Hotărârea Nr.2 din 30.03.2012

În temeiul art. 425 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România h o t ă r ă ş t e: Articolul 1Se adoptă Statutul Colegiului Medicilor din România, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2Se adoptă Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 3La data intrării în vigoare a actelor prevăzute la art. 1 şi 2 se abrogă Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România nr. 3/2005 privind adoptarea Statutului şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 4Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae ANEXA Nr. 1STATUTUL Colegiului Medicilor din România Capitolul IPrincipii generale Articolul 1(1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează, în baza legii şi a prezentului statut, ca organizaţie profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de drept public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial.(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni. Articolul 2Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieţii sociale. Articolul 3Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut în 6 domenii principale de activitate: a)profesional-ştiinţific şi învăţământ; b)etic şi deontologic; c)jurisdicţie profesională şi litigii; d)avizări-acreditări; e)economico-social; f)administrativ şi organizatoric. Articolul 4(1) La nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.(2) Medicii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România. Articolul 5Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară. Articolul 6(1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente. Articolul 7(1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, interne şi internaţionale.(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor conferite de lege şi de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme similare din alte state. Articolul 8(1) Alegerea organelor reprezentative şi de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice şi a egalităţii tuturor membrilor.(2) Membrii Colegiului Medicilor din România au obligaţia de a participa la alegerea organelor de conducere.(3) Organizarea şi desfăşurarea alegerilor, precum şi modalitatea de exprimare a votului, în una dintre cele 3 variante de exprimare a votului, respectiv votul direct, votul prin poştă sau/şi votul electronic, se va stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România. Articolul 9(1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.(2) Emblema cu sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut. Capitolul IIMembrii Colegiului Medicilor din România. Drepturi şi obligaţii Articolul 10(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândeşte şi se păstrează în condiţiile legii.(2) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi în Registrul medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului. Articolul 11(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care din motive obiective doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.(2) Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.(3) Pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.(4) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii. Articolul 12Medicii cetăţeni străini cărora li s-a aprobat, în condiţiile legii, exercitarea profesiunii de medic pe teritoriul României au obligaţia de a se înregistra la Colegiul Medicilor din România şi de a respecta prezentul statut, Codul de deontologie medicală, regulamentele profesiei şi deciziile organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor. Articolul 13Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. Articolul 14(1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate cursurile, programele, precum şi celelalte forme de educaţie medicală continuă avizate de către Colegiul Medicilor din România.(2) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite respectiv.(3) Perioada în care medicii cu drept de liberă practică sunt obligaţi să facă dovada efectuării numărului de credite se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România. Articolul 15Încălcarea obligaţiilor de mai sus constituie abatere de la disciplina şi deontologia profesională şi de la cea a corpului profesional. Capitolul IIIOrganizarea şi funcţionarea Secţiunea 1 Dispoziţii generale Articolul 16(1) Corpul profesional al medicilor este organizat, la nivel naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivel teritorial - judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, prin colegii teritoriale.(2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară. Articolul 17(1) Denumirea colegiului teritorial este „Colegiul Medicilor din .....“ (se completează cu denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează colegiul respectiv).(2) Sediul colegiului teritorial este în oraşul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti pentru Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti. Articolul 18(1) Raporturile dintre organele de conducere naţionale şi cele teritoriale se stabilesc conform dispoziţiilor legii şi prezentului statut.(2) Ele vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi a competenţelor speciale stabilite de lege şi de prezentul statut. Secţiunea a 2-a Organele de conducere de la nivel naţional Articolul 19La nivel naţional, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt: a)Adunarea generală naţională; b)Consiliul naţional; c)Biroul executiv; d)preşedintele.SUBSECŢIUNEA 1 Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România Articolul 20(1) Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală naţională, este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi din reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.(2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.(3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.(4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanţi. Articolul 21Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii: a)adoptă Statutul şi Codul de deontologie medicală; b)aprobă modificarea acestora; c)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară pentru exerciţiul expirat; d)alege dintre membrii săi comisia de cenzori; e)adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate; f)revocă din funcţie membrii aleşi pentru abateri de la prevederile legii şi, respectiv, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România, care aduc prejudicii activităţii corpului profesional. Articolul 22(1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 24 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege.(3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs. Articolul 23Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Medicilor din România. Articolul 24Adunarea generală naţională este convocată de către: a)preşedintele Colegiului Medicilor din România; b)3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România; c)o treime din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.SUBSECŢIUNEA a 2-a Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România Articolul 25(1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul naţional, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Justiţiei.(2) Reprezentanţii în Consiliul naţional sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţională, întruniţi într-o şedinţă comună.(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt. Articolul 26(1) Consiliul naţional lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.(2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile locale şi pentru toţi medicii care practică profesia de medic în România. Articolul 27Reprezentanţii în Consiliul naţional care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la şedinţele acestor organisme de la nivel judeţean, respectiv din municipiul Bucureşti, fiind anunţaţi din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora şi locul unde se vor desfăşura respectivele şedinţe. Articolul 28(1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.(2) Şedinţele ordinare sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România. Articolul 29Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin: a)scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b)fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea; c)email-ul personal. Articolul 30(1) Convocarea în una dintre modalităţile de mai sus se va face cu cel puţin 7 zile înaintea datei întrunirii Consiliului naţional.(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise şi prin intermediul poştei electronice sau pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România. Articolul 31Consiliul naţional realizează atribuţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de hotărârile Adunării generale naţionale. Articolul 32Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic, precum şi a condiţiilor în care se desfăşoară aceasta. Articolul 33Consiliul naţional aprobă exercitarea ocazională, cu caracter didactic, de instruire, informare şi schimb de experienţă, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România. Articolul 34(1) În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de lucru:a)Comisia de studii şi strategii de dezvoltare; b)Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ; c)Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate; d)Comisia de imagine, relaţii interne şi externe; e)Comisia de acreditări şi avizări; f)Comisia de etică şi deontologie profesională; g)Comisia de jurisdicţie profesională; h)Comisia administrativă şi financiar-contabilă. (2) La nivel local se poate adopta o organizare asemănătoare.(3) Pe lângă Consiliul naţional se vor organiza şi vor funcţiona, cu rol consultativ, două comisii: comisia formată din preşedinţii colegiilor teritoriale şi comisia formată din preşedinţii societăţilor medicale ştiinţifice agreate de Colegiul Medicilor din România. Articolul 35(1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii de specialitate ori consultative.(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară. Articolul 36Materialele supuse spre aprobare Consiliului naţional vor fi avizate şi fundamentate de către comisia competentă. Articolul 37(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România se pot înfiinţa departamente ca structuri tehnice şi administrative. Un departament poate funcţiona pentru una sau mai multe comisii.(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi, în funcţie de numărul de posturi şi schema de personal aprobată de către Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.(3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a departamentelor şi comisiilor, la propunerea acestora.SUBSECŢIUNEA a 3-a Biroul executiv Articolul 38Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi. Articolul 39(1) Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul a cel puţin 3 membri.(2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui ori a cel puţin 2 dintre membrii săi. Articolul 40(1) Membrii Biroului executiv îşi pot exprima votul asupra unei decizii prin corespondenţă, inclusiv în format video sau electronic.(2) Votul exprimat în condiţiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al şedinţei, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea şedinţă, modalitatea de exprimare a votului şi natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ. Articolul 41Atribuţiile Biroului executiv: a)asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România; b)aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România; c)întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului naţional; d)acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România; e)execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional; f)elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale; g)îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional; h)informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele consiliului. Articolul 42Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional. Articolul 43În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul naţional, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale. Articolul 44Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Medicilor din România. Articolul 45Atribuţiile preşedintelui Colegiului Medicilor din România: a)reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; b)încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv; c)convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional; d)duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente; e)angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea Biroului executiv; f)îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către Consiliul naţional ori de către Biroul executiv. Articolul 46(1) Preşedintele Biroului executiv păstrează şi foloseşte ştampila Colegiului Medicilor din România şi are drept de semnătură în bancă.(2) În lipsa sa, preşedintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea. Secţiunea a 3-a Atribuţiile comisiilor de lucru ale Consiliului naţional Articolul 47Comisiile de lucru ale Consiliului naţional sunt competente în probleme integrative şi de strategie şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului naţional. Articolul 48Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale: a)analizează situaţia personalului şi a serviciilor medicale, în funcţie de nevoile României; b)propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii Colegiului Medicilor din România; c)planifică realizarea programelor; d)monitorizează şi realizează proiecte; e)elaborează informări şi sinteze pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional. Articolul 49Comisia de studii şi strategii de dezvoltare realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul societăţii româneşti şi al corpului medical din România. Articolul 50Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educaţie continuă, specializare, stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile sanitare. Articolul 51Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele direcţii: a)educaţie profesională continuă; b)examene şi concursuri; c)învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională; d)ştiinţe profesionale; e)practică independentă a profesiei de medic. Articolul 52(1) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ elaborează ghiduri şi protocoale de practică medicală, pe niveluri de competenţe ale unităţilor sanitare, şi le propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii. Elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală poate fi delegată asociaţiilor profesional-ştiinţifice ale medicilor.(2) În scopul creşterii performanţei serviciilor de sănătate, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ are drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare şi asigurare a calităţii pregătirii profesionale, cum ar fi: acreditare, standardizare, certificare a calităţii, ghiduri de practică profesională. Articolul 53Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ analizează, în funcţie de necesitate, studii de analiză ocupaţională în domeniile medicale de specialitate în vederea stabilirii de standarde ocupaţionale şi delimitării competenţelor profesionale în virtutea titlurilor oficiale de calificare în medicină, potrivit Nomenclatorului de specialităţi medicale şi Catalogului de atestate de studii complementare. Articolul 54În realizarea competenţelor sale, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îndeplineşte şi următoarele activităţi: a)promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate; b)sprijină organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice; c)elaborează programe şi standarde de evaluare profesională periodică; d)participă, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi cu Ministerul Sănătăţii Publice, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat; e)verifică certificatele de competenţă lingvistică pentru absolvenţii facultăţii de medicină care au absolvit în altă limbă şi acreditează instituţiile care eliberează certificatele de competenţă lingvistică. Articolul 55Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate susţine interesele economice şi sociale ale corpului profesional din România, adaptându-le în permanenţă condiţiilor existente în plan naţional şi internaţional. Articolul 56Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de medic, precum şi eliminarea oricărui fel de ingerinţe în exercitarea actului profesional. Totodată, Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile medicului. Articolul 57(1) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România şi medicii din sistemul de asigurări de sănătate în faţa organismelor specializate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la nivel central şi ale altor case ori societăţi de asigurări.(2) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcţionale şi financiare. Articolul 58Preşedintele Colegiului Medicilor din România împreună cu preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate reprezintă Colegiul Medicilor din România la nivel central pentru îndeplinirea atribuţiilor legale în domeniul contractării de servicii medicale. Articolul 59Comisiile economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti supraveghează modul de aplicare a negocierilor realizate de către Colegiul Medicilor din România la nivel central, în sensul că: a)îi asistă pe membrii lor la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale; b)reprezintă şi apără interesele membrilor lor în faţa partenerilor contractuali; c)oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate; d)intervin prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor lor, ce decurg din încheierea şi executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale. Articolul 60Prin intermediul Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Medicilor din România organizează şi încurajează activităţile cultural-artistice şi sportive ale membrilor săi şi ale familiilor acestora, gospodăreşte şi dezvoltă baza proprie de recreere şi sport, contribuie la protejarea membrilor şi a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale. Articolul 61Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii: a)urmăreşte şi controlează respectarea de către medici a Codului de deontologie medicală; b)analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională; c)face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală. Articolul 62Comisia de jurisdicţie profesională are următoarele atribuţii: a)anchetează reclamaţiile şi sesizările legate de nerespectarea deontologiei profesionale; b)întocmeşte dosarul de anchetă disciplinară; c)susţine acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină. Articolul 63Comisia de jurisdicţie profesională de la nivelul colegiilor teritoriale are în plus faţă de atribuţiile prevăzute la art. 65 şi competenţa de a susţine recursul în faţa Comisiei superioare de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România, atunci când recursul este promovat de biroul consiliului teritorial. Articolul 64Judecarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul cadrului legal, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală, al regulamentelor de ordine internă ale unităţilor medicale şi al fişei postului, asigurându-se o înaltă moralitate profesională în rândurile corpului profesional. Articolul 65(1) În cazul unor acţiuni care lezează onoarea profesională a membrilor Colegiului Medicilor din România şi/sau a corpului profesional în ansamblu, indiferent de mijloacele de realizare, Comisia de jurisdicţie profesională va uza de dreptul la replică, cerând ferm autorilor unor astfel de acţiuni să le retracteze sau să le rectifice.(2) La nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, astfel de atribuţii se realizează pe baza principiului autonomiei organizatorice şi funcţionale. Articolul 66Comisia de jurisdicţie profesională de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sesizează încercarea de practică ilegală a profesiei de medic pe teritoriul României. Dreptul de a susţine acţiunea în justiţie revine preşedintelui consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. Articolul 67Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România şi structurile guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale sau internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii. Articolul 68Comisia de acreditări şi avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde şi criterii de asigurare a calităţii actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale: a)asigură împreună cu structurile de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi din Ministerul Sănătăţii verificarea, validarea şi echivalarea calificării membrilor săi; b)participă la elaborarea unor criterii transparente de evaluare, validare şi echivalare a diplomelor, specialităţilor, competenţelor şi gradelor profesionale; c)participă în comisiile centrale de acreditări; d)propune şi avizează metodologia de acreditare a medicilor şi a unităţilor medico-sanitare. Articolul 69Comisia administrativă şi financiar-contabilă are următoarele atribuţii: a)asigură asistenţa juridică curentă în domeniul financiar-contabil a Colegiului Medicilor din România; b)gestionează patrimoniul şi ţine evidenţa financiar-contabilă; c)centralizează cotizaţiile şi celelalte venituri; d)asigură activitatea de birotică; e)propune Consiliului naţional nivelul cotizaţiei şi al părţii din aceasta care trebuie virată de structurile judeţene către organele centrale; f)fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli; g)fundamentează şi propune Biroului executiv necesarul de personal de execuţie; h)controlează gestiunea colegiilor judeţene; i)pregăteşte şi asigură desfăşurarea şedinţelor Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi Biroului executiv. Articolul 70Colegiul Medicilor din România, prin colegiile teritoriale, îndeplineşte următoarele atribuţii: a)participă, în condiţiile legii, la acreditarea furnizorilor de servicii medicale; b)ţine evidenţa medicilor cu drept de liberă practică, din raza judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti; c)supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici; d)analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic şi înaintează la rândul său dosarul organelor competente. Secţiunea a 4-aPersonalul Articolul 71În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul naţional şi a schemei de organizare şi funcţionare, Biroul executiv, în funcţie de necesităţile concrete şi în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative şi financiar-contabile, poate angaja, în condiţiile legii, personal de specialitate, tehnic şi administrativ. Articolul 72Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultaţii de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialişti în domeniu. Articolul 73Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director general executiv. Capitolul IVOrganele de conducere de la nivel teritorial Articolul 74Organele de conducere la nivelul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sunt: a)adunarea generală; b)consiliul; c)biroul consiliului; d)preşedintele. Articolul 75(1) Adunarea generală este formată din toţi medicii cu drept de liberă practică înscrişi în colegiul teritorial şi care îşi desfăşoară activitatea de bază în raza colegiului teritorial respectiv.(2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului teritorial, reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi membrii comisiei de disciplină. Articolul 76(1) Adunarea generală se întruneşte în primul trimestru al anului în şedinţă ordinară şi, în mod excepţional, în şedinţe extraordinare.(2) Adunarea generală se întruneşte anual şi adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi, după 10 zile se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi. Articolul 77Şedinţele pot fi convocate de: a)consiliu; b)preşedintele colegiului teritorial; c)biroul consiliului colegiului teritorial; d)o treime din numărul membrilor colegiului teritorial. Articolul 78Adunarea generală are următoarele atribuţii: a)alege membrii consiliului; b)alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională; c)alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri; d)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli; e)aprobă execuţia bugetară; f)descarcă de gestiune consiliul; g)analizează raportul de activitate al consiliului; h)stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină. Articolul 79(1) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti au un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului, la data organizării alegerilor, aleşi de adunarea generală conform proporţiilor stabilite de lege.(2) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti se întâlnesc în şedinţe ordinare o dată la două luni sau în şedinţe extraordinare la convocarea:a)preşedintelui colegiului respectiv; b)a cel puţin 3 membri ai biroului consiliului; c)unei treimi din numărul membrilor consiliului. (3) Consiliul lucrează în prezenţa a minimum două treimi din numărul membrilor săi şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Articolul 80Principalele atribuţii ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele: a)conduc activitatea colegiului între şedinţele adunării generale; b)aleg individual şi pe funcţii membrii biroului consiliului; c)elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare; d)aprobă indemnizaţiile lunare ale membrilor biroului consiliului; e)duc la îndeplinire hotărârile adunării generale; f)aplică şi urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naţionale ale Colegiului Medicilor din România; g)aleg dintre membrii lor comisiile de lucru; h)apără şi reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi publice. Articolul 81Biroul consiliului este format din: preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în mod individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii consiliului. Articolul 82(1) Biroul consiliului se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.(2) Biroul consiliului lucrează în prezenţa a cel puţin 3 dintre membrii săi şi ia decizii cu votul a cel puţin 3 membri. Articolul 83Biroul consiliului are următoarele atribuţii: a)asigură activitatea colegiului între şedinţele consiliului; b)aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului; c)execută hotărârile adunării generale şi ale consiliului; d)elaborează şi supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli; e)execută deciziile organelor naţionale de conducere şi răspunde de ducerea lor la îndeplinire; f)informează consiliul cu privire la deciziile emise şi activitatea desfăşurată între şedinţele consiliului. Capitolul VVenituri şi cheltuieli Articolul 84Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din: a)taxa de înscriere; b)cotizaţiile lunare ale membrilor; c)contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice; d)donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice; e)legate; f)drepturi editoriale; g)încasări din vânzarea publicaţiilor proprii; h)fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice; i)organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă; j)alte surse. Articolul 85Taxa de înscriere în Colegiul Medicilor din România este de 10% din salariul minim pe economie. Articolul 86(1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determină plata unor penalităţi egale cu cele percepute pentru neplata obligaţiilor fiscale.(2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naţionale partea de cotizaţie stabilită de Consiliul naţional. Articolul 87(1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului colegiului teritorial se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.(2) Sancţiunea se aplică de către comisia de disciplină la sesizarea Comisiei administrative şi financiar-contabile a Colegiului Medicilor din Romania.(3) Decizia de suspendare se comunică Ministerului Sănătăţii, casei de asigurări de sănătate judeţene şi angajatorului medicului suspendat. Articolul 88(1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor din România se stabileşte de către Consiliul naţional.(2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării forurilor naţionale va fi virată până cel mai târziu la sfârşitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizaţia. Articolul 89(1) Partea de cotizaţie datorată Consiliului naţional, nefiind venit al consiliilor colegiilor teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror alte plăţi.(2) Obligaţia urmăririi şi efectuării vărsării cotei aferente Consiliului naţional revine preşedintelui consiliului teritorial. Articolul 90Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, ajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul naţional. Articolul 91(1) Colegiul Medicilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de semnătură în bancă aparţine preşedintelui Colegiului Medicilor din România. Acesta poate împuternici şi o altă persoană cu dreptul de semnătură în bancă.(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Articolul 92(1) Preşedinţii consiliilor colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti vor trimite anual până la sfârşitul lunii martie copii de pe bugetul pentru anul în curs, aprobat de către consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi copii de pe bilanţul şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al anului anterior.(2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către preşedintele consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. Articolul 93Membrii Colegiului Medicilor din România care sunt excluşi nu au niciun drept să revendice vreo parte din patrimoniul sau veniturile colegiului şi nici să ridice pretenţii asupra taxelor de înscriere, cotizaţiilor sau altor eventuale contribuţii băneşti ori materiale virate către Colegiul Medicilor din România. Capitolul VISancţiuni şi proceduri disciplinare Secţiunea 1Dispoziţii generale Articolul 94Constituie abatere disciplinară fapta săvârşită cu vinovăţie prin care se încalcă jurământul depus, legile şi regulamentele specifice profesiei de medic, Codul de deontologie medicală, prevederile prezentului statut, deciziile obligatorii adoptate de Colegiul Medicilor din România, precum şi orice altă faptă săvârşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care este de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional. Articolul 95Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea unei eventuale alte sancţiuni. Articolul 96Consiliile teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să o comunice, la solicitare, celor în drept. Articolul 97(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplină. Articolul 98(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.(2) Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România.(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ. Articolul 99Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul naţional. Articolul 100(1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:a)mustrare; b)avertisment; c)vot de blam; d)amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei; e)interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an; f)retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România. (2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţele judecătoreşti prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.(3) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire profesională. Articolul 101(1) Decizia pronunţată se comunică persoanei sancţionate, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv şi persoanei cu care medicul sancţionat are încheiat contractul de muncă.(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancţionată, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial. Articolul 102(1) Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.(2) Sancţiunile prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 447 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie.(3) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 447 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplină. Redobândirea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se face în condiţiile prezentei legi.(4) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 447 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.(5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni. Articolul 103(1) Cercetarea disciplinară se efectuează de către persoane din cadrul comisiei sau al departamentului de jurisdicţie profesională.(2) Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei. Articolul 104Împotriva deciziei de sancţionare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea. Secţiunea a 2-aReguli procedurale Articolul 105(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta. Acesteia i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:a)numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului; b)numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea; c)descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc; d)prejudiciul fizic şi moral creat pacientului; e)semnătura petentului. (2) Plângerea se va depune personal sau prin mandat cu procură ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.(3) Nu se va da curs plângerilor trimise prin email, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condiţiile de valabilitate impuse unei plângeri. Articolul 106(1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.(2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:a)doar în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România; b)atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 105 alin. (1). Articolul 107(1) Biroul consiliului se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.(2) În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii; eventual, acolo unde este cazul, se vor ataşa şi dovezile corespunzătoare. Articolul 108(1) În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, Comisia de jurisdicţie profesională îl va informa pe medicul împotriva căruia s-a formulat plângerea, comunicându-i o copie a plângerii, şi îi va comunica acestuia termenul până la care poate depune în scris apărările sale şi termenul la care se poate prezenta pentru a fi audiat şi pentru a formula toate apărările pe care le consideră utile.(2) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, Comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, fără a mai cerceta fondul cauzei.(3) Primind dosarul cu propunerea Comisiei de jurisdicţie profesională, comisia de disciplină va pronunţa o decizie de respingere a plângerii ca tardiv introdusă, fără a mai pronunţa o soluţie asupra fondului plângerii. Articolul 109(1) După cercetarea faptei, conform art. 108, de către Comisia de jurisdicţie profesională, dosarul disciplinar însoţit de propunerea de sancţionare sau de stingere a acţiunii disciplinare se înaintează comisiei de disciplină a colegiului. (2) Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către Comisia de jurisdicţie profesională. Articolul 110După audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară, eventual a unor specialişti în domeniu, a martorilor şi a persoanei care a făcut plângerea, comisia de disciplină stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele soluţii: a)stinge acţiunea disciplinară, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară; b)aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 100; c)stinge acţiunea disciplinară, dacă persoana care a făcut plângerea, deşi anunţată, în mod nejustificat, nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină ori nu se prezintă la expertiza dispusă în cauză. Articolul 111Decizia adoptată în soluţionarea cauzei va trebui să cuprindă: a)numărul deciziei şi data pronunţării; b)componenţa comisiei de disciplină; c)descrierea pe scurt a faptei; d)prezentarea măsurilor de cercetare a faptei (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.); e)sancţiunea aplicată; f)temeiul legal al adoptării ei; g)termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei; h)semnătura preşedintelui comisiei de disciplină şi ştampila acestuia. Articolul 112Decizia adoptată de către comisia de disciplină de la nivel teritorial se comunică medicului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi Biroului executiv. Articolul 113(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.(2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare se comunică unităţii profesionale cu care medicul sancţionat se afla în raporturi de muncă, precum şi Ministerului Sănătăţii.(3) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:a)numele şi prenumele contestatarului; b)domiciliul, respectiv sediul contestatarului; c)obiectul contestaţiei; d)motivarea contestaţiei; e)mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia; f)semnătura contestatorului (4) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la alin. (3), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, acesta să completeze contestaţia. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestaţia nu conţine elementele prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b), contestaţia va fi înaintată de urgenţă Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere. Articolul 114(1) Contestaţia se depune la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 3 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.(2) Contestaţia este suspensivă de executare.(3) Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.(4) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare. Articolul 115Soluţionând contestaţia, Comisia superioară de disciplină analizează cauza sub toate aspectele, iar după ascultarea contestatorului şi, eventual, administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare poate pronunţa o decizie prin care: a)să anuleze decizia pronunţată de comisia de disciplină de la nivel teritorial, dacă aceasta a fost nelegal pronunţată, şi, pe cale de consecinţă, să dispună refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale; b)să respingă contestaţia şi să menţină dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial; c)să admită, în tot sau în parte, contestaţia şi să dispună anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial, pronunţându-se pe fond asupra obiectului plângerii; d)să respingă contestaţia ca nelegal formulată, dacă contestatorul nu şi-a motivat contestaţia şi nu a dat curs solicitării de precizare a motivelor contestaţiei. Articolul 116Decizia Comisiei superioare de disciplină va conţine elementele prevăzute la art. 111. Articolul 117Dacă s-a formulat o plângere atât împotriva unui membru al unui organ de conducere, cât şi împotriva unui medic care nu ocupă o funcţie în cadrul colegiului, se vor forma două dosare, ce vor fi soluţionate după cum urmează: a)un dosar de către Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România şi care se va soluţiona de către Comisia superioară de disciplină, pentru faptele ce îl privesc pe medicul membru al unui organ de conducere; b)al doilea dosar de către comisia de disciplină de la nivel teritorial, pentru medicul care nu ocupă o funcţie de conducere, şi care se va soluţiona de către comisia teritorială de disciplină. Capitolul VIISoluţionarea litigiilor Articolul 118Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligaţi ca, atunci când se găsesc într-o situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de a apela la instanţele de judecată, la mass-media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la comisia de litigii a consiliului judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti. Articolul 119Comisia de litigii este formată din 3 membri ai consiliului, desemnaţi de către acesta. Articolul 120Comisia de litigii va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de către părţi şi a acelora pe care le consideră necesare, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului. Articolul 121(1) La terminarea procedurilor de soluţionare amiabilă a litigiului dintre părţi, comisia de litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele administrate şi rezultatul final.(2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de litigii şi de către părţi. Capitolul VIIIAlegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanţilor în Consiliul naţional şi a reprezentanţilor în Adunarea generală naţională, precum şi a membrilor birourilor consiliilor Secţiunea 1Alegerea reprezentanţilor Articolul 122(1) Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleşi în organele de conducere ale acestuia.(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional. Articolul 123În situaţia suspendării din funcţia ocupată pentru unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege, se va alege, pe perioada suspendării, un alt membru sau, după caz, funcţia va fi ocupată de primul membru supleant. Articolul 124Membrii consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii adunărilor generale din judeţe, respectiv a municipiului Bucureşti. Articolul 125Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizaţia plătită la zi. Articolul 126(1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.(2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei. Articolul 127(1) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv şi aprobată de Consiliul naţional.(2) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale. Articolul 128(1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Medicilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile.(2) Înaintea alegerii în această funcţie, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri. Articolul 129Membrii Biroului executiv sunt aleşi în mod individual, cu majoritate de voturi, de către Consiliul naţional, respectiv de către consiliile locale. Articolul 130(1) Alegerile se vor desfăşura în baza Regulamentului electoral aprobat de către Consiliul naţional.(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional. Secţiunea a 2-aÎncetarea calităţii de reprezentant în Consiliul naţional sau de membru în Biroul executiv Articolul 131(1) Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele situaţii:a)demisie; b)incompatibilitate; c)deces; d)pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România; e)revocare; f)imposibilitatea exercitării calităţii. (2) Locul rămas vacant va fi ocupat de către primul membru supleant.(3) Locul rămas vacant din Biroul executiv sau din Consiliul naţional se ocupă prin alegerea unui alt membru. Articolul 132(1) Revocarea din funcţie sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se face cu majoritatea calificată a forului care l-a ales pe cel în cauză.(2) Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic. Articolul 133(1) Sunt revocaţi de drept membrii organelor de conducere care lipsesc nemotivat la:a)două şedinţe pe an în adunările generale; b)3 şedinţe pe an ale Consiliului naţional sau ale consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti; c)3 şedinţe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. (2) Constatarea revocării se face prin:a)hotărâre a Adunării generale naţionale pentru membrii Consiliului naţional, la sesizarea Biroului executiv; b)hotărâre a Consiliului naţional pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv; c)decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.Sesizarea va fi însoţită de dovada absenţei membrului în cauză. Capitolul IXDispoziţii finale Articolul 134Membrii organelor de conducere aleşi potrivit vechiului statut rămân în funcţie până la finalizarea mandatului. Articolul 135Prezentul statut intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXĂ*) la statutEMBLEMA cu sigla Colegiului Medicilor din România *) Anexa este reprodusă în facsimil. ANEXA Nr. 2CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ al Colegiului Medicilor din România Capitolul IPrincipiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic Articolul 1Scopul şi rolul profesiei medicale Întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane. Articolul 2Nediscriminarea Actul profesional şi întreaga activitate a medicului se va exercita, respectiv desfăşura, fără niciun fel de discriminare inclusiv în ceea ce priveşte starea de sănătate sau şansele de vindecare ale pacientului. Articolul 3Respectul demnităţii fiinţei umane În toate situaţiile actul profesional, în oricare formă sau modalitate s-ar desfăşura, se va face cu respectarea strictă a demnităţii umane ca valoare fundamentală a corpului profesional. Articolul 4Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane În toate deciziile cu caracter medical, medicul va trebui să se asigure că interesul şi binele fiinţei umane prevalează interesului societăţii ori al ştiinţei. Articolul 5Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită Medicul trebuie să depună toate diligenţele şi să se asigure că orice intervenţie cu caracter medical pe care o execută sau decizie profesională pe care o ia respectă normele şi obligaţiile profesionale şi regulile de conduită specifice cazului respectiv. Articolul 6Independenţa profesională Medicul este dator să stăruie şi să îşi apere independenţa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin administrativ. Articolul 7Caracterul relaţiei medic-pacient Relaţia medicului cu pacientul va fi una exclusiv profesională şi se va clădi pe respectul acestuia faţă de demnitatea umană, pe înţelegere şi compasiune faţă de suferinţă. Articolul 8Obligaţia diligenţei de mijloace Medicul îşi va dedica întreaga ştiinţă şi pricepere interesului pacientului său şi va depune toată diligenţa pentru a se asigura că decizia luată este corectă, iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport de condiţiile concrete, astfel încât starea sa de sănătate să nu aibă de suferit. Articolul 9Principiul specializării profesionale Cu excepţia unor cazuri de urgenţă vitală, medicul acţionează potrivit specialităţii, competenţelor şi practicii pe care le are. Articolul 10Respectul faţă de confraţi De-a lungul întregii sale activităţi, medicul îşi va respecta confraţii, ferindu-se şi abţinându-se să-i denigreze ori să aducă critici cu privire la activitatea profesională a acestora. Capitolul IIConsimţământul Articolul 11Acordarea şi retragerea consimţământului(1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.(2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.(3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana respectivă. Articolul 12Consimţământul în cazul minorilor(1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorităţi sau a unei alte persoane ori instanţe desemnate prin lege.(2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului. Articolul 13Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori instanţe desemnate prin lege. Articolul 14Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei(1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în prealabil, persoana respectivă sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu privire la intervenţia medicală a primit informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor şi a riscurilor previzibile şi în general acceptate de societatea medicală.(2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi raportată persoana care urmează să îşi manifeste consimţământul. Articolul 15Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se va putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în folosul sănătăţii persoanei vizate. Articolul 16Consimţământul implicit În interesul pacientului sunt valabile şi vor fi luate în considerare autorizările şi dorinţele exprimate anterior cu privire la o intervenţie medicală de către un pacient care, în momentul noii intervenţii, nu este într-o stare care să îi permită să îşi exprime voinţa sau dacă prin natura sa actul medical are o succesiune şi o repetabilitate specifică. Capitolul IIISecretul profesional şi accesul la datele referitoare la starea de sănătate Articolul 17Secretul profesional Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul legal al fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătatea sa. Articolul 18Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional(1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă inclusiv faţă de membrii familiei persoanei respective.(2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă şi după ce persoana respectivă a încetat să îi fie pacient sau a decedat. Articolul 19Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta sau pe persoana desemnată de aceasta cu privire la orice informaţie pe care o deţine referitoare la starea de sănătate a persoanei în cauză. Articolul 20Derogări de la regula păstrării secretului profesional Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătate sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege. Capitolul IVReguli generale de comportament în activitatea medicală Articolul 21Comportamentul profesional şi etic(1) Medicul trebuie să fie un model de comportament profesional şi etic, fiind în permanenţă preocupat de creşterea nivelului său profesional şi moral, a autorităţii şi prestigiului profesiunii medicale.(2) Comportamentul profesional implică, fără a se limita la, preocuparea constantă şi permanentă a medicului pentru aflarea, pe orice cale, inclusiv prin intermediul formelor de educaţie medicală continuă, a celor mai noi descoperiri, procedee şi tehnici medicale asimilate şi agreate de comunitatea medicală. Articolul 22Fapte şi acte nedeontologice Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în special, următoarele acte: a)practicarea eutanasiei şi eugeniei; b)cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau de normele profesiei, refuzul acordării serviciilor medicale; c)abandonarea unui pacient fără asigurarea că acesta a fost preluat de o altă unitate medicală sau de un alt medic ori că beneficiază de condiţii adecvate situaţiei în care se află şi stării sale de sănătate; d)folosirea unor metode de diagnostic sau tratament nefundamentate ştiinţific sau neacceptate de comunitatea medicală, cu risc pentru pacient; e)cu excepţia urgenţelor vitale, exercitarea profesiei medicale în condiţii care ar putea compromite actul profesional sau ar putea afecta calitatea actului medical; f)emiterea unui document medical de complezenţă sau pentru obţinerea unui folos nelegal sau imoral; g)emiterea unui document medical pentru care nu există competenţă profesională; h)atragerea clientelei profitând de funcţia ocupată sau prin intermediul unor promisiuni oneroase şi neconforme cu normele publicităţii activităţilor medicale; i)folosirea, invocarea sau lăsarea impresiei deţinerii unor titluri profesionale, specialităţi ori competenţe profesionale neconforme cu realitatea; j)încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic. Articolul 23Atingeri ale independenţei profesionale Constituie o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale următoarele acte: a)cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege şi cu anunţarea prealabilă a organelor profesiei, asocierea sau colaborarea, sub orice formă şi orice modalitate, directă ori indirectă, dintre un medic şi o persoană care produce sau distribuie medicamente; b)reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical; c)implicarea, direct sau indirect, în distribuţia de medicamente, dispozitive medicale, aparatură medicală sau de alte produse de uz medical; d)încălcarea principiului transparenţei în relaţia cu producătorii şi distribuitorii de medicamente şi produse medicale; e)primirea unor donaţii sub formă de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să îşi piardă caracterul simbolic şi care influenţează actul medical, de la una dintre entităţile prevăzute la lit. a)-c). Articolul 24Caracterul nemediat al relaţiei medic-pacient Cu excepţia unor situaţii obiectiv excepţionale şi imposibil de înlăturat, orice decizie medicală se va baza în primul rând pe examinarea personală şi nemediată a pacientului de către medicul respectiv. Articolul 25Limitele angajamentului profesional(1) În orice situaţie, angajamentul profesional al medicului nu poate depăşi competenţa profesională, capacitatea tehnică şi de dotare a cabinetului sau a unităţii sanitare ori baza materială afectată, inclusiv prin convenţii sau colaborări ferme cu alte unităţi sanitare.(2) Dacă medicul nu are suficiente cunoştinţe ori experienţa necesară pentru a asigura o asistenţă medicală corespunzătoare, acesta va solicita un consult adecvat situaţiei sau va îndruma bolnavul către un astfel de consult la o altă unitate medicală. Aceleaşi dispoziţii se vor aplica şi în cazul în care dotarea tehnică şi materială a unităţii în care are loc consultul sau intervenţia medicală nu este adecvată consultului, stabilirii diagnosticului sau intervenţiei medicale. Articolul 26Diligenţa de claritate Medicul care a răspuns unei solicitări cu caracter medical se va asigura că persoana respectivă a înţeles pe deplin prescripţia, recomandarea sau orice altă cerinţă a medicului, precum şi cu privire la faptul că pacientul este, după caz, preluat de o altă unitate medicală ori în supravegherea altui specialist în domeniu. Articolul 27Colaborarea cu alţi specialişti În situaţia în care pacientul a fost preluat sau îndrumat către un alt specialist, medicul va colabora cu acesta din urmă, punându-i la dispoziţie orice fel de date sau informaţii cu caracter medical referitoare la persoana în cauză şi informândul cu privire la orice altă chestiune legată de starea de sănătate a acesteia. Articolul 28Consultul în echipă În situaţia în care este necesar, medicul, cu consimţământul pacientului sau, după caz, al persoanei respectiv instituţiei abilitate, va solicita părerea unuia sau mai multor medici, cu care se poate consulta, pentru luarea celor mai adecvate măsuri în interesul pacientului. Articolul 29Luarea deciziei şi comunicarea ei(1) În cazul unui consult organizat de către medicul curant în condiţiile art. 27, luarea şi comunicarea deciziei finale aparţine medicului care l-a organizat.(2) Dacă opinia majorităţii medicilor participanţi la un consult organizat în condiţiile art. 27 diferă de a medicului care a organizat consultul, pacientul ori, după caz, instituţia sau persoana abilitată vor fi informaţi. Articolul 30Dreptul la o a doua opinie medicală În toate situaţiile medicul va respecta dreptul pacientului de a obţine o a doua opinie medicală. Articolul 31Actul medical de la distanţă Investigaţia ori intervenţia medicală la distanţă, în oricare dintre formele şi modalităţile existente, este permisă numai în situaţia în care pacientul este asistat nemijlocit de către medicul său, iar scopul investigaţiei şi procedurilor la care este supus pacientul este acela de a ajuta medicul să determine diagnosticul, să stabilească tratamentul sau să întreprindă orice altă măsură medicală necesară finalizării actului medical sau intervenţiei medicale în cazul operaţilor. Excepţie fac situaţiile de urgenţă. Articolul 32Finalizarea obligaţiei asumate(1) Medicul se va asigura că pacientul a înţeles natura şi întinderea relaţiei medic-pacient, că are o aşteptare corectă cu privire la rezultatele actului medical şi la serviciile medicale pe care acesta urmează să le primească.(2) Odată încheiată înţelegerea medic-pacient, medicul este ţinut să ducă la îndeplinire toate obligaţiile asumate, aşa cum rezultă ele din înţelegerea părţilor sau din obiceiurile şi cutumele profesiei medicale. Articolul 33Refuzul acordării serviciilor medicale(1) Refuzul acordării asistenţei medicale poate avea loc strict în condiţiile legii sau dacă prin solicitarea formulată persoana în cauză îi cere medicului acte de natură a-i ştirbi independenţa profesională, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conformă cu principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic, cu scopul şi rolul social al profesiei medicale.(2) În toate cazurile, medicul îi va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului său, se va asigura că prin refuzul acordării serviciilor medicale viaţa sau sănătatea persoanei în cauză nu sunt puse în pericol şi, în măsura în care refuzul este bazat pe încălcarea convingerilor sale morale, va îndruma persoana în cauză spre un alt coleg sau o altă unitate medicală. Capitolul VActivităţile conexe actului medical Articolul 34Legalitatea şi realitatea conţinutului documentelor medicale Medicul va elibera persoanelor îndreptăţite numai documentele permise de lege şi care atestă realitatea medicală aşa cum rezultă aceasta din datele şi informaţiile pe care medicul le deţine în mod legal ori aşa cum a rezultat ea în urma exercitării profesiei cu privire la persoana respectivă. Articolul 35Conformitatea documentului medical cu specialitatea medicală(1) Documente medicale referitoare la starea de sănătate a pacientului, întocmite de medic în urma exercitării personale a profesiei, vor fi în limita specialităţii şi competenţelor profesionale ale medicului respectiv.(2) Orice activitate medicală se va consemna în documente adecvate înregistrării activităţii respective. Articolul 36Obligaţii referitoare la sănătatea publică(1) Medicul are obligaţia profesională şi legală să se îngrijească de respectarea regulilor de igienă şi de profilaxie. În acest scop, ori de câte ori are ocazia şi este cazul, el va semnala persoanelor respective responsabilitatea ce le revine acestora faţă de ei înşişi, dar şi faţă de comunitate şi colectivitate.(2) Medicul are obligaţia morală de a aduce la cunoştinţă organelor competente orice situaţie de care află şi care reprezintă un pericol pentru sănătatea publică. Articolul 37Semnalarea erorilor profesionale(1) Medicul care ia cunoştinţă despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.(2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situaţiei, medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele decât după ce corpul profesional s-a pronunţat. Articolul 38Primordialitatea concilierii În orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui demers public este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional. Articolul 39Obligaţia de sprijin reciproc şi de loialitate În toate situaţiile şi împrejurările legate de exercitarea obligaţiilor profesionale, medicii îşi vor acorda sprijin reciproc şi vor acţiona cu loialitate unul faţă de celălalt. Obligaţia de sprijin şi loialitate subzistă şi faţă de corpul profesional şi organismele sale. Capitolul VICercetarea medicală Articolul 40Principiul legalităţii şi eticii cercetării medicale Orice activitate de cercetare medicală va fi efectuată cu respectarea strictă a principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în respect deplin faţă de fiinţa şi de specia umană şi cu respectarea strictă a condiţiilor prevăzute de lege şi normele profesiei. Articolul 41Cercetarea pe fiinţa umană Cercetarea pe fiinţa umană are caracter de excepţie şi poate fi făcută numai dacă, în mod cumulativ, sunt întrunite următoarele condiţii: a)nu există nicio metodă alternativă la cercetarea pe fiinţe umane, de eficacitate comparabilă; b)riscurile la care se poate expune persoana nu sunt disproporţionate în comparaţie cu beneficiile potenţiale ale cercetării; c)proiectul de cercetare a fost aprobat de instanţa sau autoritatea competentă după ce a făcut obiectul unei examinări independente asupra pertinenţei sale ştiinţifice, inclusiv al unei evaluări a importanţei obiectivului cercetării, precum şi al unei examinări pluridisciplinare a acceptabilităţii sale pe plan etic; d)persoana pe care se fac cercetări este informată asupra drepturilor sale şi asupra garanţiilor prevăzute prin lege pentru protecţia sa; e)consimţământul a fost dat în mod expres, specific şi a fost consemnat în scris. Acest consimţământ poate fi retras în orice moment, în mod liber. Articolul 42Cercetarea pe persoana fără capacitatea de a consimţi Nu poate fi desfăşurată activitate de cercetare ştiinţifică medicală pe o persoană care nu are capacitatea de a consimţi decât dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile următoare: a)sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 41 lit. a)-d); b)rezultatele cercetării au potenţialul de a produce beneficii reale şi directe pentru sănătatea sa; c)cercetarea nu se poate efectua cu o eficacitate comparabilă pe subiecţi capabili să îşi dea consimţământul; d)autorizarea necesară prevăzută la art. 41 lit. c) a fost dată specific şi în scris; e)persoana în cauză nu are obiecţii. Articolul 43Diligenţa medicului Medicul este dator să depună toată diligenţa şi să stăruie pentru lămurirea tuturor împrejurărilor de fapt şi de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare medicală. În caz de nevoie, pentru lămurirea deplină, medicul este dator să solicite sprijinul organismelor profesiei medicale. Articolul 44Intervenţia asupra persoanei Nicio persoană nu va putea fi supusă experienţelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor intervenţii în scop de cercetare decât în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege. Articolul 45Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă(1) Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la donatori în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce persoana respectivă a fost informată, în prealabil, asupra riscurilor intervenţiei. În toate cazurile, până în momentul prelevării, donatorul poate reveni asupra consimţământului dat.(2) În afara cazurilor expres prevăzute de lege, este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoane aflate în viaţă, dar lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar. Articolul 46Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane de la persoane decedate Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule umane, în scop terapeutic sau ştiinţific, de la persoane decedate se efectuează numai în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieţii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil şi expres dat, în ordine, de soţul supravieţuitor, de părinţi, de descendenţi ori, în sfârşit, de rudele în linie colaterală până la gradul al patrulea inclusiv. Articolul 47Limitări ale cercetării medicale Sunt contrare scopului şi rolului profesiei de medic următoarele activităţi în domeniul cercetării medicale: a)orice intervenţie medicală asupra caracterelor genetice prin care se urmăreşte modificarea descendenţei unei persoane. Excepţie fac situaţiile care privesc prevenirea şi tratamentul unor maladii genetice, situaţie în care se vor obţine toate autorizările adecvate; b)orice intervenţie prin care se urmăreşte crearea unei fiinţe umane genetic identică cu altă fiinţă umană vie sau moartă; c)crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare; d)orice intervenţie de natură a determina sexul viitorului copil. Excepţie fac situaţiile în care în mod obiectiv este necesară determinarea sexului în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul viitorului copil; e)examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane în alt scop decât medical şi strict în condiţiile şi procedurile legale; f)orice intervenţie prin care s-ar urmări sau s-ar determina selecţia persoanelor ori s-ar aduce atingere speciei umane; g)participarea sau implicarea într-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale genetice altfel decât în cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau în scopuri strict medicale ori de cercetare ştiinţifică, ambele efectuate strict în condiţiile legii; h)participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege. Capitolul VIIPublicitatea activităţilor medicale Articolul 48Scopul publicităţii(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de acestea.(2) Publicitatea trebuie să fie veridică, neînşelătoare, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.(3) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea pacienţilor sunt interzise.(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă. Articolul 49Mijloacele de publicitate(1) Formele de exercitare a profesiei de medic pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:a)plasarea unei firme; b)anunţuri de publicitate, potrivit prezentului cod de deontologie medicală; c)anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon; d)invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc., profesionale şi de specialitate; e)corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale; f)adresă de internet. (2) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:a)oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reşedinţa unei persoane sau într-un loc public; b)propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens, indiferent dacă aceasta este făcută sau nu în scopul racolării de pacienţi; c)acordarea de consultaţii medicale realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia acelora avizate de Colegiul Medicilor din România sau de alte organisme acreditate de acesta în acest scop. (3) În cadrul apariţiilor în mediile de informare, medicul va putea prezenta procedee de diagnostic şi tratament, tehnici medicale specifice ori alte procedee şi mijloace de investigare, dar nu va putea folosi acest prilej pentru a-şi face reclamă pentru sine sau pentru orice altă firmă implicată în producţia de medicamente ori dispozitive medicale. Articolul 50Firma(1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 x 80 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori birou de lucru.(2) Firma cuprinde următoarele menţiuni:a)Colegiul Medicilor din România; b)structura teritorială a Colegiului Medicilor din România; c)denumirea formei de exercitare a profesiei; d)menţiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament); e)menţiuni privind titlurile profesionale, academice, ştiinţifice, specialităţile şi competenţele medicale; f)menţiuni privind sediul principal şi sediul secundar. Articolul 51Publicitatea prin mijloacele media(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate.(2) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele specialităţi şi competenţe în care medicii îşi desfăşoară activitatea, precum şi programul de activitate. Articolul 52Corespondenţa(1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:a)numărul de telefon, fax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail); b)indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a altui loc de muncă; c)specialităţile şi competenţele medicale; d)titlurile academice, ştiinţifice sau profesionale; e)sigla formei respective de exercitare a profesiei. (2) Cărţile de vizită profesionale ale medicului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi calitatea medicului în forma de exercitare a profesiei. Articolul 53Pagina web(1) Medicii, precum şi formele de exercitare a profesiei pot avea un website care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi pe cele permise corespondenţei ori publicităţii.(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.(3) Pagina web nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile pe care are dreptul să le furnizeze medicul sau respectiva formă de exercitare a profesiei.(4) Pagina web nu poate conţine legături către alte adrese al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de medic.(5) Pentru realizarea cerinţelor menţionate la alin. (4), medicul sau forma de exercitare a profesiei deţinătoare a paginii web trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea lor în cazul în care conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de medic. Capitolul VIIIJudecarea cauzelor deontologice Articolul 54Celeritatea(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări privind existenţa unei posibile încălcări a dispoziţiilor prezentului cod de deontologie medicală se fac cu celeritate de către persoanele desemnate cu cercetarea faptei ori de către cei cărora le-au fost solicitate date în legătură cu soluţionarea sesizării, fiind obligate să acţioneze cu maximă diligenţă, netergiversând sau prelungind realizarea atribuţiilor, respectiv comunicarea datelor solicitate. (2) În adresa de solicitare a unor date şi informaţii necesare soluţionării cauzei disciplinare se va indica data până la care urmează să se facă comunicarea datelor sau informaţiilor solicitate. Articolul 55Prezumţia de nevinovăţie(1) Cercetarea şi analiza oricărei sesizări se vor face având în vedere şi respectând prezumţia de nevinovăţie a medicului.(2) Persoanele desemnate cu cercetarea sesizării ori membrii comisiei de disciplină vor acţiona cu tact şi moderaţie, fără a se antepronunţa sau a emite opinii personale în niciun mod şi în niciun sens pe timpul soluţionării sesizării. Articolul 56Imparţialitatea(1) Persoana desemnată cu cercetarea faptei reclamate ori membrii comisiei de disciplină care are/au vreun interes personal în cauză, în orice mod, ori are/au legături de rudenie cu medicul care face obiectul cercetării sau cu persoana care a făcut reclamaţia îl va/vor informa pe preşedintele comisiei de disciplină, care va decide, după caz, menţinerea sau înlocuirea persoanei în cauză.(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în situaţia existenţei unor situaţii conflictuale.(3) Nicio persoană implicată în cercetarea sau soluţionarea cauzei disciplinare nu va putea face declaraţii publice cu privire la cauza respectivă până la soluţionarea ei definitivă. Articolul 57Contradictorialitatea scrisă(1) Comisia de disciplină va stărui pentru obţinerea în scris a poziţiei fiecărei părţi implicate în cauza disciplinară.(2) Contradictorialitatea orală directă se va desfăşura doar în condiţiile în care pentru soluţionarea cauzei este strict necesară, neputându-se soluţiona cauza altfel. În acest caz, preşedintele şedinţei va acţiona cu tact şi înţelegere, fiind interzise adresările directe între persoanele implicate sau emiterea de către membrii comisiei de disciplină a unor aprecieri ori opinii în legătură cu cauza respectivă. Articolul 58Expertiza(1) În funcţie de cauza supusă cercetării disciplinare, comisia de disciplină poate solicita o expertiză de specialitate de la medici specialişti cu reputaţie în domeniu.(2) Dispoziţiile art. 55 se aplică şi în ceea ce priveşte experţii. Articolul 59Desfăşurarea audierilor(1) În cauza supusă soluţionării, membrii comisiei de disciplină se vor adresa persoanelor audiate exclusiv prin intermediul preşedintelui comisiei sau solicitându-i acestuia permisiunea şi exclusiv pentru a-i pune persoanei în cauză întrebări utile şi relevante soluţionării cauzei.(2) Pe timpul audierii este interzisă emiterea de către membrii comisiei de disciplină a unor opinii personale sau aprecieri de orice natură. În caz de nevoie, preşedintele comisiei poate interveni şi restabili cadrul decent al audierilor, inclusiv prin suspendarea şedinţei comisiei. Capitolul IXDispoziţii finale Articolul 60Aplicarea codului de deontologie medicală în timp Cu excepţia situaţiilor mai favorabile, faptele săvârşite până la intrarea în vigoare a prezentului cod de deontologie medicală vor fi supuse prevederilor vechiului cod. Articolul 61Data intrării în vigoare Prezentul cod de deontologie medicală intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.