Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 1879 din 21 decembrie 2006

pentru aprobarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 27 din 16 ianuarie 2007



In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

ANEXA

PROGRAMUL   NAŢIONAL

de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, denumit în continuare PNRPE, reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.

Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (S02), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).

Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic.

Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) şi lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică.

PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010. In funcţie de evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţională din acest domeniu, precum şi prin stabilirea unor măsuri suplimentare în cazul în care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evoluţia emisiilor în urma elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiază depăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.

Inventarele naţionale finale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se elaborează cu 2 ani în urma anului curent conform prevederilor art. 16 şi 17 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.

Din analiza inventarelor naţionale de emisii pentru perioada 2000 - 2004 rezultă că nivelurile anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se situează sub nivelurile stabilite prin plafoanele naţionale de emisie pentru anul 2010.

PNRPE cumulează măsurile stabilite în legislaţia naţională pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, rezultate din toate sursele de poluare ca urmare a activităţilor antropice.

Pentru România, plafoanele naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite pentru anul 2010, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003.

Nivelurile de emisie stabilite pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de oxizi de azot cu 20%, de amoniac cu 30% şi de compuşi organici volatili cu 15%, comparativ cu nivelurile de emisii aferente anului 1990, considerat an de referinţă.

Prin transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar de mediu, la nivel naţional s-au stabilit măsurile pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, atribuţiile şi responsabilităţile autorităţilor competente pentru punerea în aplicare a acestor măsuri şi monitorizarea implementării lor, precum şi obligaţiile titularilor de activităţi care constituie surse de poluare cu dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

CAPITOLUL II

SECŢIUNEA 1

Legislaţia relevantă privind prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

Legislaţia relevantă adoptată la nivel naţional pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanţi, care includ şi poluanţi atmosferici cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului este reprezentată de următoarele acte normative:

1.   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006;

2.   Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999;

3.    Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici;

4.   Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, cu modificările şi completările ulterioare;

5.   Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/199/2003/126/2004 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

6.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

7.   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu    modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

8.   Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare;

9.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 859/2005 pentru aprobarea unor ghiduri:

a)   Ghidul privind derularea procedurii de notificare şi stabilirea unor cerinţe specifice în procesul de autorizare a anumitor activităţi/instalaţii care utilizează solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili;

b)   Ghidul pentru elaborarea schemelor (planurilor) de reducere, conform anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare;

c)   Ghidul pentru elaborarea planului de gestionare a solvenţilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili, în conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

d)   Ghidul pentru monitorizarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

10.  Hotărârea Guvernului nr. 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, cu modificările şi completările ulterioare;

11.  Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004 privind aprobarea Procedurii de eşantionare pentru verificarea respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi, cu modificările ulterioare;

12.  Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001;

13.  Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;

14.  Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;

15.  Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului;

16.  Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

17.  Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice - 2005-2007;

18.  Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC);

19.  Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice;

20.  Hotărârea Guvernului nr. 890/2003 privind aprobarea „Foii de parcurs din domeniul energetic din România", cu modificările ulterioare;

21.  Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;

22.  Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate publică;

23.  Hotărârea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, cu modificările şi completările ulterioare;

24.   Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, cu modificările ulterioare;

25.   Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 907/2004 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care realizează activitatea de eşantionare, cu modificările ulterioare;

26.   Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, cu modificările şi completările ulterioare;

27.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi încărcarea/descărcarea benzinei la terminale;

28.    Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 122/2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

29.    Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, cu modificările ulterioare;

30.   Ordinul ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 716/2005/92/2006 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a containerelor mobile utilizate pentru transferul benzinei de la un terminal la o staţie de benzină, la alt depozit sau terminal, în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din operaţiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuţie a benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

31.    Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările ulterioare;

32.  Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare;

33.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi;

34.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

35.   Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane;

36.   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005;

37.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 130/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2005;

38.   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 373/2006;

39.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 579/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto;

40.   Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006;

41.   Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu;

42.   Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei,    Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005.

SECŢIUNEA a 2-a*)

Evoluţia privind emisiile anuale pentru perioada 1980 - 2004

2.1 Nivelul emisiilor totale naţionale pentru perioada 1980-2000

Emisiile la nivel naţional pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul nr. 1 .a.

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

S02

1055

1095

1104

1229

1223

1255

1293

1305

1467

1517

NOx

523

528

516

542

546

542

559

580

590

579

NH3

340

332

327

311

359

343

350

329

339

341

COV

673

654

616

640

656

631

674

728

690

656

Emisiile la nivel naţional pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul nr.l. b.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

S02

1311

1041

951

928

912

932

751

898

800

687

720

NOx

546

464

357

348

349

420

362

330

314

262

296

NH3

300

267

255

223

221

217

214

211

196

210

206

COV

616

522

497

502

505

491

513

439

536

502

519

2.2 Prezentarea grafică a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 1990-2000

*) Secţiunea a 2-a este reprodusă în facsimil.

Figura 1 .a.

Emisii anuale de S02 (perioada 1990-2000) (mii tone /an)

Figura l.b.

Emisii anuale de NOx (perioada 1990-2000) (mii tone /an)

Figura l.c.

Emisii anuale de NH3 (perioada 1990-2000) (mii tone /an)

Figura l.d.

Emisii anuale de COV (perioada 1990-2000) (mii tone /an)

2.3 Nivelul emisiilor naţionale anuale pe sectoare

Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul nr.2.a.

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

SO2

732

760

766

853

849

871

897

905

1018

1078

NOx

173

175

171

179

181

179

185

192

195

191

NH3

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

COV

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul nr.2.b.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

SO2

903

706

645

657

643

632

509

609

584

527

563

NOx

167

123

95

150

150

110

95

86

125

111

116

NH3

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

COV

2

2

2

1

1

1

1

1

9

8

9

Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul nr.3.a.

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

SO2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

NOx

11

11

11

11

11,5

11,4

11,8

12

12,4

12

NH3

328

320

315

300

346

331

338

317

327

328

COV

51

50

47

48

50

48

51

55

52

46

Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul nr.3.b

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

SO2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

NOx

11

12

9,2

5

5

8

7

6,3

0

0

0

NH3

292

262

250

220

218

211

208

205

169

178

168

COV

48

48

46

46

52

52

54

46

47

46

47

Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul nr.4.a.

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

SO2

124

129

130

144

144

148

152

153

172

130

NOx

76

77

75

79

79

79

81

84

86

79

NH3

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

COV

18

17

16

17

18

17

18

19

18

13

Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul nr.4.b.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

SO2

109

91

83

68

67

81

65

78

136

118

134

NOx

64

49

38

44

44

31

27

24

56

45

46

NH3

0

0

0

0

0

0

0

0

0,1

0,08

0,09

COV

9

7

7

7

7

6

6

5

3

2,5

2,5

Emisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)

Tabelul nr.5.a.

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

SO2

2.0

2.1

2.1

2.3

2.3

2.4

2.5

2.5

2.8

3.0

NOx

20

20

20

21

21

21

21

22

23

21

NH3

0,17

0,17

0,16

0,16

0,18

0,17

0,18

0,16

0,17

0,02

COV

38

37

35

36

37

36

38

41

39

37

Emisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)

Tabelul nr.5.b.

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

SO2

5

4

3,7

5,3

5

5

4

4,8

9

6

7,2

NOx

50

40

31

56

56

54

47

42

101

71

83,5

NH3

0,04

0,03

0,03

0,06

0,06

0,14

0,14

0,14

0,18

0,14

0,15

COV

74

60

57

57

57

57

60

51

82

67

71

Diminuarea activităţilor economice realizate la nivelul unor unităţi industriale a condus la reducerea emisiilor industriale în perioada 1990-2000.

2.4 Nivelul emisiilor de poluanţi la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 se prezintă în tabelul nr. 6.

Emisiile la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 (mii tone/an)

Tabel nr.6

2001

2002

2003

2004

SO2

834

776,5

803

766

NOx

331

359,5

325

415

NH3

164

156

182

175

COV

467

457

411

489

2.5 Prezentarea grafică a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 2001-2004

Figura 2.a.

Emisiile anuale de dioxid de sulf   (mii tone/an)

Figura 2.b.

Emisiile anuale de oxizi de azot în perioada 2001-2004 (mii tone/an)

Figura 2.c.

 

Emisiile anuale de amoniac în perioada 2001-2004 (mii tone)

Figura 2.d.

Emisiile anuale de compuşi organici volatili (mii tone/an)

2.6 Reprezentarea grafică a contribuţiei diferitelor sectoare la emisiile de poluanţi atmosferici pentru anul 2004

Figura 3.a

Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de dioxid de sulf

Figura 3.b

Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de oxizi de azot

Figura 3.c

Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de amoniac

In anul 2004 nivelul emisiilor de dioxid de sulf a înregistrat o uşoară scădere faţă de nivelul emisiilor din anul 2001, de la valoarea de ~ 834 mii tone rezultată în anul 2001, la valoarea de -766 mii tone înregistrată în anul 2004.

Sectorul energetic constituie principala sursă de poluare cu dioxid de sulf (~ 74%). Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară etc, contribuie la poluarea atmosferei cu oxizi de sulf. O altă sursă importantă de poluare cu dioxid de sulf o constituie şi instalaţiile mici de ardere din zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se alătură arderile din industria de prelucrare, în proporţie de -17%, următorul sector fiind procesele de producţie, în proporţie de ~ 4 %.

In anul 2004 emisiile de oxizi de azot au înregistrat o creştere faţă de anul 2001 cu - 25%. Principalele surse de poluare cu oxizi de azot au reprezentat-o arderile în energetică şi industriile de transformare (-32 %) şi traficul rutier (-51 %).

Emisiile de amoniac au fost în uşoară creştere în perioada 2001-2004, de la o emisie de - 164 mii tone în 2001 la - 175 mii tone în 2004. Pentru anul 2004 principala sursă de poluare cu amoniac îl reprezintă sectorul agricol (81%) prin dejecţiile de la creşterea vitelor şi îngrăşămintele chimice azotoase utilizate în agricultură.

2.7 Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, (mii tone/an) la nivel naţional în perioada 1980-2004.

SECŢIUNEA a 3-a

Prognozele de emisii, pentru anul 2010, de dioxid de sulf şi oxizi de azot provenite de la instalaţiile mari de ardere

Ţinând cont de contribuţia substanţială a emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere la totalul emisiilor totale anuale, prin Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005, s-au stabilit nivelurile de emisie ce trebuie atinse etapizat până în anul 2017, în scopul reducerii emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere. La stabilirea acestor niveluri de emisie s-a avut în vedere asigurarea respectării plafoanelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010.

In vederea îndeplinirii obiectivelor Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, s-au stabilit măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, termene de realizare şi mecanismul de monitorizare a acestora. Astfel, au fost stabilite emisiile-ţintă pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, calculate ca sumă a contribuţiilor individuale anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, incluse în Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, având în vedere obligativitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile pentru conformarea cu valorile limită de emisie.

Emisiile-ţintă de dioxid de sulf şi oxizi de azot au o evoluţie descrescătoare ca urmare a implementării progresive de către titularii activităţilor a măsurilor de conformare cu valorile limită de emisie.

Nivelurile emisiilor şi emisiile-ţintă de dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010, provenite de la instalaţiile mari de ardere, sunt prezentate în tabelul nr. 7, comparativ cu plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010.

Tabelul nr. 7

Poluant

Emisii provenite de la instalaţii mari de ardere pentru anul 2010

(mii tone/an)

Plafoanele naţionale de emisii pentru anul 2010

(mii tone/an)

Emisii-tintă

Niveluri de emisii

SO2

328

336

918

NOx

103,7

114

437

SECŢIUNEA a 4-a

Prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

Procesul de transpunere şi implementare a legislaţiei europene de mediu a determinat creşterea controlului asupra emisiilor pentru toate sursele semnificative de poluare, incluzând sursele industriale şi de transport.

Legislaţia naţională în vigoare privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac include strategii şi planuri naţionale în care sunt cuprinse măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de prevenire, reducere şi control al emisiilor.

4.1. Strategii adoptate la nivel naţional în vederea prevenirii, reducerii şi controlului emisiilor de poluanţi atmosferici

a) Strategia naţională privind protecţia atmosferei

Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calităţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 731/2004 includ responsabilităţile specifice în domeniul protecţiei atmosferei ale autorităţilor publice de la nivel naţional, teritorial şi local, obiectivul general al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei fiind protejarea sănătăţii umane şi a mediului.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 se aprobă Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei (PNAP), ca rezultat principal al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei. Acest plan stabileşte un set de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale strategiei, precum şi autorităţile responsabile. Termenul de realizare a acţiunilor cuprinse în PNAP este sfârşitul anului 2006, urmând să se actualizeze în cursul anului 2007.

Strategia naţională şi Planul de acţiune privind protecţia atmosferei prezintă politicile României legate de gestionarea calităţii aerului.

b) Strategia naţională privind schimbările climatice

România a ratificat prin Legea nr. 24/1994 Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. România este prima parte menţionată în anexa I la convenţie, care a ratificat, prin Legea nr. 3/2001, şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de nivelul emisiilor din 1989, considerat an de referinţă, în prima perioadă de angajament 2008-2012.

Din analiza ultimului inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat în anul 2006 în conformitate cu Formularul comun de raportare şi Raportul privind Inventarul naţional pentru anii cuprinşi în intervalul 1989-2004, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră este cu circa 47% mai scăzut decât valoarea-ţintă prevăzută în Protocolul de la Kyoto. Intr-un scenariu ce prevede o puternică creştere economică în lipsa oricăror măsuri suplimentare de reducere, este foarte puţin probabil ca emisiile să crească peste nivelul valorii-ţintă prevăzute de Protocolul de la Kyoto înainte de încheierea primei perioade de angajament (2012).

Deşi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme „voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii de tip implementare în comun (JI), conform Protocolului de la Kyoto. Marea majoritate a proiectelor aprobate până în prezent se situează în zona autorităţilor locale, şi anume: retehnologizarea sistemelor de încălzire centralizată şi închiderea de depozite de deşeuri. Aceste investiţii au un impact pozitiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în general, asupra mediului, dar şi din punct de vedere social.

Strategia naţională a României privind schimbările climatice - 2005-2007 (SNSC), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005, defineşte politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevăzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto, precum şi priorităţile naţionale ale României în domeniul schimbărilor climatice. SNSC prezintă, de asemenea, beneficiile de mediu şi economice pentru România privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto, şi anume Implementarea în comun (JI) si Comercializarea internaţională a emisiilor (IET).

Pentru implementarea SNSC, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005 a fost adoptat Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC), care conţine acţiuni concrete, inclusiv sursele de finanţare ale acestora şi instituţiile responsabile, menite să asigure îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice prevăzute de SNSC, în perioada 2005-2007.

c) Strategia naţională de sănătate publică

In Strategia naţională de sănătate publică, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004, îmbunătăţirea calităţii mediului şi protejarea populaţiei împotriva riscurilor poluării mediului sunt considerate obiective prioritare ale medicinii preventive, luându-se în considerare calitatea aerului, a apei, a alimentelor, a locului de muncă, a aşezărilor umane şi a factorilor fizici, cum ar fi zgomotul şi radiaţiile, ca grupă de determinanţi ai stării de sănătate.

4.2. Implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluării (IPPC)

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), care prin însăşi scopul ei are o contribuţie substanţială la prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanţi în mediu.

O etapă importantă în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, an în care a fost creat cadrul legal, ulterior înlocuit în anul 2005, pentru înfiinţarea sistemului de implementare a controlului integrat al poluării. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru activităţile care se află sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.

In concordanţă cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere, stabilite prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE, se aşteaptă o reducere progresivă a emisiilor de poluanţi în mediu, pe măsură ce unităţile se conformează cu prevederile Directivei 96/61/CE. Prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE s-au prevăzut modul şi termenul de îmbunătăţire substanţială a performanţelor de mediu prin aplicarea în practică a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile, promovate de documentele de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

Recomandările documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) oferă operatorilor care desfăşoară activităţi ce se află sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, alternative şi mecanisme care puse în practică să asigure că funcţionarea instalaţiilor respectă cerinţele specifice de mediu, concomitent cu creşterea productivităţii prin reducerea pierderilor.

In vederea introducerii celor mai bune tehnici disponibile şi implementării de măsuri preventive pentru eliminarea sau reducerea emisiilor provenite de la anumite activităţi economice, inclusiv a implementării de măsuri referitoare la managementul deşeurilor, s-au obţinut perioade de tranziţie între 1 şi 8 ani pentru 195 de instalaţii existente, până cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Din totalul instalaţiilor care se află sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, inventariate în anul 2006 (638 de instalaţii), 68% trebuie să se conformeze până la 30 octombrie 2007, iar restul de 32% se vor conforma eşalonat până cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Aceste instalaţii îşi desfăşoară activitatea practic în întreaga economie românească: industria energetică, producţia şi prelucrarea metalelor, industria chimică, industria mineralelor, industria celulozei şi hârtiei, industria textilă, tăbăcirea pieilor şi blănurilor, industria alimentară, depozitarea sau reciclarea carcaselor şi deşeurilor animale, creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, tratarea suprafeţelor prin folosirea de solvenţi organici, producerea de carbon sau grafit.

In consecinţă, la nivel naţional, în intervalul 2002 - noiembrie 2006 au fost emise 327 de autorizaţii integrate de mediu pentru instalaţii aparţinând categoriilor de instalaţii ce desfăşoară activităţi specifice domeniului prevenirii şi controlului integrat al poluării, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. Pentru fiecare dintre acestea au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante, în concordanţă cu recomandările documentelor de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

4.3. Implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanţi în aer proveniţi de la instalaţii mari de ardere

Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2001/80/CE privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere.

In urma analizei stadiului de conformare a instalaţiilor mari de ardere cu valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au fost identificate 109 instalaţii mari de ardere neconforme.

Conformarea instalaţiilor mari de ardere cu valorile limită de emisie nu este posibilă începând cu data de 1 ianuarie 2008, aşa cum prevede Directiva 2001/80/CE, motiv pentru care s-au solicitat perioade de tranziţie cuprinse între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016- 31 decembrie 2017.

In vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, prin conformarea cu valorile limită de emisie, a fost aprobat Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005.

Reducerile de emisii rezultate în urma aplicării Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere se raportează la emisiile din anul de referinţă 1980.

Reducerile procentuale obţinute în urma implementării măsurilor pentru conformarea cu valorile limită de emisie a instalaţiilor mari de ardere se prezintă în tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8

Anul

Emisii de S02

Emisii de NOx

(mii tone)

Reduceri procentuale

(mii tone)

Reduceri procentuale

1980

561.000

135.000

2007

534.698

4,70%

117.164

13,21%

2008

512.043

8,72%

110.508

18,14%

2010

328.052

41,52%

103.733

23,16%

Măsurile de natură tehnologică propuse de titularii activităţilor în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, care conduc la reducerea emisiilor de poluanţi, sunt, în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de poluanţi.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare, titularul activităţii are obligaţia de a informa autorităţile publice competente pentru protecţia mediului asupra rezultatelor măsurătorilor continue, măsurătorilor discontinue, controlului echipamentelor de măsurare, precum şi asupra tuturor celorlalte operaţii legate de activitatea de monitorizare a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere, în scopul evaluării conformării cu prevederile actelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului şi cu Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere.

4.4. Implementarea cerinţelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează emisiile de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici, prin măsuri şi proceduri care se aplică pentru 20 de activităţi şi instalaţii care cad sub incidenţa acestei hotărâri. Titularii de activităţi care se află sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să aplice măsurile care asigură conformarea condiţiilor de operare a acestor instalaţii cu cerinţele de respectare a valorii limită de emisie sau să aplice o schemă de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili.

In sprijinul titularilor de activitate şi pentru asigurarea implementării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, s-au elaborat ghiduri de implementare aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 859/2005.

Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 735/2006 a fost transpusă total Directiva 2004/42/CE, care are ca obiectiv limitarea conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor pentru a preveni sau reduce poluarea aerului cauzată de formarea ozonului troposferic prin acţiunea compuşilor organici volatili. Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 stabileşte specificaţiile tehnice pentru anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor.

4.5.     Implementarea cerinţelor privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei

Hotărârea Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2003/17/CE, care modifică Directiva 98/70/CE privind calitatea benzinei şi motorinei.

Prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc condiţiile de introducere pe piaţă a benzinei şi a motorinei identificate conform anumitor poziţii tarifare din Tariful vamal de import al României.

Prin Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, a cărui anexă a fost înlocuită prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 58/2006, se asigură cadrul legal pentru monitorizarea calitativă şi cantitativă a benzinei şi motorinei introduse pe piaţă.

4.6.  Implementarea cerinţelor privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi

Hotărârea Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 1999/32/CE, care modifică Directiva 93/12/CEE privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.

Prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează condiţiile de introducere pe piaţă şi de utilizare a anumitor combustibili lichizi în scopul reducerii emisiilor de dioxid de sulf rezultate din arderea acestora, în vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra sănătăţii populaţiei şi calităţii mediului.

Conform Procedurii de eşantionare pentru verificarea respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi, aprobată prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004, cu modificările ulterioare, pentru agenţii economici se stabilesc obligaţii în vederea respectării condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare a combustibililor lichizi care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

4.7.  Implementarea cerinţelor privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere internă, instalate pe maşini mobile nerutiere

Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2004, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004, transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 97/68/CE referitoare la măsurile privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere internă, instalate pe maşini mobile nerutiere, modificată şi completată prin Directiva 2001/63/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 97/68/CE şi prin Directiva 2002/88/CE pentru amendarea Directivei 97/68/CE.

Implementarea prevederilor acestor acte normative contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, asigurând protecţia sănătăţii persoanelor şi a mediului. Astfel sunt permise introducerea pe piaţă şi, după caz, înregistrarea motoarelor noi, montate sau nemontate pe maşini, doar dacă acestea îndeplinesc cerinţele prevăzute în aceste acte legislative.

4.8.   Reglementări specifice în sectorul de transport privind emisiile de poluanţi

Ţinând cont de necesitatea diminuării efectelor negative ale poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, în anul 2005 s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005, iar în anul 2006 s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 373/2006.

Prevederile acestor acte normative au în vedere diminuarea poluării aerului în aglomerările urbane datorate emisiilor de gaze de eşapament de la autoturisme, care au o pondere substanţială printre sursele de poluare, în scopul încadrării emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul ambiental, prin scoaterea din uz a autoturismelor care nu respectă standardele naţionale şi europene în materie şi creşterea accesibilităţii la cumpărarea de autoturisme noi de către toate categoriile sociale.

4.9.   Reglementări specifice în sectorul agricol privind emisiile de amoniac

Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.360/2005, transpune în legislaţia naţională Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole.

Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole are ca obiective reducerea poluării apelor, cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.

Ca urmare a implementării prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane, s-au identificat zonele vulnerabile din punct de vedere al contaminării cu nitraţi din surse agricole.

In vederea reducerii emisiilor de amoniac, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole are ca scop recomandarea celor mai utile practici, măsuri şi metode posibil de aplicat de către fiecare fermier, producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi, în special nitraţi proveniţi din activităţi agricole.

Prevederile codului menţionat la alineatul anterior sunt obligatorii în zonele vulnerabile din punct de vedere al nutrienţilor din surse agricole.

4.10.  Alte reglementări

Având în vedere unul dintre principiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, şi anume principiul „poluatorul plăteşte", s-a stabilit cadrul legislativ şi economic potrivit căruia costurile pentru reducerea emisiilor să fie suportate de generatorul acestora. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, s-a stabilit un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

O parte dintre veniturile Fondului pentru mediu se constituie din taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la operatorii economici poluatori, conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006.

SECŢIUNEA a 5-a

Implementarea şi monitorizarea PNRPE

Implementarea PNRPE se monitorizează prin elaborarea anuală a inventarelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

Elaborarea anuală a inventarelor de emisii la nivel naţional se realizează conform obligaţiilor de raportare asumate de România prin ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificate prin Legea nr. 271/2003, precum şi prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici.

Inventarele naţionale de emisii evidenţiază nivelul anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi reprezintă instrumente de control în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisie pentru anul 2010.

Asigurarea continuităţii elaborării inventarelor naţionale de emisii cu  respectarea cerinţelor de consistenţă şi comparabilitate a datelor este necesară şi pentru adoptarea unor măsuri suplimentare, în cazul nerespectării până cel târziu în anul 2010 a plafoanelor naţionale de emisie, şi menţinerea respectării acestor plafoane de emisie în fiecare an începând cu anul 2010.

SECŢIUNEA a 6-a

Dispoziţii finale

PNRPE se actualizează şi se revizuieşte conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.

Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură completarea PNRPE cu distribuţia geografică a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi prognozele de emisii pentru anul 2010, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului asigură elaborarea prognozelor de emisii pentru anul 2010, în termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.


SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 1879/2006

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 1879 din 2006
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 140 2016
    Obținerea unui împrumut legitim a fost întotdeauna o problemă uriașă Pentru atât de mulți clienți care au nevoi financiare. Problema creditului necorespunzător și a garanțiilor sunt ceva de care clienții sunt întotdeauna îngrijorați atunci când solicită un împrumut de la un creditor legitim. Însă MIDLAND CREDIT FIRM a făcut această diferență în industria creditelor. MIDLAND CREDIT FIRM a fost acreditat de consiliul organizației de creditare pentru a acorda împrumuturi clienților locali și internaționali cu o dobândă de 3%. Ni s-a oferit privilegiul de a răspunde nevoilor dvs. financiare. Problema creditului nu ar trebui să te împiedice să obții împrumutul de care ai nevoie. Serviciile noastre includ următoarele: - * Împrumuturi pentru investitori *Consolidarea datoriilor * A doua ipotecă * Împrumuturi de afaceri *Imprumuturi personale * Împrumuturi internaționale Fără securitate socială și fără cec de credit, 100% garanție. Tot ce trebuie să faceți este să ne anunțați exact ce doriți și cu siguranță vom face ca visul dvs. să devină realitate. MIDLAND CREDIT FIRM spune DA atunci când băncile dvs. spun NU. În sfârșit, finanțăm firme de împrumuturi la scară mică, intermediari, instituții financiare la scară mică pentru că avem capital nelimitat. Pentru detalii suplimentare despre cumpărarea unui împrumut de la noi: Răspundeți imediat la acest e-mail: midland.credit2@gmail.com Nume companie: MIDLAND CREDIT HOME Email companie midland.credit2@gmail.com ID companie NMLS: 315276. Site-ul companiei: midlandcreditonline.com Motto: Investiția pentru generații.
ANONIM a comentat Norma 8 2020
    Sunt atât de încântat că am primit un împrumut de la un creditor care m-a ajutat cu împrumutul meu. A fost uimitor cum am primit un împrumut ... Am încercat un serviciu diferit, dar nu am putut niciodată să obțin un împrumut de la acel serviciu. Unii dintre ei îmi vor cere să completez o mulțime de documente, iar la sfârșitul zilei nu se va termina bine. Dar sunt fericit după întâlnirea cu Elena Nino. Am reușit să obțin împrumutul meu de 22.000 € Euro acum afacerea mea merge bine și vreau să știți toate acestea astăzi, deoarece sunt rapide și 100% fiabile. Acum plătesc împrumutul pe care l-am primit de la compania Elena Nino împrumuturi din toată lumea. Luați legătura cu aceștia și nu pierdeți timp cu acești creditori contactați cu drag acest e-mail: elenanino0007@gmail.com
ANONIM a comentat Decretul 15 2020
    GET Rich with ATM CARD BLANC ... Whatsapp: +18033921735 Vreau să depun mărturie despre cardurile de ATM-uri Dark Web care pot retrage bani de la orice mașini de ATM din întreaga lume. Am fost foarte sărac înainte și nu am nicio treabă. Am văzut atât de multe mărturii despre modul în care hackerii Dark Web le trimit cardul gol ATM și îl folosesc pentru a colecta bani în orice mașină ATM și a deveni bogat. (darkwebblankatmcard@gmail.com) Le trimit prin e-mail și mi-au trimis cardul bancomat gol. L-am folosit pentru a obține 120.000 de euro. retrageți maxim 5.000 EUR zilnic. Dark Web dă cartea doar pentru a ajuta săracii. Păstrați și luați bani direct de pe orice seif de mașină ATM folosind cardul programat ATM care rulează în modul automat. E-mail: darkwebblankatmcard@gmail.com Text & Call sau WhatsApp: +18033921735
ANONIM a comentat Decretul 931 2017
    * Utilizați această perioadă de blocare pentru a investi și a începe să câștigați direct de acasă ..... Inbox me pentru a începe! * Investiți 300 € pentru a câștiga 3000 € Investiți 400 € pentru a câștiga 4000 € Investiți 500 € pentru a câștiga 5000 € Investiți 600 EUR pentru a câștiga 6000 € Investiți 700 € pentru a câștiga 7000 € Investiți 8000 EUR pentru a câștiga 80 000 EUR Investiți 9000 EUR pentru a câștiga 90.000 € Totul în 7 zile de profit și plata de 100% este asigurată. Dacă sunteți interesat să investiți cu noi, contactați-ne acum prin WhatsApp +15022064419 sau prin e-mail tradewithcarlos2156@gmail.com
ANONIM a comentat Hotărârea 817 2017
    Sunt Brette M. Wagner, un creditor privat care acordă împrumuturi persoanelor fizice, companiilor și instituțiilor guvernamentale cu o dobândă scăzută de 3%. Știm că există o mulțime de familii care trăiesc din salariu și altele care nu pot avea grijă de obligațiile lor financiare și din acest motiv, sunt aici pentru restaurare financiară. Ofer o gamă largă de servicii financiare care include: Planificarea afacerilor, Finanțe comerciale și de dezvoltare, Proprietăți și credite ipotecare, Împrumuturi de consolidare a creanțelor, Împrumuturi pentru afaceri, împrumuturi private, Refinanțare la domiciliu, Împrumuturi hoteliere, împrumuturi pentru studenți etc. Răspundeți imediat prin e-mail de mai jos pentru mai multe informatii. E-mail: (brettewagnerfinancialservice@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
Alte acte pe aceeaşi temă cu Hotărârea 1879/2006
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu