intra în alianţe cu
organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu biserici şi organizaţii
evanghelice din ţară şi din străinătate.
(2) La Cultul Creştin Baptist din România se pot afilia
biserici baptiste şi asociaţii de biserici baptiste române şi maghiare din
diaspora.
CAPITOLUL II
Biserica baptista locală
SECŢIUNEA 1
Definirea şi constituirea bisericii
Art. 7. - (1) Biserica baptistă
locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa
Domnului Isus a credincioşilor născuţi din nou, care au primit botezul
credinţei şi acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credinţă a Cultului
Creştin Baptist din România şi prevederile prezentului statut.
(2) Biserica baptistă locală este de sine stătătoare
şi are ca autoritate supremă în materie de credinţă şi practică religioasă
învăţăturile Sfintelor Scripturi.
(3) Fiecare biserică baptistă face parte din
comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenţia Baptistă
Maghiară, după caz, precum şi din Uniunea Bisericilor Baptiste din România.
(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de
organizare şi funcţionare, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii
de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.
(5) Bisericile baptiste pot
încheia parteneriate cu biserici şi organizaţii creştine din ţară şi din
străinătate.
Art. 8. - (1) Biserica se constituie ca persoană
juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel puţin 20 de
membri majori, consideraţi membri fondatori.
(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare, va
purta semnătura fiecărui membru fondator şi va exprima voinţa colectivă de
constituire, va conţine denumirea şi sediul bisericii, precum şi lista membrilor
comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună
cu actele doveditoare privind sediul şi patrimoniul iniţial, vor fi înaintate
comunităţii de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Comunitatea sau Convenţia Baptistă Maghiară, după
caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire,
precum şi a celor doctrinare, şi va înainta Uniunii Baptiste actele respective
împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condiţiilor
de legalitate şi a celor doctrinare.
Art. 9. - (1) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se
va face de către Uniunea Baptistă, în urma constatării fndeplinirii condiţiilor
legale, şi va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor
juridice al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Un eventual refuz de avizare din partea
comunităţii sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie să fie
motivat şi comunicat în scris grupului de credincioşi care a solicitat
autorizarea.
(3) Grupul de credincioşi care a solicitat autorizarea
bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o
decizie în prima sa şedinţă.
(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără
nicio altă formalitate, după eliberarea autorizaţiei de funcţionare de către
Uniunea Baptistă din România. Biserica astfel constituită este persoană
juridică de la data hotărârii de constituire.
Art. 10. - (1) Grupul de credincioşi format din cel
puţin 3 membri majori se poate constitui în „biserică filială", fără a
avea personalitate juridică. Biserica filială îşi exercită cultul în mod liber
şi independent în localitatea respectivă.
(2) Biserica filială se constituie prin hotărârea
grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de
constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voinţa colectivă de
constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator
şi va cuprinde denumirea bisericii filiale şi adresa sediului.
(3) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru
biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu
personalitate juridică şi va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale
al Cultului Creştin Baptist din România.
SECŢIUNEA a 2-a
Membri şi aparţinători
Art. 11. - (1) Este membru al bisericii creştine
baptiste persoana, fără deosebire de sex, naţionalitate, etnie sau rasă, care
din libera sa convingere a primit credinţa şi botezul, acceptă Mărturisirea de
credinţă a Cultului Creştin Baptist, prevederile prezentului statut şi este
înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.
(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este
personală şi netransmisibilă şi poate fi dovedită după registrul de membri
ţinut de biserica locală.
(3) Datele personale ale credincioşilor nu pot fi
folosite în alt scop decât în cel al evidenţierii în cadrul Cultului Creştin
Baptist din România.
(4) Fiecare credincios baptist trebuie să aparţină
unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o
singură biserică în acelaşi timp.
(5) Membrii bisericii nu pot face parte din
organizaţii a căror ideologie, învăţătură sau practică sunt împotriva
învăţăturii Sfintelor Scripturi.
(6) Primirea unui membru în biserică se face prin
aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite
de adunarea generală.
(7) In cazul transferului unui membru dintr-o altă
biserică baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverinţa
de membru de la biserica din care acesta pleacă.
Art. 12. - (1) Membrii bisericii au dreptul de a
beneficia de consiliere şi asistenţă religioasă, de a participa activ la
adunările generale, de a alege şi de a fi aleşi în conformitate cu Mărturisirea
de credinţă şi cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege şi de a fi
ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.
(2) Membrii bisericii au datoria de a contribui
financiar şi/sau material la susţinerea activităţii şi misiunii bisericii.
Art. 13. - (1) Biserica locală
exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la
Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii.
Disciplinarea constă în:
a) mustrarea în comitet şi/sau în adunarea generală;
b) suspendarea temporară a
exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;
c) excluderea.
(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul
îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăţie, impactul
asupra mărturiei bisericii şi atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se
aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală
a bisericii.
(3) Excluderea duce la încetarea calităţii de membru al
bisericii şi se aplică celor ce se fac vinovaţi de cădere gravă sau persistenţă
în păcat, precum şi celor ce stăruiesc în răspândirea învăţăturilor eretice.
Art. 14. - (1) Retragerea din biserică prin
nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la
încetarea calităţii de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va
fi consemnată în registrul bisericii şi va fi comunicată în scris celui în
cauză.
(2) In situaţia în care un membru al bisericii îşi
exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această
hotărâre şi o va consemna în registrul de membri.
(3) Membrii excluşi sau retraşi pot fi consideraţi
aparţinători.
Art. 15. - (1) Cei excluşi sau retraşi vor putea fi
reprimiţi ca membri, la cererea acestora, după ce vor dovedi sinceră
îndreptare.
(2) Excluderea şi reprimirea se vor face prin hotărârea
organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea
generală, şi vor fi consemnate în registrul bisericii.
(3) Reprimirea unui credincios exclus într-o altă
biserică baptistă se va face după consultarea bisericii
care l-a exclus.
(4) Foştii membri, retraşi sau excluşi, nu au niciun
drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul
bisericii, bunurile şi valorile respective rămânând proprietate exclusiv
cultică.
Art. 16. - (1) Copiii
nebotezaţi ai credincioşilor baptişti sunt aparţinători ai bisericii baptiste.
Sunt aparţinătoare şi persoanele care şi-au exprimat în scris dorinţa de a
aparţine bisericii baptiste locale.
(2) Biserica poate acorda aparţinătorilor ei consiliere
spirituală şi asistenţă religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.
(3) Membrii şi aparţinătorii bisericii filiale sunt
înscrişi în registrele bisericii la care s-au afiliat.
SECŢIUNEA a 3-a
Activitatea şi funcţionarea bisericii
Art. 17. - (1) Biserica
baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare
publică, părtăşie frăţească, mărturie creştină, slujire şi misiune.
(2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea
spirituală a credincioşilor în cadrul serviciilor divine şi al grupurilor mici,
precum si prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate si
misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19;
Coloseni 4:15; Filimon 1-2).
(3) Bisericile locale îşi pot desfăşura serviciile
divine şi activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcaşuri de cult, în
spaţii publice închiriate, în case particulare, în spaţii amenajate în acest
scop, precum şi, ocazional, în aer liber.
Art. 18. - (1) Biserica locală îşi organizează liber şi
autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică,
evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea şi orice alte
activităţi.
(2) Biserica poate organiza seminarii, conferinţe,
concerte şi alte activităţi cultural-religioase, după nevoi. Educaţia biblică a
copiilor, adolescenţilor şi tinerilor se face în familie, în şcoala biblică, în
grupurile mici, precum şi în seminarii şi tabere special organizate de
biserică.
(3) Fiecare biserică baptistă are libertatea de a
desfăşura misiune creştină în ţară şi în străinătate, prin implicarea membrilor
săi: în evanghelizare publică şi personală, în rugăciune, studiu biblic şi
predicare, în acţiuni sociale şi de caritate, precum şi în „plantare" de
biserici.
(4) Membrii bisericii au dreptul
şi responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu'
chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală şi mărturia
creştină pe care aceştia o au în familie şi în societate.
Art. 19. - (1) In bisericile baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea
duhovnicească şi diaconia.
(2) Slujirea duhovnicească asigură creşterea
spirituală şi pregătirea credincioşilor în vederea implicării lor în slujire.
Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire şi
educaţie biblică.
(3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere
a Impărăţiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea
Evangheliei şi înfiinţarea de noi biserici în ţară şi în străinătate.
(4) Predicarea Cuvântului lui
Dumnezeu prin inspiraţia Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi
voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor şi de a-i conduce la pocăinţă faţă de
Dumnezeu şi credinţă în Isus Hristos.
(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin
adresată celor ce nu au o relaţie personală cu Dumnezeu, pentru a deveni
ucenici ai Domnului Isus Hristos, şi se realizează prin mărturisirea personală
şi propovăduirea învăţăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.
(6) Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune,
consiliere, catehizare, educaţie biblică, predicare, supraveghere şi cârmuire
duhovnicească, pentru creşterea spirituală a credincioşilor şi pregătirea lor
în vederea lucrării de slujire.
(7) Educaţia biblică se realizează prin propovăduire
şi studiu biblic, pentru consolidarea în credinţă şi maturizarea
credincioşilor, prin cunoaşterea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în
vederea lucrării de învăţare şi sfătuire a altora.
(8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin
manifestarea iubirii creştine şi ajutorarea celor în nevoi.
Art. 20. - (1) Potrivit învăţăturii şi practicii
bisericilor baptiste, evanghelizarea personală şi publica, predicarea
Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acţiunile de caritate,
precum şi alte activităţi cultural-religioase reprezintă atribuţii ale preoţiei
universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.
(2) In cadrul Cultului Creştin Baptist din România
atribuţiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006 sunt
considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în
cadrul serviciului divin public, cununia religioasă şi ordinarea slujitorilor
duhovniceşti.
SECŢIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii
Art. 21. - (1) Biserica poate alege şi consacra în
slujire ca slujitori duhovniceşti pe acei credincioşi care dovedesc prin
roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare
duhovnicească, viziune şi dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu şi care
îndeplinesc calităţile prevăzute în Sfânta Scriptura (1
Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).
(2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viaţă se
face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice
ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune.
Art. 22. - (1) Ordinarea se
hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul
membrilor prezenţi cu drept de vot. In vederea ordinarii, biserica va solicita
cercetarea şi examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul
comunitătii sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
In situaţia în care comunitatea refuză ordinarea, biserica se poate adresa
Consiliului Uniunii Baptiste. In situaţia bisericilor baptiste maghiare,
acestea se pot adresa Consiliului Convenţiei.
(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin
rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4:14)
stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunităţii sau
Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Actul ordinarii reprezintă recunoaşterea calităţii
de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la
nivelul tuturor bisericilor baptiste din ţară şi din străinătate.
Art. 23. - (1) Slujitoriii duhovniceşti ordinaţi pot fi
supuşi evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când
adunarea generală solicită expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu
din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.
(2) In situaţia în care slujitorul duhovnicesc ordinat
supus evaluării nu obţine trei pătrimi din voturile exprimate, acesta îşi
încetează slujirea în biserica respectivă.
(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales şi
angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunităţii
bisericilor sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul
cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea
atribuţiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se
suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei
comunităţi a bisericilor baptiste ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz,
sau a Uniunii Baptiste.
(5) Pierderea calităţii de slujitor ordinat se face în
situaţia excluderii din biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de
învăţături eretice, prin hotărârea comitetului comunităţii sau a Comitetului
executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, dupa caz.
Art. 24. - (1) Alegerea slujitorilor duhovniceşti
pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăşte de adunarea
generală, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de
vot. Biserica stabileşte domeniul de slujire şi perioada slujirii, prin
hotărârea adunării generale.
(2) Consacrarea slujitorilor
duhovniceşti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin
rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.
(3) Actul consacrării reprezintă recunoaşterea
calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor
de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor şi misiunilor ei.
(4) Slujitorii duhovniceşti care au fost consacraţi la
nivelul bisericii locale pot fi supuşi evaluării, în vederea reconfirmării sau
eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită expres acest lucru,
prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot.
Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întruneşte numărul a
trei pătrimi din voturile exprimate.
Art. 25. - (1) Fiecare biserică
baptistă îşi va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji
mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat şi în care este
membru. O biserică poate angaja şi alţi slujitori duhovniceşti ordinaţi sau
consacraţi la nivelul bisericii locale respective.
(2) Angajarea păstorului bisericii şi a celorlalţi
slujitori duhovniceşti se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel
puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.
(3) Incetarea statutului de
angajat al păstorului bisericii şi al celorlalţi slujitori duhovniceşti are loc
în situaţia în care persoana în cauză nu obţine votul a cel puţin trei pătrimi
din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. Contractul lui de muncă
încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat
hotărârea.
(4) Biserica locală care nu are păstor poate solicita
comunităţii teritoriale sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, să fie
girata temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a
două treimi din numărul membrilor prezenţi în adunarea generală.
Art. 26. - (1) Slujitorii duhovniceşti au obligaţia de
a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligaţi să dezvăluie faptele
încredinţate sau de care au luat cunoştinţă în considerarea statutului lor.
(2) Slujitorii bisericii şi membrii comitetului de
conducere nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.
(3) Păstorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor
politice.
Art. 27. - (1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulţi diaconi, care ajută păstorul sau
consiliul presbiterilor în administrarea acţiunilor de caritate şi în
desfăşurarea activităţilor duhovniceşti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2;1 Timotei
3:11).
(2) Alegerea şi consacrarea în slujire a diaconilor se
face după normele proprii ale fiecărei biserici şi reprezintă recunoaşterea
calităţii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al
filialelor şi misiunilor ei.
(3) Diaconii trebuie să aibă calităţile prevăzute de
Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13).
SECŢIUNEA a 5-a
Organizarea şi conducerea bisericii
Art. 28. - (1) Bisericile locale se organizează
potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi contextului specific al acestora.
Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii
şi păstorul bisericii, care îndeplineşte rolul de presbiter (bătrân), denumit
şi episcop (supraveghetor).
(2) Bisericile care au mai mulţi păstori angajaţi sau
care au încredinţat responsabilitatea de presbiter şi altor slujitori
duhovniceşti pot organiza consiliul păstorilor (presbiterilor). Biserica
stabileşte prin hotărârea adunării generale atribuţiile consiliului păstorilor
(presbiterilor) şi responsabilităţile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc
cu rol de presbiter.
(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea
creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităţilor şi atribuţiilor
adunării generale, comitetului şi păstorului bisericii sau consiliului
presbiterilor, după caz.
Art. 29. - (1) Adunarea
generală reprezintă organul suprem de conducere şi control al bisericii locale.
Autoritatea ei se exercită cu respectarea învăţăturii Sfintelor Scripturi şi în
concordanţă cu Mărturisirea de credinţă şi cu prezentul statut'.
(2) Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de
câte ori este nevoie.
(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii
în baza hotărârii comitetului. In situaţia în care păstorul refuză convocarea,
aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. In situaţii speciale, adunarea
generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie iniţiativă sau la
cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al membrilor
cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puţin 14 zile
înainte şi va cuprinde: data, ora, locul şi scopul.
(4) Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel
puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea
generală se va ţine peste o săptămână, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, fără
nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de
numărul membrilor prezenţi.
(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenţi
cu drept de vot nu vor fi luaţi în considerare membrii care nu sunt prezenţi şi
care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile
divine ale bisericii.
(6) Adunarea generală este prezidată de păstorul
bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de
secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face
de un preşedinte de zi asistat de un secretar de zi, aleşi din mijlocul ei.
Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi
cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. In caz de paritate decide
votul persoanei care prezidează. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat
adunarea generală.
Art. 30. - (1) Adunarea generală alege numărătorii de
voturi şi aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor
prezenţi cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate
subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din
numărul celor prezenţi cu drept de vot.
(2) La adunările generale ale bisericii pot participa,
cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegaţi ai
comunităţii bisericilor sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, precum şi
1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.
(3) In situaţie de criză, păstorul bisericii, comitetul
bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot
solicita sprijinul comunităţii sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
Dacă în termen de 30 de zile comunitatea nu a răspuns solicitării, sprijinul
poate fi cerut Uniunii Baptiste.
(4) In situaţie de criză, adunarea generală poate fi
convocată de comunitate, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după
caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un
moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Convenţia
Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.
Art. 31. - (1) Adunarea generală hotărăşte asupra
tuturor problemelor majore ale bisericii şi poate delega o parte dintre
atribuţiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului
păstorilor (presbiterilor), după caz.
(2) Sunt de competenţa
exclusivă a adunării generale următoarele atribuţii:
a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala
bisericii;
b) alegerea, consacrarea în slujire şi angajarea
slujitorilor duhovniceşti;
c) reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovniceşti;
d) disciplinarea slujitorilor duhovniceşti;
e) alegerea comitetului, cenzorilor şi delegaţilor
bisericii;
f) aprobarea bugetului şi a execuţiei bugetare;
g) achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile;
h) construirea şi demolarea clădirilor care sunt
proprietăţi ale bisericii;
i) angajarea de împrumuturi;
j) desfiinţarea bisericii.
Art. 32. - (1) Adunarea generală alege dintre membrii
ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii şi delegaţii la
adunarea generală a comunităţii, la Conferinţa naţională şi la Congresul
cultului.
(2) Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de
fiecare biserică în următoarele limite:
a) bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7
membri în comitet;
b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri
în comitet;
c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri
în comitet;
d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri
în comitet;
e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23
membri în comitet;
f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27
membri în comitet;
g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31
membri în comitet.
(3) Fiecare biserică stabileşte procedura de propunere
prin normele sale proprii. Adunarea generală stabileşte structura comitetului
în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.
(4) Fiecare biserică va avea în componenţa comitetului
cel puţin un păstor (presbiter), un secretar şi un membru care poate fi casier.
(5) Păstorul bisericii sau păstorul girant, după caz,
este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstoreşte, pe toată
perioada activităţii sale. Sunt membri de drept în comitet şi păstorii sau
ceilalţi slujitori duhovniceşti care fac parte din consiliul
păstorilor (presbiterilor) bisericii,
în situaţia în care biserica a înfiinţat acest consiliu.
(6) Cel puţin două treimi dintre membrii comitetului
vor fi aleşi dintre membrii bisericii care nu sunt angajaţii bisericii sau ai
oganizaţiilor care funcţionează sub îndrumarea acesteia.
(7) Biserica locală care nu are păstor poate încredinţa
unuia dintre slujitorii duhovniceşti rolul de presbiter al bisericii cu votul a
trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea
generală.
(8) Ceilalţi membri ai comitetului sunt aleşi cu cel
puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în
adunarea generală.
Art. 33. - (1) Adunarea generală
a bisericii desemnează prin vot delegaţii pentru adunarea generală a
comunităţii, Conferinţa naţională şi Congresul cultului. Delegaţii bisericii
pentru adunarea generală a comunităţii vor fi desemnaţi în proporţie de un
delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are
dreptul la un delegat.
(2) Delegaţii bisericii pentru Congresul cultului vor
fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr
mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.
(3) Delegaţii pentru
Conferinţa naţională vor fi desemnaţi în proporţie de urî delegat pentru
fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are
dreptul la un delegat. Delegaţii pentru Conferinţa naţională vor fi desemnaţi
dintre delegaţii la Congres.
(4) Delegaţii bisericilor baptiste maghiare pentru
Congresul Convenţiei vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare
50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de
membri are dreptul la un delegat.
(5) Membrii comitetului,
cenzorii şi delegaţii pot fi revocaţi de adunarea generală înainte de expirarea
mandatului, dacă s-au făcut vinovaţi de cădere în păcat, abateri de la
Mărturisirea de credinţă a cultului sau dacă nu şi-au îndeplinit sarcinile încredinţate.
(6) In locul unui membru sau al
unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea
coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice
cooptarea ori să aleagă o altă persoană.
Art. 34. - (1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere şi administrare a activităţii
bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile
adunării generale şi ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor
(presbiterilor) în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.
(2) Comitetul se convoacă de păstor ori de către
delegatul acestuia. In cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face
din iniţiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului. Pentru a
lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel puţin două treimi
din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii,
pentru cazuri de urgenţă, şi alte modalităţi de ţinere a şedinţelor de comitet
decât participarea.
(3) Şedinţele comitetului sunt prezidate de către
păstor ori de delegatul acestuia. In cazul în care comitetul este convocat de
majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de
comitet. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul
participanţilor. In caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.
Art. 35. - (1) Comitetul administrează întregul
patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu
bugetul aprobat de adunarea generală şi cu hotărârile acesteia.
(2) Alte atribuţii ale comitetului:
a) asigură implementarea viziunii bisericii;
b) stabileşte, la propunerea păstorului (consiliului
presbiterilor), strategia bisericii;
c) convoacă adunarea generală şi pregăteşte lucrările
acesteia;
d) organizează departamente şi stabileşte proiectele
bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate şi altele
asemenea;
e) propune adunării generale alegerea şi/sau
angajarea personalului duhovnicesc;
f) hotărăşte angajarea personalului administrativ şi auxiliar;
g) cu mandatul adunării generale şi la propunerea
păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor
slujitori duhovniceşti;
h) aprobă schema de funcţiuni a bisericii şi decide în
probleme de salarii şi personal;
i) evaluează activitatea
personalului ales sau angajat al bisericii;
j) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor
mobile;
k) aprobă primirea de noi membri în biserică;
l) aplică măsurile statutare de
disciplină, conform mandatului încredinţat de adunarea generală;
m) hotărăşte asupra altor probleme de interes pentru
biserică, precum şi asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală.
Art. 36. - (1) Păstorul bisericii sau consiliul
păstorilor (presbiterilor), după caz, asigură cârmuirea spirituală şi hrana
spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor
(presbiterilor):
a) promovează viziunea şi strategia bisericii;
b) motivează şi îndrumă biserica spre împlinirea
menirii şi misiunii ei în lume;
c) organizează activitatea spirituală a bisericii şi a
serviciilor divine;
d) coordonează păstorirea şi consilierea membrilor şi
aparţinătorilor;
e) asigură pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori
ai bisericii;
f) asigură îndeplinirea actelor de cult;
g) întreprinde alte acţiuni
necesare cârmuirii eficiente a bisericii.
(2) Păstorul bisericii sau consiliul presbiterilor
răspunde în faţa adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea şi
hrănirea spirituală a acesteia.
Art. 37. - (1) Biserica este reprezentată de păstorul
bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul
bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii
sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceştia pot
delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de
semnătură pentru anumite acte ori documente.
(2) Biserica locală poate încredinţa responsabilitatea
organizării şi conducerii activităţii administrativ-financiare unui diacon
administrativ ales în comitet cu votul a cel puţin două treimi din numărul
membrilor prezenţi în adunarea generală.
(3) In acest caz şi în limitele mandatului dat de
adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ
împreună cu secretarul bisericii în problemele
administrativ-financiare.
(4) Diaconul administrativ al bisericii, în situaţia în
care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de
gestionare a patrimoniului bisericii şi va veghea la respectarea prevederilor
legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi,
conservării şi evidenţierii patrimoniului bisericii.
(5) Secretarul bisericii întocmeşte procesele-verbale
ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet, urmăreşte evidenţierea
corectă făcută în registrele de membri şi aparţinători ai bisericii şi răspunde
de corespondenţa, actele şi documentele bisericii.
(6) Actele, documentele, registrele, ştampila,
autorizaţia şi alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în condiţii de
siguranţă la sediul bisericii.
(7) Casierul păstrează şi gestionează banii şi alte valori.
El efectuează plăţile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale
comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori
a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau
poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de
angajat.
Art. 38. - (1) Cenzorii reprezintă organul de control
financiar al bisericii. Ei sunt aleşi de adunarea generală în număr de 1-3, cu
votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot
prezenţi în adunarea generală.
(2) Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării
generale şi a prevederilor legale în ceea ce priveşte gestionarea patrimoniului
bisericii. Cenzorii au obligaţia să întocmească şi să prezinte anual adunării
generale raportul de control financiar privind execuţia bugetară, în vederea
descărcării de gestiune.
SECŢIUNEA a 6-a
Organizarea şi cârmuirea bisericii filiale
Art. 39. - (1) Biserica filială
îşi desfăşoară activitatea şi funcţionează după modelul şi principiile
stabilite pentru biserica locala cu personalitate juridică.
(2) Membrii bisericii filiale se bucură de aceleaşi
drepturi şi obligaţii precum membrii unei biserici cu personalitate juridică şi le exercită în
îndeplinirea menirii bisericii filiale.
(3) Biserica filială este cârmuită spiritual de
slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparţine, cu acordul membrilor
bisericii filiale.
(4) Bunurile destinate activităţii bisericii filiale
fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunităţii sau al
Uniunii Baptiste. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile
băneşti şi materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.
Art. 40. - (1) Cu acordul
bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de
administrare asupra bunurilor destinate activităţii ei, precum şi cod fiscal şi
cont în bancă.
(2) In cazul bisericilor filiale care au drept de
administrare, cod fiscal şi cont în bancă,
administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor se face cu acordul şi sub
coordonarea şi controlul bisericii de care filiala aparţine.
(3) Administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor
se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat,
împreună cu 2 membri aparţinând bisericii filiale.
(4) Activitatea financiar-contabilă este supusă
controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparţine
biserica filială.
Art. 41. - (1) Membrii bisericii
filiale se pot întruni în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea
lucrării şi pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care
o conduce.
(2) Convocarea adunării administrative se face de către
slujitorul bisericii filiale şi va fi adusă la cunoştinţa comitetului bisericii
de care aparţine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegaţi care vor avea drept
de vot consultativ.
(3) Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul
bisericii filiale şi va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării
filialei şi pentru' administrarea bunurilor şi fondurilor financiare destinate
bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care
aparţin.
(4) Procesul-verbal al adunării administrative va fi
întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea,
iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparţine.
(5) In situaţia în care membrii bisericii filiale
care se autoadministrează nu doresc să participe la adunarea generală a
bisericii de care aparţin, vor înştiinţa biserica în timp util. In această
situaţie, membrii bisericii filiale nu vor fi luaţi în considerare la
stabilirea numărului de membri necesar pentru ţinerea adunării generale a
bisericii de care aparţin.
SECŢIUNEA a 7-a
Alte dispoziţii
Art. 42. - (1) Biserica poate angaja slujitori
duhovniceşti, personal administrativ, tehnico-economic
şi de altă specialitate, după nevoi, dintre
credincioşii baptişti, cu respectarea prevederilor statutare.
(2) Excluderea din biserică
determină încetarea calităţii de angajat al bisericii.
Art. 43. - (1) Biserica stabileşte prin adunarea
generală sau prin comitet, după caz, susţinerea financiară a proiectelor de
misiune în ţară şi în străinătate, â misionarilor trimişi de aceasta, precum şi
sponsorizarea altor misionari.
(2) Biserica va susţine financiar comunitatea
teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Baptistă,
conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.
(3) Biserica va susţine misiunea din cadrul cultului
baptist şi şcolile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale
bisericii.
(4) Donaţiile făcute bisericii cu destinaţie certă şi
colectele speciale anunţate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.
Art. 44. - (1) Biserica poate acorda asistenţă
spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori,
orfelinate şi altele şi poate acorda ajutor financiar şi material persoanelor
aflate în nevoi.
(2) Biserica asigură educaţia religioasă a copiilor
credincioşilor baptişti, membri sau aparţinători, a copiilor aflaţi în
plasament în familii baptiste, precum şi â celor ce solicită educaţie
religioasă din partea bisericii baptiste.
(3) In situaţia în care conducerea unei şcoli la care
studiază copii aparţinând bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de
religie aparţinând Cultului Creştin Baptist, aceştia pot face dovada studierii
religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste căreia îi aparţin.
(4) Biserica poate înfiinţa,
organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte biserici şi
organizaţii creştine: grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate,
cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de
caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi
altele, în condiţiile legii.
(5) Cu acordul adunării generale se pot înfiinţa şi
organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea
desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (4).
Art. 45. - (1) Două sau mai multe biserici pot
constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul
pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente şi contribuie la:
dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea şi instruirea slujitorilor duhovniceşti,
realizarea proiectelor de misiune, precum şi a altor obiective stabilite de
către aceste biserici.
(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu
format din păstorii şi delegaţii desemnaţi de comitetele bisericilor
componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un
păstor coordonator.
(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral
veghează asupra stării spirituale şi a învăţăturii doctrinare şi îndrumă
bisericile în realizarea viziunii misionare.
(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are
autoritate spirituală în soluţionarea eventualelor situaţii de criză ce pot
apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.
Art. 46. - (1) Biserica poate avea şi dobândi în
proprietate sau în administrare bunuri mobile şi imobile asupra cărora poate
dispune în mod liber şi autonom.
(2) Biserica este proprietara exclusivă a tuturor
bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în
patrimoniul său şi dobândite sau obţinute prin orice moduri ori mijloace
licite.
(3) Patrimoniul bisericii este distinct şi autonom de
patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii şi se realizează prin:
contribuţii, donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri
mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor
fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri
sau mijloace licite.
(4) Valorile materiale şi băneşti, bunurile mobile şi
imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni şi altele -, intrate
în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare,
acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic.
Art. 47. - (1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente,
casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi
bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult şi instituţiilor
cultice de învăţământ, cimitirele confesionale.
(2) Bunurile sacre ale bisericii se află sub
protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi
insesizabile.
(3) Instrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul
adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii
locale. Lăcaşurile de cult considerate de Cultul Creştin Baptist din România ca
fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul
Consiliului Uniunii Baptiste.
Art. 48. - (1) O biserică baptistă încetează a fiinţa
fie din proprie iniţiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă
zecimi din numărul total al membrilor, fie în urma hotărârii Conferinţei
naţionale a Cultului Creştin Baptist din România de retragere a autorizaţiei de
funcţionare, în condiţiile prezentului statut.
(2) Biserica filială se poate transforma în biserică cu
personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut
pentru biserica persoană juridică.
(3) Desfiinţarea bisericii filială poate fi hotărâtă
fie de către grupul de credincioşi care o compun, cu votul a cel puţin nouă
zecimi din numărul membrilor,
fie în urma hotărârii Conferinţei naţionale a Cultului Creştin Baptist din
România de retragere a autorizaţiei de funcţionare, în condiţiile prezentului
statut.
(4) In caz de desfiinţare a
bisericii, patrimoniul acesteia trece în proprietatea altei biserici, potrivit
hotărârii adunării generale, sau în patrimoniul comunităţii de care a aparţinut
ori al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(5) In situaţia în care membrii unei biserici părăsesc
Cultul Creştin Baptist, patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea acesteia
sau a comunităţii bisericilor baptiste de care aceasta a aparţinut ori a
Convenţiei Baptiste Maghiare din România, după caz.
CAPITOLUL III
Comunitatea bisericilor baptiste
SECŢIUNEA 1
Constituire, organizare şi funcţionare
Art. 49. - (1) Comunitatea bisericilor baptiste
(comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici
baptiste cu personalitate juridică.
(2) Comunitatea bisericilor
baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale
bisericilor de pe raza sa de competenţă, de coordonare spiritual-administrativă
a activităţilor comune ale acestora, de susţinere a activităţilor bisericilor,
la solicitarea acestora.
(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza
pe raza unui judeţ, a mai multor judeţe sau pe raza municipiului Bucureşti.
Delimitarea teritorială a unei comunităţi va fi stabilită cu acordul
Consiliului Uniunii Baptiste.
(4) Fiecare comunitate a bisericilor
baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Baptistă. Comunităţile existente la
data adoptării prezentului statut rămân în funcţiune.
(5) Sediul şi denumirea comunităţii vor fi stabilite de
adunarea generală a acesteia.
Art. 50. - (1) Comunitatea
bisericilor se constituie prin hotărârea delegaţilor bisericilor din zona
respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2) Convocarea adunării generale de constituire a
comunităţii se face de un comitet de iniţiativă, format din cel puţin o treime
din numărul păstorilor bisericilor respective, şi va fi comunicată în scris
tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puţin 60 de zile înainte.
Convocarea va cuprinde scopul, data, ora şi locul întrunirii.
(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea
înfiinţării comunităţii, situaţie în care vor desemna delegaţii la această
adunare generala, în proporţie de un delegat la fiecare 50 de membri.
Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un
delegat.
(4) Adunarea generală constitutivă va fi formată din
delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă
şi va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: preşedinte de zi,
secretar de zi şi 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu
votul a trei pătrimi din numărul total al delegaţilor prezenţi.
(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare,
va purta semnătura fiecărui delegat şi va menţiona voinţa colectivă de
constituire, denumirea şi sediul comunităţii, precum şi membrii comitetului de
conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare
privind sediul comunităţii şi patrimoniul iniţial vor fi trimise Uniunii
Baptiste în vederea autorizării.
(6) In situaţia în care comunitatea cuprinde biserici
din mai multe judeţe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării
teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima şedinţă a acestuia.
(7) Uniunea Baptistă va
înregistra comunitatea nou-înfiinţată în Registrul persoanelor juridice al
cultului şi va elibera autorizaţia de funcţionare a comunităţii.
(8) Comunitatea bisericilor astfel constituită este
persoană juridică, cu drepturile şi obligaţiile ce derivă din această calitate.
Art. 51. - Comunitatea bisericilor baptiste are
următoarele atribuţii:
a) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor
baptiste care fac parte din comunitatea respectivă;
b) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a
activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;
c) păstrarea nealterată a învăţăturilor biblice
cuprinse în Mărturisirea de credinţă baptistă a cultului;
d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor
duhovniceşti ai acestora;
e) asistarea bisericii locale
în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica
respectivă se află în situaţie de criză;
f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor
privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile
bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;
g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă
spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi
altele, precum şi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor credincioşilor
baptişti în şcoli;
h) exercitarea activităţii de
îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice şi altele;
i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea
atribuţiilor prevăzute la lit. a)-h) şi j);
j) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie
la îndeplinirea rolului comunităţii bisericilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Organele de conducere şi control ale comunităţii
Art. 52. - Organele de conducere ale comunităţii
bisericilor sunt adunarea generală şi comitetul de conducere. Comisia
cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunităţii bisericilor
baptiste.
Art. 53. - (1) Adunarea generală a comunităţii se ţine
o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de
preşedinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă şi
motivată a cel puţin o treime din numărul total al delegaţilor bisericilor.
(2) Convocarea adunării generale se va face în scris,
cu cel puţin 21 de zile înainte, şi va cuprinde scopul, data, ora şi locul,
precum şi menţiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin
jumătate plus unu din numărul delegaţilor, adunarea generală se va ţine peste o
oră, în acelaşi loc, fără nicio altă convocare, şi se vor lua hotărâri valabile
indiferent de numărul de delegaţi.
(3) Adunarea generală este prezidată de preşedintele
comunităţii, asistat de secretar. In cazul în care membrii prezenţi o cer,
prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală şi compus din:
preşedinte de zi, secretar de zi şi cel puţin 3 numărători de voturi.
Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al
acesteia.
(4) Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu
din numărul voturilor delegaţilor prezenţi; în' caz de paritate, decide votul
persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunităţii pot participa
cu vot consultativ 1-3 delegaţi ai Uniunii Baptiste.
Art. 54. - (1) Adunarea generală a comunităţii alege dintre delegaţii
bisericilor comitetul de conducere şi cenzorii, pentru o perioada de 4 ani.
Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea
mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la
Mărturisirea de credinţă a cultului sau de
neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.
(2) In locul unui membru revocat, demisionat sau
decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima
adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.
(3) Adunarea generală
desemnează reprezentanţii comunităţii în Consiliul Uniunii, în proporţie de un
reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care
depăşeşte multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul
membrilor este mai mare de 1.500. Comunităţile cu un număr mai mic de 3.000 de
membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face
propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste.
Art. 55. - (1) Adunarea generală analizează şi
evaluează situaţia generală a bisericilor de pe raza ei de competenţa,
hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale comunităţii şi poate delega o
parte din atribuţii comitetului de conducere.
(2) Sunt de competenţa exclusivă a adunării generale
următoarele atribuţii:
a) alegerea comitetului de
conducere şi a comisiei de cenzori;
b) desemnarea reprezentanţilor comunităţii în Consiliul
Uniunii Baptiste şi stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv
al Uniunii Baptiste;
c) aprobarea bugetului şi descărcarea de gestiune;
d) stabilirea contribuţiei bisericilor pentru comunitate;
e) angajarea şi revocarea slujitorilor duhovniceşti ai
comunităţii;
f) achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor imobile;
g) angajarea de împrumuturi;
h) stabilirea localităţii în care comunitatea
bisericilor îşi are sediul;
i) propunerea de retragere a autorizaţiei de
funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de
credinţă a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit
de grav;
j) desfiinţarea comunităţii bisericilor baptiste.
Art. 56. - (1) Comitetul de conducere al comunităţii
are următoarea componenţă: un preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, un secretar şi
3-11 membri. Preşedintele şi secretarul comunităţii pot fi aleşi pentru cel
mult două mandate consecutive.
(2) Comitetul de conducere se convoacă de preşedinte
sau de delegatul acestuia ori la iniţiativa unei treimi din numărul membrilor
comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la şedinţă
cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Şedinţele comitetului
sunt prezidate de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat de acesta.
Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor
prezenţi. In caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează.
Art. 57. - (1) Comitetul comunităţii conduce
activitatea comunităţii între adunările generale.
(2) Comitetul comunităţii îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările
adunării generale;
b) duce la îndeplinire
hotărârile adunării generale şi rezolvă sarcinile ce i-au fost încredinţate de
aceasta;
c) aprobă structura de personal a comunităţii;
d) hotărăşte angajarea şi încetarea raporturilor de
muncă ale personalului administrativ şi de specialitate al comunităţii;
e) decide în probleme de salarizare şi în alte
probleme de personal al comunităţii;
f) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale
şi doctrinare necesare autorizării bisericilor;
g) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă
a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra
pierderii calităţii de slujitor ordinat;
h) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor
mobile şi a mijloacelor fixe;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de
adunarea generală.
Art. 58. - (1) Preşedintele reprezintă comunitatea
bisericilor în relaţiile cu autorităţile statului şi cu terţii. El organizează
şi conduce activitatea curentă a comunităţii.
(2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile hotărâte de
adunarea generală a comunităţii sau de comitetul de conducere al acesteia.
Vicepreşedinţii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiinţate
în cadrul comunităţii.
(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen
a corespondenţei şi a actelor către Uniunea Baptistă, biserici şi terţi. El răspunde
de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de către
Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului către
biserici sau către angajaţii acestora.
(4) Secretarul întocmeşte procesele-verbale ale
adunării generale şi ale şedinţelor de comitet. Secretarul comunităţii răspunde
de evidenţa şi păstrarea actelor comunităţii. De asemenea, acesta îndeplineşte
atribuţiile ce i-au fost delegate de către preşedinte referitoare la conducerea
operativă a comunităţii.
(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin
semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui delegat de acesta, împreună cu
semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.
(6) Reprezentarea comunităţii
în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega aceasta
atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.
Art. 59. - Cenzorii comunităţii teritoriale, în număr
de 3, sunt aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au
atribuţia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi
raportul de control financiar şi de a-l prezenta adunării generale anuale, în
vederea descărcării de gestiune.
SECŢIUNEA a 3-a
Alte dispoziţii
Art. 60. - (1) In cadrul comunităţii bisericilor se pot
organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea
pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii.
(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovniceşti, aleşi de liderii
spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un
vicepreşedinte al comunităţii desemnat de comitetul acesteia, cu acordul
membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar
teritorial.
Art. 61. - (1) In cadrul comunităţii pot funcţiona, cu
acordul şi sub autoritatea comitetului comunităţii, departamente de copii,
tineret, femei şi altele asemenea.
(2) Comunitatea bisericilor poate înfiinţa, organiza şi
întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe,
şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă,
unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de
informare în masă şi altele, în condiţiile legii.
(3) Cu acordul adunării generale, se pot înfiinţa şi
organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distincta, în vederea
desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).
Art. 62. - (1) Comunitatea bisericilor poate dobândi,
prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate
deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi
imobile în vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor sale sau pentru a le
atribui în folosinţă bisericilor şi bisericilor-filiale.
(2) Comunitatea bisericilor
este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor
materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea
liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(3) Comunitatea bisericilor se
întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de adunarea generală
a comunităţii, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de
orice fel de bunuri mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din
partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau
prin orice alte moduri sau mijloace licite.
Art. 63. - (1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu
terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc,
terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor
de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunităţii
bisericilor şi atribuite în folosinţă unor biserici.
(2) Bunurile sacre ale comunităţii bisericilor se află
sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi
insesizabile. Instrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării
generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi în adunarea
generală a comunităţii.
Art. 64. - (1) Desfiinţarea
comunităţii bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind
delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor baptiste care o
compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă
bisericilor aparţinătoare, şi va cuprinde data, ora, locul şi scopul
convocării. Hotărârea de desfiinţare trebuie să întrunească votul a cel puţin
trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) In cazul desfiinţării comunităţii, patrimoniul
acesteia, cu activul şi pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Baptiste,
a unei alte comunităţi sau a unei biserici baptiste, în funcţie de hotărârea
luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desfiinţarea.
CAPITOLUL IV
Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare
Art. 65. - (1) Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare
din România se organizează şi funcţionează în cadrul Cultului Creştin Baptist
din România potrivit prezentului statut şi este formată din toate bisericile
baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este „Convenţia Baptistă
Maghiară".
(2) Convenţia Baptista Maghiară din România poate
păstra în nume propriu legături frăţeşti şi de colaborare cu organizaţiile
baptiste de peste hotare şi poate intra în alianţe cu biserici evanghelice din
ţară şi de peste hotare.
(3) Convenţia Baptistă Maghiară poate stabili norme
proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea statutului şi a
Mărturisirii de credinţă â Cultului Creştin Baptist din România.
Art. 66. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară este organul
de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în faţa organelor
locale şi zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă
a bisericilor creştine baptiste maghiare din întreaga ţară.
(2) Numărul reprezentanţilor Convenţiei în Consiliul
Uniunii se stabileşte conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.
(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creştine
baptiste maghiare în faţa organelor centrale ale statului se face de către
Uniunea Bisericilor Baptiste din România împreună cu delegatul Convenţiei.
Art. 67. -Atribuţiile Convenţiei Baptiste Maghiare
sunt:
a) organizarea şi coordonarea activităţilor spirituale,
educativ-religioase şi de caritate în interesul bisericilor din cadrul
Convenţiei;
b) supravegherea respectării
învăţăturii cuprinse în Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din
România;
c) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor care
fac parte din Convenţie;
d) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a
activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;
e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a
slujitorilor duhovniceşti ai acestora;
f) rezolvarea problemelor de litigiu şi disciplină
bisericească în situaţii de criză;
g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a
salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor
de conducere ale acestora;
h) exercitarea activităţii de îndrumare şi control de
legalitate în probleme financiar-contabile şi juridice ale bisericilor;
i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă
şi reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori,
orfelinate şi altele, precum şi în activitatea acestora privind educaţia
religioasă în şcoli a copiilor credincioşilor baptişti;
j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea
scopurilor Convenţiei;
k) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie
la îndeplinirea rolului Convenţiei.
Art. 68. - (1) Organele de conducere ale Convenţiei sunt: Congresul Convenţiei, Consiliul Convenţiei şi
Comitetul executiv.
(2) Organul de control financiar al Convenţiei este
format din 3 cenzori.
Art. 69. - (1) Congresul Convenţiei este organul de
îndrumare şi control al Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare. El
este format din delegaţii bisericilor creştine baptiste maghiare.
(2) Congresul Convenţiei cu caracter electiv se
convoacă din 4 în 4 ani, iar
congresele de lucru se convoacă o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.
(3) Convocarea Congresului
Convenţiei se face de către preşedintele şi secretarul general ai Convenţiei,
pe baza hotărârii Consiliului Convenţiei sau la cererea unei treimi din numărul
delegaţilor la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel puţin
30 de zile înainte de data ţinerii Congresului, şi va cuprinde locul, data şi
ordinea de zi a acestuia.
(4) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus
unu din numărul delegaţilor bisericilor. In situaţia în care nu se întruneşte
numărul statutar, Congresul Convenţiei se va ţine peste două ore, fără nicio
altă convocare.
(5) Congresul este condus de preşedintele Convenţiei,
asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puţin
3 numărători de voturi.
(6) Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea
simplă a celor prezenţi. Hotărârile Congresului Convenţiei sunt obligatorii
pentru toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Convenţiei.
Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi
şi va purta semnătura preşedintelui de zi şi a secretarului de zi.
Art. 70. - Congresul electiv îşi desfăşoară lucrările
în plen şi are următoarele atribuţii:
a) aprobă membrii Consiliului Convenţiei, alege
Comitetul executiv al Convenţiei şi cenzorii;
b) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale
Convenţiei pentru următoarea perioadă de 4 ani;
c) modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol,
cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenţi;
d) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului
Convenţiei, pe baza raportului cenzorilor;
e) aprobă bugetul Convenţiei pentru anul în curs şi
stabileşte contribuţia anuală a membrilor;
f) hotărăşte asupra oricăror alte probleme ale
Convenţiei.
Art. 71. - (1) Congresul de lucru
coordonează activitatea Convenţiei între congresele elective şi are următoarele
atribuţii:
a) analizează şi evaluează anual situaţia generală a
bisericilor şi activitatea Convenţiei şi asigură ducerea ia îndeplinire a
hotărârilor Congresului electiv;
b) analizează şi îndrumă, între congresele elective,
activitatea şcolilor şi instituţiilor de învăţământ teologic ale Convenţiei, a
secţiunilor de studiu biblic, muzica, istorie baptistă, a departamentelor
pentru familii, femei, tineret şi copii şi altele asemenea;
c) aprobă proiectele propuse de Consiliul Convenţiei
pentru anul următor;
d) hotărăşte încheierea de parteneriate între Convenţia
Baptistă Maghiară şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate;
e) aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului
şi a Comitetului executiv ale Convenţiei;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al
Convenţiei pentru anul următor;
g) stabileşte contribuţia anuală a membrilor
bisericilor;
h) aprobă modificarea şi completarea prevederilor
secţiunii referitoare la Convenţie din prezentul statut, cu votul a trei
pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi;
i) stabileşte sediul Convenţiei;
j) aprobă membrii Consiliului Convenţiei şi ai
Comitetului executiv în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi.
(2) La congresele Convenţiei
pot participa 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din
România.
Art. 72. - Consiliul Convenţiei este ales pe o durată
de 4 ani şi este format din 15 membri. Consiliul Convenţiei este convocat de
preşedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din
numărul membrilor. Acesta se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori
este nevoie şi este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general.
Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din
numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul
celor prezenţi. In caz de paritate, decide votul preşedintelui.
Art. 73. - Consiliul Convenţiei are următoarele
atribuţii:
a) conduce, între congrese, activitatea
Convenţiei şi duce la îndeplinire hotărârile acestora;
b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte
lucrările congreselor Convenţiei;
c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului
executiv al Convenţiei;
d) desemnează reprezentanţii Convenţiei în Consiliul
Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste, precum şi reprezentantul acesteia în
Comitetul de conducere al Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului;
e) ia decizii cu privire la publicaţiile Convenţiei şi
la orientarea tematică a acestora;
f) decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a
Institutului Teologic Baptist Maghiar şi a altor instituţii de învăţământ, în
cadrul Convenţiei;
g) analizează periodic, îndrumă şi controlează
activitatea spiritual-doctrinară a instituţiilor de învăţământ din cadrul
Convenţiei;
h) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere
spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina
teologie din cadrul instituţiilor de învăţământ ale Convenţiei;
i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă
de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a
cadrelor didactice respective;
j) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă
a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra
pierderii calităţii de slujitor ordinat;
k) propune Conferinţei Naţionale a Uniunii Baptiste
retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericilor baptiste maghiare care se
abat grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a căror mărturie a fost
compromisă foarte grav;
l) stabileşte structura de
personal a Convenţiei şi face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul
cultului;
m) avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul
executiv şi îl supune aprobării Congresului;
n) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri
imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în
competenţa Comitetului executiv al Convenţiei;
o) decide contractarea de împrumuturi;
p) aprobă în funcţie conducătorii departamentelor de
teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie,
aleşi de aceste departamente;
q) desemnează directorii taberelor de tineret;
r) hotărăşte asupra oricăror altor probleme de interes
major în cadrul Convenţiei.
Art. 74. - (1) Comitetul executiv al Convenţiei este
organul de conducere al Convenţiei între sesiunile Consiliului Convenţiei şi
este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar
general adjunct.
(2) Comitetul executiv va fi
convocat trimestrial şi ori de câte ori este nevoie de preşedinte sau
vicepreşedintele delegat de acesta, cu cel puţin 7 zile înainte de data ţinerii
şedinţei. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în
prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii acestuia.
Art. 75. -Atribuţiile Comitetului executiv sunt
următoarele:
a) conduce Convenţia între sesiunile Consiliului
acesteia;
b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte
şedinţele Consiliului Convenţiei;
c) hotărăşte angajarea şi salarizarea angajaţilor
Convenţiei;
d) decide asupra achiziţionării
şi înstrăinării de bunuri mobile şi mijloace fixe ce intră în competenţa sa;
e) întocmeşte proiectul de buget al Convenţiei şi îl
prezintă spre avizare Consiliului Convenţiei;
f) eliberează adeverinţe pentru
organizaţiile şi persoanele care funcţionează în cadrul Convenţiei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa
sa de către Consiliul Convenţiei.
Art. 76. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară este valabil
angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de
acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului general
adjunct.
(2) Reprezentarea Convenţiei în justiţie sau faţă de
terţi se face de preşedinte, care poate delega aceasta atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.
Art. 77. - (1) Preşedintele poate fi ales pentru cel
mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte
ori este nevoie. Preşedintele Convenţiei reprezintă Convenţia în faţa
autorităţilor locale şi zonale ale statului, conduce operativ Convenţia, putând
delega o parte din atribuţiile sale secretarului general.
(2) Secretarul general reprezintă Convenţia în
Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste şi faţa de
Federaţia Baptistă Europeană (E.B.F) şi Alianţa Baptistă Mondială (B.W.A.).
(3) Secretarul general răspunde de desfăşurarea
fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Convenţiei, de orice
alte evidenţe necesare activităţii Convenţiei, precum şi de întocmirea corectă
a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenţiei şi ale
congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a
corespondenţei şi actelor către Uniune, biserici şi terţi. De asemenea, el
îndeplineşte atribuţiile referitoare la conducerea operativă a Convenţiei ce
i-au fost delegate de către preşedinte.
(4) Vicepreşedinţii Convenţiei coordonează domeniile
de activitate stabilite de Congresul Convenţiei, iar secretarul general adjunct
îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Convenţiei.
Art. 78. - Cenzorii Convenţiei, în număr de 3, sunt
aleşi de Congresul Convenţiei pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuţia de a
controla gestiunea Comitetului executiv şi a Consiliului Convenţiei, de a
întocmi raportul de control financiar şi de a-l prezenta Congresului
Convenţiei, în vederea descărcării de gestiune.
Art. 79. - (1) In cadrul Convenţiei Baptiste Maghiare
din România se pot înfiinţa, cu acordul Congresului Convenţiei, comunităţi
teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înfiinţarea unei comunităţi
teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste
maghiare cu personalitate juridică.
(2) Constituirea comunităţii bisericilor baptiste
maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunităţii
bisericilor baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire
se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenţia Baptistă
Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Baptiste în
vederea autorizării.
(3) Comunităţile bisericilor baptiste maghiare se vor
organiza şi vor funcţiona potrivit prevederilor referitoare la comunităţile
baptiste române,' cu delegările de competenţă stabilite prin norme interne
aprobate de Congresul Convenţiei.
(4) Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să
facă parte din Convenţia Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a
comunităţii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanţii săi în Consiliul
Convenţiei
Art. 80. - (1) In Convenţia
Baptistă Maghiară pot funcţiona cercuri misionare, fără personalitate juridică,
care pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii. Cercul
misionar este coordonat de un comitet format din păstori şi misionari aleşi de
delegaţii bisericilor care îl compun.
(2) Convenţia poate avea departamente fără
personalitate juridică pentru: teologie, misiune, muzică, istorie baptistă,
copii, tineret, femei, familie şi altele asemenea.
(3) Activităţile de secretariat, administrative, de
arhivă, protocol sau de altă natură se organizează în funcţie de nevoi şi după
posibilităţile financiare ale Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste
Maghiare.
Art. 81. - (1) Convenţia Baptistă Maghiară poate
înfiinţa sub autoritatea sa, în condiţiile legii, Institutul Teologic Baptist
Maghiar, cu personalitate juridică distinctă. Bisericile baptiste maghiare din
România vor sprijini financiar, material şi spiritual această instituţie.
(2) Convenţia poate înfiinţa, organiza şi întreţine,
singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de
toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi
de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de
informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile
legii.
(3) Cu avizul Convenţiei se pot înfiinţa şi organiza
asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distincta, în vederea
desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).
Art. 82. - (1) Convenţia se întreţine financiar din
contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul Convenţiei, precum şi din
donaţii, sponsorizări, subscripţii, legate, liberalitaţi de orice fel de valori
materiale sau băneşti, de la persoane fizice şi juridice din ţară şi din
străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau
mijloace licite.
(2) Convenţia este proprietara exclusivă a tuturor
bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în
patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile
legii şi ale prezentului statut.
(3) Convenţia poate dobândi,
prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu
respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea
îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosinţă bisericilor.
Art. 83. - (1) Bunurile sacre
ale Convenţiei şi ale comunităţilor din cadrul acesteia sunt următoarele:
lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru
personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile destinate activităţilor
şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi
cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Convenţiei Baptiste Maghiare şi
destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul Convenţiei.
(2) Bunurile sacre se află sub protecţia Legii nr.
489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Instrăinarea lor
poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Convenţiei sau a adunării
generale a comunităţii, după caz, decisă cu votul a trei pătrimi din numărul
delegaţilor prezenţi.
Art. 84. - Convenţia contribuie financiar la susţinerea
Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste cu o sumă proporţională cu numărul de
membri ai bisericilor creştine baptiste maghiare. Contribuţia va fi stabilită anual
de Congresul Convenţiei, la propunerea Consiliului
Uniunii.
Art. 85. - Dispoziţiile referitoare la biserica locală
din prezentul statut se aplică în mod corespunzător şi bisericilor baptiste
maghiare din România.
CAPITOLUL V
Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
Art. 86. - (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste
din România (Uniunea Baptistă) este organul naţional de reprezentare a
Cultului Creştin Baptist din România. Uniunea Baptistă are scopul de a exprima
unitatea spirituală şi doctrinară a credincioşilor baptişti din România şi de a
reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste şi ale celorlalte părţi
componente ale Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Bisericile baptiste, comunităţile bisericilor
baptiste şi Convenţia Baptistă Maghiară din România au obligaţia să trimită
Uniunii Baptiste rapoarte şi orice acte cerute de aceasta privind problemele de
interes general ale Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Sediul Uniunii Baptiste se află în Bucureşti şi
reprezintă sediul central al Cultului Creştin Baptist din România.
Art. 87. - (1) In cadrul Uniunii Baptiste funcţionează:
Comisia pastorală, Comisia de educaţie biblică şi Departamentul de misiune.
Acestea sunt conduse de câte un vicepreşedinte al Cultului Creştin Baptist din
România.
(2) In cadrul Uniunii Baptiste pot funcţiona, cu
acordul şi sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret,
femei şi altele asemenea.
(3) Activitatea Uniunii Baptiste în domeniile
administrativ, financiar-contabil, secretariat,
protocol, juridic, mass-media, relaţii publice şi altele asemenea va fi
organizată sub formă de birouri şi compartimente.
Art. 88. - (1) Institutul Teologic Baptist din
Bucureşti funcţionează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului
Uniunii Baptiste şi în acord cu legislaţia în domeniu.
(2) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti se supune
controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste şi
prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinţei
Naţionale şi Congresului.
Art. 89. - (1) Uniunea Baptistă poate înfiinţa,
organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine,
grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case
de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii,
mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.
(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot înfiinţa şi
organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă în vederea
desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 2-a
Organele de conducere şi control ale Uniunii
Bisericilor Baptiste
Art. 90. - Organele de conducere ale Uniunii
Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii şi Comitetul executiv. Organul de
control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.
Art. 91. - (1) Consiliul Uniunii este organul de
conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste între conferinţele naţionale. Acesta
este ales pe o durată de 4 ani şi este format din: membrii Comitetului
executiv, aleşi de Congres, reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei
Baptiste Maghiare, validaţi de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist
din Bucureşti, rectorul Universităţii „Emanuel" din Oradea şi directorul
Casei de Pensii a Cultului, validaţi de Congres.
(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii vor participa,
cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum şi
directorul executiv, consilierul financiar şi consilierul juridic ai Uniunii Baptiste.
Art. 92. - (1) Consiliul Uniunii este convocat de
preşedintele Uniunii Baptiste în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când
acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din iniţiativa unei treimi din
numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este
nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul
general.
(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară
prezenţa a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Hotărârile se
iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. In caz de
paritate, decide votul preşedintelui.
Art. 93. - (1) Consiliul Uniunii coordonează
activitatea Uniunii Baptiste între conferinţele naţionale şi duce la
îndeplinire hotărârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale.
(2) Consiliul Uniunii îndeplineşte următoarele
atribuţii:
a) convoacă Conferinţa naţională, stabileşte ordinea
de zi şi pregăteşte lucrările acesteia;
b) stabileşte strategia şi obiectivele pentru
activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobării Conferinţei
naţionale;
c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului
executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului
de misiune şi a celorlalte departamente;
d) coordonează modul de administrare a fondurilor
Casei de Pensii şi Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au
fost constituite;
e) analizează periodic activitatea comunităţilor bisericilor
şi rezolvă problemele ridicate de acestea;
f) analizează periodic, îndrumă şi controlează
activitatea spiritual-doctrinară a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti;
g) numeşte directorul si membrii Comitetului de
conducere al C.P.A.;
h) numeşte membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de
educaţie biblică, ai Departamentului de misiune, precum şi ai celorlalte
departamente;
i) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere
spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina
teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, al
Universităţii „Emanuel" din Oradea şi al Facultăţii de Teologie Baptistă
din cadrul Universităţii Bucureşti;
j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în
condiţiile prevăzute la lit. i), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de
credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a cadrelor didactice
respective;
k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului
şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale;
l) hotărăşte indexarea
periodică a salariilor din cadrul cultului şi stabileşte structura de personal
a Uniunii Baptiste;
m) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a
Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de
misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucureşti, precum şi a celorlalte
departamente din cadrul Uniunii Baptiste;
n) avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a
C.P.A. a cultului şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale;
o) avizează regulamentele de ordine internă şi alte
norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal şi altele
asemenea şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;
p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Baptiste şi
C.P.A. şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;
q) încheie parteneriate între Uniunea Baptistă şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu
organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate şi le supune ratificării
Conferinţei naţionale;
r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la
organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute la art. 6
din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe, cu respectarea
principiilor Mărturisirii de credinţă a cultului;
s) analizează concluziile Comisiei pastorale şi decide
măsurile ce se impun în situaţiile cercetate de Comisia pastorală, la
propunerea acesteia;
ş) soluţionează contestaţiile grupurilor de credincioşi
formulate împotriva refuzului de autorizare;
t) soluţionează contestaţiile personalului angajat al
Uniunii Bapiste şi al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă faţă de
deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după
caz;
ţ) soluţionează contestaţiile persoanelor cărora li s-a
retras ordinarea de către comunitatea bisericilor sau de către Consiliul
Convenţiei Baptiste Maghiare;
u) analizează propunerea comunităţii privind retragerea
autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la
Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă
deosebit de grav şi supune aprobării Conferinţei naţionale retragerea
autorizaţiei respective;
v) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri
imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în
competenţa Comitetului executiv al Uniunii;
w) avizează demolarea lăcaşurilor de cult sau a altor
edificii baptiste considerate de importanţa istorică;
x) hotărăşte în alte probleme de interes general, în
acord cu direcţiile stabilite de Congres şi de Conferinţa naţională.
Art. 94. - (1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste între sesiunile Consiliului Uniunii
şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar
general adjunct.
(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului
pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele şi secretarul general pot fi aleşi
pentru cel mult două mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepreşedinţi va
fi secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.
(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial şi
ori de câte ori este nevoie de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat
de acesta. Hotărârile se iau cu majoritate simplă, prin exprimarea votului unui
număr de cel puţin 5 membri ai Comitetului executiv.
Art. 95. -Atribuţiile Comitetului executiv sunt
următoarele:
a) conduce activitatea Uniunii Baptiste între sesiunile
Consiliului Uniunii;
b) convoacă Consiliul Uniunii, stabileşte ordinea de
zi şi pregăteşte şedinţele acestuia;
c) hotărăşte angajarea, salarizarea şi concedierea personalului
permanent al Uniunii Baptiste;
d) întocmeşte proiectul de
buget al Uniunii Baptiste şi-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;
e) stabileşte publicaţiile Uniunii Baptiste şi
orientarea acestora;
f) aprobă formularistica autorizaţiilor, certificatelor
şi ale altor acte emise de Uniunea Baptistă;
g) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor
mobile şi mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către
Consiliul Uniunii;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa
sa de către Consiliul Uniunii.
Art. 96. - (1) Preşedintele
cultului reprezintă Cultul Creştin Baptist din România în faţa autorităţilor
statului, precum şi în faţa oricăror organizaţii şi instituţii, pe plan
naţional şi internaţional.
(2) Problemele de interes general ale bisericilor
baptiste române sunt reprezentate de preşedintele
cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale
bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenţiei
Baptiste Maghiare.
(3) Preşedintele cultului împreună cu secretarul
general conduc operativ Uniunea Baptistă. Preşedintele poate emite decizii în
îndeplinirea atribuţiilor sale operative.
(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii
Baptiste cu părţile componente ale cultului. El răspunde de desfăşurarea
fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Uniunii Baptiste,
precum şi de fntocmirea corecta a proceselor-verbale ale Comitetului executiv,
Consiliului Uniunii şi ale Conferinţei naţionale.
(5) Vicepreşedinţii cultului coordonează domeniile de
activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct
îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Uniunii.
(6) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste este valabil
angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de
acesta, împreună cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a
secretarului general adjunct.
Art. 97. - (1) Cenzorii verifică activitatea
financiar-contabilă a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului
Teologic Baptist din Bucureşti. Cenzorii pot efectua verificări
financiar-contabile şi la Universitatea „Emanuel" din Oradea. Comisia de
cenzori prezintă rapoarte Conferinţei naţionale şi Congresului cultului.
(2) Drepturile şi obligaţiile cenzorilor sunt prevăzute
în regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferinţa naţională.
Art. 98. - (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste
este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor
materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea
liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.
(2) Uniunea Baptistă poate dobândi, prin orice
mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea
prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii
obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor,
comunităţilor şi celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.
(3) Uniunea se întreţine financiar din contribuţia
bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferinţa naţională,
precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de
bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori' băneşti de la persoane
fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte
moduri sau mijloace licite!
Art. 99. - (1) Sunt bunuri
sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale
pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile
destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu
terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii
Baptiste şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul
cultului.
(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se află sub
protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi
insesizabile. Instrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinţei
naţionale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
CAPITOLUL VI
Organele supreme de îndrumare si control ale Cultului Creştin Baptist din
România
SECŢIUNEA 1
Congresul Cultului Creştin Baptist din România
Art. 100. - (1) Congresul cultului este organul suprem
de îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) El se compune din delegaţii bisericilor baptiste
conform prevederilor prezentului statut şi se ţine o dată la 4 ani, de
preferinţă în cursul lunii mai.
(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face
de către preşedintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în
exerciţiu ai Consiliului Uniunii împreună cu reprezentanţii nou-aleşi ai
comunităţilor, întruniţi în şedinţă comună.
(4) In şedinţa comună se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi şi componenţa
nominală a biroului de conducere al Congresului.
(5) Convocarea Congresului se comunică în scris
tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridică, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data ţinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora şi locul
ţinerii Congresului, precum şi tema şi ordinea de zi a Congresului.
Art. 101. - (1) Congresul cultului va fi condus de preşedintele Congresului, însoţit de doi
vicepreşedinţi şi doi secretari. Congresul alege numărătorii de voturi din
rândul delegaţilor cu drept de vot.
(2) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus
unu din numărul delegaţilor cu drept de vot ai bisericilor. In situaţia în care
nu se întruneşte numărul statutar, Congresul cultului se va ţine după două ore
în acelaşi loc, indiferent de numărul delegaţilor prezenţi.
(3) Hotărârile Congresului se vor lua cu jumătate plus
unu din numărul delegaţilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificată,
potrivit prevederilor prezentului statut. In caz de paritate, decide votul
preşedintelui.
(4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi
şi va purta semnătura tuturor membrilor biroului de
conducere al Congresului.
(5) Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru
toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Cultului Creştin
Baptist din România.
Art. 102. - (1) Congresul cultului poate fi convocat în
sesiune extraordinară pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului şi a
Mărturisirii de credinţă, precum şi în situaţii de importanţă deosebita pentru
organizarea, funcţionarea şi viaţa spirituală a cultului.
(2) Convocarea Congresului' se face de către
preşedintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii.
(3) Congresul extraordinar este condus de preşedintele
cultului, însoţit de secretarul general şi secretarul general adjunct. In
situaţia în care Congresul cere, cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor
prezenţi, conducerea Congresului va fi făcută de un birou de zi format din
preşedinte de zi şi 2 secretari de zi.
Art. 103. - Congresul cultului îşi desfăşoară lucrările
în plen şi are următoarele atribuţii:
a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor baptiste din România;
b) analizează, evaluează si aprobă activitatea Uniunii
Baptiste si a C.P.A.;
c) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului
Uniunii şi a Comitetului executiv al Uniunii şi, respectiv, a Consiliului
Uniunii şi a Comitetului de Conducere al C.P.A., la
propunerea cenzorilor;
d) alege Comitetul executiv al Uniunii şi confirmă
secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare în funcţia de vicepreşedinte
al Uniunii;
e) aprobă în Consiliul Uniunii: reprezentanţii
comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului
Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii „Emanuel" din
Oradea si directorul C.P.A a cultului;
f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, în
număr de 3-5 persoane;
g) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale
cultului pentru următoarea perioadă de 4 ani;
h) aprobă modificări şi completări aduse Mărturisirii
de credinţă a cultului, cu trei pătrimi din numărul delegaţilor cu drept de vot
prezenţi;
i) aprobă Statutul Cultului Creştin Baptist din
România, precum şi eventualele modificări şi completări ale statutului, cu două
treimi din numărul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;
j) hotărăşte fn probleme confesionale de principiu şi
în orice alte probleme de interes major ale Cultului Creştin Baptist din
România;
k) hotărăşte afilierea Uniunii Baptiste la organizaţii
baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute în art. 6 din prezentul
statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe;
Art. 104. - (1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi făcute de către adunările
generale ale comunităţilor biserici|pr.
(2) In cursul lunii ianuarie a anului în care are loc
Congresul electiv şi anterior ţinerii adunărilor generale ale comunităţilor se
va întruni Comisia Naţională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegaţii comunităţilor. Aceştia vor fi desemnaţi de
către slujitorii duhovniceşti ordinaţi de pe raza comunităţii respective.
Numărul delegaţilor în C.N.P. va fi în proporţie de urî delegat la fiecare 2.000 de membri.
Comunităţile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.
(3) C.N.P. va stabili prin vot componenţa Comitetului
executiv propus în ordinea voturilor obţinute şi va transmite fiecărei
comunităţi lista candidaţilor, în vederea prezentării ei în adunarea generală,
după ce s-a obţinut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi
preşedintele în exerciţiu al cultului.
(4) Adunarea generală a comunităţii are dreptul să
propună propriul candidat pentru fiecare funcţie în parte. Persoana care
întruneşte cel mai mare număr de voturi este candidatul comunităţii pentru
funcţia respectivă. La şedinţa de pregătire a Congresului cultului se
totalizează propunerile comunităţilor şi se întocmeşte lista candidaţilor pe
funcţii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obţinute.
SECŢIUNEA a 2-a
Conferinţa naţională a cultului
Art. 105. - (1) Conferinţa naţională este organul de
îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România între congresele
cultului.
(2) Conferinţa naţională este formată din delegaţii
bisericilor desemnaţi în condiţiile prezentului statut şi are loc, de regulă,
în cursul lunii martie a fiecărui an.
(3) Convocarea Conferinţei naţionale se va face de
către preşedintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii, cu minimum
30 de zile înainte de ţinerea acesteia, şi va cuprinde data, ora, locul şi
ordinea de zi.
(4) Conferinţa naţională este valabil întrunită cu
jumătate plus unu din numărul delegaţilor bisericilor. In situaţia în care nu
se întruneşte numărul statutar al delegaţilor, Conferinţa naţională se va ţine
după o oră, în acelaşi loc, indiferent de numărul celor prezenţi.
Art. 106. - Conferinţa naţională are următoarele
atribuţii:
a) analizează şi evaluează situaţia generală a
bisericilor baptiste din România;
b) stabileşte măsuri pentru ducerea la îndeplinire a
hotărârilor Congresului cultului;
c) aprobă viziunea, strategia şi obiectivele propuse de
Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste;
d) analizează, evaluează si aprobă activitatea Uniunii Baptiste si a C.P.A.;
e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului
Uniunii şi a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;
f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului
Uniunii şi a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii
Baptiste pentru anul următor;
h) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al C.P.A.
pentru anul următor;
i) stabileşte contribuţia anuală a membrilor
bisericilor pentru Uniunea Baptistă;
j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea
Baptistă şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii
evanghelice din ţară şi din străinătate;
k) hotărăşte în probleme legate de afilierea Uniunii
Baptiste la organizaţii baptiste internaţionale şi în probleme legate de
alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;
l) aprobă noii membri în
Consiliul Uniunii în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi;
m) decide retragerea autorizaţiei de funcţionare a
bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului
sau a cărei mărturie a fost compromisă deosebit de grav;
n) aprobă regulamentele de ordine internă ale Uniunii
Baptiste şi alte norme proprii cu caracter general în domeniul
financiar-contabil, juridic, de personal şi altele asemenea;
o) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al
C.P.A. a cultului;
p) aprobă sistemul de salarizare din cadrul cultului;
q) hotărăşte asupra altor probleme de interes major ale
Cultului Creştin Baptist din România.
CAPITOLUL VII
Alte entităţi în cadrul Cultului Creştin Baptist din
România
Art. 107. - (1) In cadrul cultului funcţionează ca
persoană juridică distinctă Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin
Baptist din România, denumită în continuare Casa de
Pensii.
(2) Casa de Pensii are personalitate juridică, cu
drepturile ce derivă din această calitate, şi se organizează şi funcţionează
potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinţa
naţională a cultului.
(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: preşedinte, care este secretarul general în
exerciţiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanţi ai Uniunii
Baptiste, 2 reprezentanţi ai Convenţiei Baptiste Maghiare şi un reprezentant al
Universităţii „Emanuel" din Oradea, având calitatea de asiguraţi ai
acesteia.
(4) Persoanele juridice care funcţionează în cadrul
Cultului Creştin Baptist din România şi sunt prevăzute în prezentul statut sunt
afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreună cu asiguraţii din cadrul
cultului au obligaţia să contribuie la constituirea fondului de asigurări
sociale al Casei de Pensii.
(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde şi reglementări
distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în
această calitate în cadrul cultului.
(6) Este interzisă utilizarea fondurilor Casei de
Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.
Art. 108. - (1) Universitatea „Emanuel" din Oradea
funcţionează ca persoană juridică distinctă, sub îndrumarea
spiritual-doctrinară a Bisericii Baptiste „Emanuel" din Oradea.
(2) Universitatea „Emanuel" din Oradea se supune
controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste.
(3) Universitatea „Emanuel" din Oradea se supune
controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori
a Universităţii. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale
financiare la Universitatea „Emanuel" din Oradea.
Art. 109. - (1) Cultul Creştin Baptist şi părţile sale
componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze instituţii de învăţământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie
şi a altor specialişti necesari activităţii cultului, în condiţiile legii.
(2) Instituţiile de învăţământ din cadrul cultului,
pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, vor avea
şi autorizaţie de funcţionare din partea Uniunii Baptiste. In caz de abatere
gravă de la Mărturisirea de credinţă a cultului, la propunerea Consiliului
Uniunii, Conferinţa naţionala poate hotărî retragerea autorizaţiei eliberate de
Uniunea Baptistă. Retragerea autorizaţiei de către cult reprezintă încetarea
calităţii de instituţie de învăţământ a Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale
componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze programe şi instituţii
de pregătire a personalului propriu, altele decât cele prevăzute în paragrafele
anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut şi a
Mărturisirii de credinţă a cultului.
Art. 110. - (1) Bisericile care
împărtăşesc aceeaşi viziune misionară se pot organiza în cercuri misionare
naţionale, fără personalitate juridică.
(2) Cercul misionar naţional este coordonat de un
consiliu format din liderii spirituali aleşi de slujitorii duhovniceşti ai
bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un păstor
coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.
CAPITOLUL VIII
Dipoziţii finale
Art. 111. - Limba oficială în raport cu autorităţile
statului este limba română. Credincioşii baptişti aparţinând altor
naţionalităţi pot folosi pentru exercitarea cultului şi pentru administrarea
internă limba maternă. In acest caz, evidenţa financiar-contabilă se va ţine şi
în limba română.
Art. 112. - Fiecare parte componentă a cultului va
folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: „Cultul Creştin Baptist
din România", la care va adăuga denumirea entităţii respective. Poate fi
folosită şi denumirea prescurtată a entităţii respective.
Art. 113. - (1) Ştampilele folosite în cadrul Cultului
Creştin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând
din două cercuri concentrice aflate la distanţă de 5 mm unui de altul, între
care se vor înscrie iniţialele „C.C.B.R." şi denumirea prescurtată a
entităţii cultice respective.
(2) Periferia cercului exterior este compusă din două
linii paralele, dintre care cea exterioară este mai groasă, iar cea interioară,
mai subţire; periferia cercului este simplă.
(3) In interiorul cercului mic se vor reda literele
simbolice X şi P suprapuse („chi" şi „ro",
de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisă de la care pornesc raze în
toate direcţiile până la periferia cercului interior. In interiorul cărţii se
află scris: „Un Domn, o Credinţă, un Botez."
Art. 114. - (1) Comisia pastorală
este organul de cercetare a neînţelegerilor sau eventualelor conflicte interne,
a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluţionate la
nivel de biserică locală sau comunitate.
(2) Comisia pastorală funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
Art. 115. - (1) In cadrul Cultului Creştin Baptist
funcţionează două categorii de personal: personalul duhovnicesc şi personalul
tehnico-administrativ sau de specialitate.
(2) Personalul Cultului Creştin Baptist este obligat
să respecte prevederile normelor interne ale cultului şi Mărturisirea de
credinţă baptistă.
(3) Cultul îşi alege, numeşte, angajează sau revocă
personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Muncă (R.R.M.) din
cadrul Cultului Creştin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor
prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat
cu contract individual de muncă cu timp integral sau cu timp parţial, cu
funcţia de bază ori prin cumul de funcţii/posturi, precum şi prin convenţii
civile.
(5) Modalitatea de organizare şi conducere a
contabilităţii va fi stabilită prin regulamente interioare aprobate în
conformitate cu prevederile prezentului statut şi ale legislaţiei generale în
materie.
Art. 116. - (1) Persoanele care au colaborat cu
securitatea comunistă nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului
Creştin Baptist din România şi nici din organele de conducere ale instituţiilor
acestuia.
(2) Nu pot face parte din
organele de conducere ale cultului şi din organele de conducere ale
instituţiilor acestuia nici persoanele care sunt agenţi sau colaboratori ai
serviciilor secrete.
(3) Nu pot ocupa funcţii de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.
Art. 117. -In localităţile în care Cultul Creştin
Baptist nu are cimitir propriu şi nu exista nici cimitire comunale,
înmormântările credincioşilor baptişti se vor face în unul dintre cimitirele
confesionale sau particulare existente în acea
localitate, conform Legii nr. 489/2006.
Art. 118. - (1) Hotărârile luate şi actele încheiate în
cadrul cultului cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.
(2) Modificările şi completările prevederilor
prezentului statut se vor face prin hotărârea Congresului cultului.
(3) Statutul cultului şi Mărturisirea de credinţă,
precum şi modificările aduse acestora vor fi semnate de către preşedintele care
a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.
Art. 119. - (1) Prezentul statut a fost aprobat de
către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creştin Baptist din România din 17-18
mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.
(2) Prezentul statut intră în vigoare în urma
recunoaşterii lui prin hotărâre a Guvernului. Statutul cultului se aplică în
conformitate cu prevederile constituţionale şi cu actele normative în vigoare,
ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispoziţiilor
Legii nr. 489/2006.