Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 230 din  4 martie 2003

privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 190 din 26 martie 2003




    In temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 13, 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    (1) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se delimiteaza conform anexei nr. 1.
    (2) Anexa nr. 1 constituie baza pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate, sectiunea rezervatii ale biosferei, parcuri nationale si parcuri naturale.
    (3) Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se clasifica in categoriile corespunzatoare statutului de protectie si au urmatoarele denumiri si desemnari internationale:
    a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie international: Rezervatie a Biosferei, desemnata international de Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera", Zona Umeda de Importanta Internationala, desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar, si Sit al Patrimoniului Natural Universal, recunoscut de UNESCO;
    b) Parcul National Domogled - Valea Cernei;
    c) Parcul National Retezat, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera";
    d) Parcul Natural Portile de Fier;
    e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;
    f) Parcul Natural Apuseni;
    g) Parcul National Muntii Rodnei, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera";
    h) Parcul Natural Bucegi;
    i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;
    j) Parcul National Ceahlau;
    k) Parcul National Calimani;
    l) Parcul National Cozia;
    m) Parcul National Piatra Craiului;
    n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;
    o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului;
    p) Parcul National Muntii Macinului;
    r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de Importanta Internationala de catre Secretariatul Conventiei Ramsar;
    s) Parcul Natural Vanatori-Neamt.
    Art. 2
    Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru silvicultura, va stabili, cu avizul Academiei Romane, zonarea interioara a parcurilor nationale si a parcurilor naturale din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, prin ordin comun al ministrilor, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 3
    Toate suprafetele ocupate de vegetatie forestiera, aflate in interiorul rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale sau parcurilor naturale, vor fi incadrate de catre autoritatea publica centrala pentru silvicultura, in baza avizului Academiei Romane, in categoriile functionale corespunzator zonarii interioare.
    Art. 4
    Autoritatea publica centrala pentru silvicultura, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si cu Academia Romana, va elabora norme de amenajare a padurilor, a fondului cinegetic si salmonicol, in conformitate cu categoriile de management si cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 5
    Autoritatea publica centrala pentru agricultura, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si cu Academia Romana, va elabora norme de gospodarire a pajistilor, in conformitate cu categoriile de management si cu obiectivele de conservare a biodiversitatii, cu capacitatea productiva si de suport a pajistilor, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 6
    Autoritatea publica centrala pentru turism, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, autoritatea publica centrala pentru silvicultura si cu Academia Romana, va elabora strategia privind dezvoltarea ecoturismului in rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale, in conformitate cu principiile de conservare a biodiversitatii si de utilizare durabila a resurselor naturale.
    Art. 7
    Autoritatea publica centrala pentru transport va lua masuri in vederea dezvoltarii ecoturismului, prin amplasarea de indicatoare rutiere pe drumurile nationale pentru semnalizarea adecvata a rutelor catre rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 8
    (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va asigura, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, structuri de administrare pentru toate rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale.
    (2) Structurile de administrare prevazute la alin. (1) se asigura:
    a) in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, in limita bugetului alocat si a numarului de personal aprobat conform cerintelor anexei nr. 2; sau
    b) in coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pe baza de contract incheiat cu persoane juridice care probeaza capacitatea tehnica, stiintifica, administrativa si financiara necesara, care asigura personalul prevazut in anexa nr. 2.
    (3) Structurile care asigura administrarea ariei naturale protejate pe baza de contract sunt obligate sa intocmeasca si sa revizuiasca periodic regulamentul si planul de management al acesteia.
    (4) Detinatorul majoritar de teren din cuprinsul unei rezervatii a biosferei, unui parc national sau parc natural are dreptul sa i se incredinteze administrarea acesteia, daca indeplineste conditiile prevazute la alin. (2).
    (5) Durata minima de timp pentru care se incheie contractele mentionate la alin. (2) este de 10 ani.
    (6) Structurile de administrare ale rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale vor urmari aplicarea regulamentului si a planului de management de catre toti detinatorii si administratorii de bunuri si terenuri aflate in cuprinsul rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, care vor administra in continuare bunurile aflate in proprietate sau incredintate, cu respectarea legislatiei in vigoare si a reglementarilor specifice ariei protejate.
    (7) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va sustine, in limita bugetului alocat, atat activitatile structurilor aflate in subordinea sa, cat si realizarea unora dintre activitatile cuprinse in planurile de management ale ariilor naturale protejate incredintate structurilor aflate in coordonare, in baza proiectelor aprobate.
    Art. 9
    (1) Limitele parcurilor nationale si ale parcurilor naturale vor fi materializate in teren prin aplicarea, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari, a semnelor distinctive, stabilite anterior si utilizate de Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane, respectiv un patrat rosu avand laturile intre 10 si 15 centimetri, inconjurat de o banda alba avand latimea intre 2 si 4 centimetri, aplicat la distante intre 50 si 200 metri de catre administratiile parcurilor nationale si ale parcurilor naturale.
    (2) Limitele rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, in format digital, ca vectori cu referinta geografica, se pun la dispozitie de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului tuturor institutiilor si persoanelor interesate, prin intermediul paginii de Internet, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 10
    Autoritatile administratiei publice locale vor asigura evidentierea limitelor rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale, ale caror elemente de identificare sunt prevazute in anexa nr. 1, in planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotarari.
    Art. 11
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul apelor si protectiei mediului,
                         Florin Stadiu,
                         secretar de stat

                         p. Ministrul agriculturii,
                         alimentatiei si padurilor,
                         Petre Daea,
                         secretar de stat

                         Ministrul administratiei publice,
                         Octav Cozmanca

                         Ministrul lucrarilor publice,
                         transporturilor si locuintei,
                         Miron Tudor Mitrea

                         p. Ministrul finantelor publice,
                         Gheorghe Gherghina,
                         secretar de stat

                         Presedintele Academiei Romane,
                         Eugen Simion

    ANEXA 1

    HARTILE SI DESCRIERILE LIMITELOR REZERVATIILOR BIOSFEREI, PARCURILOR NATIONALE SI PARCURILOR NATURALE

    Cuprins:
    I. Harta rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale
    II. Lista abrevierilor si semnele conventionale utilizate
    III. Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si descrierile limitelor pentru:
    a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii;
    b) Parcul National Domogled - Valea Cernei;
    c) Parcul National Retezat;
    d) Parcul Natural Portile de Fier;
    e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;
    f) Parcul Natural Apuseni;
    g) Parcul National Muntii Rodnei;
    h) Parcul Natural Bucegi;
    i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;
    j) Parcul National Ceahlau;
    k) Parcul National Calimani;
    l) Parcul National Cozia;
    m) Parcul National Piatra Craiului;
    n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;
    o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului;
    p) Parcul National Muntii Macinului;
    r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei;
    s) Parcul Natural Vanatori-Neamt.

    ROMANIA
    Harta rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale

    Figura 1 - Harta rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 3.

                                LISTA ABREVIERILOR

    b.h.    = bazin hidrografic;
    cab.    = cabana;
    Cl.     = culme;
    Confl.  = confluenta;
    Cr.     = cracul;
    D.      = deal, dealul;
    Izv.    = izvor;
    JUD.    = judetul;
    km      = kilometru;
    m       = metri;
    M.      = munte;
    og.     = ogas;
    OS      = ocolul silvic;
    Pc.     = picior;
    P-na    = poiana;
    pr.     = parau;
    r.      = rau;
    rez.    = rezervor;
    UP      = unitate de productie;
    V.      = valea;
    Vf.     = varful;
    [XII.5] = codul cadastral al bazinului hidrografic.

                           SEMNE CONVENTIONALE

    - limita pe curs de apa
    - limita pe culme principala
    - limita pe culme secundara
    - limita pe liziera de padure
    - limita pe cale ferata
    - limita pe drum
    - alte limite
    - borna silvica
    - varf
    - confluenta, culme, inseuare
    - curs de apa
    - drum
    - cale ferata
    - chei
    - limita de judet
    - granita de stat
    - lac
    - localitate
    - suprafata parcului

    Figura 2 - SEMNE CONVENTIONALE - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 4.

    Denumirile geografice, cotele si elementele cartografice utilizate au fost preluate din foile hartii topografice scara 1:25 000, editia a II-a, Directia Topografica Militara, Atlasul Cadastrului Apelor din Romania (1992) si Hartile arboretelor, scara 1:10 000 si/sau 1:20 000 din Amenajamentele silvice.

                     REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

    Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie si anume: Rezervatie a Biosferei desemnata international de Comitetul MAB UNESCO, Zona Umeda de Importanta Internationala desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar si Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de catre UNESCO. Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii i s-a atribuit si Diploma Europeana de catre Consiliul Europei.

    Limita nordica. Limita de nord incepe de la Cotul Pisicii urmarind pana la granita cu Republica Moldova malul stang al Dunarii la cota maxima de inundatie, de unde se continua initial pe granita cu Republica Moldova si apoi cu Ucraina.

    Limita estica. Limita de est incepe de la varsarea bratului Chilia in Marea Neagra pe granita cu Ucraina si cuprinde apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m inclusiv, pana la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei.

    Limita vestica (continentala). Limita incepe din amonte de localitatea Grindu din borna B1 situata pe taluzul exterior al digului de aparare Grindu-Isaccea si urmareste limita zonei palustre stabilita la piciorul exterior al digului de contur al incintei indiguite Grindu-Isaccea corespunzatoare malului drept al fluviului Dunarea de la Cotul Pisicii pana in amonte de orasul Isaccea la borna B13, trecand prin bornele cadastrale B2 - B13. Din avalul localitatii Isaccea, din borna B15 pana la Tulcea, limita continentala a rezervatiei este stabilita la baza Podisului Dobrogean si este constituita din linia de contact a acestuia cu zonele inundabile la nivelele maxime, trecand prin bornele cadastrale B16 - B24. In zona municipiului Tulcea, de la borna B25 situata amonte de portul mineralier pana in aval de platforma unitatilor de industrie alimentara, la borna B27, limita continentala a rezervatiei o reprezinta malul drept al fluviului Dunarea, trecand prin borna cadastrala B26. Din aval de platforma de industrie alimentara a municipiului Tulcea, din borna B27, limita rezervatiei ocoleste orasul, urmarind baza Podisului Dobrogean (incluzand incinta Tulcea-Nufaru), trecand prin borna B28 pana in la borna B29 situata amonte de localitatea Nufaru, unde limita rezervatiei o reprezinta malul bratului Sf. Gheorghe pana in aval de localitatea Nufaru, la borna B30. In continuare, limita rezervatiei este reprezentata de baza Podisului Dobrogean incluzand incinta Nufaru-Victoria si trecand prin borna B31 aflata in imediata vecinatate a localitatii Victoria, iar in zona localitatii Baltenii de Sus limita este reprezentata de malul drept al bratului Sf. Gheorghe, ocolind localitatea prin borna B32. Limita continua prin borna B33 pe la baza Podisului Dobrogean incluzand incinta Bestepe-Mahmudia pana la borna 34 situata amonte de localitatea Mahmudia, de unde limita este reprezentata de malul drept al bratului Sf. Gheorghe. Din avalul localitatii Mahmudia limita rezervatiei este reprezentata de baza podisului Dobrogean, trecand prin borna B35 si incluzand amenajarea agricola Mahmudia-Murighiol cu drumul de acces la fermele zootehnice Ghiolul Pietrei, unde se afla borna B36. Din acest punct limita rezervatiei este constituita de un drum de exploatare pe directia nord-sud trecand prin punctul numit "Movila Duna", pana la drumul judetean Tulcea-Murighiol, incluzand lacul Saratura pentru a ajunge la limita nord-vestica a localitatii Murighiol, la borna B37 dupa care limita rezervatiei o reprezinta limita nordica a intravilanului satului Murighiol pana la borna B38 si in continuare baza Podisului Dobrogean pana in localitatea Dunavatu de Sus pe care o ocoleste trecand prin borna B39. Limita rezervatiei urmareste in continuare limita dintre zona umeda si horst indreptandu-se spre sud si ocolind localitatea Dunavatul de Jos prin bornele B40 si B41. De aici limita se indreapta spre est, fiind reprezentata de baza Podisului Dobrogean si trecand prin bornele B42, B43, B44, pana la intersectia acesteia cu Canalul Fundea (B45). Din punctul de intersectie al limitei rezervatiei cu canalul Fundea, aceasta este reprezentata de baza podisului Dobrogean, RBDD incluzand amenajarea piscicola Sarinasuf, trecand prin bornele B46 - B49 si amenajarea piscicola Iazurile, trecand prin bornele B50 - B59 pana la nord de localitatea Sarichioi. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentata de malul de vest al lacului Razim trecand prin bornele B64 - B67 pana la punctul numit "La Monument" (B68) dupa care pe directia nord-vest urmareste limita estica a lacului Babadag si prin vestul localitatii Zebil pana la intersectia cu drumul judetean Tulcea-Zebil pe care il traverseaza, si include amenajarea piscicola Tauc, trecand prin bornele B71 - B74 si amenajarea piscicola Topraichioi, trecand prin bornele B76 - B78, dupa care urmareste limita vestica a Lacului Babadag la baza podisului Dobrogean, pana la nord de localitatea Enisala pe care o ocoleste prin partea de nord, trecand prin bornele B79 - B93. Din acest punct, limita rezervatiei este reprezentata de intersectia podisului Dobrogean cu malul de vest al lacului Razim pana la Capul Dolosman, incluzand amenajarea piscicola 6 Martie trecand prin bornele B91 - B93 si zona cu protectie integrala Capul Dolosman. De la Capul Dolosman limita rezervatiei se deplaseaza spre sud-vest, la baza Podisului Dobrogean incluzand amenajarea piscicola Lunca trecand prin bornele B94 - B97. Din sudul localitatii Lunca (B98) limita rezervatiei este reprezentata spre vest, sud si sud-est de malul dinspre podis a lacurilor Ceamurlia, Golovita si Zmeica trecand prin bornele B100 - B106 incluzand zonele depresionare cu vegetatie palustra, pana in punctul numit "La Stanca" (B107) de unde limita rezervatiei traverseaza baza grindului Lupilor, urmarind spre vest si apoi spre sud lacul Sinoie pana in punctul "Movilele Dese" (B111). Din acest punct, limita rezervatiei este directionata spre vest si sud pe malul lacului Istria, traverseaza drumul judetean Istria-Istria Cetate in zona de legatura a lacului Istria cu lacul Nuntasi mergand apoi pe directia vest, sud si sud-est pe malul lacurilor Nuntasi si Tuzla pana la padurea din nordul localitatii Vadu pe care o ocoleste prin nord-est trecand prin bornele B112 - B121. In continuare, limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ocoleste localitatea Vadu prin est si apoi se orienteaza pe o directie constant sudica la baza podisului Dobrogean cu zonele umede, incluzand Balta Mare si Balta de Mijloc, pana la Capul Midia, punctul extrem sudic al rezervatiei, in care se gaseste borna B124.

                      PARCUL NATIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI

    Limita nordica. Incepe in Varful Paltina (2149,1 m) si merge spre vest pe culmea muntilor Godeanu prin varfurile Galbena (2161 m), Micusa (2179,6 m) si Bulzului (2254,4 m), interfluviul ce formeaza limita nordica a bazinului Cernei [VI-2].

    Limita vestica. Continua pe acelasi interfluviu spre Vf. Godeanu (2229 m), apoi prin Culmea Dragutului pana in Vf. Olanelor (1989,9 m). De aici trece pe interfluviul vestic al bazinului Cernei, prin Culmea Matichii, Vf. Dobrii (1928,4 m), mergand pe culmea principala a Muntilor Cernei prin Varfurile Babei (1825 m), Boldoveni (1799,5 m), Vlascu Mic (1734 m) si Zglivar (1708 m). De aici merge spre vest pe Custura Parsului, prin borna 180 din UP V Mehadia - OS Belareca si Vf. Pogara (1360,2 m), de unde coboara pe Dosu Frasincea in Ogasul lui Mihai, mergand pe acesta pana la borna 195, de aici urmand limita fondului forestier prin bornele 196, 214, 217, 240. Ajunge in Valea Topla la borna 242, de unde urca spre Varfu Sulita pana in borna 239. In continuare merge spre sud-est pe culme pana in borna 247, iar de aici spre sud pe liziera, trece peste Valea Vartopu prin borna 246 din UP V Mehadia - OS Belareca, iar de aici urca pe culme pana in Vf. Arjana (1511,4 m) din culmea Muntilor Cernei. Limita se continua pe Culmea principala a Mt. Cernei, prin Poiana Lunga, Vf. Ciclovete (1129,5 m), Poiana Ciclovete (1142,6 m) si Culmea Mare (927,6 m) pana in borna 45 din UP III Baile Herculane - OS Baile Herculane. De aici iar face un ocol pe versantul vestic, prin borna 415 din UP V Mehadia - OS Belareca, mergand pe limita fondului forestier prin bornele 416, 431, 439, pana la borna 444 din acelasi UP V Mehadia - OS Belareca, din apropierea confluentei Cernei cu Belareca [VI-2.12].

    Limita sudica. Porneste de la borna 444 din UP V Mehadia - OS Belareca, merge spre nord pe limita fondului forestier de la marginile localitatilor Pecinisca si Baile Herculane, prin bornele 4, 8, 18 din UP III Baile Herculane - OS Baile Herculane pana la borna 31, aflata in apropierea podului peste valea Cernei, de aici intorcandu-se pe malul drept al raului Cerna, pana la intrarea acestuia prin statiunea Baile Herculane, de unde urca pe liziera padurii pana in drumul national DN 6A, pe care il urmeaza pana in apropiere de intersectia acestuia cu DN 6, de unde urca pe dealul Stoghirului (469 m), si continua pe Cracu Fasii si Culmea Padesu prin Varfurile Padesu (709 m) si Creasta Cocosului (917 m).

    Limita estica. Continua din Creasta Cocosului intrand in culmea principala a Muntilor Mehedinti pe la est de Masivul Domogled, Clotul Pietrii (1227,9 m), Culmile Carligelor, Piatra Cosustei, Culmea si Vf. Pietrele Albe (1335,3 m), Poiana si Culmea Beletina, Culmea Obarsia pana in Vf. Poiana Mica (1179,2 m). Se continua pe Paraul Capra [VII-1.36.2.1] si apoi pe Motru Sec [VII-1.36.2] pana la limita localitatii Motru Sec, limita pe care o urmeaza pana la confluenta vaii Tarnicioara cu Motru Sec. De aici urca pe valea Tarnicioara pana in saua dintre Cornetu Musteica si Dealul Magura, de aici intrand pe limita fondului forestier de pe versantul estic al Cornetului Musteica, pe care o urmeaza pana in borna 837 din UP II Motru Mare. Din acest punct limita merge pe malul stang al vaii Motrului, pana la borna 14, unde trece pe limita fondului forestier, prin bornele 20 si 28 pana la borna 25, trecand inapoi pe malul stang al vaii Motrului, pana la borna 39 unde din nou trece pe limita fondului forestier, ocolind Lacul Valea Mare prin bornele 47 si 54, pana la borna 76 din UP II Motru Mare - OS Pades. De aici continua pe malul stang al Motrului pana la confluenta cu Valea Mileanului, pe care urca pana sub Vf. Mileanul (1063,7 m), intrand pe culmea Dealului Alunu (1150,1 m). De aici urmeaza linia culmilor Turcineasa (1518,2 m), Sarba (1742,5 m), Serbota si Soarbele pana in Varful Paltina (2149,1 m).

                           PARCUL NATIONAL RETEZAT

    Parcul National Retezat este desemnat international de catre Comitetul MAB UNESCO ca Rezervatie a Biosferei.

    Limita nordica. Porneste din valea Raului Mare [IV-1.117.14], amunte de Casa Verde, pe limita fondului forestier (borna silvica 4 UP VI, OS Retezat), pana in borna silvica 1 UP V, OS Retezat, apoi urca prin padure pe culmea secundara Muchia Picuiului, in Vf. Pecuiu (1827,3 m) si se continua spre SV pana in Vf. Poienii (1736,0 m). De aici coboara la limita fondului forestier (borna silvica 19 UP V, OS Retezat, si continua pe aceasta pana la confluenta paraielor Lancitu/Garlii, prin bornele silvice 20, 24, 458, 459, 468, 461, 44, UP V, OS Retezat. In continuare limita urmareste amunte malul drept al paraului Garlii pana la borna silvica 46 UP V, OS Retezat, apoi se orienteaza din nou pe limita fondului forestier cu proprietatile comunei Rau de Mori (bornele silvice 51, 45, 49, UP V, OS Retezat), pe versantul stang al Lancitului, pana pe culmea care coboara din Vf. Retezatu spre Vf. Pecuiu (in borna silvica 47 UP V, OS Retezat). De aici limita coboara in valea Rausor [IV-1.117.14.8] (borna silvica 51 UP I, OS Retezat), dupa care urmeaza avale malul stang al paraului, pana la confluenta Rausor/Stevea. In continuare, limita urmareste traseul drumului forestier pana la confluenta Rausor/pr. Sec (borna silvica 34 UP I, OS Retezat). De aici se orienteaza spre SE, pe culmea Secului, pana sub cota 1683,0 m (borna silvica 31 UP I, OS Retezat), situata pe culmea Lolaia - Rucsorii, trece prin Vf. Lolaii (1532,0 m) din care coboara pe o culme secundara la confluenta Lolaia (Pietrile)/Obarsia Nucsoarei (prin bornele silvice 320, 321, 262, UP VI, OS Pui). De la confluenta, limita urca pe o culme secundara prin bornele silvice 260, 256, UP VI, OS Pui la borna silvica 258 UP VI, OS Pui, de la care coboara in Valea Malaiestilor (borna silvica 224 UP VI, OS Pui), din care urca pe un afluent al acesteia pana in Vf. Mic (1634,0 m). In continuare, limita coboara pe un interfluviu secundar, prin locul numit Coliba Iancului (borna silvica 185 UP VI, OS Pui), in paraul Paros (borna silvica 185 UP VI, OS Pui), apoi urmareste aval malul stang al acestuia pana la borna 160 UP VI, OS Pui. De la aceasta, urca pe un bot de deal la borna silvica 159 UP VI, OS Pui, din care coboara in Paraul Mic (borna silvica 157 UP VI, OS Pui), urmareste amunte paraul pana la borna silvica 146 UP VI, OS Pui, dupa care urca in culmea Intalnicioara (borna silvica 137 UP VI, OS Pui). In continuare limita de nord coboara in valea Rau Alb (borna 134 UP, OS Pui), apoi urca pe Culmea Coroestilor (borna silvica 79 UP VI, OS Pui).

    Limita estica. Porneste din Culmea Coroestilor (borna silvica 79 UP VI, OS Pui), situata pe interfluviul dintre Rau Alb [IV-1.117.10] si Paraul Poienii, trece prin Vf. Bradetului (1861,3 m) si cota 1862,7 m, dupa care urmareste interfluviul dintre Rau Alb si Rau Barbat [IV-1.117.7], pana in Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), trecand prin cotele 1862,7 m si 1834,0 m. Din Vf. Capu Gaierului (1846,5 m), coboara pe o culme secundara in Raul Barbat, prin bornele silvice 219 si 218 UP V, OS Pui, si urmareste amunte (circa 2 km) malul drept al Raului Barbat, pana la borna silvica 162 UP V, OS Pui. In continuare urca culmea Pilugu Mare, trecand prin varfurile Lazarului (2282,0 m), Gruniu (2219,0 m) si Vf. Morii (2383,0 m), pana in saua dintre Vf. Custurii si Vf. Morii. Din acest punct coboara spre S in paraul Morii, pe care il urmeaza aval prin bornele silvice 101 si 98 UP V, OS Lupeni, apoi urca pe un afluent de dreapta al acestuia pana la liziera padurii (borna silvica 100 UP V, OS Lupeni). In continuare urmareste limita fondului forestier (pe sub culmea Straunile), pana la borna silvica 38 UP V, OS Lupeni, din care coboara pe o culme secundara in valea Buta (borna silvica 39 UP V, OS Lupeni) pe care o urmeaza aval, pe malul stang pana la iesirea din Cheile Butei (borna silvica 3 UP V, OS Lupeni).

    Limita sudica. Incepe la iesirea din Cheile Butei (borna silvica 3 UP V, OS Lupeni) urca in Culmea Negrisar prin borna silvica 6 UP V, OS Lupeni, de la care urmareste limita nordica a unor enclave din UP IV (E9 si E3), trecand prin bornele silvice 372, 325, 323, 324, 317, 309, toate din UP IV, OS Lupeni pana in valea Jiului de Vest (borna silvica 303 din UP IV, OS Lupeni). De aici urmareste amunte malul drept al Jiului de Vest, pana la confluenta Scocu Sec (Jara)/Jiu de Vest (borna 198 UP IV, OS Lupeni), apoi se continua pe un interfluviu secundar (Culmea Piatra Soarbele) pana la limita jnepenisului cu golul alpin (borna silvica 241 UP IV Lupeni), trecand prin bornele silvice 244 UP IV, OS Lupeni (cota 1376,0 m) si 242 UP IV, OS Lupeni. Limita se continua spre S pe marginea fondului forestier, prin bornele silvice 236 si 235 UP IV, OS Lupeni pana in interfluviul Cerna/Jiu de Vest (borna silvica 453 UP IV, OS Lupeni). Din acest punct, limita Parcului National Retezat este comuna cu cea a a Parcului National Domogled - Valea Cernei, pana in Vf. Morii (2279,0 m) si se mentine pana in Vf. Paltina (2149,1 m) pe Culmea Soarbele (interfluviul Cerna [VI-2]/Jiu[VII]). Din Vf. Paltina (2149,1 m), limita trece pe interfluviul Cerna/Mures [IV-1] pe care il urmeaza prin Vf. Galbena (2161,0 m), cotele 2174,0 m si 2113,0 m, Vf. Micusa (2179,6 m), Vf. Scarisoara (2211,0 m), si Vf. Bulzului (2245,4 m). Din Vf. Morii (2279,0 m), limita coboara pe la obarsia paraului Morii pana la intrarea acestuia in padure (borna 351 UP III, OS Retezat), urmareste limita fondului forestier pana in valea Rau Ses (borna 121 UP III, OS Retezat), prin bornele silvice 102, 104, 106, 108, 110, 112, 114, 117, 116, 115, 119 UP III, OS Retezat.

    Limita vestica. Din valea Rau Ses (borna 121 UP III, OS Retezat) urmeaza limita fondului forestier pana in paraul Corciova (borna silvica 205 UP III, OS Retezat), pe sub Vf. Prislop (1838,8 m) si Vf. Soju (1961,5 m), prin culmea care coboara din Vf. Soju (borna silvica 134 UP III, OS Retezat), paraul Scheiu (borna 146 si 352 UP III, OS Retezat), trecand prin bornele 149, 150, 151, 154, 156, 158, 166, 173, 179, 187, 193 UP III, OS Retezat. In continuare limita urmareste aval malul stang al paraului Corciova pana la acumularea Gura Apei (borna silvica 204 UP III, OS Retezat), urmareste malul de NV al lacului de acumulare, pana in dreptul barajului, pe care il traverseaza catre malul drept al Raului Mare (borna silvica 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmareste limita fondului forestier pana in dreptul muchiei Runcului, unde se intalneste cu limita de N (borna 4 UP V, OS Retezat).

                        PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER

    Limita nordica. Porneste de la confluenta Canalului Patoc cu raul Nera si urmareste o culme secundara pana in dealul Mlaciche (149,9 m), dupa care, pana la liziera padurii din vestul localitatii Carbunari (borna 140 UP III, OS Moldova Noua), urmeaza cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Nerei [VI-1] si Dunarii [XIV-1], situata pe culmea principala a Muntilor Locvei, trecand prin urmatoarele culmi si varfuri: Vf. Ciuca (294,0 m), Vf. Vargolia Mica (366,4 m), Vf. Vargolia Mare (444 m), Vf. Livada (500,4 m), Vf. Marcus (510,3 m), Creasta lui Milan, Vf. Poiana Lisa (546 m), Dealu Turcului, Culmea Naidasului, Vf. Talva Cerbului (659,8 m). De la liziera padurii din vestul localitatii Carbunari (borna silvica 140 UP III, OS Moldova Noua), pana la obarsia paraului Cremenita (la Izvorul Manestilor), limita parcului urmareste limita fondului forestier cu pasunea Carbunari, ocolind pe la sud-vest localitatea Carbunari si continua apoi malul stang al paraului Cremenita [VI-1.14.1] pana la confluenta cu paraul Rachita [VI-1.14]. De la izvorul Manestilor pana la confluenta Cremenita/Rachita, limita este comuna cu cea a Parcului National Cheile Nerei - Beusnita. In continuare, limita urmareste amunte malul drept al paraului Rachita, prin obarsie, pana in Vf. Ravensca Sud (725,8 m) si continua spre sud, pe culme, pana in Vf. Grosanat (578,4 m). Din acest varf, coboara pe o culme secundara (Cracul Rau), prin cota 461,6 m, la confluenta paraielor Oravita/Oravita Seaca. In continuare, limita urca pe Cracu Calului pana in Talva Toronita (712,9 m), trece prin cot 561,0 m si inseuarea Balta Toronita, apoi urca pe Culmea Margianului pana in Vf. Ursului (704,8 m), ocoleste obarsia paraului Camenita [XIV-1.7.3a] pana in Vf. Dealu Mare (495,5 m), trece prin Culmea Ilovei si Vf. Cracu Boului (668,0 m), de unde coboara la confluenta paraielor Ilova/Berzasca. De la confluenta, limita parcului urmeaza in amunte malul drept al paraul Berzasca [XIV-1.7] pana la confluenta Berzasca/Paraul Stanicu. In continuare, limita urca pe culmea dintre cele doua paraie (Culmea Bretina), prin cota 507,8 m, in Vf. Bretina Mare (686,3 m), apoi peste Culmea Grabetina si Cracu Urdutului, in Talva Frasinului (849,9 m). De aici urmareste interfluviul dintre Valea Muschioasa si Paraului Radu [XIV-1.17.1], prin cotele 674 m, 561 m si 484 m si coboara spre sud-est pe Cracul Radului la confluenta raului Mraconia [XIV-1.17] cu paraul Radu. Urca pe Cracul Mraconitii in Culmea Secareaua (borna silvica 97 UP VI, OS Orsova), apoi se continua spre est, traverseaza paraul Morii (borna silvica 96 UP VI, OS Orsova) si urca pe Cracu Soblanu Mic pana in Vf. Soblanu (567,0 m). Din acest varf isi schimba directia spre sud-est pe Culmea Soblanului pana la borna 4 UP VII, OS Orsova, de unde coboara in paraul Neamtului [XIV-1.17.3] (borna silvica 184 UP VII, OS Orsova) si urca prin Culmea Streneacului in Vf. Neamtului (509,8 m) si Vf. Strineacu Mic (602,2 m). In continuare, limita urmareste spre nord culmea vestica a bazinului hidrografic Valea Satului [XIV-1.18], trece prin Dealu Lugasita (636,8 m) pana in Vf. Predelu Mic (899,0 m), apoi ocoleste obarsia paraului Predelu Mare prin cota 721,0 m si borna silvica 112 UP IX, OS Orsova. De aici limita coboara pe culmea vestica a bazinului hidrografic al paraului Predelu Mare pana la confluenta Predelu Mare/Eselnita [XIV-1.20], se continua aval pe malul stang al raului pana la confluenta Eselnita/Ogasul Ciresului, de unde urca spre NV pe Cracu Ciresului in interfluviul Nera/Eselnita (borna 262 UP IX, OS Orsova), pe limita dintre judetele Caras-Severin si Mehedinti. Urmeaza acest interfluviu pe directie V - E, prin varfurile Teiul Mosului (968,3 m) si Micelep (913,0 m), pentru a se orienta spre SE prin inseuarea de la nord de Vf. Cracu Ursului (624,2 m) spre culmea Seracova Mare. In continuare urmareste cumpana de ape dintre bazinele vailor Seracova Mare si Seracova Mica pana la podul rutier si feroviar peste valea Seracova Mare. In continuare, limita traverseaza Cerna [VI-2], si urca pe o culme prelunga (spre N) spre Varfu Caraula (418,0 m) si Dranic (548,8 m). Urmeaza apoi directie S - N, pe Culmea Dranicului, pana in Vf. Meteriz (720,3 m), urmareste spre sud cumpana de ape a bazinului Tarovat pana in Poiana Ciumini si coboara la confluenta Valea Piatra Alba/Racovatu. De la confluenta, urca pe Cracu Ciumini pana in Vf. Boldovin (621,7 m), de unde coboara in talvegul raului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din raul Bahna limita urca pe o culme secundara prin cota 253,0 m in Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) si ajunge la intersectia drumului judetean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvica 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin).

    Limita estica. Din intersectia drumului judetean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvica 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita urmareste spre sud traseul soselei pana la intersectia cu drumul comunal de pe Plaiu Motoratului (borna silvica 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin), urca in Vf. Motarat (634,2 m), apoi coboara din nou in drumul comunal din Plaiul Motaratului (Dealul Hatesc) pe care il urmeaza, pana la cota 567 m. In continuare limita urmareste spre sud cumpana de ape Slatinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidostitei) pe traseul LEA - 10 kv (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Sulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continua pe culmile dintre afluentii Jidostitei, Luchita Mare si Valea Grecului, prin Dl. Miscanului si Dl. Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 si 85, UP V, OS Dr.- Turnu Severin), coboara la confluenta vaii Grecului cu paraul Jidostita [XIV-1.22], apoi se continua spre SV prin Dealu La Pietroi, pe la vest de localitatea Breznita-Ocol. Limita urmareste in continuare drumul de sub Vf. Varanic (402,0 m), pana sub cota 312,0 m (borna 277 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). De aici limita parcului urmareste limita fondului forestier, pana in malul Dunarii (borna silvica 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin) prin bornele silvice 260, 261, 275 din UP V, OS Drobeta-Turnu Severin.

    Limita sudica. Este reprezentata de granita de stat a Romaniei pe fluviul Dunarea (senalul navigabil) de la vest de Schela Cladovei (in dreptul bornei 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin), pana la Gura Nerei.

    Limita vestica. Este reprezentata de raul Nera de la confluenta cu Dunarea pana la confluenta cu Canalul Patoc (pe o lungime de aproximativ 5,4 km).

                 PARCUL NATIONAL CHEILE NEREI - BEUSNITA

    Limita nordica. Porneste din Dealul Talva Mica (borna silvica 12 din UP V, OS Oravita), trece peste varful Talva Mare (853,3 m), pe interfluviul ce desparte bazinul Oravitei [V-3.10a.1] de cel al Jitinului, apoi coboara in drumul national DN 57B in borna silvica 54 din UP V, OS Oravita, pentru a ocoli pe la sud sanatoriul Marila pe limita fondului forestier, prin bornele silvice 49 si 36 din acelasi UP. De aici se continua pe drum pana la borna silvica 44 din UP III, OS Anina, de unde se indreapta spre sud pana in borna silvica 43. De aici continua pe Cracu Ocnarului, prin borna silvica 36 si pe Dealu Ocnarului, apoi pe Vartoapele lui Matei pana la borna silvica 23, unde trece pe limita fondului forestier, pe care coboara in Valea Minisului [VI-1.7] in borna silvica 15 din UP II, OS Anina. Urmeaza aval valea Minisului pe malul stang pana in borna silvica 81 din UP III, OS Anina, de unde urmareste limita fondului forestier prin bornele 77, 76, 75 din aceeasi unitate de productie, pe la sud de localitatea Steierdorf, trece pe malul stang al paraului Steir [VI-1.7.a] in borna silvica 129 si coboara pana la confluenta cu Valea Minisului. De la confluenta urca pe Dealul Frumos (832,2 m), care desparte bazinele hidrografice ale Minisului si Steirului si merge pe culme prin Dealul Zabal pe interfluviul ce desparte bazinul Minisului de bazinele paraielor Buhu si Poneasca [VI-1.7.1] pana la confluenta Poneasca/Minis (borna silvica 218 din UP II, OS Bozovici).

    Limita estica. Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si continua aval pe malul stang al Minisului pana la confluenta cu Valceaua Maraetilor, urca pe Dl. Padizelu Mare (546,6 m), continua pe Dl. Brezaricea si coboara la confluenta Paraului Lighidia [VI-1.7.3] cu un afluent de stanga al acestuia (borna silvica 61 din UP II, OS Bozovici). Urca pe culmea Agrisului si apoi coboara in paraul Agris [VI-1.9] la confluenta acestuia cu Ogasul Streneac, pentru a continua pe un aliniament de culmi format din Dealul Streneacu (765 m), Talva Mare, Talva Curmaturii, Poiana Zaniului, Poiana Gorunet, Poiana Braniste, Zmuta Mare, traversand valea Lapusnicului [VI-1.11] pe la confluenta sa cu paraul ce izvoraste de sub varful Talvei (791,70 m), apoi paraul Moceris [VI-1.12] pe la confluenta sa cu Ogasul Fetei Mari, de unde urca in varful Zmulta Mare (506 m). De aici coboara in Paraul Ducin [VI-1.12a], pe care il urmeaza pe malul stang pana la confluenta sa cu paraul Ducinoiu. Coboara pe malul stang al Ducinului pana la confluenta sa cu Ogasul Odailor, de unde urca in Vf. Odailor (537,60 m). Din acest varf coboara pana la borna silvica 12 din UP I, OS Bozovici, continuand pe malul stang al Ogasului Bazacan, si de la confluenta pe malul stang al vailor Ducinului si Nerei pana la confluenta Nerei cu Valea Bucevii.

    Limita sudica. Urmeaza Vaile Bucevii si Cremenita [VI-1.14.1] pe malul drept al acestora, apoi urmeaza Paraul Boistea pe malul drept pana confluenta acestuia cu Valea Runcii, pe care o urmeaza pana la obarsia sa, unde trece pe limita fondului forestier, in borna silvica 241 din UP III, OS Sasca Montana, pana in borna silvica 253 din acelasi UP.

    Limita vestica. Porneste de la est de localitatile Carbunari si Stinapari din borna silvica 253 din UP III, OS Sasca Montana si continua pe limita fondului forestier pana la borna silvica 233 din UP IV, OS Sasca Montana. De aici urca pe Cracul Baltan, prin Vf. Cioaca Inalta (593,1 m) pe la est de Sasca Romana, pana ajunge in valea Nerei la confluenta acesteia cu paraul al carui versant vestic este Cracu Miscu. Urca pe valea Nerei pana la borna silvica 203 din UP I, OS Sasca Montana, confluenta cu Paraul Beiu [VI-1.15], de aici pe malul drept al Ogasului Chichireagul Mare [VI-1.15.1] pana la borna silvica 11 din aceeasi unitate de productie, iar de aici merge pe limita fondului forestier pana la Paraul Vicinic prin bornele 195, 199, 198 din UP V, OS Oravita. Urca pe o culme secundara a carei cota maxima este de 401,6 m, iar de aici pana la est de localitatea Oravita merge pe limita fondului forestier, prin bornele 143, 137, 120, 357, 77, 74 din acelasi UP V, OS Oravita. Ocoleste localitatea Oravita pe limita fondului forestier, ajungand in borna silvica 8, de unde urca in Varful Talva Mica (borna silvica 12 din UP V, Valea Oravita, OS Oravita).

                            PARCUL NATURAL APUSENI

    Limita nordica. Din varful Magura Fericii (1106,1 m) limita urmareste, spre NE, culmea principala dintre bazinele Crisului Pietros [III-1.42.9] si al vaii Nimaiesti [42.13] pana in Vf. Poienii (1626,8 m). In continuare, limita urmareste culmea principala dintre bazinele hidrografice Crisului Repede [III.44] si Somesului Mic [II-1.31] (de la izvor pana la confluenta cu Somesul Rece se numeste Somesul Cald), prin cota 1515,4 m, Varfu Bohodei (1653,8 m), Vf. Fantana Rece (1652,4 m), Vf. Carligatele (1694,3 m), cota 1650,3 m, Vf. Coasta Braiesei (1692,4 m), Varfu Britei (1758,6 m), culmea Piatra Talharului, Varfu Miclau (1639,9 m) si Vf. Nimaiasa (1588,9 m). Din Vf. Nimaiasa limita trece pe interfluviul dintre Valea Stanciului [III.44.4.1] si paraul Craciun [III-1.44.5.1] prin "La Nimaiasa" (1612,0 m), cota 1584,0 m, Vf. Varfurasu (1687,8 m) si se continua spre NE, prin saua Intre Munti, pana in Vf. Dealu Paltinisului (1785 m). In continuare, limita are o directie generala spre S, pe interfluviul Valea Stanciului [III.44.4.1]/Seciu [III.44.4.2], trece prin Vf. Piatra Graitoare (1557,1 m), Vf. Iconii (1497,6 m) si cota 1419,0 m. De la aceasta, limita coboara pe un interfluviu secundar prin inseuarea cu cota 1175,0 m, pana la confluenta Valea Stanciului/Valea Arsa, apoi urca in versantul drept al Vaii Arse prin cota 1265,0 m (Dl. Rasinarilor), in Varfu Cuciulata (1485,9 m). De la Varfu Cuciulata (1485,9 m) limita este situata din nou pe interfluviul principal dintre Crisul Repede si Somesul Mic, trece prin saua Prislop (1250 m), Cuciulata (1267,2 m), cota 1245,0 m, Magura Calatele (1403,9 m) si cotele 1101,1 m, 1115,0 m, pana la liziera padurii (borna silvica 162 UP V, OS Belis). De la liziera padurii ocoleste prin N intravilanul satului Balcesti (com. Belis), continua pe drumul comunal dintre Balcesti si Belis (1,3 km), apoi isi schimba directia spre N, prin cotele 1103,0 m, 1104,0 m, 1099,0 m (Dl. Negru), dupa care urmareste traseul drumului comunal pana in cota 1136,6 m situata deasupra catunului Dealu Negru.

    Limita estica. Din cota 1136,6 m, limita coboara la confluenta Vaii Negre cu Somesul Cald, apoi urmeaza in amunte malul drept al Somesului Cald pana la barajul lacului de acumulare Fantanele (extremitatea de est), de unde se continua spre S pe culmea secundara dintre Parau Valea Rea si Pr. Ghidurilor (Parau Mestecanis) pana in Dambu Hir (1311,5 m). In continuare limita urmareste culmea principala dintre bazinul hidrografic Belis [II-1.31.5] cu bazinele Racatau [II-1.31.9.4] si Dobrus [II-1.31.9.4.1] pana in saua dintre Coltau Varfului (1652,6 m) si Varfu Pietroasa (1564,0 m), trecand prin Dealu Fantanele (1360,5 m), Varfu Dobrus (1413,0 m), Varfu Stanii (1461,0 m), Chicera Negrului (1496,8 m), Dl. Sastinii (1473,0 m) si Coltau Varfului (1652,6 m). Din saua dintre Coltau Varfului (1652,6 m) si Varfu Pietroasa (1564,0 m), limita coboara pe valea Plostini [IV-1.81.5.1] prin borna silvica 360/UP VIII, OS Garda si urmareste malul drept al paraului Plostini pana la confluenta acestuia cu paraul Albac [IV-1.81.5], pe care il urmareste aval pana la confluenta cu Ariesul Mare [IV-1].

    Limita sudica. De la confluenta Albac [IV-1.81.5]/Ariesul Mare [IV-1], limita urmeaza spre amunte malul drept al Ariesului Mare pana la obarsia acestuia in Pasul Vartop (1160 m) incluzand Cheile Albacului si ocolind intravilanul localitatilor Scarisoara, Garda de Sus si Arieseni. Din Pasul Vartop, limita urmareste spre S culmea principala dintre bazinul Crisurilor [III] si Mures [IV-1] pana in Galisoaia (1395,5 m), apoi se continua pe o directie generala E - V pe culmea Dealu Curbaluit (1181,8 m) pana la confluenta Hoanca Motului/Valea Corlatului, si se continua aval pe malul stang al Vaii Crisu Baita [III.42.5] pana in satul Fanate (com. Campani) la confluenta cu V. Brusturi.

    Limita vestica. De la confluenta Crisu Baita/V. Brusturi, limita urmareste spre N liziera padurii (bornele silvice 227 UP I, OS Vascau si 228 UP IV, OS Sudrigiu) spre podul de langa biserica localitatii Sighistel, de unde urca pe culmea secundara Dambu Osoiului, se continua pe culmea dintre valea Sighistel [III.42.5.1] si Valea Neagra (Valea Izbucului) [III.42.6] prin cotele 640,1 m si 606,0 m, Varfu Brusturi (770,1 m) si Varfu Magurii (741,3 m). In continuare limita traverseaza valea Paraului Craiasa prin localitatea Chiscau pe la intersectia cu drumul care urca in Dealu Chisu si se indreapta spre locul La Ograduta (578,4 m). De aici urca in Dealu Chisu, apoi coboara in Valea Mare (Pietrosita) pana la liziera padurii (borna silvica 21 UP IV, OS Sudrigiu) pe care o urmeaza pana in Valea Lazului (borna silvica 229 UP IV, OS Sudrigiu), apoi urca in Varfu Plopilor (723,8 m), de unde coboara pe o culme secundara pana la confluenta Crisului Pietros [III.43.9] cu Valea Mare Carpinoasa (Valea Aleu) [III.42.9.2]. De la confluenta urca in Dealu Lazului (567 m) si urmareste spre N cumpana de ape a bazinului hidrografic Valea Mare Carpinoasa (Valea Aleu) [III.42.9.2], trece prin cota 684,5 m, Vf. Dealu Blidaru (800,2 m) si ajunge in Vf. Magura Fericii (1106,1 m).

                       PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI

    Parcul National Muntii Rodnei este desemnat international de catre Comitetul MAB UNESCO ca Rezervatie a Biosferei.

    Limita nordica. Din varful Magura Mare (1599,2 m), limita parcului se orienteaza spre nord, pe interfluviul de vest al bazinului hidrografic Valea lui Stepan pana la iesirea acestuia din fondul forestier (borna silvica 193 UP VI, OS Borsa). De la iesirea din padure a Vaii lui Stepan, limita parcului se indreapta spre est urmand limita fondului forestier si traversand vaile Izvorul Dragos [I-1.1.6.], Valea Dragos, Valea Hotarului, Valea Hutile, Valea Pietroasa [I-1.1.4.], Valea Tisei trecand prin bornele silvice: 83, 82, 36, 12 apartinand UP VI, OS Borsa, pana in valea paraului Repede la sud de confluenta pr. Tisei cu pr. Repede [I-1.1.3.] (borna silvica 184 UP V, OS Borsa). Limita parcului urmeaza amunte malul drept al paraului Repede pana la prima confluenta importanta (borna silvica 197 UP V, OS Borsa) si urca spre est pe o culme secundara pana in varful de cota 1302,8 m de unde coboara spre nord in valea Vinisorul, pe o culme secundara. Limita continua amunte pe malul drept al Vaii Vinisorul pana la intrarea acestuia in fondul forestier (borna silvica 189 UP V, OS Borsa), si se inscrie apoi pe liziera padurii pana la confluenta paraielor Negoescu Mare [I-1.1.2.] si Negoescu Mic (borna silvica 148 UP V, OS Borsa). De la confluenta, limita parcului merge spre est pe culmi secundare, traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Negoescu si Fantana [I-1.1.a], trece prin varful Buza Muntelui (1663,4 m) si ajunge in valea Fantana la nord de confluenta vaii Paltinisului cu valea Cimpoiasul (borna silvica 93 UP V, OS Borsa). Limita continua aval pe malul stang al paraului Fantana pana la confluenta cu pr. Zanoaga, urmareste amunte malul drept al pr. Zanoaga, trece prin obarsia acestuia si urca pana in inseuarea Pasului Prislop pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Viseu [I-1] si Bistrita [XII-1]. Din Pasul Prislop limita parcului coboara la obarsia Bistritei Aurii pe care o urmeaza avale, pe malul stang, pana la confluenta cu paraul Rotunda.

    Limita estica. De la confluenta pr. Rotunda cu Bistrita Aurie limita parcului urmeaza amonte pr. Rotunda, trece prin obarsia acestuia si se continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Bistrita si Somesul Mare [II-1] pana in varful Nichitas (1450,7 m). Continua din acest varf pe interfluviu pana in varful Stanistea (1477,7 m), trecand prin varfurile Gaja (1847,1 m), Dosul Gajei (1856,0 m), Ineut (2222,5 m), Rosu (2113,1 m) si Cobasel (1835 m).

    Limita sudica. Din Vf. Stanistea (1477,7 m), spre sud-vest si apoi spre vest, limita urmeaza un interfluviu secundar pana in valea Cobaselului [II-1.4.] la aproximativ 1000 m avale de confluenta Cobaselului cu paraul Visu (borna silvica 87 UP IV, OS Rodna). Din acest punct limita parcului continua spre Capul Benes (1587,1 m), mai intai pe un interfluviu secundar si apoi prin estul varfului Capul Benes, pe limita fondului forestier, pana la cota 1493,0 m. De la aceasta cota limita parcului coboara pe interfluviu pana la confluenta Izvorului Rosu [II-1.5.1.] cu Izvorul Bailor [II-1.5] si continua apoi aval pe malul stang al raului Izvorul Bailor pana la confluenta cu paraul Valea Seaca, pe care urca urmand malul drept, trece prin obarsia acestuia (borna silvica 108 UP IV, OS Rodna) si continua pe limita fondului forestier si pe interfluviul secundar ce urca in varful de cota 1542,6 m. Din acest varf, aflat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Bailor si Anies [II-1], limita coboara spre vest, pe culme (borna silvica 247 UP IV, OS Rodna) si pe limita fondului forestier pana la confluenta Aniesului Mic [II-1.6.1] cu Aniesul Mare [II-1.6]. In continuare, spre sud, limita parcului este data de limita fondului forestier de pe dreapta vaii Anies pana la intersectia acesteia cu malul raului (borna silvica 194 UP III, OS Sangeorz Bai). Continua aval pe malul stang al Aniesului pana ce acesta se desparte de liziera padurii (borna silvica 167 UP III, OS Sangeorz Bai), apoi urmareste limita fondului forestier pana in valea Blidareasa (borna silvica 166 III, OS Sangeorz Bai). Limita urca pe malul drept al pr. Blidareasa, trece prin obarsia acestuia, traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Blidareasa si Valea Vinului [II-1.8.2.] si coboara pe o culme secundara in Valea Vinului (borna silvica 140 UP II, OS Sangeorz Bai). De aici limita urmeaza avale malul stang al Vaii Vinului pana la iesirea din fondul forestier (borna silvica 135 UP II, OS Sangeorz Bai). Continua spre vest pe limita fondului forestier (borna silvica 198 UP II, OS Sangeorz Bai) si coboara pe o culme secundara in valea Piatrelor [II-1.8.1.] (borna silvica 195 UP II, OS Sangeorz Bai). Traverseaza aproximativ perpendicular interfluviul dintre bazinele hidrografice Valea Piatrelor si Cormaia pe culmi secundare, pana amunte de confluenta pr. Cormaia [II-1.8.] cu Izvorul Craiului (borna silvica 255 UP II, OS Sangeorz Bai). Continua aval pe malul stang al raului Cormaia pana la confluenta acestuia cu Valea Vinului si urca pe Culmea Craiului pe care o urmareste pe limita fondului forestier pana in varful Craiului (1658,7 m). Din varful Craiului limita parcului continua spre nord pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Rebra [II-1.15] si Cormaia pana in apropierea varfului Detunata (1752,3 m), trecand prin varful Scarisoara. Din apropierea varfului Scarisoara (200 m sud-vest), limita parcului coboara la obarsia paraului Scaricele si continua pe malul stang al acestuia pana la confluenta cu valea Rebra.

    Limita vestica. De la confluenta paraului Scaricele cu valea Rebra limita urmeaza amunte malul drept al Rebrei pana la confluenta cu Rebrisoara Mare si continua pe malul drept al acesteia pana la confluenta cu paraul Minis. De la aceasta confluenta limita urmeaza interfluviul dintre pr. Minis si Rebrisoara Mare pana in varful Tomnaticului (1373,9 m), de unde coboara spre nord in paraul Barlata (borna silvica 228 UP IV, OS Nasaud). De aici urmareste amunte malul stang al paraul Barlata pana la confluenta cu paraul Celarul, pe care urca pana in Piciorul Batrana. Din Piciorul Batrana limita continua spre NE (aproximativ 600 m) pe limita fondului forestier si apoi coboara spre NV, pe o culme secundara, in valea Izvorul Nistor. Din valea Izvorul Nistor limita parcului urca in culmea Batrana si continua spre nord, coborand la obarsia paraului Runcani pe care il urmeaza pana la confluenta cu Izvorul Izei (68 UP I, OS Salauta). De la confluenta limita parcului urca pe culme in varful Troian si se orienteaza spre est prin varful Rachitis pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Iza si Rebra. Din varful Rachitis limita continua pe culmea principala pana in varful Magura Mare (1599,2 m).

                            PARCUL NATURAL BUCEGI

    Limita nord-vestica. Porneste din valea Raul Mare (Provita) aval de confluenta cu Valea Graigarul (borna silvica 224 UP III, OS Rasnov) si urmareste limita fondului forestier, pana in albia paraului Sumerita, afluent al Panicerului (borna silvica 241 UP III, OS Rasnov). Apoi, urca pe versantul stang al Sumeritei (Dl. Tinoasa sau Piscul Scurt), pe limita fondului forestier, trece peste Dealul Tinoasa si coboara in paraul Panicer (borna silvica 262 UP III, OS Rasnov), de unde urca in Culmea Carbunarilor la cota 1122,0 m (borna silvica 261 UP III, OS Rasnov). Traverseaza padurea pe versantul nord-vestic al Culmii Carbunarilor pana la culmea de pe dreapta paraului lui Opris (borna silvica 8 UP IV, OS Rasnov), dupa care, pe directia SV, ajunge la drumul forestier DF 25 (borna silvica 28 UP IV, OS Rasnov) pe care-l urmeaza pana la capatul sudic al fanetelor din Muntele Fruntii (borna silvica 65 UP IV, OS Rasnov). In continuare urmeaza limita fondului forestier pe versantul drept al vaii Poarta pana la rascrucea dintre DF 24 cu drumul forestier care duce in Muntele Fruntii (borna silvica 74 UP IV, OS Rasnov). De aici urmeaza limita fondului forestier pe Muchia Noaghia (borna silvica 62 IV, OS Rasnov) pana la confluenta unde se formeaza Valea Rece (borna silvica 28 UP V, OS Rasnov), prin borna silvica 29 UP V, OS Rasnov. Mai departe limita urmareste amunte Valea Rece, pana la cea de-a doua confluenta de la izvoare (borna silvica 31 UP V, OS Rasnov), dupa care urca culmea, pe limita fondului forestier (borna silvica 35 UP IV, OS Rasnov). In continuare tot pe limita fondului forestier se orienteaza spre VSV pana in valea Tisei (borna silvica 58 UP V, OS Rasnov), de unde continua spre S pe versantul drept al vaii, pe limita fondului forestier, pentru a reveni in Valea Tisei (borna silvica 72 UP V, OS Rasnov). Din Valea Tisei urca Muchia Predus (borna silvica 71 UP V, OS Rasnov) si se mentine pe culme pana la cota 1369,0 m (borna silvica 81 UP V, OS Rasnov). Coboara pe linia de cea mai mare panta in Valea Simon [VIII-1.50.4.3] (borna silvica 87 UP, V OS Rasnov), urca Muntele Plesei (borna silvica 146 UP V, OS Rasnov), si ajunge in borna 230 bis UP VI, OS Rasnov, trecand prin cotele 1301,0 m si 1311,2 m.

    Limita vestica. Din Muntele Plesei (de la borna 230 bis UP VI, OS Rasnov), limita coboara pe o culme secundara in Valea Bangaleasca, (borna silvica 231 UP VI, OS Rasnov), urca din nou pe cumpana apelor in Culmea Plesei (borna 232 UP VI, OS Rasnov) apoi coboara din nou in Valea Bangaleasca (borna 236 UP VI, OS Rasnov). De aici se mentine pe parau avale pana la iesirea acestuia din padure (borna 296 din UP VI, OS Rasnov). Apoi trece pe versantul stang al vaii si traverseaza Culmea Barbuletului, pe la limita fondului forestier, pana in Valea Moeciu Rece (Moiecel) [VIII-1.50.4] (borna silvica 314 UP VI, OS Rasnov) si urca pe parau pana la obarsie si ajunge in Varful Gorganului (1597,5 m). De aici se indreapta spre SSE, pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice ale Vaii Negre [XI-1.1.1] si Bratei [XI-1.1], pana la confluenta Paraului Negru/Valea Brateiului, pe culmea Muntele Lacului, prin Varful Dudele Mari (1954,3 m) si culmea Dudele Mici (1714,5 m). In continuare limita urmareste aval malul drept al paraului Bratei pana la borna 94 UP IV, OS Moroeni. De aici limita traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Bratei si Izvoru Ratei [XI-1.2] (Valea Rateiului), pe culme secundara, prin Culmea Hateiu (1535,0 m), pana in Valea Rateiului (borna silvica 39 UP IV, OS Moroeni). De aici limita parcului urca pe interfluviul dintre Izvorul Ratei si Raciu [XI-1.3] la cota 1635,5 m (borna silvica 40 UP IV, OS Moroeni), de unde se mentine pe acest interfluviu pana la borna silvica 197 UP III OS Moroeni din culmea Muntele Raciu si coboara pe o culme secundara in paraul Raciu (borna 191 UP III, OS Moroeni).

    Limita sudica. Din paraul Raciu (borna silvica 191 UP III, OS Moroeni) urmareste malul drept al acestuia pana la varsarea in Ialomita [XI-1], urmareste amunte malul stang al Ialomitei pana la confluenta cu Paraul Porcului (borna silvica 229 UP III, OS Moroeni). Traverseaza interfluviul Ialomita/Glodu [XI-1.4.1], prin Plaiul Priporului, la sud de cota 1309 m, si coboara in Paraul Glodu la borna 31 UP VI, OS Moroeni, pe care il urmeaza in aval pana la varsarea in Ialomicioara [XI-1.4]. De la confluenta, limita urca pe Ialomicioara pe malul stang, secondand soseaua Targoviste - Sinaia pana la circa 200 m aval de confluenta Paraului Carpinis (Carpenis) [XI-1.4.a] cu Ialomicioara, se mentine pe limita fondului forestier, pe marginea poienii din aval de confluenta, pe care o ocoleste pentru a reveni in amunte de confluenta, dar pe stanga Ialomicioarei si urca pe afluentul Cheia Mare pana la cota 1209 m (256 UP VI, OS Moroeni). In continuare urmeaza spre N culmea principala dintre Ialomicioara si Prahova [XI-1.20], de unde coboara la obarsia Paraului Negru (borna silvica 52 UP IV, OS Sinaia), pe care il urmeaza avale, pana la varsare in Paraul Izvoru Dorului [XI-1.20.6] pe care il urmareste aval pana in dreptul bornei silvice 3 UP V, OS Sinaia, de pe versantul stang al vaii.

    Limita estica. Porneste din valea Izvoru Dorului (borna silvica 3 UP V, OS Sinaia) si urmareste limita fondului forestier prin bornele silvice 33 din Valea Zgarbura, 40 din Plaiu Casariei si 56 din valea Peles [XI-1.20.5], toate din UP V, OS Sinaia, pana in culmea Plaiu Palatului (borna silvica 52 UP V, OS Sinaia), lasand in afara intravilanul localitatii Sinaia. Coboara pe Plaiul Palatului pe limita fondului forestier pana la intersectia drumului forestier Opler cu limita dintre subparcelele 1D si 4 din UP VI, OS Sinaia, apoi urmareste in continuare limita de subparcele, prin bornele 4, 7, 14, 19, 24, 29, 42, toate din UP VI, OS Sinaia, pana deasupra DN1 (borna silvica 41 UP VI, OS Sinaia). De aici se continua pe limita fondului forestier pana in Valea Cerbului [XI-1.20.2], (borna silvica 25 UP I, OS Azuga), ocolind intravilanul localitatilor Poiana Tapului si Busteni prin bornele silvice 21 si 31 UP VII, OS Sinaia (ultima din Valea Jepilor) si prin borna silvica 22 UP I, OS Azuga din Valea Alba. In continuare limita urmareste amunte Valea Cerbului pe limita fondului forestier din versantul drept pana la cabana Gura Diham, formeaza un intrand pe culmea Muntele Diham intre bornele silvice 59, 99 si 152 UP I, OS Azuga (ultima situata la confluenta Valea Cerbului/Cracu Diham (Valea Seaca). De la confluenta limita urmareste amunte malul stang al vaii Cracu Dihamului, pana in saua Baiu dintre Vf. La Cleste (1461,0 m) si Vf. Baiului (1518,8 m), apoi urca in Vf. Baiului (Diham) pe interfluviul dintre bazinele hidrografice ale raurilor Olt [VIII-1] si Ialomita [XI-1]. De aici continua spre SV prin inseuarea dintre Vf. Diham si Vf. Capatana Porcului (1593,9 m) situata deasupra cabanei Poiana Izvoarelor, de unde coboara in obarsia paraului Raul Mare (borna silvica 157 UP III, OS Rasnov) pe care il urmeaza pana la confluenta cu Paraul lui Dobre. De la confluenta urmareste limita fondului forestier de pe stanga vaii Raul Mare pana intalneste limita de NV a parcului in borna silvica 224 UP III, OS Rasnov.

                     PARCUL NATIONAL CHEILE BICAZULUI - HASMAS

    Limita nordica. Din Vf. Licas (1675,2 m) limita ocoleste pe la nord poiana de pe pisc si coboara spre est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Licas si Cupas [XII-1.53.48.2] si apoi pe culmea dintre paraul Suhard si paraul Cupas pana in Vf. Suhard (1507,0 m). De aici coboara pe culmea secundara dintre cele doua paraie cu obarsiile in estul varfului Suhard pana la confluenta acestora si apoi pe parau pana la confluenta cu paraul Cupas (borna silvica 351 UP VIII, OS Gheorgheni). In continuare urmareste aval malul stang al paraului Cupas pana la cota 954,1 m aflata la confluenta cu primul afluent pe stanga, urca pe acesta pana la obarsie (borna silvica 417 UP VIII, OS Gheorgheni) si continua pe limita fondului forestier pana la cota 1358,0 m aflata pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Cupas si Lapos [XII-1.53.48.3]. In continuare, limita urmeaza interfluviul spre est pana la cota 1332,0 m de unde coboara spre nord-est pe culmea secundara din vestul cheilor Laposului pana amunte de acestea (borna silvica 8 UP VI, OS Bicazul Ardelean). De la capatul din amunte al cheilor (borna silvica 8 UP VI, OS Bicazul Ardelean), limita parcului se continua spre est pe limita fondului forestier pana la est de localitatea Barnadu (borna silvica 123 UP VI, OS Bicazul Ardelean). De aici urmareste talvegul paraului prin padure, pe limita de parcela si apoi pe limita fondului forestier pana in valea Sugaului [XII-1.53.48.5] (borna silvica 125 UP VI, OS Bicazu Ardelean). Din acest loc limita continua pe creasta abruptului stang al vaii Sugaului pana la confluenta acesteia cu Bicazul [XII-1.53.48.], incluzand in parc cheile Sugaului.

    Limita estica. De la confluenta Sugaului cu Bicazul, limita urca pe Bicaz pana la circa 100 m amunte de ramificatia drumului (borna silvica 348 UP IV, OS Bicazu Ardelean) apoi se orienteaza spre sud-est si urca pe interfluviul dintre Bicaz si Surduc, urmarind limita fondului forestier pana in Vf. Surduc (925,5 m). Din acest varf limita parcului urmareste limita sinuoasa a fondului forestier pana la confluenta paraului Tiganul cu primul afluent pe dreapta (borna silvica 3 UP V, OS Bicazu Ardelean). Din valea pr. Tiganul limita parcului urmeaza liziera padurii de pe versantul drept al Bicajelului pana in afluentul de dreapta al pr. Fagetul, aflat sub linia de inalta tensiune (20 kv) (borna silvica 24 UP V, OS Bicazu Ardelean). In continuare urmeaza aceeasi limita a fondului forestier mai intai aval, in lungul acestui afluent circa 250 m de unde urca in varful de cota 897,0 m pentru a cobori apoi in valea Bicajelului [XII-1.53.48.4.] la intrarea din amunte a cheilor (borna silvica 262 UP V, OS Bicazu Ardelean) incluzandu-le in parc. Traverseaza Bicajelul, urca pe versantul stang facand un intrand spre nord pe limita fondului forestier (bornele silvice 261, 260 UP V, OS Bicazu Ardelean) dupa care se orienteaza spre SV aproximativ paralel cu linia de inalta tensiune (20 kv) pana la cumpana de ape dintre Bicaz si Bicajel (borna silvica 259 UP V, OS Bicazu Ardelean). De aici limita parcului merge pe versantul stang al Bicajelului, urmand limita fondului forestier si lasand in afara parcului salasele si fanetele, pana la confluenta cu Maturisca (borna silvica 253 UP V, OS Bicazu Ardelean). In continuare urmeaza versantul drept al cheilor formate de Bicajel pana la confluenta cu pr. Groapa incluzandu-le in parc. Urmeaza apoi spre amunte cursul Bicajelului pana la intrarea in chei de unde urca pe versantul drept, ocoleste pe limita fondului forestier cota 1045,0 m si coboara la intrarea din amunte a cheilor (borna silvica 245 UP V, OS Bicazu Ardelean). Din acest punct limita formeaza un intrand spre NV prin bornele 243 si 300 UP V, OS Bicazu Ardelean traversand pr. Oniga pe limita fondului forestier. Din pr. Oniga (borna silvica 300 UP V, OS Bicazu Ardelean) limita parcului se orienteaza spre sud pe versantul stang al Bicajelului urmand limita fondului forestier (bornele silvice 298, 234, 231, 200 UP V, OS Bicazu Ardelean) pana in Paraul lui Melot (borna silvica 188 UP V, OS Bicazu Ardelean). De la baza Culmii lui Lazar (borna silvica 188 UP V, OS Bicazu Ardelean) limita parcului face un intrand spre vest pe limita fondului forestier mai intai pe stanga si apoi pe dreapta Paraului lui Melot (bornele silvice 169, 170, 171, 173, 174 UP V, OS Bicazu Ardelean) si urca pe cumpana de ape dintre Paraul lui Melot si pr. Drunitei, coboara in acesta si il urmeaza pana la iesirea din padure (borna silvica 165 UP V, OS Bicazu Ardelean). De aici pana la paraul Trei Fantani (borna silvica 151 UP V, OS Bicazu Ardelean) urmeaza limita fondului forestier. Din pr. Trei Fantani limita parcului urca pe interfluviul din dreapta si urmeaza limita fondului forestier pana la borna silvica 152 UP V, OS Bicazu Ardelean. Urca la cota 1244,0 m si se mentine spre sud pe linia de schimbare de panta de pe versantul stang al Paraului Tainic, urca pana la inseuarea de pe cumpana de apa pe care se continua apoi pana in Vf. Stancilor (1461,8 m).

    Limita sudica. Pornind din Vf. Stancilor limita coboara in bazinul Oltului spre vest pana la confluenta primului afluent de pe stanga cu pr. Tibleacul (borna silvica 17 UP VIII, OS Izvorul Mures). In continuare limita urmeaza interfluviul drept al pr. Tibleac pana la cota 1326,0 m, traverseaza Piciorul lui Balint pana la borna silvica 223 UP VII, OS Izvorul Mures si coboara in paraul Simina la limita fondului forestier (borna silvica 226 UP VII, OS Izvorul Mures).

    Limita vestica. Din paraul Simina (borna silvica 226 UP VII, OS Izvorul Mures) limita urmeaza amunte malul drept pr. Simina pana la prima confluenta (borna silvica 219 UP VII, OS Izvorul Mures) dupa care se inscrie din nou spre vest pe limita fondului forestier pana pe cumpana de ape dintre paraiele Simina si Fierarul (borna silvica 217 UP VII, OS Izvorul Mures). In continuare limita urca la cota 1216,0 m si coboara pe o culme secundara pana la paraul Fierarului (borna silvica 216 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmeaza amunte paraul Fierarului, pe limita fondului forestier, pana la iesirea paraului din padure (borna silvica 215 UP VII, OS Izvorul Mures), se orienteaza spre vest pe liziera padurii, traverseaza Culmea Fierarului si ajunge in afluentul din dreapta al paraului Fierarului (borna silvica 208 UP VII, OS Izvorul Mures). De aici coboara pe parau circa 400 m (borna silvica 207 UP VII, OS Izvorul Mures) apoi urca pe cumpana de ape dintre paraul Stramt si paraul Fierarului pe care o urmeaza spre nord pana la cota 1365,0 m. Din varf coboara spre vest pana la intersectia dintre culmile Piciorul Scaunelor si Piciorul Bisericii (borna silvica 183 UP VII, OS Izvorul Mures) coboara spre nord in paraul Scaunelor si urca pe aceeasi directie pana la limita fondului forestier pe Culmea Frumoasa (borna silvica 180 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmareste liziera padurii pana la iesirea din padure a paraului Andrei (pr. Boros) (borna silvica 176 UP VII, OS Izvorul Mures) pe care il urmeaza pana la 50 m amunte de confluenta cu Paraul Mare (borna silvica 174 UP VII, OS Izvorul Mures). Urmeaza in continuare limita fondului forestier amunte pe versantul stang al Paraului Mare pe care il traverseaza la iesirea din padure (borna silvica 171 UP VII, OS Izvorul Mures) si continua spre NV peste Culmea Mare si Piciorul Mesteacanului pana in paraul Mesteacanul Mare (borna silvica 147 UP VII, OS Izvorul Mures). Urca pe o culme secundara la cota 1203,0 m de pe Culmea Patul Mare pe care va cobori pana la confluenta paraielor Patul Mare cu Saua Fagului (borna silvica 136 UP VII, OS Izvorul Mures). Urca pe partea dreapta a paraului Saua Fagului pana la prima confluenta (borna silvica 253 UP VII, OS Izvorul Mures) urmeaza cumpana de ape dintre paraiele Saua Fagului si Liniei (borna silvica 126 UP VII, OS Izvorul Mures) de unde coboara pe o culme secundara la confluenta paraului Liniei cu paraul Ascuns (borna silvica 122 UP VII, OS Izvorul Mures). Continua pe paraul Ascuns amunte pana la obarsie (borna silvica 249 UP VII, OS Izvorul Mures) de unde pe directie NV coboara in paraul Fagul Olt si continua spre nord pe culmi secundare pana la cota 1394,0 m (borna silvica 77 UP VII, OS Izvorul Mures). De aici limita urmeaza in amunte interfluviul pana la cota 1598,0 m de unde coboara pe versantul sudic pana la liziera padurii (borna silvica 239 UP VII, OS Izvorul Mures). Din acest punct limita parcului formeaza mai multe intranduri mai intai spre est si apoi spre nord mentinandu-se in permanenta pe limita fondului forestier (110 UP VII, 116 UP VII, 114 UP VII OS Izvorul Mures, 217 UP V, 225 UP V OS Bicazu Ardelean, 141 UP VIII, 138 UP VIII, 142 UP VIII, 167 UP VII OS Gheorgheni) pana in valea Haghimas (borna silvica 143 UP VIII, OS Gheorgheni) lasand in afara parcului pasunile si fanetele. Urmeaza valea Hasmasului aval pana la iesirea din padure (borna silvica 147 UP VIII, OS Gheorgheni) continuand apoi din nou pe limita fondului forestier (450 UP VIII, 124 UP VIII, 116 UP VIII, 91 UP VIII OS Gheorgheni, 240 UP V OS Bicazu Ardelean, 28 UP VIII, 13 UP VIII, 21 UP VIII OS Gheorgheni) pana la marginea abruptului stancos din estul Lacului Rosu la borna silvica 440 UP VIII OS Gheorgheni. De aici limita parcului coboara pe interfluviu spre Lacul Rosu pana la baza versantului la est de sosea (borna silvica 59 UP VIII, OS Gheorgheni) de unde pe limita fondului forestier ajunge la confluenta Bicazului cu pr. Oaia [XII-1.53.48.1.] si cu paraul Licas. De la confluenta limita parcului continua amunte pe malul drept al Licasului pana la obarsie (264 UP VIII) si se indreapta apoi spre vest pe versant pana la borna 265 UP VIII aflata in curmatura dintre Vf. Ciutacului (1624 m) si Vf Licos (1675,2 m) de unde se continua pe culme spre nord pana in Vf. Licos.

                       PARCUL NATIONAL CEAHLAU

    Limita nordica. Limita nordica incepe de la vest de Durau, de la iesirea paraului Slatina (Schitul) [XII-1.53.41] din padure, la baza culmii La Paraul Larg (borna silvica 369 UP II, OS Ceahlau). Se continua pe limita fondului forestier si efectueaza un intrand pe valea pr. Martin [XII-1.53.41.1.], il traverseaza (borna silvica 323 UP II, OS Ceahlau) si se continua pe aceeasi limita a fondului forestier pe la baza interfluviului dintre bazinele Martin si Durau pana in muchia interfluviului (borna silvica 317 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului continua spre sud-est ocolind schitul si statiunea turistica Durau pe limita fondului forestier, traverseaza cumpana de apa dintre bazinele Durau si Durauas mergand pe liziera padurii de pe versantul stang al pr. Durauas pana la NE de varful de cota 898,0 m (borna silvica 273 UP II, OS Ceahlau). De aici se orienteaza spre nord prin padure pe limita dintre parcelele silvice (unitatile de amenajare) 75 si 74 din UP II, OS Ceahlau pana intalneste limita fondului forestier (274 UP II, OS Ceahlau). Din acest punct limita parcului continua pe liziera padurii spre nord, pe linia de cea mai mare panta pana in pr. Durauas. Traverseaza interfluviul dintre pr. Durauas si pr. Gasteni (pr. Vistenilor), pe limita fondului forestier, urca pe partea stanga a pr. Gasteni urmand liziera pana la iesirea paraului din padure. Traverseaza paraul si urca in interfluviu dintre pr. Gasteni si pr. Ursu (borna silvica 243 UP II, OS Ceahlau), si continua pe limita fondului forestier pana in paraul Ursu. Din pr. Ursu limita continua pe liziera padurii pana in culmea dintre pr. Ursu si Paraul lui Gheorghe (borna silvica 240 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului urca pe cumpana de ape pana la drumul ce leaga statiunea Durau de Bicaz (borna silvica 239 UP II, OS Ceahlau). Din acest punct limita parcului continua pe limita fondului forestier pana la intrarea drumului in padure (borna silvica 209 UP II OS Ceahlau). Urmeaza in continuare liziera padurii care urca pe culmea de pe partea stanga a pr. Rapciunita, urmeaza prin padure cumpana de ape a acestui parau, trece prin Curmatura Teodoresti (1127,0 m) si coboara pe culme pana pe partea dreapta a drumului Durau - Bicaz (borna silvica 115 din UP II OS Ceahlau). Urmareste limita fondului forestier, fara a include drumul in parc, traverseaza drumul pe la intrarea acestuia in padure si urmeaza liziera din sudul Poienii Tiflicus pana la est de varf (borna silvica 117 UP II, OS Ceahlau). De aici limita parcului se orienteaza spre SE pe o culme secundara pe linia de cea mai mare panta in paraul Tiflic [XII-1.53.42.] (borna silvica 102 UP II, OS Ceahlau) si urca pe culmea din dreapta pe care o urmeaza pana in vf. Stus (1072,0 m). Din vf. Stus limita coboara spre sud-est in paraul Strigoaia (borna silvica 178 UP I, OS Ceahlau) pe care il urmeaza pe malul stang pana la confluenta acestuia cu paraul Izvorul Alb [XII-1.53.45.].

    Limita estica. De la confluenta pr. Izvorul Alb cu pr. Strigoaia limita parcului urmeaza amunte malul drept al paraului Izvorul Alb pana ce acesta intalneste drumul Durau - Bicaz (borna silvica 147 UP I, OS Ceahlau). De aici urca pe o culme secundara atingand interfluviul dintre bazinele Izvorul Alb si Izvorul Muntelui [XII-1.53.47] la est de abruptul stancos (borna silvica 135 UP I, OS Ceahlau). Se orienteaza spre est pe cumpana de ape a pr. Izvorul Muntelui traverseaza drumul prin Curmatura Lutul Rosu si merge pe cumpana de ape din stanga pr. Baicu pana la confluenta acestuia cu Izvorul Muntelui. Limita continua circa 200 m in amunte de confluenta pe malul drept al Izvorului Muntelui pana la confluenta cu pr. Armeni pe care il urmeaza in amunte pe malul drept pana la obarsie, urcand in inseuarea din Piciorul Maicilor (borna silvica 198 UP X OS Bicaz). De aici limita se orienteaza spre vest pe interfluviul dintre bazinele pr. Armeni si pr. Furcituri pana la borna silvica 158 din UP X, OS Bicaz de unde coboara in valea paraului Furcituri pe o culme secundara la borna 159 UP X OS Bicaz. Limita urmareste in continuare, aval, malul stang al pr. Furcituri circa 800 m dupa care urca in Piciorul Varatecului (1078,0 m). Din varf coboara la obarsia pr. Magdei si continua pe malul stang al acestuia pana la confluenta cu pr. Fagii Rari de unde se formeaza Neagra Mica [XII-1.53.48.8]. De la confluenta limita urmeaza amunte malul drept al pr. Fagii Rari, trece prin obarsia acestuia si se continua pe limita fondului forestier pana in pr. Neagra Mare (borna silvica 106 UP IX, OS Bicaz), trecand prin vf. Neagra (1138,0 m). Urmeaza aval, pe malul stang, pr. Neagra Mare pana la confluenta acestuia cu pr. Urda pe care urca pe malul drept, trece prin obarsia acestuia si ajunge in Vf. Verde (1338,8 m) pe interfluviul dintre bazinele Bicaz [XII-1.53.48] si Bistra [XII-1.53.48.7.1.].

    Limita sudica. Din Vf. Verde (1338,8 m) limita se orienteaza spre sud-vest pe interfluviul dintre bazinele Bicaz si Bistra, urmand Culmea Fagetelului, pana la liziera padurii (borna silvica 268 UP VIII, OS Bicaz). De aici limita parcului urmeaza limita fondului forestier, trece pe la nord de Vf. Fagetel (1165,0 m) si continua pana in pr. Franturilor (borna silvica 241 UP VIII, OS Bicaz).

    Limita vestica. Din pr. Franturilor urmeaza limita fondului forestier pana la confluenta Bistrei cu Paraul lui Stan. De aici se continua spre nord pe malul drept al Bistrei pana la confluenta cu pr. Cintelnic pe care il urmeaza pe malul drept pana la obarsie si urca in culmea Obcina Lacurilor (borna silvica 118 UP VIII, OS Bicaz). Se continua spre sud-vest pe culmea Obcina Lacurilor circa 600 m si coboara la obarsia pr. Slatina pe care il urmeaza aval pe malul stang pana la baza culmii La Paraul Larg (borna silvica 369 UP II OS Ceahlau) unde intalneste limita de nord.

                         PARCUL NATIONAL CALIMANI

    Limita nordica. Porneste din Paraul cu Pesti de la 3,85 km distanta fata de confluenta cu raul Dorna (borna silvica 10 UP III, OS Dorna Candreni) si urca spre NE pe o culme secundara in varful de cota 1653,0 m situat pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Paraul cu Pesti/pr. Pietrosu. Ocoleste obarsia pr. Pietrosu prin borna silvica 519 UP I, OS Dorna Candreni pana la borna silvica 622 UP I, OS Dorna Candreni (aflata pe interfluviul dintre pr. Pietrosu si pr. Mezdrea), de la care coboara in valea Mezdrea (borna silvica 513 UP I, OS Dorna Candreni). Limita continua amunte 500 m, pe malul drept al pr. Mezdrea (borna silvica 512 UP I, OS Dorna Candreni), apoi traverseaza plaiul Negrisoara prin borna silvica 511 UP I, OS Dorna Candreni, coboara in pr. Bumbul (borna 499 UP I, OS Dorna Candreni), urca in culmea Piciorul Pantei (borna silvica 490 UP I, OS Dorna Candreni) pe care coboara in paraul Negrisoara la 360 m avale de confluenta pr. Podetul/pr. Negrisoara [IV-1.53.16.6] (borna silvica 492 UP I OS Dorna Candreni). Limita parcului continua amunte pe pr. Negrisoara pana la confluenta cu Podetul, iar apoi pe acesta pana la borna silvica 480 UP I OS Dorna Candreni si urca pe o culme secundara pana in Piciorul Tamau (borna 474 UP I, OS Dorna Candreni). De aici coboara in primul afluent de stanga al pr. Tamau (borna 475 UP I, OS Dorna Candreni), il urmeaza avale pana la confluenta cu pr. Tamau, pe care il va continua pana la confluenta acestuia cu pr. Maftei (borna silvica 459 UP I OS Dorna Candreni). In continuare urmareste amunte pr. Maftei (circa 600 m), pana in borna silvica 454 UP I, OS Dorna Candreni, din care urca pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Maftei si Fundul Negrisoarei (borna silvica 451 UP I, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului urmareste culmea secundara ce coboara in pr. Fundul Negrisoarei (borna silvica 434 UP I, OS Dorna Candreni), traverseaza paraul si urca pe versantul opus, pe interfluviul dintre pr. Fundul Negrisoarei si pr. Negresti in varful Batca Negresti de cota 1551,0 m (borna silvica 435 UP I, OS Dorna Candreni). In continuare urmareste interfluviul pana in varful de cota 1645,0 m din care coboara spre nord, in pr. Negresti, la confluenta din vestul Stancilor Doisprezece Apostoli (borna silvica 425 UP I, OS Dorna Candreni). De la aceasta confluenta limita parcului urca pe afluentul de dreapta, (dinspre nord) pana la obarsie si continua pe interfluviul dintre bazinele pr. Negrisoara si pr. Harla, prin cota 1642,0 m, pana la borna silvica 309 UP I, OS Dorna Candreni. Limita traverseaza apoi pr. Harla (borna silvica 310 UP I, OS Dorna Candreni), urca in Piciorul Lucaciului (borna silvica 303 UP I, OS Dorna Candreni) si coboara in valea Pintea la confluenta acesteia cu principalul afluent de stanga, trecand prin bornele 289, 291, 290, 287 UP I, OS Dorna Candreni. Continua amunte pe valea Pintea 380 m pana la borna silvica 282 UP I, OS Dorna Candreni, apoi urca in inseuarea dintre culmea Piciorul Lat si Piciorul Scurt (borna silvica 281 UP I, OS Dorna Candreni). De aici, continua spre SV, pana la cota 1701,0 m, apoi urmeaza culmea Piciorul Scurt pe 970 m si coboara la stana din pr. Harlea pe care il urmareste avale (circa 500 m) pana la 450 m nord de confluenta Harlea/Paraul cu Pesti.

    Limita estica. Porneste de la confluenta Harlea/Paraul cu Pesti si urmareste liziera padurii pana la iesirea din fondul forestier a paraului Taieturilor, pana in pr. Pavaluc (borna silvica 239 UP VI, OS Vatra Dornei), coboara pe acesta 230 m, urca pe culmea dintre paraiele Pavaluc si Panacul (borna silvica 217 UP VI, OS Vatra Dornei) si coboara pe aceasta din urma, pe limita fondului forestier, pana la confluenta Panacul/Taieturilor. Urmeaza avale malul stang pana la confluenta cu pr. Rosia (borna silvica 191 UP VI, OS Vatra Dornei) de la care urca pe culmea dintre pr. Taieturilor si pr. Rosia pana la borna 187 UP VI, OS Vatra Dornei, coboara pe o culme secundara in pr. Rosia la cota 1295,0 m (borna silvica 188 UP I OS Dorna Candreni) si urmeaza aval pr. Rosia pana la prima confluenta (borna silvica 176 UP VI, OS Vatra Dornei). De la confluenta urca pe interfluviu si ocoleste bazinul pr. Paduretul, trecand prin cota 1657,6 m (borna silvica 177 UP VI, OS Vatra Dornei) si prin stancaria (cota 1535,0 m) aflata pe interfluviul dintre pr. Paduretul si pr. Haita. De aici limita parcului coboara in valea de la nord de culmea Piscul Calului (1258,0 m) (borna silvica 154 UP VI, OS Vatra Dornei), traverseaza culmea Piscul Calului si coboara in pr. Haita [IV-1.53.17.2] (borna silvica 135 UP VI, OS Vatra Dornei). Urmareste aval pr. Haita 300 m pana la confluenta cu primul afluent de dreapta, urca pe interfluviul dintre pr. Haita si pr. Paltinisul (culmea Piciorul Paltinu) (borna 108 UP VI, OS Vatra Dornei) apoi coboara in Paraul Paltinisul la borna silvica 106 UP VI, OS Vatra Dornei. Limita urmeaza amunte pr. Paltinisul circa 250 m (borna silvica 88 UP VI, OS Vatra Dornei), apoi urca pe culmea Capul Dealului la cota 1692,2 m, trecand prin borna silvica 89 UP VI, OS Vatra Dornei si continua 500 m spre vest, pe culme, pana la borna silvica 77 UP VI, OS Vatra Dornei, din care coboara in pr. Tarnita [IV-1.53.17.2.1.] (borna silvica 73 UP VI, OS Vatra Dornei). In continuare urmareste avale pr. Tarnita pana la confluenta cu paraul Bijilor (pr. Batcelor) (borna silvica 33 UP VI, OS Vatra Dornei). Urca pe paraul Bijilor, trece prin obarsia acestuia si ajunge in Poiana Dumitrel de unde urmareste limita vestica a poienii, pana sub Vf. Dumitrel (1689,0 m). De aici limita continua spre SE, pe culme, prin bornele silvice 43 UP VI, OS Vatra Dornei si 311 UP V, OS Vatra Dornei, apoi urmareste limita fondului forestier pe la vest de cota 1697,6 m prin bornele silvice 255, 58, 254, 252, 251, 248, 243 UP V OS Vatra Dornei pana in pr. Dumitrelul Mare (borna silvica 233 UP V, OS Vatra Dornei). Din acest punct limita urca spre est pana pe interfluviul drept al pr. Dumitrelul Mare (borna silvica 230 UP V, OS Vatra Dornei), pe care il urmeaza, mai intai pe culme si apoi pe limita fondului forestier, pana aproape de Vf. Negoiul Romanesc (1883,0 m) (borna silvica 208 UP V OS Vatra Dornei). Continua pe limita de fond forestier prin bornele silvice 209, 227, 211, 200 si 204 UP V OS Vatra Dornei, urmeaza apoi drumul de cariera pana intalneste interfluviul stang al pr. Pietricelul pe care coboara in parau (borna silvica 173 UP V, OS Vatra Dornei). Traverseaza interfluviul dintre pr. Pietricelul si Paraul Neagra prin cota 1369,0 m si urmeaza amunte pr. Neagra pana la confluenta cu pr. Puturos (borna silvica 162 UP V OS Vatra Dornei). De la confluenta limita parcului urca spre est, pe culme, pana la limita fondului forestier cu golul alpin (borna silvica 141 UP V, OS Vatra Dornei), pe care o urmeaza spre nord pana la borna 25 UP VI, OS Vatra Dornei, trecand prin bornele silvice 137, 89, 82, 76, 60, 44 si 26 UP VI, OS Vatra Dornei. De aici limita parcului continua pe culme, spre nord, prin bornele silvice 28 UP V, OS Vatra Dornei si 517 UP V, OS Panaci, apoi coboara la confluenta Duruitoarea/pr. Bauca (borna silvica 503 UP V, OS Panaci). De la confluenta limita parcului urca la nord de Vf. Piciorul Tiganului (1701,0 m) (borna silvica 380 UP V, OS Panaci) prin bornele silvice 604 si 465 UP V, OS Panaci. Din nordul varfului Piciorul Tiganului (1701,0 m) si pana in culmea dintre paraiele Izvorul Calimani si Secu (Dealul Lat), limita parcului urmeaza limita fondului forestier. De aici limita parcului coboara pe o culme secundara in paraul Secu si urca tot pe culme secundara in interfluviul dintre pr. Secu si Voivodeasa (Culmea Talharului, cota 1609,0 m). De aici si pana la obarsia pr. Puturos limita parcului corespunde limitei superioare a fondului forestier si trece prin Voivodeasa (cota 1642,2 m). De la obarsia pr. Puturos si pana la confluenta pr. Steaga/Ilva Mare [IV-1.35.] limita parcului este data de limita superioara a jneapanului. In continuare limita se orienteaza spre sud si urca in extremitatea vestica a Poienii Dragus (borna 318 UP I, OS Lunca Bradului), la limita superioara a fondului forestier pe care o urmeaza, ocolind pe la sud de Vf. Dragus (1768,0 m), pana in cumpana de ape dintre pr. Cucubertul Mare [IV-1.35.2.1] si pr. Cocosul (Culmea Cocosului), prin bornele silvice 446, 565, 578 si 579 UP II OS Lunca Bradului. Continua spre sud pe cumpana de ape pana la borna silvica 612 UP II, OS Lunca Bradului din care coboara la obarsia pr. Ghilcosa pe care il urmeaza avale pana la confluenta Ghilcosa/Cucubertul.

    Limita sudica. Porneste de la confluenta Ghilcosa/Cucubertul si continua amunte pe pr. Cucubertul pana la confluenta Cucubertul Mare/Cucubertul Mic, iar de aici urca pe interfluviul dintre cele doua bazine pana la cota 1408,7 m (borna silvica 539 UP II, OS Lunca Bradului). Continua spre nord pe interfluviul principal dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica [IV-1.35.2.2.] si Cucubertul, pana la intersectia cu Piciorul Taieturii (borna silvica 461 UP II, OS Lunca Bradului), din care coboara spre sud-vest pe Piciorul Taieturii pana la confluenta Ilisoara Mica/Paraul Rau si urmeaza avale Ilisoara Mica, circa 300 m (borna silvica 431 UP II, OS Lunca Bradului). Urca spre nord-vest pana in culmea Paltinisoara Mare (borna silvica 430 UP II, OS Lunca Bradului), continua spre nord-est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Ilisoara Mica si Ilva [IV-1.35.], pana in borna silvica 335 UP I, OS Lunca Bradului de sub Pleasa sub Dragus, apoi coboara la confluenta Ilva Mare/pr. Pietrosul [IV-1.35.1.]. De la confluenta, limita continua, spre nord-vest, pe o culme secundara, pana la borna silvica 231 UP I, OS Lunca Bradului, traverseaza primul afluent pe dreapta prin borna silvica 232 UP I, OS Lunca Bradului si urca in interfluviul stang al paraului Tihul la cota 1539,0 m (borna silvica 200 UP I, OS Lunca Bradului), trecand prin cota 1371,0 m. Coboara in pr. Tihul la borna silvica 191 UP I, OS Lunca Bradului si urca pe culme secundara in interfluviul drept la cota 1695.0 m. Din acest punct limita parcului urmareste interfluviul dintre bazinele hidrografice Ciungetul si Tihul (Culmea Capatanii) pana in Vf. Tatarului (1531,6 m), coboara pe Culmea Tatar la confluenta Tihul (de Rastolita)/pr. Zapodia Tatarului, de unde urmeaza avale pr. Tihul [TV-1.38.2.] pana la confluenta cu Valea Naruita. Continua amunte pe Valea Naruita pana la prima confluenta (borna silvica 30 UP V, OS Rastolita), urca pe interfluviul din dreapta al vaii Naruita pana in cumpana de ape dintre Tihul si Paraul Mijlociu [IV-1.38.2.1.] (borna silvica 26 UP V, OS Rastolita) si coboara pe acesta (Dealul Rastosnea) pana la confluenta Tihul/Paraul Mijlociu.

    Limita vestica. Porneste de la confluenta Tihul/Paraul Mijlociu si urca pe Paraul Mijlociu pana amunte de confluenta Paraului Mijlociu/Dieciul (borna silvica 259 UP IV, OS Rastolita). In continuare se orienteaza spre vest si traverseaza interfluviul dintre Paraul Mijlociu si pr. Scurtu prin borna 214 UP IV, OS Rastolita si coboara in pr. Scurtu pe traseul liniei de funicular. Limita continua amunte pe pr. Scurtu pana la borna silvica 207 UP IV, OS Rastolita, urca in Dealul Secului (1351,0 m) si continua pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Paraul Mijlociu si Bistrita [II-1.] pana la aproximativ 200 m sud-est de Vf. Piatra Zurzugiul (Bistriciorul Mic 1917 m), trecand prin cota 1428,0 m, Vf. Piciorul Scurt (1541,6 m), cota 1553,0 m, borna silvica 199 UP IV, OS Rastolita si cota 1710,8 m. De la Piatra Zurzugiul, continua pe limita fondului forestier pe la vest de Vf. Aurorul (1835,0 m) pana in paraul Colbul, de unde urca in Muntele Viisoarei (1802,6 m) si continua pe cumpana de ape a paraului Izvorul Prislopului [II-1.24.4.2.], pana la borna silvica 108 UP IV, OS Dorna Candreni. De aici coboara in paraul Zgarciul (borna silvica 105 UP IV, OS Dorna Candreni) prin bornele silvice 106 si 104 UP IV, OS Dorna Candreni, urmeaza aval paraul pana la borna 100 UP IV, OS Dorna Candreni, apoi urca pe o culme secundara, spre SV, pana in culmea dintre pr. Zgarciul si pr. Fundul Zgarciului (borna silvica 99 UP IV, OS Dorna Candreni), pentru a cobori in paraul Zgarciul la borna silvica 90 UP IV, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 97 si 95 UP IV, OS Dorna Candreni. Limita parcului continua spre sud-sud-est pe o culme secundara pana in cota 1613,9 m (borna silvica 89 UP VI, OS Dorna Candreni), de unde coboara in paraul Stranior (borna silvica 69 UP IV, OS Dorna Candreni) pe care il urmeaza avale aproximativ 100 m (borna silvica 63 UP IV, OS Dorna Candreni). De aici limita parcului traverseaza pe culmi secundare interfluviul dintre vaile Stranior si Tihu II, trecand prin bornele silvice 61 si 60 UP IV, OS Dorna Candreni si continua pana la borna 47 UP IV, OS Dorna Candreni, din pr. Tihu II. Din acest punct limita parcului continua amunte pe paraul cu obarsia sub cota 1453,0 m (borna silvica 42 UP IV, OS Dorna Candreni), coboara in pr. Gruiul, pe culmi secundare, prin bornele silvice 33, 29, 28, 27 si 25 UP IV, OS Dorna Candreni si continua pe pr. Gruiul pana la confluenta acestuia cu Izvorul Dornei (borna silvica 324 UP II, OS Dorna Candreni). Limita parcului urmeaza avale Izvorul Dornei pana langa cabana forestiera (borna silvica 329 UP II, OS Dorna Candreni), traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Izvorul Dornei si Paraul Cotit, trecand prin bornele silvice 308 si 303 UP II, OS Dorna Candreni, din care coboara in Paraul Cotit (borna silvica 304 UP III, OS Dorna Candreni) si il urmeaza avale pana la borna silvica 300 UP II, OS Dorna Candreni. Limita ocoleste bazinul hidrografic al paraului Daliilor prin bornele silvice 299, 290, 289, 280, 287 si 281 UP III, OS Dorna Candreni si coboara in pr. Barsanilor la borna silvica 282 UP III, OS Dorna Candreni. De aici traverseaza in pr. Horoava (Ciutei) la borna silvica 273 UP III, OS Dorna Candreni prin bornele silvice 277 si 272. Continua amunte pe vale (circa 300 m) pana la borna 269 UP III, OS Dorna Candreni si traverseaza interfluviul dintre bazinele hidrografice Dorna si Voroava [XII-1.10.1.1.] prin bornele silvice 253, 251 si 210 UP III, OS Dorna Candreni pana la borna silvica 211 UP III, OS Dorna Candreni din valea Voroava. Continua amunte pe Voroava circa 600 m (borna silvica 185 UP III, OS Dorna Candreni), de unde urca pe o culme secundara in Piciorul Calului (borna silvica 173 UP III, OS Dorna Candreni) si coboara in valea Piciorul Calului la borna silvica 174 UP III, OS Dorna Candreni. De aici limita parcului traverseaza culmea Piciorul Barsanilor prin bornele silvice 259, 157, 155, 148 pana la borna silvica 149 UP III, OS Dorna Candreni UP III, aflata in valea de la nord de culmea Piciorul Barsarilor. Urmeaza avale paraul pana la confluenta cu Prislopul (borna silvica 143 UP III, OS Dorna Candreni), continua amunte pe Prislopul pana la borna silvica 136 UP III, OS Dorna Candreni si urca in interfluviul dintre bazinele hidrografice Prislop si Fata Prislopului (borna silvica 135 UP III, OS Dorna Candreni). Limita parcului continua pe culme, spre vest, si coboara la confluenta marcata de borna silvica 108 UP III, OS Dorna Candreni si urmareste avale paraul pana la confluenta cu Fata Prislopului (borna silvica 106 UP III, OS Dorna Candreni), aflata amunte de cabana rezervorului de apa. De aici limita parcului continua amunte pe Fata Prislopului pana la obarsie, urca pe culme in varful Ciungilor (1453,0 m) si continua spre SV circa 250 m, coborand apoi pe linia de panta maxima in Paraul cu Pesti (borna silvica 10 UP III, OS Dorna Candreni) unde intalneste limita nordica.

                         PARCUL NATIONAL COZIA

    Sunt reunite sub acest generic trei sectoare montane distincte. Este vorba de partea de sud-est a Muntilor Lotrului, separat de restul parcului de vaile largi ale Oltului si Lotrului. Partea estica a Muntilor Capatanii si Muntele Cozia propriu-zis, despartite de raul Olt, constituie o unitate peisagistica complexa.

    Partea sud-estica a Muntilor Lotrului
    Limita nordica. Porneste din interfluviul stang al vaii Calinesti [VIII-1,134], din inseuarea aflata la nord-vest de Culmea Carciumii (borna silvica 417 UP I, OS Cornet), se continua spre sud-est pe Culmea Carciumii pana la cota 815,1 m (borna silvica 439 UP I, OS Cornet), iar de aici continua prin padure spre sud-est, pe Culmea Carciumii pana la baza acesteia in lunca Oltului (borna silvica 437 UP I, OS Cornet).

    Limita estica. De la baza Culmii Carciumii (borna silvica 437 UP I, OS Cornet), limita se orienteaza spre sud pe partea dreapta a soselei Sibiu - Ramnicu Valcea (E 81), la limita padurii ocolind pe la vest localitatea Tutulesti, pana la baza culmii Negoiu (borna silvica 426 UP I, OS Cornet). Ocoleste localitatea Calinesti facand un intrand pe valea Calinesti pana la borna silvica 425 UP I, OS Cornet, traverseaza valea la borna silvica 86 UP I, OS Cornet si continua spre sud ocolind localitatile Proieni, Corbu si Golotreni (bornele silvice 83, 37, 30 UP I, OS Cornet), pana la intersectia caii ferate cu drumul european E 81 (269 UP VI, OS Brezoi).

    Limita sudica. De la intersectia caii ferate cu drumul european E 81, limita parcului se continua pe limita fondului forestier, amunte, pe malul stang al raului Lotru pana la intrarea vaii Vasilatu in lunca Lotrului (borna silvica 235 UP VI, OS Brezoi, aflata la circa 100 m la nord de confluenta V. Lotrului [VIII-1,135] cu V. Vasilatu [VIII-1,135.17]).

    Limita vestica. De la baza interfluviului stang al vaii Vasilatului (borna silvica 235 UP VI, OS Brezoi), limita parcului continua pe acesta, prin cota 605,4 m, Plaiul Dobra, prin cotele 763,0 m si 836,0 m si ajunge in Vf. Poiana Sulitei (1013,4 m). Din Vf. Poiana Sulitei traseul limitei se orienteaza spre est, pentru a cobori la obarsia pr. Sulitelor (98 UP I, OS Cornet) pe care se continua pana la confluenta cu valea Calinesti. In continuare limita parcului urmareste amunte valea Calinesti circa 250 m si urca pe primul afluent din stanga pana la inseuarea aflata la nord-vest de Culmea Carciumii (borna silvica numarul 417 UP I, OS Cornet).

    Sectorul Muntilor Cozia - Capatana
    Limita nordica. De la baza culmii Mavra (borna silvica 1 UP V, OS Calimanesti) limita parcului continua spre sud-est pe limita fondului forestier pe stanga vaii Baias [VIII-1,133], pana la borna silvica 396 UP VIII, OS Cornet. Din acest punct, limita parcului se indreapta spre est urmand cursul paraului Baiasul pana la confluenta cu valea Calugaresei pe care o urmareste amunte pana la limita fondului forestier (borna silvica numarul 414 UP VIII, OS Cornet). Se continua pe limita fondului forestier de pe versantul stang al vaii Baiasu pana la confluenta cu paraul Sturii (borna silvica 335 UP VIII, OS Cornet), si urmeaza malul drept al Baiasului pana la intrarea in satul Pripoare (borna silvica 330 UP VIII, OS Cornet).

    Limita estica. De la intrarea in satul Pripoare (borna silvica 330 UP VIII, OS Cornet) pana la Valea Rosia (borna 311 UP VII, OS Cornet) limita parcului urmareste marginea fondului forestier ocolind pe la vest prin varful Sturului (837,1 m) si cota 776 m, terenurile agricole aferente satelor Pripoare si Surdoiu. De aici limita se continua aval pe malul stang al Vaii Rosia si apoi pe limita fondului forestier pana in valea Podul (borna silvica 306 UP VIII, OS Cornet). Limita parcului continua spre sud pe malul drept al paraului Podul (Valea Grosilor), trece pe la obarsia paraului Podul, urca pe interfluviul (111 UP VI, OS Calimanesti) dintre vaile Podul si Valea Robaia (Valea Cumpenita) - afluent al pr. Bradisor [VIII-1,140.2], si coboara urmarind malul drept al paraului Robaia pana la iesirea acestuia din fondul forestier (borna silvica 114 UP VI, OS Calimanesti). Se continua pe limita fondului forestier pana la sudul Dealului cu Coacaza (99 UP VI, OS Calimanesti), ocolind pe la vest localitatea Dangesti. In continuare limita coboara pe malul stang al paraului Valea Mica pana la circa 400 m amunte de confluenta cu paraul Robaia (borna silvica 102 UP VI, OS Calimanesti) si continua pe liziera padurii pana la iesirea din fondul forestier a paraului Valea Mare (borna silvica 61 UP VI, OS Calimanesti).

    Limita sudica. Porneste de la iesirea paraului Valea Mare (borna silvica 61 UP VI, OS Calimanesti) din fondul forestier si continua amunte pe malul drept al acestuia pana la borna silvica 67 UP VI, OS Calimanesti, de unde se indreapta spre NV pe culme secundara, pana in interfluviul dintre pr. Curmaturii si pr. Valea Mare la cota 1042,5 m urmarind apoi culmea, spre sud, pana in pr. Salatruc [VIII-1,140.3] (pr. Patesti) (borna silvica 44 UP VI, OS Calimanesti). In continuare limita urmareste amunte pr. Patesti, pe malul drept, aproximativ 200 m pana la confluenta acestuia cu pr. Pastai, de unde urca pe culme secundara (Culmea Afinis) pana in interfluviul stang al pr. Pausa [VIII-1,137] (Plaiul Calimanului) la 250 m sud de cota 1005,1 m. De aici limita parcului urmareste spre sud culmea principala dintre pr. Pausa [VIII-1,137] si Salatruc (pr. Patesti), pr. Valea Satului pana in varful Pausa 652,3 m, trecand prin cotele 962,5 m, 968,4 m, 772,0 m, 672,0 m si 651,2 m. Din Vf. Pausa limita parcului continua spre vest pe culme secundara pana la liziera padurii (borna silvica 241 UP V, OS Calimanesti), pe care o urmareste pana la iesirea pr. Pausa din padure, in nord-estul localitatii Pausa (borna silvica 188 UP V, OS Calimanesti). De la nord-estul localitatii Pausa (borna silvica 188 UP V, OS Calimanesti) limita parcului urmareste limita fondului forestier, ocoleste Manastirea Turnu (borna 168 UP V, OS Calimanesti) si trece prin borna 164 UP V, OS Calimanesti aflata in nordul poienii din jurul Manastirii Turnu. De la borna silvica 164 UP V, OS Calimanesti la borna silvica 122 UP III, OS Calimanesti limita parcului traverseaza raul Olt [VIII-1] si continua apoi pe limita fondului forestier spre sud, pe malul drept al Oltului, pana la nord de localitatea Caciulata (borna silvica 91 UP III, OS Calimanesti), la baza interfluviului stang al pr. Caciulata [VIII-1,138]. In continuare limita parcului urca pe interfluviul stang al pr. Caciulata pana in Culmea Puturoasa la cota 871,0 m trecand prin cotele 679,0 m, 778,7 m si 794,5 m. De aici limita parcului urmeaza spre vest Culmea Puturoasa pana in Muchia Plopilor, trecand prin cota 934,0 m, continua apoi pe interfluviul dintre bazinele Muereasca [VIII-1,141] (la sud) si Caciulata, respectiv Lotrisor [VIII-1,136] (la nord) pana la cota 1074,0 m trecand prin cota 1179,0 m, Vf. Dosul Pamantului (1159,0 m), cota 1219,0 m si Vf. Olanestilor (1415,5 m).

    Limita vestica. De la cota 1074,0 m limita parcului trece prin obarsia pr. Iangului pana la confluenta acestuia cu pr. Valea lui Stan [VIII-1,135.16] pe care il urmeaza apoi aval, pe malul stang pana la iesirea paraului Valea lui Stan din fondul forestier (borna silvica 146 UP I, OS Brezoi). De aici limita parcului urmareste limita fondului forestier, ocoleste pe la sud localitatea Brezoi si ajunge in valea Oltului (borna silvica 124 UP IV, OS Calimanesti). De la borna silvica 124 UP IV, OS Calimanesti la borna silvica 118 UP V, OS Calimanesti limita parcului traverseaza raul Olt si continua apoi spre nord pe malul stang al acestuia trecand prin bornele silvice 93, 98, 94, 89 UP V, OS Calimanesti si ocolind pe la est localitatile Varatica si Draganesti pana la baza culmii Mavra (borna silvica 1 UP V, OS Calimanesti).

                       PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

    Limita nordica. In partea nord-estica a parcului limita porneste de la baza Culmii Magura (borna 1 UP V, OS Zarnesti) si urmareste limita fondului forestier de pe fata nordica a acesteia pana in valea Prapastiilor [VIII-1.50.3] borna silvica 4 UP V, OS Zarnesti), trecand prin borna 36 din valea Tohanita [VIII-1.50.4.5]. In continuare limita se indreapta prin pasune spre NNE pana la locul numit Hora cu Brazi (borna silvica 2 UP V, OS Zarnesti), ocoleste pe la E si N acest loc, dupa care se indreapta spre NV, aproximativ in linie dreapta, pe limita dintre fanete si terenul arabil, trecand prin locul numit Toplita, pana la intersectia dintre valea Crapaturii si drumul forestier Zarnesti - Plaiu Foii. In continuare urmeaza drumul forestier pana la podul peste Barsa Mare [VIII-1.50] din apropierea confluentei acesteia cu Barsa Fierului [VIII-1.50.2]. Apoi urmareste malul stang al Barsei Mari, spre vest, pana la podul peste Barsa lui Bucur [VIII-1.50.1], de unde continua pe drumul forestier pana la podetul peste Valea Cotofenei. Urmeaza valea in amunte pana la limita fondului forestier pe care se continua pana pe Muchia Cotofenei (borna silvica 120 UP VI, OS Zarnesti).

    Limita vestica. Din Muchia Cotofenei (borna silvica 120 UP VI, OS Zarnesti), limita se indreapta spre sud, pe marginea fondului forestier, aproximativ 300 m pentru a ocoli perimetrul construit, de pe malul drept al Barsei Tamasului, coboara in Barsa Tamasului, la bazinetul de captare pentru microcentrala electrica, apoi urmeaza amunte malul stang al Barsei Tamasului, pana la confluenta cu Valea lui Sbarneci. De aici limita parcului urmareste liziera pasunii impadurite de pe versantul stang al vaii pentru a include poiana din lungul Barsei Tamasului, pana la confluenta dintre Barsa Tamasului si valea Borsa (v. Bosii). De aici urca pe interfluviul secundar dintre cele doua vai pana ajunge in Culmea Tamasului. Apoi urmeaza spre sud-est pe Culmea Tamasului (interfluviul dintre bazinul hidrografic al raului Barsa [VIII-1.50] si bazinul hidrografic al raului Dambovita [X-1.25]) trecand prin Curmatura Otetelea (1484 m), pana in borna silvica 224 UP III Cascoe, OS Rucar, de sub varful Tamasel. De aici limita urmareste culmea Tamasel, prin Vf. Muntele Tamasel (1347,0 m) si coboara spre sud, pana la confluenta Dambovita/Dragosloveni. In continuare urmeaza spre sud malul drept al Dambovitei, pana la confluenta cu valea Mira, de unde ocoleste pe la est localitatea Satic si revine pe rau (in dreptul bornei 383 UP III, OS Rucar). Limita urmareste aval malul drept al Dambovitei pana in apropiere de intrarea in Cheile Dambovitei (borna silvica 382 UP III, OS Rucar) si urmeaza culmea secundara din dreapta Dambovitei, urcand prin Gruiul Ratei (1083,4 m), apoi se indreapta spre sud-est pe culmea Piscul cu Colti, pana la iesirea Dambovitei din chei (borna silvica 39 UP III, OS Rucar). De aici limita urmeaza din nou malul drept al Dambovitei trecand prin satul Podu Dambovitei, pana in apropierea intrarii in chei, la linia de inalta tensiune (borna silvica 6 UP III, OS Rucar). In continuare se indreapta spre vest, urcand pe versant in lungul liniei de inalta tensiune pana la limita fondului forestier (borna silvica 5 UP III, OS Rucar), pe care o urmeaza prin Vf. Crucii (987,7 m), pana la iesirea Dambovitei din chei (borna silvica 163 UP VII, OS Rucar).

    Limita sudica. De la iesirea raului Dambovita din chei (borna silvica 163 UP VII, OS Rucar), urmareste limita fondului forestier spre sud prin locul numit La Cuculet si prin locul numit La Bradet (borna silvica 160 UP VII, OS Rucar), dupa care urca prin padure pe linia de cea mai mare panta pana in culmea Prislop pe care o urmeaza pana in Vf. Piatra Berbecilor (1412,5 m). Din acest varf limita coboara pe culme pana in amunte de Cheile Pitei, urmareste amunte paraul Pita, pana la un afluent de dreapta pe care urca in culmea Menghia la cota 1132,0 m. Din acest punct limita coboara in paraul Plaiul, pe care il urmeaza in aval pana la confluenta cu Valea Ghimbav [X-1.25.5] si apoi urca pe aceasta pana la confluenta cu paraul Bechet.

    Limita estica. De la confluenta Valea Ghimbav/Bechet limita urca spre nord-vest pe linia de cea mai mare panta in Culmea Ghimbavului (borna silvica 4 UP VII, OS Rucar), pe care o urmeaza spre est prin Muntele Ghimbav (1335,5 m), Vf. Coltii Ghimbav (1406,6 m), pana la limita fondului forestier (borna silvica 358 UP VIII, OS Rucar). De aici se continua pe limita fondului forestier pana in raul Dambovita (borna silvica 385 din UP VIII, OS Rucar). Apoi se indreapta spre nord urmand malul stang al Dambovitei pana la confluenta cu Dambovicioara [X-1.25.3]), de unde urca in amunte pe aceasta pana la intrarea in Cheile Dambovicioarei (borna silvica 1 UP VI, OS Rucar), urca la limita superioara a versantului stang al cheilor, urmarind limita dintre fanete si fondul forestier pana la borna 279 UP VI, OS Rucar, traverseaza padurea la borna silvica 280 UP VI, OS Rucar si urmareste limita fondului forestier pana in raul Dambovicioara aval de satul Dambovicioara (borna silvica 213 UP VI, OS Rucar). In continuare limita traverseaza raul Dambovicioara pe malul drept, urmeaza limita fondului forestier pe marginea satului Dambovicioara, revine pe malul stang amunte de sat (borna silvica 151 UP VI, OS Rucar), continua pe limita fondului forestier ce include stancariile impadurite si Pestera Dambovicioarei, traverseaza apoi Dambovicioara aval de constructiile din Valea Rea (borna silvica 255 UP VI, OS Rucar) pe care le ocoleste (borna silvica 25 UP VI, OS Rucar), revenind pe stanga vaii la iesirea Dambovicioarei din Cheile Brusturetului (borna silvica 142 UP VI, OS Rucar) pe care le include in parc. Amunte de Cheile Brusturetului (borna silvica 133 UP VI, OS Rucar) limita urca pe versantul stang la limita superioara a fondului forestier in Coltul Paltinisului (1232,0 m) prin borna 134 UP VI, OS Rucar. In continuare limita ajunge in culmea Plesei pe limita padurii (bornele 132, 241, 165 UP VI, OS Rucar), urmarind culmea pana in cota 1488,0 m (borna silvica 64 UP VII, OS Rasnov), trecand prin Vf. Galma Plesei (1471,8 m). Limita parcului urmareste marginea fondului forestier ajunge in Varful lui Stavrat (1216,6 m), urmeaza apoi interfluviul Valea lui Nen/Valea Seaca pana la confluenta celor doua (borna silvica 126 UP VII, OS Rasnov), coboara pe Valea lui Nen pana la primul afluent pe dreapta pe care il urmeaza pana la obarsia acestuia, la intersectia de drumuri din satul Pestera. De aici coboara pe paraul Rudarita pana la confluenta cu valea Sbarcioara [VIII-1.50.4.2], urmeaza aval valea Sbarcioarei si mai jos valea Turcu [VIII-1.50.4] pana la borna 212 din UP VII, OS Rasnov, situata la extremitatea estica a Coltilor Magurii, in apropierea localitatii Bran.

    Zona de intravilan aferenta localitatilor Pestera, Magura, Moieciu si Bran este incadrata in categoria de management V - parc natural - si se intinde spre nord-vest pana la o limita de demarcatie ce urmareste drumul Zarnesti - Magura pana la iesirea din fondul forestier (borna silvica 73 UP V, OS Zarnesti) urmarind spre SV limita fondului forestier pana sub Varful lui Stravat (borna silvica 85 UP VII, OS Rasnov).

              PARCUL NATURAL GRADISTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA

    Limita nordica. Porneste din saua Poarta Scarnii (1554,0 m) si urmareste spre vest interfluviul dintre Orastie (Gradistea) [IV-1.114] si Sibisel [IV-1.14.5], pana in Vf. Prisaca (1216 m), trecand prin cota 1604,5 m, Culmea Godeanului (1620,4 m), Vf. Godeanu (1656,2 m), Culmea Muncelului (1563,7 m), Culmea Ulmului (1231,0 m), Cioaca Ulmului, Poiana Hafia, Vf. Groape (1283,5 m), Dealul Izvoarele (1233,0 m) si Vf. Brusturelu (1229 m). Din Vf. Prisaca (1219 m), limita coboara prin Dalma Ciresului in nordul localitatii Costesti, la podul peste valea Orastie (Gradistea).

    Limita vestica. Porneste din localitatea Costesti, de la podul peste Orastie (Gradistea), urmarind amunte malul stang al raului Orastie (Gradistea) pana la confluenta cu paraul Vintii si continua amunte pe aceasta pana la confluenta cu paraul Poienii. De la confluenta urmareste amunte malul stang al paraului Poienii, pe la est de Muchia Fetei pana in Vf. Chicera (Chicioara 775,1 m), de unde intra pe interfluviul principal dintre valea Faieragulu [IV.1.114.4] si Valea Luncanilor [IV-1.117.19], trece peste Dealul Merisoara (781 m), Vf. Vagau (781,2 m), Dealul Prohodistea, pana in Vf. Secuiului (948,0 m), din care coboara pe o culme secundara la confluenta de sub obarsia paraului Scaiului. Limita urmareste avale paraul Scaiului pana la confluenta cu Valea Luncanilor, apoi continua amunte pe Valea Luncanilor pana la confluenta cu V. Morii [IV-1.117.19.1]. De la confluenta amunte, V. Luncanilor este denumita V. Vanatorului. Urmareste amunte malul stang al V. Vanatorului pana la confluenta situata la NNV de Vf. Lautu (910 m) si urca in acesta pe o culme secundara. In continuare limita coboara spre SSE, pe o culme secundara, in paraul Varatecu, pe care il urmeaza aval pana la confluenta cu Valea Dreptu. Urmareste amunte Valea Dreptu (circa 1,3 km) pana la limita padurii si urca in Vf. Magura (803,6 m), trecand prin cota 616,0 m. Din varful Magura limita coboara prin Dealul Coroi (678,0 m) in valea Ohaba [IV-1.117.6], la confluenta acesteia cu paraul care iese din Pestera Sura Mare si urmareste avale paraul Ohaba pana la confluenta cu paraul Sipotele. De la confluenta limita continua amunte pe paraul Sipotele circa 900 m, pana in vestul catunului Sipoteni ocolind pe la vest si sud pesterile din valea Sipotele si Cascadei (incluse in parc), dupa care urca in versantul stang al paraului Sipotele, Dealu Dreptu (942,0 m), prin Dumbrava si cota 662,0 m. De aici se orienteaza spre S, prin Vf. Muncelu Mare (944,2 m), pe la partea superioara a abruptului, iar de la extremitatea sudica a acestuia coboara in valea Strei [IV-1.117], in partea de N a localitatii Petros. In continuare limita traverseaza Streiul si urca pe o culme secundara pe interfluviul dintre Strei si Paraul lui Balmos. Urmeaza spre S acest interfluviu si coboara in localitatea Crivadia la podul peste Paraul lui Balmos.

    Limita sudica. O constituie drumul national DN 66 Simeria - Petrosani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merisor-Banita (752 m), pana la intersectia cu drumul vicinal Pestera-Jupaneasa de pe partea stanga a DN 66.

    Limita estica. Porneste din DN 66 si urmareste drumul vicinal Pestera-Jupaneasa pana in catunul Jupaneasa, la podul peste valea Jupaneasa, apoi urca spre V in cumpana de ape dintre bazinele hidrografice Jigureasa [VII-1.15.8.1] si Jupaneasa [VII-1.15.8.2], pe care o urmeaza spre N prin cota 951,0 m, Dealul Dalmos (1085,0 m), Vf. La Zapoje (1223,9 m), Vf. Jiguru Mare (1498,7 m), Vf. Muntelui (1451,5 m), pana in Vf. Capul Muntelui (1377,0 m). In continuare limita coboara pe o culme secundara la confluenta vaii Petros (Strei) cu pr. Pravat, urca amunte pe malul stang al vaii Petrosului pana la confluenta cu Valea Scortarului, pe care o urmeaza amunte pana in saua de sub Vf. Steaua Mare (1730,2 m). Isi mentine apoi directia spre N, pe interfluviul principal dintre Strei si Gradistea (Orastie), pe culmea Steaua si trece prin cotele 1674,0 m, 1665,0 m, 1659,0 m, 1631,5 m, pana in saua Poarta Scarnii (1554,0 m).

             PARCUL NATIONAL SEMENIC - CHEILE CARASULUI

    Limita nordica. Porneste din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita - Cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvica 78 UP VII, OS Resita) urmarind liziera padurii pana in Valea Mare (borna silvica 79 UP VII, OS Resita), continua amunte pe parau pana la borna silvica 81 UP VII, OS Resita, dupa care urmeaza limita fondului forestier cu fanetele si pasunile impadurite ale locuitorilor localitatii Cuptoare, pana in soseaua Cuptoare - Valiug (borna silvica 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64, 62, 4, 15, 16, 17 din UP VII, OS Resita. Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvica 54 UP V, OS Resita) dupa care se inscrie spre sud pe o succesiune de mameloane si inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m (D. Piatra Alba), 775,5 m si 818,0, dupa care trece in Culmea Valiug (885,1 m). Din cota 885,1 m, limita coboara pe o culme secundara in Valea Grindesti (borna silvica 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 si 1 UP VI, OS Valiug, de unde urmareste limita dintre fondul forestier si islazul Grindesti pana la Acumularea Gozna (borna silvica 16 UP VI, OS borna silvica 54 UP V, OS Valiug). Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzand din parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia si terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug, trecand prin bornele silvice 32, 58, 26, 27, 38, 13, 15, 11, 9, UP II, OS Valiug pana la sud de baraj (borna silvica 3 UP II, OS Valiug). Din borna silvica 3 UP II, OS Valiug, limita urmeaza spre SE culmea secundara Cracu Dragutei, care porneste din estul barajului, pe limita dintre fondul forestier si fanetele comunei Valiug, pana la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvica 158 UP I, OS Valiug), trecand prin bornele 159, 157, din UP I, OS Valiug. De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu pana in Cracu Hartului (borna silvica 117 UP I, OS Valiug), trecand prin borna silvica 119 UP I, OS Valiug. Din Cracu Hartului coboara pe linia de cea mai mare panta in drumul Valiug - Brebu Nou, pe care il urmeaza pana in paraul Gradiste (borna silvica 12 UP I, OS Valiug). In continuare urmeaza avale limita fondului forestier de pe malul drept al paraului Gradistea pana la acumularea Trei Ape (prin bornele silvice 75, 72, 46, 41 UP IX, OS Valiug) si continua pe malul vestic al lacului, tot pe limita fondului forestier pana la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvica 44 UP IX, OS Valiug).

    Limita estica. Porneste de la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvica 44 UP IX, OS Valiug), urca apoi Ogasul Furtunei pana in Vf. Paroasa Mare (1268,0 m), urmareste culmea Paroasa (interfluviul Judecatorul/Semenic) pana in paraul Semenic [V-2.2], (borna silvica 47 UP X, OS Valiug). Traverseaza apoi paraul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau si urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI-1.1]/Semenic in Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46, 45 UP X, OS Valiug si 21 UP XI, OS Valiug de unde coboara la borna silvica 89 UP VI, OS Nera. De aici urmeaza interfluviul Nerganita/Mehadica [V-1.12.4] si Globu [V-1.12.4.4] pana in Poiana Flamanda (borna 118 UP VI, OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica (1220,7 m) si Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m, 897,7 m). Din Poiana Flamanda limita coboara (prin borna 119 UP VI, OS Nera) in paraul Nerganita la vest de cabana forestiera (borna silvica 120 UP VI, OS Nera). Urmeaza avale paraul Nerganita circa 700 m (borna silvica 5 UP VI, OS Nera), de unde urca in Culmea Mica (borna silvica 4 UP VI, OS Nera) si coboara la confluenta Nera [VI-1]/Cosava [VI-1.2], prin cota 847,0 m si Cracu Botu Calului (908,0 m).

    Limita sudica. Din confluenta Nera/Cosava limita urmareste amunte, circa 1,3 km, malul drept al paraului Cosava pana la borna silvica 1 UP V, OS Nera, de unde urca pe culmea secundara dintre Cosava si Cosava Mica, pana in Talva Eapi (1208,0 m), trecand prin Cracu cu Brazi, saua Intre Cosave (885,0 m), cota 922,0 m si Cracu lui Ivan (1056,0 m). Din Talva Iepi (Eapi) (1208,0 m), limita urmareste culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI-1.7.1]/Cosava, Helisag [VI-1.3], Taraia [VI-1.7.2]), pana la circa 700 m amunte de confluenta Poneasca/Minis [VI-1.7] (borna silvica 197 UP III, OS Poneasca), trecand prin cotele 1121,0 m, 1193,5 m, 1036,0 m, Culmea Mare (978,5 m), Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului, cota 920,7 m si 602,0 m. Din acest punct, limita urmareste avale malul stang al raului Poneasca, pana la confluenta cu Minisul.

    Limita vestica. Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si pana la Talva cu Brazi (aflata la circa 400 m N de Dealul Frumos - 832,2 m) este comuna cu limita Parcului national Cheile Nerei - Beusnita si trece prin Dealu Zabal (685,8 m), cotele 702,2 m, 834,6 m, Dealu Trei Movile (926,9 m), Talva Predilcova (891,2 m) si cota 782,3 m. Din Talva cu Brazi si parcurge interfluviul Buhui/Steier [VI-1.7.a] si Buhui/Garliste [V-3.3.], pana in Saua Marghitas (borna silvica 30 UP VI, OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32, UP VI, OS Anina, Dealu Colonovat (812,0 m), dupa care coboara sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI, OS Anina) din nordul localitatii Anina, pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI, OS Anina) si reintra pe traseul LEA 35 kv, la borna silvica 15 UP VI, OS Anina. Continua pe traseul LEA si coboara in paraul Garliste (borna silvica 23 UP VI, OS Anina), traverseaza paraul Garliste (Slucht) si urca pe versantul stang al acestuia pana la calea ferata. Urmeaza calea ferata pana la borna 138 UP V, OS Anina si continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, pana in Ogasul Gaurii, ocolind Dealul Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic (502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii pana la confluenta cu V. Garlistei, apoi limita continua prin Dealu Stupilor, Dealu Vanat (454,7 m), Dealu Golas (borna topo 495,1 m), Dealu Curicita, pe limita estica a localitatii Carasova pana la drumul national 58. Limita urmeaza apoi drumul national 58 pana la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km, de unde urca in Varfu Muchii (592,3 m) din Dealu Pasac, se indreapta in continuare spre SE pana in Dealu Groapa Iepii (546,0 m), apoi spre N prin Dealu Grindu, cotele 703,0 m, 754,0 m, pana in Dealu Ponor (808,1 m). Din acest punct, limita urmeaza fondul forestier pana in drumul forestier D 162 (borna silvica 77 UP VII, OS Resita), prin borna 87 UP VII, OS Resita, pe care continua spre N pana la intrarea acestuia in padure (borna silvica 78 UP VII, OS Resita), unde intalneste limita de nord.

                  PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI

    Este format din doua masive distincte: Culmea Pricopanului si Muntii Macin.

    Culmea Pricopanului:
    Limita nordica. Porneste de la obarsia vaii Vasilica Mica (borna silvica 377 UP I, OS Macin) de sub Vf. Cheia (259,7 m) coboara pe vale pana la prima confluenta pe stanga (borna silvica 376 UP I OS Macin). De aici se orienteaza spre est pe linia de schimbare de panta, traverseaza obarsiile vailor Vasilica Mare, Sulucu Valea La Chernoaga, Valea Mos Andrei (Mos Dinu) pana in inseuarea dintre Dealu Pricopanu si Dealu Imbulzita (borna silvica 317 UP I OS Macin).

    Limita estica. Din inseuarea dintre Dealu Pricopanu si Dealu Imbulzita (borna silvica 317 UP I OS Macin) limita se indreapta spre sud pe la baza versantului estic al Culmii Pricopanul urmand limita fondului forestier pana la nord de localitatea Greci la limita nordica a terenurilor agricole.

    Limita sudica. Ocoleste pe la baza, ultimul varf (120 m altitudine), din extremitatea sudica a Culmii Pricopanului, la nord de localitatea Greci.

    Limita vestica. Porneste de la nord de localitatea Greci urmand o directie generala sud-sud-est - nord-nord-vest pe la baza versantului vestic, fiind reprezentata de linia de contact dintre fondul forestier inclus in Parcul National si vecinatatile acestuia (terenurile agricole sau pasunile apartinand comunei Greci), ocolind Dealu Sulucu (167,0 m) pana la est de cladirile Regiei Tutunului. Urca spre est pe culme pana la primul varf (189,6 m) si continua pana intalneste drumul de coasta ce urmareste versantii de pe rama vestica a Culmii Pricopanului, urmand curba de nivel de 200 m spre sud, urca un varf (226,0 m), dupa care coboara spre sud-vest pana la baza versantului. De aici se continua pe la baza versantului, urmand directia generala sud-sud-est - nord-nord-vest, traversand o serie de vai (pe curba de nivel de 100 m), pana la baza culmii care coboara din Vf. Cheia, urca pana la obarsia vaii Vasilica Mica.

    Muntii Macin:
    Limita nordica. Porneste de la iesirea vaii Jijila [XIV-1.49] din padure (inseuarea dintre Dealu Pricopanu si Dealu Imbulzita (borna silvica 206 UP I, OS Macin), se indreapta spre est pana la Valea Gairu Mitrofan (borna silvica 195 UP I, OS Macin) pe limita fondului forestier ocolind obarsiile Vaii lui Alexe si traversand Valea Trocu si Valea Osmanului. De aici urmareste amunte Valea Gairu Mitrofan pana la a doua confluenta pe dreapta (borna silvica 125 UP I, OS Macin) cu un afluent pe care il urmareste pana aproape de obarsie, traverseaza culmea la obarsia Vaii Curaturii [XV-1.3.1.] (borna silvica 127 UP IV, OS Cerna).

    Limita estica. De la obarsia Vaii Curaturii [XV-1.3.1.] (borna silvica 127 UP IV, OS Cerna) limita continua pana la confluenta cu Valea Taita [XV-1.3.] (borna silvica 119 UP IV, OS Cerna) pe care o urmeaza pana la confluenta cu Valea Tigancii o traverseaza, trece pe dreapta Taitei si urmareste limita fondului forestier ocolind pe la nord si vest localitatea Nifon, traversand Valea Porcaretii si Valea Vinului (borna silvica 26 UP III, OS Cerna). In continuare limita urmareste linia de demarcare intre fondul forestier si vecinatatile acestuia reprezentat prin terenuri agricole sau pasunile localitatilor Hamceatca si Balabancea, realizand un mare intrand spre vest pana la extremitatea estica a Dealului Crapcea (borna silvica 55 UP II OS Cerna).

    Limita sudica. Urmareste culmea Dealului Crapcea pana in extremitatea ei vestica (borna silvica 116 UP II, OS Cerna) si se orienteaza spre NV pe culme pe limita fondului forestier, pana in valea Martina. Ocoleste pe la baza Culmea Dealu Mare, traverseaza in continuare Valea Poteca Tigancii, Valea Drumu Adanc, Valea Bordeiu Bratu si ocoleste pe la sud pe limita fondului forestier Culmea Saua Mare (Culmea Uzun Burun) cu Vf. Arheuziu (313,3 m).

    Limita vestica. De la baza Culmii Saua Mare limita continua spre nord pe linia de demarcatie a fondului forestier fata de vecinatatile acestuia (terenuri agricole si pasuni), formeaza un mare intrand spre est pe Valea Plopilor, traverseaza Valea Trei Plopi, Valea Adanca, Valea Radului si Valea lui Jug. In continuare limita pastreaza directia generala sud-nord urmeaza limita fondului forestier si traverseaza vaile: Ditcova, Racova, Caraba de unde urca pe Culmea Dealului Tutuiatu (442,5 m), ocoleste valea de sub Vf. Greci (la est) afluenta a Vaii Recea pe la limita inferioara a fondului forestier pana la Dealu Imbulzita, traverseaza Saua dintre Culmea Pricopanu si Dealul Imbulzita si se continua pana in paraul Jijila unde intalneste limita nordica.

                   PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI

    Parcul Natural Balta Mica a Brailei este desemnat de catre Secretariatul Conventiei Ramsar ca Zona Umeda de Importanta Internationala in special ca habitat al pasarilor de apa.

    Limita Parcului Natural Balta Mica a Brailei este reprezentata de fluviul si bratele Dunarii la cotele maxime de inundatie intre podul de la Giurgeni - Vadul Oii si pana la sud de Braila, la confluenta bratului Cravia cu Dunarea.

    Limita estica. De la podul Giurgeni - Vadul Oii limita este data de malul drept al Dunarii, continuata cu malul drept al bratului Valciu pana la confluenta cu Dunarea, la nord de Insula Mica a Brailei. Urmareste apoi malul drept al Dunarii si malul drept al bratului Cravia pana la confluenta cu Dunarea din amunte de Braila.

    Limita vestica. De la podul Giurgeni - Vadul Oii limita este data de malul stang al Dunarii pana la desprinderea bratului Pasca, la sud de Ostrovul Orbului. Urmeaza malul stang al bratului Pasca pana la confluenta cu Dunarea, din aval de Ostrovul Orbului si apoi continua pe malul stang al Dunarii pana la sud de Insula Calia. Limita parcului continua pe malul stang al bratului Calia si apoi din nou de malul Dunarii pana la malul stang al bratului Arapu, care devine limita pana in aval de confluenta Dunarii cu bratul Cravia.
    In interiorul acestor limite parcul cuprinde totalitatea ostroavelor si insulelor aflate la sud de Braila pana la podul de la Giurgeni - Vadul Oii, respectiv Insula Arapului, Insula Fundul Mare, Insula Calia, Insula Mica a Brailei, Ostrovul Cracanel, Insula Varsaturii si Bratul Arapu, Bratul Calia, Bratul Pasca, Bratul Cremenea, Bratul Manusoaia, Bratul Valciu si Bratul Cravia.

                        PARCUL NATURAL VANATORI NEAMT

    Limita nordica. Porneste din Vf. Chitigaia Rea (1124 m, borna 149 din UP III Manastirea Neamt - OS Targu-Neamt) pe interfluviul nordic al bazinului Neamtului [XII-1.40.41], prin Culmea Neamtului si Poiana Strugaria, pana in Dealul Comorii, continua prin Vf. Comorii (632 m) si de aici pe Culmea Plesul, Culmea Piscului si Dealul Carbunelui, pana in valea Slatioara, la confluenta acesteia cu paraul Tarzia [XII-1.40.39.1]. De aici urmeaza limita fondului forestier pe la marginea sudica a satului Grosi si cea vestica a comunei Brusturi.

    Limita estica. Pe fondul forestier se continua pe la vest de comuna Brusturi pana la confluenta vaii Brusturi [XII-1.40.39] cu un parau ce coboara de sub varful Lebedei (474 m), de unde continua pe valea Brusturi pana la borna 92 din UP IV Cetatea - OS Targu-Neamt, trecand pe limita fondului forestier pana in borna 89 din aceeasi unitate de productie. De aici trece in borna 86 si continua pe limita fondului forestier pe sub Dealul Neamtului, lasand in afara parcului forestier localitatile Targu-Neamt, Lunca si Nemtisor, pe care le ocoleste pe la nord-est pana la borna 251 din UP III Manastirea Neamt din OS Targu-Neamt. Coboara apoi pe valea Iftimie pana la drumul spre Nemtisor, continuand pe marginea vestica a acestuia pana la Padurea Dumbravii (borna 44 din UP II Dumbrava, OS Targu-Neamt) mergand pe limita fondului forestier pana la borna 41. De aici coboara in valea Neamtului (Ozana) si coboara in valea Rea pana la borna 288 din UP I Secu, OS Targu-Neamt, continuand pe limita fondului forestier pana la Paraul Muncelu (borna 200 din UP III Agapia - OS Varatec) pe care coboara pana la valea Agapia [XII-1.40.44.1] si trece din nou pe limita fondului forestier in borna 55. Ocoleste localitatile Varatec, Filioara, Valea Arini si Baltatesti pe limita fondului forestier peste Dealul Filioara, pana in valea Cracaului [XII-1.53.60] (borna 180 din UP I Cracaul Negru - OS Varatec) pe care o urmeaza pana la borna 34, si continua pe bornele 35 si 9 din aceeasi unitate de productie.

    Limita sudica. Continua de la borna 9 pe interfluviul dintre bazinele Cracaului si Almasului [XII-1.53.60.4], pe culmea Cracaoanilor, Dealul Magurii peste Vf. Magura Garoina (1162 m) apoi pe Culmea Hotarelor peste Vf. Tarnitelor pana la Vf. Bubalnita (1231 m), pe interfluviul dintre bazinul Cracaului si bazinul Cuejdiului [XII-1.53.57].

    Limita vestica. Se continua din Vf. Bubalnita pe Culmile Steregoaia si Stanisoara, peste Vf. Crainicu (1192 m) - interfluviul dintre bazinele Cracaului si al Hangului [XII-1.54.43], apoi trece in bazinul raului Neamt, pe interfluviul dintre bazinele raurilor Secu [XII-1.40.41.4] si Domesnic [XII-1.40.41.3], peste Batca Cucului, Batca Hotarelor si Batca Targurilor, de unde urca pe Obcina Chitelor peste Vf. Chitele (1061 m), Obcina Sascutelor, si coboara pana aproape de confluenta vaii Sascuta cu Neamtul (borna 297 din UP I Secu, OS Targu-Neamt). Aici isi schimba directia spre est, pe limita fondului forestier pana la drumul spre comuna Leghin pe care o ocoleste, si intra din nou pe limita fondului forestier in borna 19 din UP II Dumbrava, OS Targu-Neamt, mentinandu-se pe limita fondului forestier pana in borna 17, de unde urca pe interfluviul dintre Neamt si Nemtisor, pe Dealul Rasca si Dealul Leghin. De aici continua pe Dl. Dobreanu (883 m), Coasta Fagului, apoi pe Piciorul Bompa, pana in Vf. Chitigaia Rea.

    ANEXA 1.A

    REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

    Figura 3 - REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 28.

    ANEXA 1.B

    PARCUL NATIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI

    Figura 4 - PARCUL NATIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 29.

    ANEXA 1.C

    PARCUL NATIONAL RETEZAT

    Figura 5 - PARCUL NATIONAL RETEZAT - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 30.

    ANEXA 1.D

    PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER (zona de vest)

    Figura 6 - PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER (zona de vest) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 31.

    PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER (zona de est)

    Figura 7 - PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER (zona de est) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 32.

    ANEXA 1.E

    PARCUL NATIONAL CHEILE NEREI - BEUSNITA

    Figura 8 - PARCUL NATIONAL CHEILE NEREI - BEUSNITA - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 33.

    ANEXA 1.F

    PARCUL NATURAL APUSENI

    Figura 9 - PARCUL NATURAL APUSENI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 34.

    ANEXA 1.G

    PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI

    Figura 10 - PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 35.

    ANEXA 1.H

    PARCUL NATURAL BUCEGI

    Figura 11 - PARCUL NATURAL BUCEGI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 36.

    ANEXA 1.I

    PARCUL NATIONAL CHEILE BICAZULUI - HASMAS

    Figura 12 - PARCUL NATIONAL CHEILE BICAZULUI - HASMAS - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 37.

    ANEXA 1.J

    PARCUL NATIONAL CEAHLAU

    Figura 13 - PARCUL NATIONAL CEAHLAU - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 38.

    ANEXA 1.K

    PARCUL NATIONAL CALIMANI (partea de nord)

    Figura 14 - PARCUL NATIONAL CALIMANI (partea de nord) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 39.

    PARCUL NATIONAL CALIMANI (partea de sud)

    Figura 15 - PARCUL NATIONAL CALIMANI (partea de sud) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 40.

    ANEXA 1.L

    PARCUL NATIONAL COZIA

    Figura 16 - PARCUL NATIONAL COZIA - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 41.

    ANEXA 1.M

    PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI

    Figura 17 - PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 42.

    ANEXA 1.N

    PARCUL NATURAL GRADISTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA

    Figura 18 - PARCUL NATURAL GRADISTEA MUNCELULUI - CIOCLOVINA - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 43.

    ANEXA 1.O

    PARCUL NATIONAL SEMENIC - CHEILE CARASULUI

    Figura 19 - PARCUL NATIONAL SEMENIC - CHEILE CARASULUI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 44.

    ANEXA 1.P

    PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI

    Figura 20 - PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 45.

    ANEXA 1.R

    PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI

    Figura 21 - PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 46.

    ANEXA 1.S

    PARCUL NATURAL VANATORI - NEAMT

    Figura 22 - PARCUL NATURAL VANATORI - NEAMT - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 26 martie 2003, la pagina 47.

    ANEXA 2

                              STRUCTURA
    personalului administratiilor parcurilor nationale si parcurilor naturale

    Structurile de administratie ale parcurilor nationale si ale parcurilor naturale care fac obiectul acestei hotarari vor avea urmatoarea componenta:
    - director al parcului;
    - sef paza;
    - economist;
    - responsabil relatii cu comunitatile si educatie ecologica;
    - biolog;
    - specialist in tehnologia informatiei;
    - intre 6 si 17 agenti de teren,
respectiv,
    - Parcul National Domogled - Valea Cernei - 20 de persoane, dintre care 14 agenti de teren;
    - Parcul National Retezat - 17 persoane, dintre care 11 agenti de teren;
    - Parcul Natural Portile de Fier - 23 de persoane, dintre care 17 agenti de teren;
    - Parcul National Cheile Nerei - Beusnita - 17 persoane, dintre care 11 agenti de teren;
    - Parcul Natural Apuseni - 21 de persoane, dintre care 15 agenti de teren;
    - Parcul National Muntii Rodnei - 18 persoane, dintre care 12 agenti de teren;
    - Parcul Natural Bucegi - 17 persoane, dintre care 11 agenti de teren;
    - Parcul National Cheile Bicazului -  Hasmas - 12 persoane, dintre care 6 agenti de teren;
    - Parcul National Ceahlau - 12 persoane, dintre care 6 agenti de teren;
    - Parcul National Calimani - 15 persoane, dintre care 9 agenti de teren;
    - Parcul National Cozia - 13 persoane, dintre care 7 agenti de teren;
    - Parcul National Piatra Craiului - 13 persoane, dintre care 7 agenti de teren;
    - Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina - 14 persoane, dintre care 8 agenti de teren;
    - Parcul National Semenic - Cheile Carasului - 17 persoane, dintre care 11 agenti de teren;
    - Parcul National Muntii Macinului - 12 persoane, dintre care 6 agenti de teren;
      Parcul Natural Balta Mica a Brailei   13 persoane, dintre care 7 agenti de teren;
      Parcul Natural Vanatori Neamt   17 persoane, dintre care 11 agenti de teren.



COMENTARII la Hotărârea 230/2003

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 230 din 2003
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 17 2017
    Numele meu este doamna Ana Michael, administratorul împrumuturilor GARANTEE TRUST. Aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a vă achita datoriile? Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă îmbunătăți afacerea? Aveți nevoie de un împrumut de consolidare? Ipotecare sau alte scopuri? Ați fost respinsă de bănci și de alte instituții financiare? Nu căutați mai mult pentru că suntem aici pentru a vă face toate problemele financiare un lucru din trecut! Acordăm împrumuturi companiilor, entităților private și persoanelor de încredere la o rată a dobânzii redusă și accesibilă pentru o perioadă fixă de 1-30 de ani și o perioadă de grație de șase luni înainte de începerea tranșei lunare. Ne puteți contacta prin intermediul E-mail prin: (ANAMICHAELGUARANTYTRUSTLOANS@GMAIL.COM) Oferim următoarele tipuri de împrumuturi; 1) ÎMPRUMUTURILE STUDENTULUI 2) IMPOZITE 3) ÎMPRUMUTURI PERSONALE 4) ÎMPRUMUTURI DE AFACERI 5) ÎMPRUMUTURI LA ACEASTA 6) ÎMPRUMUTURI CONSOLIDATE 7) ÎMPRUMUTURI AUTO 8) ÎMPRUMUTURI PENTRU VETERANI Mulțumesc
ANONIM a comentat OUG 17 2017
    NEVOIE DE ÎMPRUMUT Sunteți un bărbat sau o femeie de afaceri? Aveți nevoie de fonduri pentru a vă începe propria afacere? Aveți nevoie de împrumut pentru a-ți plăti datoriile sau pentru a-ți plăti facturile sau pentru a începe o afacere frumoasă? Aveți nevoie de fonduri pentru finanțarea proiectului dvs.? E-mail: ( larryellisonfinance@gmail.com ) Oferim servicii garantate de împrumut de orice valoare și în orice parte a lumii pentru persoane fizice, societăți, agenți imobiliari și corporații la rata superioară a dobânzii de 2%. Pentru cerere și mai multe informații, trimiteți răspunsuri la următoarea adresă de e-mail: larryellisonfinance@gmail.com
ANONIM a comentat OUG 17 2017
    O zi buna, Numele meu este Marcu Dorlca, sunt din România. Vreau să depun mărturie despre creditorul bun care mi-a arătat lumina după ce a fost scamat de doi creditori internaționali diferiți pe Internet, toți promisi să-mi dea un împrumut după ce m-au făcut să plătesc o mulțime de impozite și nu mi-au dat nimic Nu au avut rezultate pozitive. Mi-am pierdut banii grei câștigați și a fost un total de (3.000 de euro). Într-o zi am navigat pe internet în căutarea confuză și frustrat, apoi am dat peste o mărturie a unei Femei care a fost de asemenea scamată și în cele din urmă a fost legată de un credit legitim și de încredere doamna Alicia Radu (aliciaradu260@gmail.com) unde a luat în cele din urmă Împrumut, așa că am decis să contactez aceeași companie de împrumut și apoi le-am spus povestea mea despre cum am fost jefuit de doi creditori diferiți care nu au mai mult decât să-mi dea mai multă durere. Le explic prin e-mail. Mi-au spus să nu mai plâng pentru că mi-ar lua împrumutul de la compania lor și am făcut de asemenea alegerea potrivită contactând-o. Am completat formularul de împrumut și am făcut tot ce mi sa cerut și mi sa acordat o sumă de împrumut de (25.000,00 euro) de această mare companie. Aici sunt fericit cu familia mea astăzi pentru că mama Alicia Radu mi-a dat un împrumut, așa că îmi jur că voi continua să depun mărturie pe internet despre cum am primit împrumutul meu. Cred că și alți oameni mărturisesc și același creditor. Ai nevoie de un împrumut de urgență? Vă rugăm să contactați rapid mama prin e-mail: (aliciaradu260@gmail.com) Puteți să mă contactați dacă aveți nevoie de alte informații prin e-mail: (marcudorlca750@gmail.com)
ANONIM a comentat Decretul 430 2016
    DO YOU NEED A LOAN? Getting a legitimate loan have always been a huge problem To clients who have financial problem and need solution to it. The issue of credit and collateral are something that clients are always worried about when seeking a loan from a legitimate lender. But.. we have made that difference in the lending industry. We can arrange for a loan from the range of $10,500. to $9500,000.000 as low as 1%interest Kindly respond immediately to this email: Dellloan@aol.com Our Services Include the Following: Debt Consolidation Second Mortgage Business Loans Personal Loans International Loans Loan for any kinds Family loan E.T.C No social security and no credit check, 100% Guarantee. All you have to do is let us know exactly what you want and we will surely make your dream come true. (Dell LOAN COMPANY). says YES when your banks say NO. Lastly, we fund small scale loan firm, intermediaries, small scale financial institutions for we have unlimited capital. For further details to go about procuring a loan contact us, Kindly respond immediately to this Email: (Dellloan@aol.com)
ANONIM a comentat Decretul 337 2005
    We specialized in Bank Guarantee {BG}, Standby Letter of Credit {SBLC}, Medium Term Notes {MTN}, Confirmable Bank Draft {CBD} as well as other financial instruments issued from Top AA Rated bank such as HSBC Bank Plc, Deutsche Bank AG Frankfurt, Standard Chartered Bank and others on lease at the lowest available rates depending on the face value of the instrument needed. We deliver with time and precision as sethforth in the agreement. Our terms and Conditions are reasonable, below is our instrument description. TRANSACTION DESCRIPTION: 1. Instrument: Bank Guarantee (BG) or Standby Letter of Credit (SBLC) 2. Total Face Value: Euro/USD 1,000,000.00 – Euro/USD 5,000,000,000.00 3. Issuing Bank: HSBC Bank London, Barclays Bank London, Deutsche Bank AG Frankfurt etc. 4. Age: One Year and One Day (With the option of Rolls and Extension) 5. Leasing Fee: 4% + 1% 6. Purchsing Fee: 32% + 2% 7. Delivery: Bank to Bank Swift MT799/MT760 8. Payment: MT103 9. Hard Copy: By Bank Bonded Courier within 7 banking days after delivery of Swift. Intermediaries/Consultants/Brokers are welcome to bring their clients and are 100% protected. In complete confidence, we will work together for the benefits of all parties involved. All relevant business information will be provided upon request plus our terms and procedures. All inquires to Mr Danzmann Horst should include the face value and bank instrument information needed so I can quickly address your needs: If Interested kindly contact me via Contact: Danzmann Horst Email: horstdanz@outlook.com Skype: Danzmann Horst
ANONIM a comentat OUG 17 2017
    Aveți nevoie de asistență financiară? Aveți nevoie de un împrumut pentru ipoteca, casa, mașină, afacere sau doar un împrumut personal? Este istoricul dvs. de credit rău vă împiedică să obțineți un împrumut? Nu căutați mai departe, suntem aici pentru a vă ajuta în timp ce oferim împrumuturile noastre la o rată a dobânzii de 3%. Vă rugăm să ne contactați prin e-mail la frankchambersfinances@gmail.com pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decretul 421 2002
     We are a Finance Industry Company professionals with over 15 Years Experience and a focus on providing Bank Guarantee and Standby Letter of Credit from some of the World Top 25 Prime Banks primarily from Barclays, Deutsche Bank, HSBC,Credit Suisse e.t.c. FEATURES: Amounts from $1 million to 5 Billion+ Euro’s or US Dollars Great Attorney Trust Account Protection Delivered via MT760, MT799 and MT103 Swift with Full Bank Responsibility Brokers Always Protected Purchase Instrument of BG/SBLC : 32%+2% Min Face Value cut = EUR/USD 1M-5B Lease Instrument of BG/SBLC : 4%+2% Min Face Value cut = EUR/USD 1M-5B Interested Agents/Brokers, Investors and Individual proposing international project funding should contact us for directives.We will be glad to share our working procedures with you upon request. We Facilitate Bank instruments SBLC for Lease and Purchase. Whether you are a new startup, medium or large establishment that needs a financial solution to fund/get your project off the ground or business looking for extra capital to expand your operation,our company renders credible and trusted bank guarantee provider who are willing to fund and give financing solutions that suits your specific business needs. We help you secure and issue sblc and bank guarantee for your trade, projects and investment from top AA rated world Banks like HSBC, Barclays, Dutch Ing Bank, Llyods e.t.c because that’s the best and safest strategy for our clients.e.t.c DESCRIPTION OF INSTRUMENTS 1. Instrument: Funds backed Bank Guarantee(BG) ICC-600 2. Currency : USD/EURO 3. Age of Issue: Fresh Cut 4. Term: One year and One day 5. Contract Amount: United State Dollars/Euros (Buyers Face Value) 6. Price : Buy:32%+1, Lease: 4%+2 7. Subsequent tranches: To be mutually agreed between both parties 8. Issuing Bank: Top RATED world banks like HSBC, Barclays, ING Dutch Bank, Llyods e.t.c 9. Delivery Term: Pre advise MT199 or MT799 first. Followed By SWIFT MT760 10. Payment Term: MT799 & Settlement via MT103 11. Hard Copy: By Bank Bonded Courier Interested Agents,Brokers, Investors and Individual proposing international project funding should contact us for directives.We will be glad to share our working procedures with you upon request. Name:Richardson McAnthony Contact Mail : intertekfinance@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 4 2017
    Do you need an urgent financial credit ***? * Very fast and direct transfer to your bank account * Repayment starts six months after you get the money in your bank account * Low interest rate of 1% * Long-term repayment (1-30 years) Height * Flexible ***then monthly payment *. How long will it be financed? After submitting the application *** You can expect a preliminary answer less than 24 hours funding in 72-96 hours after receiving the information they need yours. Email : bdsfn.com@gmail.com Name : Country : Phone number : Amount Needed as Loan : Purpose of Loan : Have you applied for loan online before (yes or no) Email : bdsfn.com@gmail.com Emaill: anatiliatextileltd@gmail.com Mrs. sanders Michelle Do you need an urgent financial credit ***? * Very fast and direct transfer to your bank account * Repayment starts eight months after you get the money bank account * Low interest rate of 1% * Long-term repayment (1-30 years) Height * Flexible ***then monthly payment *. How long will it be financed? After submitting the application *** You can expect a preliminary answer less than 24 hours funding in 72-96 hours after receiving the information they need yours. Email : bdsfn.com@gmail.com Name : Country : Phone number : Amount Needed as Loan : Purpose of Loan : Have you applied for loan online before (yes or no) Email : bdsfn.com@gmail.com Emaill: anatiliatextileltd@gmail.com Mrs. sanders Michelle
ANONIM a comentat Ordin 187 2009
    Tot se abroga si se modifica articole ale NML 021-05 pt a nu se mai putea castiga in instanta contestatiile la amenzile radar care in foarte multe cazuri sunt ilegale. Exista o "cardasie" a BRML si a UTI (beneficiarul aprobarii de model, reprezentantul producatorului in Romania) de pe urma caruia beneficiaza Brigada Rutiera care face nenumarate abuzuri in aplicarea sanctiunilor vis a vis de radar.
ANONIM a comentat Decizia 194 2017
     În prezent oferim împrumut persoanelor și companiilor interesate. Ați fost refuzat de împrumut de către bănci din cauza scorului de credit rău sau ați încercat și nu a avut succes, sau aveți nevoie să începeți o afacere, dar din punct de vedere financiar în jos, aplicați pentru un împrumut acum la 2% aplicați Toate Cererile ar trebui să fie transmise Agent de împrumut: Larry Buknor Website: //worldbestloans.wix.com/worldbestloans Email: worldbestloans@gmail.com Mulțumesc.
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu