Hotărârea Nr.366 din 12.06.2013

privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 399 din 03 iulie 2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5*).*) Anexele 1.1-1.5 sunt reproduse în facsimil.(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5.(3) Anexele nr. 1.1-1.5 şi 2.1-2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1STEMA comunei Giroc, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Giroc, judeţul Timiş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Giroc se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară. În partea superioară, în câmp auriu, se află un angrenaj de două roţi dinţate de culoare neagră (cea mare are 8 dinţi, cea mică are 4 dinţi). În partea superioară, în câmp albastru, se află două fascii de argint, plasate în centrul partiţiei, având fiecare câte o linie mediană. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o liră de aur, înconjurată de o coroană de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Roţile dinţate reprezintă faptul că localitatea se află într-o zonă industrială. Cele două fascii semnifică râurile Bega şi Timiş, care străbat zona. Lira de aur simbolizează tradiţia culturală a comunei. Coroana cu spicele de grâu reprezintă una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2 STEMA comunei Ghiroda, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ghiroda, judeţul Timiş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ghiroda se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce bizantină de aur, flancată de două aripi de argint. În vârful scutului, câmpul auriu este străbătut de o bandă ondulată albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Crucea de aur reprezintă cele 12 monumente creştine ridicate în cinstea eroilor piloţilor militari din cadrul unităţii de aviaţie care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale, precum şi în cinstea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Cele două aripi de argint se identifică cu activitatea Aeroportului Internaţional „Traian Vuia“ Timişoara. Banda ondulată albastră simbolizează râul Bega, care străbate sudul localităţii, iar câmpul auriu reprezintă belşugul cerealelor cultivate în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3STEMA comunei Periam, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.3DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Periam, judeţul Timiş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Periam se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, tăiat orizontal de un brâu de argint, crenelat în partea superioară şi undat în partea inferioară. În partea superioară a scutului se află o cruce pe un postament cu 3 trepte de argint; crucea este flancată, în dreapta, de o carte deschisă de aur, iar în stânga de un braţ care ţine un mănunchi cu 3 spice de grâu şi 6 frunze. Brâul este încărcat cu 3 pălării verzi aşezate pe orizontală. În vârful scutului se află un vas de aur cu două toarte, care are deasupra o fascie undată îngustă de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Crucea semnifică existenţa aşezământului mănăstiresc Ecclesia Roacensis şi a vieţii creştine din secolul IV, iar braţul sprijinit în pământ semnifică ritualul aducerii de ofrande din roadele pământului. Cartea evocă existenţa şcolii de la Periam, iar brâul crenelat reprezintă fortificaţia de piatră existentă în zonă pentru aşezământul Roacensis şi Castelul Pereamus. Fascia undată simbolizează râul Mureş. Vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice existente încă din epoca neolitică a bronzului. Pălăriile evocă existenţa spaţiului de cultură şi spiritualitate germanică de-a lungul a circa 3 secole. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4STEMA comunei Uivar, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Uivar, judeţul Timiş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Uivar se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, spintecat de o bară verde. În partea superioară, în câmp roşu, se află un postament cu 4 trepte din aur pe care este aşezat un coif cu vizieră cu grilă din argint, încărcat cu o coroană de aur cu 9 perle. Sub postament se găseşte un vas din argint. Pe bara verde se află 14 spice de aur, orientate dreapta sus, separate de o linie şerpuită de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 grupuri de câte 4 valuri cu solzi din argint denivelate succesiv din stânga sus spre vârf. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Cartierul roşu împreună cu coiful şi postamentul evocă blazonul familiei Buttler Janos. Coroana cu cele 9 perle indică rangul de conte al întemeietorului localităţii. Vasul reprezintă importantele descoperiri arheologice, datând din neolitic. Cartierul albastru împreună cu cele 3 nivele de valuri simbolizează ecluza de pe râul Bega. Pe bara verde, separate de valul şerpuit, se sugerează 7 spice de păstrat şi 7 spice de dat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.5STEMA comunei Variaş, judeţul Timiş ANEXA Nr. 2.5DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Variaş, judeţul Timiş Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Variaş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în câmp roşu, se află un cap de înger cu două aripi, de argint. În partea superioară, în stânga şi în vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află câte o liră şi două pene, toate de aur. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un porumb, flancat de două spice de grâu, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Capul de înger reprezintă sigiliul localităţii din perioada anilor 1779-1786. Penele fac referire la patrimoniul cultural, la scriitorii născuţi în localitate, precum şi la Cenaclul „Ana Blandiana“. Lira simbolizează cultura în domeniul muzical a locuitorilor din comună. Porumbul şi spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de plante simbolizează numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.