HOTARARE   Nr. 324 din 28 martie 2007

pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 249 din 13 aprilie 2007

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, denumită în continuare Strategia naţională, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - In termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat va elabora şi transmite Consiliului Interministerial pentru Afaceri Interne şi Justiţie şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, spre avizare, documentele de implementare a Strategiei naţionale, respectiv Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei.

Art. 3. - Ministerul Administraţiei şi Internelor, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale implicate au obligaţia de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate prevăzute în Strategia naţională, în raport cu etapele de realizare a acesteia şi cu resursele disponibile în bugetele proprii.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul interimar al afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

p. Ministrul apărării,

Corneliu Dobriţoiu,

secretar de stat

Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Dan Ştefan Motreanu

p. Ministrul sănătăţii publice,

Ervin-Zoltan Szekely,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

ANEXĂ

STRATEGIA  NAŢIONALĂ

de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010

1. Introducere

(1)   Prin Programul Haga, Consiliul European reafirmă prioritatea pe care o acordă dezvoltării unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu garantarea respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale - aspect reiterat şi de Tratatul instituind o Constituţie pentru Europa, în cap. IV „Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie" -, scop în care dezvoltă o politică unică în domeniul azilului, migraţiei şi al controlului la frontierele externe. Prezentul document se înscrie în orientările strategice definite de Consiliul European în domeniul legislativ şi operaţional ce guvernează acest spaţiu.

(2)   Ca urmare a dobândirii calităţii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1  ianuarie 2007, România, pentru a deveni parte integrantă a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, are obligaţia implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. In ceea ce priveşte aderarea la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, se poate considera că anul 2012 reprezintă o ţintă rezonabilă, având în vedere prevederile Programului Haga, conform cărora se estimează că „în următorii 5 ani, statele membre care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 vor fi pe deplin integrate în spaţiul Schengen", şi posibilitatea valorificării experienţei acestor state.

(3)   Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS, stabileşte concepţia de ansamblu şi asigură coordonarea unitară, pe baza Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României, denumită în continuare Strategia naţională, a acţiunilor şi măsurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat, desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniu. Scopul Strategiei naţionale îl reprezintă stabilirea de politici, principii şi obiective pentru realizarea unui management comun, coerent şi eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerinţele comunitare, care să asigure creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, respectând drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră şi îndeplinirea, cât mai curând posibil, a condiţiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului   Schengen şi pentru accederea în acest spaţiu.

(4)   Obiectivul general stabilit prin prezentul document strategic este îmbunătăţirea capacităţii statului român de realizare eşalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, prin adoptarea şi implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit şi de destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi cu lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul preconizatei creşteri a presiunilor migraţioniste la frontiera externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de măsuri vizând adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, construcţia instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate. Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră, precum şi dezvoltării şi eficientizarii funcţiilor de supraveghere şi control la frontiere, într-un concept integrat, aşa cum este definit de prezenta strategie naţională.

(5)  In vederea atingerii obiectivului general, GIRMIFS a stabilit un set de obiective specifice ce vizează, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, cap. 3, iar pe de altă parte, realizarea şi implementarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat, denumit în continuare S/SF, cap. 4.

(6)   Pentru realizarea obiectivelor Strategiei naţionale se va adopta o politică unitară şi coerentă în domeniul managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene, enunţate în Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 „Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene", ce include următoarele componente interdependente:

a)   un mecanism comun de coordonare şi cooperare operaţională;

b)  analiză de risc integrată comună;

c)  personal pregătit şi echipament interoperaţional;

d)  corp comun de legislaţie;

e)  efort comun al tuturor   instituţiilor.

(7)   De asemenea, Strategia naţională se bazează pe următoarele principii generale:

a)  principiul subsidiarităţii, conform căruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei naţionale este cel al fiecărei autorităţi/instituţii publice reprezentate în GIRMIFS. Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai bine soluţionate la nivelul său;

b)   principiul continuităţii şi coordonării - acţiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

c)   principiul cooperării şi coerenţei - autorităţile/ instituţiile publice cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituţii publice, precum şi cu alte organizaţii ale societăţii civile interesate sau afectate de o anumită acţiune desfăşurată în implementarea prezentei strategii naţionale, asigurându-se astfel o concepţie coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

d)  principiul responsabilităţii - răspunderea implementării Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre autorităţile/ instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc.

2. Principalele tendinţe ale infracţionalităţii transfrontaliere

(8)  Infracţionalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o ameninţare globală, în evoluţie, care a dobândit capacitatea de a influenţa politica statelor şi activitatea instituţiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condiţiile globalizării, cât şi o consecinţă directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice, economice şi sociale profunde care s-au produs în Europa centrală, de est şi de sud-est în procesul de dispariţie a regimurilor comuniste.

(9)   Pe fondul unei astfel de situaţii, spaţiul de interes strategic în care se află România este sursă, zonă de tranzit şi destinaţie a unor activităţi infracţionale constând în: migraţie ilegală şi trafic de fiinţe umane; trafic ilegal de armament, muniţie, materii explozive şi radioactive; trafic de stupefiante şi precursori; trafic de produse contrafăcute; activităţi de spălare a banilor; alte aspecte ale infracţionalităţii economico-financiare. Prin natura şi amploarea lor, astfel de activităţi sunt favorizate de existenţa conflictelor locale şi, la rândul lor, pot favoriza terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infracţionale autohtone, reprezentând noi ameninţări la adresa ordinii, liniştii şi a siguranţei publice.

(10)    Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului infracţionalităţii transfrontaliere sunt:

a)   adaptarea specificului operaţional al reţelelor de migraţie ilegală, în intenţia de a eluda măsurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfecţionarea organizării interne, precum şi prin conspirarea şi disimularea acţiunilor derulate;

b)   diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor şi a avantajelor rezultate din săvârşirea unor infracţiuni, menite să ascundă sursele venitului ilicit şi să îl amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, reţeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă şi din patrimoniul cultural naţional şi altele asemenea;

c)   extinderea fenomenului de conexare a infracţiunilor aducătoare de mari venituri cu alte infracţiuni violente, cu amploare şi consecinţe grave în rândul populaţiei, cum ar fi acţiuni teroriste, destabilizatoare şi altele asemenea, în vederea asigurării finanţării acestora din urmă;

d)  scăderea numărului de infracţiuni comise cu violenţă şi creşterea ponderii infracţiunilor a căror săvârşire presupune organizare, pregătire minuţioasă şi dotări tehnice de vârf;

e)   extinderea paletei infracţionale şi în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), prin accesarea frauduloasă şi neautorizată a bazelor de date ale unor instituţii publice, în vederea exploatării informaţiilor astfel obţinute;

f)   schimbarea permanentă a rutelor utilizate şi a mărfurilor sau produselor traficate la „cerinţele pieţei". Astfel, este de aşteptat o creştere a traficării stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o ţară, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit şi o piaţă de consum;

g) diversificarea mijloacelor şi a modalităţilor de sustragere de la controlul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a mărfurilor contrafăcute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de faună şi floră sălbatică, a materialului lemnos şi a celui genetic forestier;

h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile;

i) creşterea cazurilor de implicare a reţelelor de contrabandă în traficul cu produse contrafăcute;

j) implicarea reţelelor de crimă organizată în traficul ilegal cu valută şi alte instrumente de plată la purtător, cum ar fi carduri bancare, cecuri de călătorie, ordine de plată şi altele asemenea;

k) specularea abilă a legislaţiei şi atragerea unor persoane cu funcţii de decizie din instituţii cu atribuţii în lupta împotriva fraudelor vamale şi a corupţiei pentru asigurarea protecţiei operaţiunilor ilegale desfăşurate;

l) transformarea României dintr-o sursă de forţă de muncă la negru într-un consumator pentru cetăţeni ai unor state din Asia, Africa şi chiar din Europa, ceea ce va determina mutaţii în volumul, sensul şi în destinaţia migraţiei ilegale, precum şi ale infracţiunilor conexe.

(11)   Pe lângă particularităţile de mai sus, trebuie subliniată şi poziţia geostrategică a României, ale cărei graniţe constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determină luarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagră, 193,5 km, şi frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei şi introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezintă aspecte de interes nu numai pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană.

3. Conceptul de management integrat al frontierei de stat

(12)   Strategia naţională se fundamentează pe analiza principalelor tendinţe de evoluţie a infracţionalităţii transfrontaliere, precum şi pe conceptul de management integrat al frontierei, dezvoltat pe baza prevederilor Catalogului Schengen „Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandări", adaptate la condiţiile din România. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei este Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat.

3.1. Necesitatea abordării integrate a managementului frontierei

(13)   Securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii şi a controlului la frontieră, cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu, pe baza managementului participativ şi a cooperării interinstituţionale, naţionale şi internaţionale. Aceasta presupune participarea activă la funcţionarea SISF, prin folosirea judicioasă a pârghiilor juridice, organizationale, relaţionale, precum şi a resurselor umane, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare şi a altora asemenea. Securitatea integrată are la bază forma consultativă şi deliberativă de fundamentare şi luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, GIRMIFS.

(14)    Necesitatea securităţii integrate a frontierei României este determinată de creşterea în amploare şi complexitate a infracţionalităţii transfrontaliere, pe direcţia principală est-vest şi direcţiile adiacente, dinspre sud şi dinspre nord spre vest, de extinderea la nivel internaţional a fenomenului criminalităţii organizate, de existenţa condiţiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice şi religioase, precum şi de proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa României. România, prin poziţia sa în zona central-sud-est europeană, are un rol major în menţinerea stabilităţii şi securităţii în această zonă, necesar atât construcţiei şi dezvoltării europene, cât şi intereselor euroatlantice.

(15)    Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autorităţilor cu atribuţii la frontieră reprezintă un element cheie al aplicării corecte şi coerente a modelului integrat de management al frontierei.

3.2.   Situaţia actuală şi progresele realizate în procesul de realizare a securităţii frontierei

(16)   Odată cu adoptarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat în perioada 2004-2006, România a decis realizarea şi implementarea SISF, ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei. La Reuniunea informală a miniştrilor justiţiei şi a afacerilor interne ai Uniunii Europene desfăşurată în perioada 20 - 22 septembrie 2006 la Tampere, Finlanda, la care au participat 60 de miniştri, precum şi comisarul european pentru justiţie, libertate şi securitate, reprezentanţi ai Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, ai Parlamentului European, ai Europol, ai Eurojust şi ai Frontex, Sistemul românesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definiţiei şi criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene. Preşedinţia finlandeză a propus adoptarea unei „strategii de management integrat al frontierei Uniunii Europene", care să acopere următoarele aspecte: controlul frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, investigarea criminalităţii transfrontaliere, modelul celor patru filtre/nivele, cooperarea, la nivel naţional şi internaţional, între autorităţi în domeniul managementului frontierei, asigurarea coordonării şi a coerenţei acţiunilor întreprinse de statele membre.

Pentru realizarea şi implementarea SISF, respectiv a subsistemelor şi subsistemelor integrate, Ministerul Administraţiei şi Internelor a încheiat un contract cu o societate specializată - integratorul de sistem -, care are ca obligaţii elaborarea documentaţiei de proiectare, asigurarea infrastructurii operative şi de comunicaţii adecvate, realizarea/modernizarea sistemelor informatice şi de comunicaţii, dotarea cu echipamente necesare activităţilor de supraveghere şi control al trecerii frontierei, servicii suport pentru SISF. Integratorul de sistem are obligaţia integrării sistemelor şi echipamentelor existente la nivelul autorităţilor româneşti cu atribuţii în domeniul managementului frontierei precum şi a celor ce vor fi achiziţionate din fonduri publice, fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare şi din Facilitatea Schengen, urmărind evitarea oricăror suprapuneri de investiţii.

3.3.  Modelul celor patru filtre/niveluri

(17)   Din perspectiva timpului şi a locului de acţiune pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în special a imigraţiei ilegale, managementul integrat al frontierei cuprinde patru niveluri/filtre complementare:

a)  activităţi desfăşurate în terţe ţări, în special în ţările de origine şi tranzit;

b)  cooperarea internaţională privind frontiera;

c)   controlul şi supravegherea frontierei de stat a României;

d)   activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului naţional.

3.3.1. Filtrul I - Activităţi desfăşurate în terţe ţări, în special în ţările de origine şi de tranzit

(18)   Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de infracţionalitate transfrontalier şi prezintă activităţile ce se desfăşoară în ţări terţe, mai ales în ţările de origine şi tranzit pentru migraţia ilegală.

(19)   Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt:

a)   Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare ale României în străinătate şi Direcţia generală pentru afaceri consulare;

b)   Ministerul Administraţiei şi Internelor - ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură;

c)  Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului - agenţii economici care desfăşoară activitatea de transport internaţional de mărfuri şi/sau de călători;

d)  Ministerul Apărării - ataşaţii apărării;

e)  Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei:

(i)    Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă;

(ii)    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(iii)    Inspecţia Muncii;

(iv)    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

f)  Serviciul de Informaţii Externe.

(20)   Pentru a preveni intrarea neautorizată pe teritoriul României şi al statelor membre ale Uniunii Europene este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate atât la emiterea vizelor, cât şi atunci când pasagerii sunt îmbarcaţi în mijloacele de transport pe cale aeriană, terestră sau maritimă. Aceasta înseamnă că se impune ca reprezentanţele consulare să efectueze o inspecţie amănunţită a dosarelor cu solicitări de vize, iar transportatorii să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele transportate au documentele de călătorie adecvate. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date conform art. 96 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continaure Convenţia Schengen.

(21)   Prin prezenta Strategie naţională sunt stabilite următoarele obiective în cadrul acestui filtru:

1. Adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune privind procesarea cererilor de viză în scopul facilitării călătoriilor/migraţiei legale, prin:

a)   armonizarea legislaţiei naţionale cu procedurile Schengen;

b)  adoptarea sistemului informatic naţional de procesare a cererilor de viză „Visa on-line", astfel încât acesta să fie compatibil cu viitorul sistem european de informare privind vizele, Visa Information System. Conectarea la sistem a tuturor punctelor de control la trecerea frontierei;

c)  amenajarea consulatelor la standarde Schengen;

d)  asigurarea dotărilor necesare detectării documentelor false şi falsificate;

e)   pregătirea personalului cu atribuţii consulare pentru aplicarea procedurilor Uniunii Europene pentru procesarea cererilor de viză de scurtă şedere;

f)   confecţionarea şi punerea în circulaţie a unui nou colant de viză care să respecte pe deplin specificaţiile tehnice ale celui folosit de statele Uniunii Europene;

g)   introducerea unei taxe unice de procesare a vizelor de scurtă şedere, armonizată cu acquis-ul Uniunii Europene în materie.

2.   Intărirea rolului ataşaţilor de afaceri interne, militari, pe probleme de muncă/ofiţerilor de legătură în prevenirea migraţiei ilegale:

a)   extinderea reţelei ataşaţilor/ofiţerilor de legătură în principalele ţări de origine a migraţiei ilegale şi în cele de tranzit;

b)   intensificarea acţiunilor ataşaţilor/ofiţerilor de legătură pe linia schimbului de date şi informaţii.

3.   Creşterea rolului transportatorilor internaţionali în prevenirea migraţiei ilegale.

4.  Consolidarea procedurilor de reglementare a accesului lucrătorilor străini, prin derularea de acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe.

5.   Instituirea unui sistem care să permită schimbul de date privind minorii cetăţeni străini ce rămân pe teritoriul statului de origine şi/sau intră pe teritoriul României, pentru a se monitoriza fenomenul, şi instituirea unui mecanism prin care să se impună obligaţia întoarcerii (prin angajament) în statul de origine a străinilor din state terţe care au executat un contract de muncă pe teritoriul României.

6.   Reglementarea cadrului instituţional şi normativ prin care se realizează recrutarea şi plasarea forţei de muncă străine în România (modul de autorizare/funcţionare a agenţilor privaţi), inclusiv prin instituirea obligaţiei de informare cu privire la condiţiile de viaţă şi de muncă din România (similar obligaţiei impuse prin art. 17 şi 18 din Codul muncii) şi de asigurare a unor condiţii adecvate de cazare a străinilor pe teritoriul României.

7.   Reglementarea modalităţii în care se realizează accesul cetăţenilor din state terţe pe piaţa muncii din România în interesul statului român în baza vizei de lungă şedere pentru alte scopuri.

3.3.2. Filtrul II - Cooperarea internaţională privind frontiera

(22)   Filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între statele vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonă, luând în considerare faptul că un control efectiv la frontieră nu poate fi realizat numai de către un singur partener.

(23)  Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt:

a)  Ministerul Integrării Europene;

b)  Ministerul Afacerilor Externe;

c)  Ministerul Administraţiei şi Internelor:

(i) Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale;

(ii) Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Unitatea Naţională Europol, Biroul Naţional Interpol şi Biroul SIRENE;

d)  Autoritatea Naţională a Vămilor;

e)  Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei:

(i)    Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă;

(ii)    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(iii)    Inspecţia Muncii;

(iv)    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

f)   Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

(24)   In ceea ce priveşte cooperarea internaţională privind frontiera, acordurile cu statele vecine privind cooperarea în domeniul managementului frontierei sunt un instrument eficient pentru sporirea securităţii frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme adecvate de lucru, ca, de exemplu, schimbul de informaţii, stabilirea unor canale de comunicare adecvate, puncte locale de contact, proceduri în caz de urgenţă şi unui mod de acţiune obiectiv în cazul incidentelor, pentru a evita disputele politice şi altele asemenea. Structuri de cooperare regională de-a lungul frontierelor externe sunt stabilite şi în zona maritimă. Aceste iniţiative reunesc toate ţările din regiune.

(25)   Obiectivele propuse în cadrul acestui filtru sunt:

1.   Intensificarea cooperării bilaterale cu structurile similare din statele vecine în domeniul managementului frontierei comune.

2.  Dezvoltarea cooperării regionale cu statele riverane la Marea Neagră.

3.   Dezvoltarea cooperării regionale în bazinul fluviului Dunărea.

4.   Dezvoltarea parteneriatului cu ţările şi regiunile de origine şi tranzit.

5.  Actualizarea/încheierea de noi acorduri de readmisie, pe baza consultării permanente cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele de pe lista negativă a Uniunii Europene.

6.   Consolidarea cooperării regionale privind dezvoltarea pieţei muncii transfrontaliere.

3.3.3. Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României

(26)  Activităţile desfăşurate în acest filtru au în vedere asigurarea controlului frontierei, asa cum este acesta prevăzut în Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigură o stare de fapt adecvată la frontieră, precum şi respectarea prevederilor legale.

(27)  Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt:

a)  Ministerul Administraţiei şi Internelor:

(i)    Poliţia de Frontieră Română;

(ii)    Oficiul Naţional pentru Refugiaţi;

b)  Autoritatea Naţională a Vămilor;

c)   Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

d)   Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

e)  Ministerul Sănătăţii Publice;

f)  Ministerul Apărării;

g)   Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

h) Garda Naţională de Mediu.

(28)  Controlul frontierei constă în:

1.   controlul trecerii frontierei - reprezintă controalele efectuate la punctele de trecere a frontierei pentru a garanta că persoanele şi obiectele pe care acestea le posedă, precum şi mijloacele de transport pot fi autorizate să intre pe teritoriul statelor membre sau pot fi autorizate să le părăsească;

2.   supravegherea frontierei - reprezintă supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei şi supravegherea punctelor de trecere a frontierei în afara orarului de funcţionare, pentru a preveni ca persoanele să evite controalele trecerii frontierei, şi se bazează pe analiza riscurilor pentru securitatea internă şi a ameninţărilor care pot afecta securitatea frontierei.

(29)  In această privinţă, autorităţile cu competenţe în acest filtru acţionează consecvent pentru adoptarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii interne şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, o importanţă deosebită fiind acordată frontierei externe. Controlul trecerii frontierei şi supravegherea frontierei vor fi desfăşurate într-o manieră profesională, astfel încât să respecte în totalitate demnitatea umană, măsurile adoptate fiind proporţionale cu obiectivele urmărite.

(30)  Obiective:

1.  Armonizarea continuă a cadrului legal şi procedural, în concordanţă cu acquis-ul Schengen.

2.   Asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregătire de bază, competenţe tehnice, lingvistice, manageriale.

3.  Perfecţionarea cooperării şi colaborării interinstituţionale în domeniul managementului funcţional al frontierei.

4.   Dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei.

5.   Asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilităţi portuare, infrastructură de comunicaţii, conforme cerinţelor Schengen, în punctele de trecere a frontierei.

6.  Asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontieră şi situaţiei operative, necesar desfăşurării acţiunilor de supraveghere şi control, conform cerinţelor Schengen.

7.  Realizarea sau modernizarea, după caz, a sistemelor de comunicaţii şi informatice compatibile şi interoperabile cu sistemele existente la nivel european.

8.   Realizarea Sistemului de supraveghere şi observare la Marea Neagră - SCOMAR şi asigurarea interconectării şi interoperabilităţii cu sistemele de supraveghere la Marea Neagră implementate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, VTS/AIS, Ministerul Apărării şi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit.

9.   Realizarea Sistemului integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării - SCOD şi asigurarea interconectării şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere la Dunăre RO-RIS, dezvoltat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

3.3.4. Filtrul IV - Activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului naţional

(31)   Filtrul IV asigură, pe de-o parte, suportul necesar pentru operaţiunile de control şi supraveghere realizate la frontieră şi, pe de altă parte, măsurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunţa la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene.

(32)  Principalele instituţii cu competenţe specifice acestui filtru sunt:

a)  Ministerul Administraţiei şi Internelor:

(i)    Poliţia Română;

(ii)    Jandarmeria Română;

(iii)  Autoritatea pentru Străini;

(iv)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi;

(v)    Direcţia generală de paşapoarte;

(vi)   Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor;

(vii)  Poliţia de Frontieră Română;

(viii) Centrul Naţional pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor;

(ix)  Direcţia  regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;

(x) Unitatea Specială de Aviaţie;

b)  Ministerul Justiţiei;

c)  Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei:

(i)    Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă;

(ii)    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

(iii)    Inspecţia Muncii;

(iv)    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

d)   Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

e)   Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

f)  Ministerul Sănătăţii Publice;

g)  Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

h) Serviciul Român de Informaţii;

i) Autoritatea Naţională a Vămilor;

j) Garda Naţională de Mediu;

k) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

(33)   In cadrul măsurilor pentru prevenirea migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere un rol important îl are şi Autoritatea pentru Străini, prin procesul de avizare a cererilor de viză de lungă şedere, precum şi a celor de scurtă şedere pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste măsuri se continuă şi pe teritoriul naţional, prin îmbunătăţirea acţiunilor de căutare, a controlului şi a supravegherii bazate pe informaţii, în conformitate cu legislaţia naţională, iar acolo unde este posibil, pe baza acordurilor de cooperare poliţienească, conform art. 39 alin. (4) şi (5) al Convenţiei Schengen, sau în temeiul altor acorduri internaţionale la care România este parte.

De asemenea, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, prin activitatea sa, contribuie la realizarea măsurilor pentru prevenirea migraţiei ilegale, prin acordarea avizelor necesare obţinerii vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă şi, ulterior, a permiselor de muncă pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator, precum şi prin sancţionarea angajatorilor care au încadrat străini fără respectarea legislaţiei în materie.

(34)   Pentru filtrul IV, Strategia naţională stabileşte următoarele obiective:

1.   Perfecţionarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii trans­frontaliere.

2.   Realizarea, modernizarea şi interconectarea, după caz, a sistemelor de comunicaţii şi informatice.

3.   Asigurarea construcţiei instituţionale şi a resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

4.   Integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

5.   Asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi dotarea cu echipament adecvat desfăşurării activităţilor specifice acestui filtru.

6.   Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin:

a)  îmbunătăţirea schimbului de date şi informaţii între autorităţile cu atribuţii la frontieră;

b)   sprijinul reciproc şi desfăşurarea de acţiuni comune de către autorităţile cu atribuţii la frontieră, precum şi de către cele cu atribuţii privind gestionarea şi controlul încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

7.  Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului, pentru obţinerea complementarităţii şi/sau a congruenţei între măsurile adoptate pe linia asigurării securităţii frontierei şi cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului.

8.  Combaterea corupţiei în rândul personalului instituţiilor naţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei.

9.   Instituirea unui control specific la frontieră pentru cetăţenii străini din ţări terţe care intră în scop de muncă pe teritoriul României şi/sau cu statut de detaşat, precum şi unul la reîntoarcerea în ţara de origine.

10.   Reglementarea modului de acces al cetăţenilor din state terţe care au obţinut un drept de şedere pe teritoriul statelor membre şi care urmează să aibă acces liber pe piaţa muncii din România.

11.   Stabilirea unui cadru coercitiv aplicabil în cazul prezentării de documente false în vederea obţinerii dreptului de şedere în scop de muncă pe teritoriul României.

12.  Creşterea rolului OMFM în activitatea de verificare a procedurilor care conduc la obţinerea dreptului de muncă al străinilor din state terţe şi cooperare ulterioară mai ales în ceea ce priveşte reglementarea statutului străinilor detaşaţi pe teritoriul României.

13. Introducerea obligativităţilor întocmirii contractului de muncă, alături de cel în limba română, şi în limba statului de origine, în vederea asigurării unei informări complete a străinului cu privire la drepturile şi obligaţiile ce decurg din contractul de muncă.

4. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat

4.1.  Concept

(35)  SISF reprezintă principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi are în componenţă multiple subsisteme autonome complexe, aflate în strânsă interrelaţionare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operaţional, geografic şi al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a României, prin prisma asigurării securităţii propriilor frontiere şi a frontierei externe a Uniunii Europene, în perspectiva integrării în zona europeană de libertate, securitate şi justiţie. Prin prisma aderării la Uniunea Europeană, realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Acţiune Schengen, revizuit 2006.

(36)  Adecvat modelului integrat de securitate a frontierei dezvoltat de Catalogul Schengen „Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia: Cele mai bune practici şi recomandări", SISF are în vedere, într-un concept unitar, toate cele 4 filtre complementare, ce reunesc activităţile desfăşurate de toate instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei.

(37)   In aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen, pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene şi a măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune Schengen, revizuit 2006, SISF presupune modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor la frontieră, la nivelul tuturor structurilor Poliţiei de Frontieră Române, urmărind astfel asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei externe a Uniunii Europene.

(38)   SISF are următoarele componente şi subsisteme, între care există strânse legături de interdependenţă şi intercondiţionare:

a)    componenta operativă: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operaţionale;

b)   componenta tehnică: subsistemul infrastructură: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicaţii mobile, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce şi date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.

Pentru succesul de ansamblu al misiunilor de supraveghere şi control al trecerii frontierei se impune asigurarea armonizării depline, conceptuale, acţionale şi temporale, a acestor componente.

4.2.  Componenta operativă a SISF

(39)  Componenta operativă cuprinde cadrul legislativ ce reglementează funcţionarea SISF, personalul suficient şi adecvat pregătit pentru operarea şi întreţinerea SISF, precum şi ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activităţilor specifice asigurării securităţii frontierei.

(40)  Obiective:

1.   Elaborarea proiectelor de acte normative care să asigure cadrul legal pentru realizarea şi funcţionarea SISF.

2.   Asigurarea cu personal adecvat situaţiei frontierei, special pregătit, capabil să îşi îndeplinească sarcinile în toate condiţiile.

3.   Perfecţionarea cadrului procedural în conformitate cu cerinţele Schengen.

4.3. Componenta tehnică a SISF

(41)  Obiectiv: Realizarea si implementarea subsistemelor SISF:

a)  infrastructură;

b)  supraveghere a frontierei;

c)  control al trecerii frontierei;

d)  IT;

e)  radiocomunicaţii mobile;

f)  comunicaţii fixe;

g)  comunicaţii voce şi date;

h) mobilitate;

i) suport logistic integrat.

4.3.1.  Subsistemul infrastructură

(42)  Realizarea acestui subsistem vizează:

a)   activităţi investiţionale în infrastructura operativă, clădirile structurilor Poliţiei de Frontieră Române, ce constau în construirea de clădiri noi, precum şi în reabilitarea şi/sau extinderea clădirilor existente;

b)  activităţi de construcţie a infrastructurii de comunicaţii, cum ar fi turnuri, stâlpi şi antene. In măsura posibilului, echipamentele vor fi instalate pe amplasamentele existente, turnuri, clădiri înalte, iar dacă nu este posibil, vor fi construite noi turnuri.

4.3.2.  Subsistemul supraveghere a frontierei

(43)   Subsistemul supraveghere a frontierei asigură observarea şi acţiunile specifice frontierei prin aplicarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare sau o combinaţie a acestora. Informaţiile de la senzori sunt transmise centrelor de control prin utilizarea subsistemelor de comunicaţii şi sunt procesate de subsistemul IT. Supravegherea la frontieră se bazează pe platforme mobile, precum şi pe platforme fixe.

4.3.2.1.  Frontiera verde

(44)  Supravegherea fixă se bazează, în principal, pe un ansamblu de echipamente de vedere pe timp de zi şi de noapte, inclusiv radare de detecţie a persoanelor, montate pe piloni, în principal la sediile punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române şi pe alte direcţii de supravegheat.

(45)   Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt echipate cu echipamente fixe de vedere pe timp de noapte ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă cu elicoptere este asigurată de structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare, sisteme de vizualizare în infraroşu pe timp de noapte, camere video cu înregistrare şi transmitere în timp real de imagini, tip FLIR, gigafoane şi altele asemenea. Mijloacele rapide de comunicare de la bord asigură coordonarea acţiunilor patrulelor de poliţie de frontieră, în condiţii de reducere a riscului unor confruntări directe cu infractorii.

4.3.2.2.  Frontiera albastră

(46)  Se referă la:

a) Pentru supravegherea apelor maritime interioare, mării   teritoriale,   zonei   contigue   şi   zonei   economice exclusive ale României va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului de nave de la Marea Neagră, denumit SCOMAR, ce va include: (i)    staţiile de senzori de coastă; (ii)    infrastructura de comunicaţii; (iii)    Centrul de comandă şi control; (iv)    unităţile  de   intervenţie   navale,   terestre  şi aeriene. SCOMAR schimbă informaţii de supraveghere şi tactice prin interconectarea cu sistemele similare ale instituţiilor de cooperare    din    cadrul    Ministerului    Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, VTS/AIS, Ministerului Apărării şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit şi asigură următoarele funcţii:

(i)    detectarea şi identificarea ţintelor prin senzori radar şi optoelectronici;

(ii)     transportul şi fuziunea informaţiilor în Centrul de comandă şi control;

(iii)    transmiterea dispoziţiilor către unităţile proprii de intervenţie terestre, navale sau aeriene,

b) La frontiera fluvială va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD, ce va fi format din următoarele componente:

(i)     staţii de senzori pe cursul fluviului;

(ii)     infrastructură de comunicaţii;

(iii)     centre de comandă şi control;

(iv)     unităţi de intervenţie navale, terestre şi aeriene. SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului de nave pe Dunăre RO-RIS, realizat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atât prin preluarea în timp real a datelor de trafic ale navelor comerciale procesate în acest sistem, cât şi prin folosirea în comun a resurselor tehnice disponibile.

4.3.3.  Subsistemul control al trecerii frontierei

(47)  Asigură efectuarea controlului la trecerea frontierei asupra persoanelor şi a bunurilor pe care acestea le posedă, precum şi asupra mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei portuare, feroviare şi în zona de competenţă a Poliţiei de Frontieră Române. Integrează cititoarele fixe şi mobile de documente - sistemul LPR pentru captarea numerelor de pe plăcuţele de înmatriculare, precum şi echipamentele pentru detectarea drogurilor, a substanţelor explozive şi radioactive, echipamentele pentru detectarea documentelor falsificate ori contrafăcute, sisteme pentru detectarea persoanelor şi bunurilor de contrabandă ascunse în diverse vehicule de transport, cititor de amprente, sistemul de recunoaştere facială. Acest subsistem se va interfaţa cu componentele subsistemului IT.

4.3.4.  Subsistemul IT

(48)  Va fi un sistem on-line disponibil tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, bazat pe standardele sistemelor deschise, pentru realizarea interconexiunii cu sistemele IT folosite de aceste instituţii, precum si cu sistemele IT internaţionale, de exemplu: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistemul de informaţii despre pasageri în aeroporturi. In cadrul acestui subsistem al SISF, un rol important îl are Sistemul IT on-line al Poliţiei de Frontieră Române, ce permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiilor necesare pentru un management corespunzător al frontierei, interconectarea şi schimbul de date securizat cu sistemele informatice ale instituţiilor implicate în asigurarea şi menţinerea ordinii publice şi siguranţei naţionale. Sistemul IT al Poliţiei de Frontieră Române sprijină instituţiile în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, atunci când acest lucru este relevant pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale sau pentru descoperirea persoanelor şi a bunurilor date în urmărire - de exemplu, permite accesul la informaţiile existente în Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, compatibil SIS II, pentru verificări în cazul controalelor obişnuite, al controalelor de trecere a frontierei şi al altora asemenea -, oferind atât nivelurilor de comandă, cât şi celor de execuţie informaţiile necesare pentru buna gestionare a evenimentelor privitoare la controlul şi supravegherea frontierei de stat a României.

4.3.5.  Subsistemul comunicaţii voce şi date

(49)   Asigură infrastructura necesară pentru realizarea reţelei de arie largă, WAN, şi a reţelelor locale, LAN, şi facilitează derularea traficului de voce şi date dintre utilizatorii SISF.

4.3.6.  Subsistemul radiocomunicaţii mobile

(50)  Acest subsistem asigură suportul pentru realizarea schimbului de informaţii (voce şi date) dintre elementele operative mobile, precum şi dintre acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt atât analogice, în gamele de frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de mobilitate navală, cât şi digitale, de tip PMR, Professional Mobile Radio-comunications, în standard TETRA. Ca o particularitate, subsistemul PMR în standard TETRA va asigura nevoile de comunicaţii pentru toate instituţiile cu atribuţii la frontieră, zona de acoperire radioelectrică urmând să fie asigurată în toată aria geografică a judeţelor de frontieră şi urmând a se asigura interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei unice de radiocomunicaţii TETRA.

4.3.7.  Subsistemul comunicaţii fixe

(51)   Subsistemul comunicaţii fixe asigură infrastructura de transport de bandă largă necesară pentru schimbul de informaţii dintre locaţiile fixe. Acesta reprezintă suportul pentru realizarea comunicaţiilor de voce, pentru transferul de date necesare aplicaţiilor informatice, precum şi infrastructura necesară subsistemului radiocomunicaţii mobile.

4.3.8.  Subsistemul mobilitate

(52)   Descrie platforma terestră-navală-aeriană ce va fi utilizată pentru sistemul de securitate a frontierei şi include toate mijloacele de transport ce sunt destinate pentru operaţiuni de supraveghere şi intervenţie la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea şi patrularea, transportul forţelor şi al echipamentelor pentru intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operaţionale şi transporturile logistice pentru aprovizionare şi mentenantă. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestră, navală şi aeriană.

4.3.9.  Subsistemul suport logistic integrat

(53)    Este compus din toate activităţile destinate suportului sistemului în întreaga perioadă a ciclului de viaţă al acestuia. Include activităţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenantă, precum şi un suport centralizat ce permite operarea SISF 24 de ore din 24.

5. Finanţare

(54)   Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naţionale se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în raport cu priorităţile, resursele disponibile şi în mod corelat cu etapele de realizare a sistemului de management integrat, în condiţiile legii.

(55)    Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei naţionale pot fi:

a)  fonduri de la bugetul de stat;

b)  fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

c)  fonduri rezultate din cofinanţarea asigurată de statul român, împreună cu statele Uniunii Europene;

d)  credite externe garantate de Guvernul României;

e)  fonduri alocate prin Facilitatea Schengen;

f)   credite externe care nu implică garanţii guvernamentale;

g) donaţii şi sponsorizări oferite/acceptate în condiţiile legii;

h) alte surse.

(56)  In ceea ce priveşte Facilitatea Schengen, conform documentelor încheiate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, României îi va fi alocată suma de 559,8 milioane euro pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen şi a controlului frontierelor şi pentru a sprijini îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetului naţional. Cel puţin 50%, adică 279,9 milioane euro, din aceste fonduri vor fi utilizate pentru îndeplinirea obligaţiei de a finanţa acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externă.

(57)   SISF va fi realizat prin intermediul contractului încheiat cu integratorul de sistem, prin proiecte PHARE şi proiecte cu finanţare naţională, care sunt complementare. In ceea ce priveşte contractul de realizare şi implementare a SISF, livrările sunt adaptate astfel încât să nu existe nicio suprapunere cu proiectele PHARE. Echipamentele achiziţionate prin finanţare PHARE sunt integrate în sistem ca EFG (echipamente furnizate de Guvern), potrivit unei metodologii precise, prevăzută în documentele contractuale.

6. Implementare şi evaluare

(58)  Implementarea efectivă a Strategiei naţionale revine fiecăreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în părţile ce le privesc. Şefii instituţiilor au obligaţia de a întreprinde măsurile ce se impun şi răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale pot participa şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care cooperează potrivit competenţelor şi în condiţiile legii. Monitorizarea implementării Strategiei naţionale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia.

(59)    Documentele de implementare a Strategiei naţionale sunt Planul de acţiune şi Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei. In baza prevederilor Planului de acţiune şi în scopul realizării acestuia, ministerele/instituţiile cu atribuţii la frontieră potrivit legii vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizării acţiunilor privind investiţiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în Planul unic multianual de investiţii pentru securitatea frontierei.

(60)  In procesul de implementare a Strategiei naţionale se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a)  corelarea acţiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei instituţii cu cele prevăzute de Strategia naţională;

b)  stabilirea priorităţilor instituţiilor cu atribuţii la frontieră în domeniul managementului frontierei şi concordanţa acestora cu obiectivele generale ale GIRMIFS;

c)   alocarea fondurilor adecvate pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente performante destinate securităţii frontierei, pentru încadrarea şi pregătirea personalului, precum şi pentru modernizarea infrastructurii;

d)   monitorizarea şi evaluarea permanentă a stadiului acţiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naţionale.

(61)   Evaluarea într-o manieră unitară a implementării Strategiei naţionale este esenţială pentru asigurarea coerenţei măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, evitarea suprapunerilor şi paralelismelor între instituţiile cu atribuţii la frontieră şi pentru eliminarea disfunctionalitatilor apărute în procesul de implementare a Strategiei naţionale.

(62)  Evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale se realizează în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIFS, după metodologia şi la termenele prevăzute în acest sens, pe bază de rapoarte periodice. Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naţionale revine secretariatului GIRMIFS, care asigură evidenţa şi comunicarea spre executare către autorităţile abilitate a tuturor deciziilor şi măsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi a modului de îndeplinire a acestora.

(63)   Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare al Strategiei naţionale, document  care  sintetizează  gradul   de  îndeplinire   a obiectivelor asumate.

(64) Prezenta strategie naţională reflectă intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvenţă, chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluţii care să necesite reconsiderări temporare. Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei naţionale sunt nu numai dezirabile, ci şi sustenabile, precum şi de la faptul că instituţiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanţă, implementarea Strategiei naţionale va asigura condiţiile necesare pentru accederea României la spaţiul Schengen.