În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 14 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 88/2017, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Se aprobă Metodologia de elaborare a planului de amenajare a spaţiului maritim, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRUVASILICA-VIORICA DĂNCILĂContrasemnează:Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,Paul StănescuViceprim-ministru, ministrul mediului,Graţiela Leocadia GavrilescuMinistrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat,Ştefan-Radu OpreaMinistrul economiei,Dănuţ AndruşcăMinistrul agriculturii şi dezvoltării rurale,Petre Daeap. Ministrul apelor şi pădurilor,Ilie Covrig,secretar de statMinistrul cercetării şi inovării,Nicolae BurneteMinistrul transporturilor,Lucian ŞovaMinistrul energiei,Anton AntonMinistrul culturii şi identităţii naţionale,George Vladimir IvaşcuMinistrul turismului,Bogdan Gheorghe TrifMinistrul afacerilor interne,Carmen Daniela Danp. Ministrul apărării naţionale,Mircea Duşa,secretar de statp. Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,Carmen Elian, subsecretar de statMinistrul afacerilor externe,Teodor-Viorel MeleşcanuMinistrul delegat pentru afaceri europene,Victor NegrescuBucureşti, 21 iunie 2018.Nr. 436.ANEXĂMETODOLOGIE de elaborare a planului de amenajare a spaţiului maritim Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1Prezenta metodologie de elaborare a planului de amenajare a spaţiului maritim, denumită în continuare metodologie, stabileşte etapele procesului de elaborare şi implementare a planului de amenajare a spaţiului maritim, precum şi conţinutul-cadru al planului de amenajare a spaţiului maritim. Articolul 2Etapele procesului de elaborare şi implementare a planului de amenajare a spaţiului maritim sunt următoarele: a)stabilirea şi delimitarea responsabilităţilor autorităţilor competente, potrivit atribuţiilor specifice din aria de competenţă a acestora; b)evaluarea contextului şi definirea cadrului general; c)organizarea participării şi consultării părţilor interesate; d)definirea şi analiza condiţiilor existente; e)definirea şi analiza condiţiilor viitoare; f)elaborarea şi aprobarea planului de amenajare a spaţiului maritim; g)implementarea planului de amenajare a spaţiului maritim; h)monitorizarea şi evaluarea planului de amenajare a spaţiului maritim; i)adaptarea procesului de planificare a spaţiului maritim. Articolul 3La elaborarea planului de amenajare a spaţiului maritim se va avea în vedere şi conţinutul-cadru al acestuia, astfel cum este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie. Capitolul IIEtapele procesului de elaborare şi implementare a planului de amenajare a spaţiului maritim Secţiunea 1Stabilirea şi delimitarea responsabilităţilor autorităţilor competente potrivit atribuţiilor specifice din aria de competenţă a acestora Articolul 4Comitetul de amenajare a spaţiului maritim este organismul interministerial, fără personalitate juridică, stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 88/2017, cu atribuţii în elaborarea şi monitorizarea implementării planului de amenajare a spaţiului maritim. Articolul 5Stabilirea şi delimitarea responsabilităţilor autorităţilor competente, potrivit atribuţiilor specifice din aria de competenţă a acestora, implică următoarele etape: a)clarificarea şi detalierea responsabilităţilor juridice şi administrative ale autorităţilor competente în raport cu activitatea de amenajare a spaţiului maritim, conform prevederilor legale în vigoare; b)stabilirea rolului autorităţilor competente privind apele marine şi a raporturilor instituţionale dintre autorităţile competente în vederea elaborării, monitorizării şi implementării planului de amenajare a spaţiului maritim. Secţiunea a 2-a Evaluarea contextului şi definirea cadrului general Articolul 6
(1) Planul de amenajare a spaţiului maritim include analiza şi evaluarea documentelor juridice, strategiilor, politicilor şi planurilor privind planificarea spaţială maritimă, la nivel naţional şi internaţional.
(2) Planul de amenajare a spaţiului maritim include viziunea strategică ce are ca scop dezvoltarea managementului durabil al zonei marine.
(3) Viziunea strategică trebuie să reprezinte rezultatul abordării coordonate şi integrate a tuturor autorităţilor competente, în acord cu legislaţia în vigoare, având ca obiective obţinerea unor rezultate durabile.
(4) Viziunea strategică se fundamentează pe obiective şi ţinte şi poate fi îmbunătăţită în orice etapă a procesului de elaborare şi monitorizare a planului de amenajare a spaţiului maritim. Articolul 7Activitatea de pregătire a procesului de planificare cuprinde următoarele etape: a)adoptarea în cadrul comitetului a unui plan de lucru şi a unui program de lucru; b)stabilirea limitelor şi a termenelor de planificare; c)adoptarea unui set de scopuri, principii, obiective generale, clare şi măsurabile care stau la baza procesului de elaborare a planului de amenajare a spaţiului maritim; d)evaluarea riscurilor în procesul de planificare şi eventualele situaţii neprevăzute. Secţiunea a 3-aOrganizarea participării şi consultării părţilor interesate Articolul 8În elaborarea şi implementarea planului de amenajare a spaţiului maritim, precum şi în procesul de revizuire a acestuia, comitetul de amenajare a spaţiului maritim asigură consultarea părţilor interesate, a autorităţilor administraţiei publice competente şi a publicului vizat. Articolul 9Părţile interesate, autorităţile administraţiei publice competente şi publicul vizat sunt consultate cu privire la planul de amenajare a spaţiului maritim, cu respectarea prevederilor art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 88/2017, în următoarele etape: a)evaluarea contextului şi definirea cadrului general - activitatea de pregătire a planificării; b)elaborarea planului de amenajare a spaţiului maritim; c)implementarea planului de amenajare a spaţiului maritim; d)monitorizarea planului de amenajare a spaţiului maritim; e)evaluarea planului de amenajare a spaţiului maritim. Secţiunea a 4-aDefinirea şi analiza condiţiilor existente Articolul 10Definirea şi analizarea condiţiilor existente în spaţiul maritim cuprinde următoarele etape: a)colectarea şi cartografierea la scară teritorială a informaţiilor privind caracteristicile ecologice, de mediu, geologice, culturale şi marine; b)colectarea şi cartografierea la scară teritorială a informaţiilor privind activităţile maritime; c)identificarea posibilelor conflicte şi elemente de compatibilitate dintre utilizările existente. Articolul 11Rezultatele obţinute în etapa de definire şi analiză a condiţiilor existente sunt: a)inventarul şi hărţile ariilor marine protejate relevante, precum şi hărţile de distribuţie şi areal al speciilor şi habitatelor marine din zona de amenajare a spaţiului maritim; b)inventarul şi hărţile activităţilor umane actuale din apele marine; c)evaluarea posibilelor conflicte şi compatibilităţi dintre utilizările existente ale spaţiului maritim; d)evaluarea posibilelor conflicte şi elementele de compatibilitate între utilizările existente ale spaţiului maritim şi mediul înconjurător. Secţiunea a 5-aDefinirea şi analiza condiţiilor viitoare Articolul 12Definirea şi analiza condiţiilor viitoare cuprinde următoarele etape: a)prognoza efectelor determinate de tendinţele actuale ale nevoilor spaţiale şi temporale ale utilizărilor umane existente; b)estimarea cerinţelor spaţiale şi temporale pentru noile utilizări ale spaţiului maritim; c)identificarea scenariilor alternative viitoare pentru zona de planificare; d)selectarea scenariului optim de utilizare a spaţiului maritim. Articolul 13Rezultatele obţinute în etapa de definire şi analiză a condiţiilor viitoare sunt: a)un scenariu care ilustrează evoluţia spaţiului maritim dacă se menţin tendinţele şi condiţiile actuale fără noi intervenţii; b)scenarii alternative de utilizare a spaţiului maritim care să ilustreze evoluţia spaţiului maritim în urma activităţilor planificate pe baza noilor scopuri şi obiective; c)scenariul optim care oferă baza pentru identificarea şi selectarea măsurilor de amenajare a spaţiului maritim. Secţiunea a 6-aElaborarea şi aprobarea Planului de amenajare a spaţiului maritim Articolul 14
(1) Planul de amenajare a spaţiului maritim este documentul de planificare strategică, cu caracter director şi de reglementare, prin care se identifică distribuţia spaţială şi temporală a activităţilor şi utilizărilor actuale şi viitoare în apele marine şi prin care se stabileşte cadrul general de dezvoltare durabilă şi integrată a diferitelor sectoare în apele marine.
(2) Planul de amenajare a spaţiului maritim prezintă o viziune integrată a aspectelor spaţiale ale politicilor sectoriale în domeniile dezvoltării economice, transportului maritim, protecţiei mediului şi al patrimoniului cultural, energiei şi resurselor minerale, pescuitului, cercetării şi turismului.
(3) Planul de amenajare a spaţiului maritim stă la baza strategiilor şi programelor de investiţii publice, precum şi a investiţiilor private din apele marine, în condiţiile legii, subliniind dimensiunea spaţială a managementului integrat şi zonele în care pot fi aplicabile politicile privind amenajarea spaţiului maritim.
(4) Planul de amenajare a spaţiului maritim stabileşte măsurile de dezvoltare ecologică, socială şi economică în apele marine, inclusiv spaţiul său aerian, suprafaţa, coloana de apă şi fundul mării, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 88/2017. Articolul 15Elaborarea şi aprobarea planului de amenajare a spaţiului maritim includ următoarele etape: a)identificarea măsurilor alternative de amenajare a spaţiului maritim; b)specificarea criteriilor care vor sta la baza selectării măsurilor de amenajare a spaţiului maritim; c)elaborarea planului de zonificare; d)evaluarea planului de amenajare a spaţiului maritim; e)adoptarea planului de amenajare a spaţiului maritim. Articolul 16Rezultatele obţinute în etapa de elaborare şi aprobare a planului de amenajare a spaţiului maritim sunt următoarele: a)identificarea şi evaluarea măsurilor alternative de amenajare a spaţiului maritim; b)identificarea criteriilor pentru selectarea măsurilor alternative de amenajare a spaţiului maritim; c)un plan de amenajare a spaţiului maritim la scară teritorială, comprehensiv, incluzând un plan de zonificare; d)propuneri privind utilizarea spaţiului maritim, măsuri identificate pentru implementarea planului, concluzii şi recomandări. Secţiunea a 7-aImplementarea planului de amenajare a spaţiului maritim Articolul 17Implementarea este procesul prin care planul de amenajare a spaţiului maritim este pus în practică prin programe şi măsuri. Articolul 18Procesul de implementare a planului de amenajare a spaţiului maritim include următoarele etape: a)operaţionalizarea planului de amenajare a spaţiului maritim - acţiuni coordonate pentru punerea în aplicare a planului de amenajarea a spaţiului maritim; b)asigurarea respectării planului de amenajare a spaţiului maritim - etapă a procesului de implementare a planului de amenajare a spaţiului maritim în care se urmăreşte asigurarea respectării cerinţelor generale ale planului de amenajare a spaţiului maritim referitoare la regulamentele de zonificare, autorizaţii şi licenţe, în vederea reflectării îndeaproape a realităţilor practice şi a aplicării acestuia. Având în vedere aceste cerinţe, planul de amenajare a spaţiului maritim trebuie să fie clar şi uşor de înţeles, să stabilească şi să delimiteze responsabilităţile autorităţilor competente şi să susţină tehnic autorităţile competente pentru implementarea planului de amenajare a spaţiului maritim, să stabilească termenele-limită pentru punerea în aplicare a măsurilor, să specifice costurile estimate ale implementării şi costurile estimate pentru acţiunile prioritare şi să identifice instrumentele de finanţare a mecanismelor de implementare; c)punerea în aplicare a planului de amenajare a spaţiului maritim - setul de acţiuni pe care le realizează autorităţile competente în vederea îndeplinirii scopurilor, obiectivelor şi măsurilor prevăzute în planul de amenajare a spaţiului maritim. Capitolul IIIMonitorizarea şi evaluarea planului de amenajare a spaţiului maritim şi adaptarea procesului de planificare Secţiunea 1Monitorizarea şi evaluarea planului de amenajare a spaţiului maritim Articolul 19Monitorizarea este o activitate continuă care se realizează prin colectarea sistematică a datelor privind indicatorii selectaţi pentru a oferi tuturor actorilor implicaţi informaţii privind progresele înregistrate în procesul de management al scopurilor şi obiectivelor. Articolul 20Procesul de monitorizare şi evaluare cuprinde următoarele etape: a)dezvoltarea planului de monitorizare - reconfirmarea obiectivelor, acceptarea rezultatelor măsurabile, identificarea indicatorilor-cheie pentru monitorizare, elaborarea bazelor de date privind indicatorii spaţiali şi selectarea rezultatelor; b)evaluarea datelor de monitorizare - activitate care evaluează rezultatele prin comparaţie cu anumite criterii predeterminate, de regulă un set de standarde sau obiective de planificare; c)raportarea rezultatelor evaluării - cuprinde analiza şi raportarea datelor, măsurătorilor şi a tendinţelor înregistrate. Evaluările trebuie să fie deschise, transparente şi disponibile tuturor părţilor interesate. Articolul 21Rezultatele obţinute în etapa de monitorizare şi evaluare a planului de amenajare a spaţiului maritim sunt următoarele: a)un sistem de monitorizare destinat măsurării indicatorilor de performanţă a măsurilor de amenajare a spaţiului maritim; b)informaţii privind stadiul implementării măsurilor de amenajare a spaţiului maritim care vor fi utilizate pentru evaluare; c)rapoarte periodice potrivit prevederilor art. 5 din Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa nominală a membrilor Comitetului de amenajare a spaţiului maritim, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 406/2017. Secţiunea a 2-aAdaptarea procesului de planificare a spaţiului maritim Articolul 22Procesul de planificare poate fi adaptat în funcţie de modificări ale obiectivelor strategice privind planul de amenajare a spaţiului maritim, induse de factori externi, adoptarea unor noi politici sectoriale, noi informaţii despre sistemul maritim sau noi tehnologii care permit o coexistenţă mai eficientă a utilizărilor, în scopul menţinerii unei dezvoltări durabile a spaţiului maritim. Articolul 23Adaptarea procesului de planificare a spaţiului maritim cuprinde următoarele etape: a)reconsiderarea şi revizuirea planului de amenajare a spaţiului maritim conform rezultatelor rapoartelor de evaluare; b)identificarea nevoilor de cercetare aplicată; c)iniţierea următoarei etape de planificare spaţială maritimă. Articolul 24Rezultatele obţinute în etapa de adaptare a procesului de planificare a spaţiului maritim sunt următoarele: a)propuneri de adaptare a ţintelor, obiectivelor, rezultatelor şi strategiilor managementului pentru următoarea etapă de planificare; b)necesităţile de cercetare aplicată. Articolul 25Rezultatele monitorizării şi evaluării sunt utilizate la adaptarea planificării spaţiului maritim astfel încât acţiunile acesteia să aibă efectele vizate. ANEXĂ la metodologie CONŢINUTUL-CADRU al planului de amenajare a spaţiului maritim 1. Introducere 1.1. Principiile, scopul şi obiectivele planului 1.2. Viziunea strategică 1.3. Stabilirea şi delimitarea responsabilităţilor autorităţilor competente 2. Procesul de planificare 2.1. Etapele procesului de planificare 2.1.1. Pregătirea procesului de planificare 2.1.2. Analiza datelor privind condiţiile existente şi viitoare 2.1.3. Planificarea propriu-zisă 2.1.4. Implementarea 2.1.5. Monitorizarea 2.2. Metodologia de planificare 2.2.1. Analiza capacităţii instituţionale şi a cadrului legal 2.2.2. Analiza particularităţilor mediului natural şi socio-economic 2.2.3. Analiza conflictelor dintre părţile interesate şi potenţialii utilizatori 2.3. Implicarea părţilor interesate 3. Contextul planificării 3.1. Contextul de mediu 3.1.1. Mediul marin 3.1.1.1. Geomorfologia 3.1.1.2. Geologia 3.1.1.3. Linia de coastă 3.1.2. Alte condiţii fizice 3.1.2.1. Regimul vântului, curenţilor şi valurilor 3.1.2.2. Temperatura apei, salinitatea şi acoperirea cu gheaţă 3.1.3. Zone ce necesită protecţie specială 3.1.3.1. Speciile şi habitatele marine 3.1.3.2. Protecţia naturii, ariile marine protejate, inclusiv Natura 2000 3.2. Contextul socioeconomic 3.2.1. Demografia 3.2.2. Activitatea portuară 3.2.3. Pescuitul 3.2.4. Alte activităţi umane 3.3. Documentele de planificare spaţială şi strategiile relevante 3.3.1. Documentele şi strategiile naţionale şi regionale 3.3.2. Documentele şi strategiile internaţionale 4. Analiza şi cartografierea datelor statistice 4.1. Prezentarea generală a aspectelor relevante 4.2. Aspectele relevante privind utilizările spaţiului maritim 4.2.1. Navigaţia şi porturile 4.2.2. Pescuitul 4.2.3. Turismul maritim şi de litoral 4.2.4. Zonele militare şi de restricţii 4.2.5. Infrastructura inginerească 4.2.6. Depozite de deşeuri şi depozite de muniţie îngropate 4.2.7. Patrimoniu cultural subacvatic 4.2.8. Extracţia de resurse minerale 4.2.9. Resursele energetice regenerabile 4.2.10. Acvacultura maritimă 4.2.11. Protecţia şi conservarea naturii 4.2.12. Cercetarea ştiinţifică 5. Analiza posibilelor conflicte şi elemente de compatibilitate 5.1. Interacţiuni dintre spaţiile terestre şi maritime 5.2. Metode de soluţionare a conflictelor identificate şi de valorificare a elementelor de compatibilitate 6. Cooperarea transfrontalieră 6.1. Cadrul juridic 6.2. Mecanisme de cooperare 7. Procesul de consultare 8. Propuneri privind utilizarea spaţiului maritim şi măsuri identificate pentru implementarea planului 9. Concluzii şi recomandări