HOTARARE Nr.
1879 din 21 decembrie 2006
pentru aprobarea Programului
national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compusi organici volatili si amoniac
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 27 din 16 ianuarie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind
plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Programul naţional de
reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi
organici volatili şi amoniac, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
ANEXA
PROGRAMUL NAŢIONAL
de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor
de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, denumit
în continuare PNRPE, reprezintă
un instrument pentru implementarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi
atmosferici, care transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/81/CE
privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.
Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane
naţionale anuale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie
depăşite în niciun an, începând cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt
stabilite pentru dioxid de sulf (S02), oxizi de azot (NOx), compuşi
organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).
Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce
efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor
şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului
troposferic.
Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite
pentru anul 2010 contribuie la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel
comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) şi lung (pentru anul 2020), de
limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de
precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor şi nivelurilor
critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor
cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică.
PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor
naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010. In funcţie de evoluţia
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi
amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010,
respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de
prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi organici volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţională din acest
domeniu, precum şi prin stabilirea unor măsuri suplimentare în cazul în care
prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evoluţia emisiilor în urma
elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiază depăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.
Inventarele naţionale finale de emisie pentru dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se elaborează cu 2
ani în urma anului curent conform prevederilor art. 16 şi 17 din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.
Din analiza inventarelor naţionale de emisii pentru
perioada 2000 - 2004 rezultă că nivelurile anuale ale emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se situează sub
nivelurile stabilite prin plafoanele naţionale de emisie pentru anul 2010.
PNRPE cumulează măsurile stabilite în legislaţia
naţională pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, rezultate din toate
sursele de poluare ca urmare a activităţilor antropice.
Pentru România, plafoanele naţionale de emisie pentru
dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, stabilite
pentru anul 2010, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenţiei din 1979 asupra
poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea
acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la
Gothenburg la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003.
Nivelurile de emisie stabilite
pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de
oxizi de azot cu 20%, de amoniac cu 30% şi de compuşi organici volatili cu 15%,
comparativ cu nivelurile de emisii aferente anului 1990, considerat an de
referinţă.
Prin transpunerea şi
implementarea acquis-ului comunitar de mediu, la nivel naţional s-au stabilit
măsurile pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, atribuţiile şi
responsabilităţile autorităţilor competente pentru punerea în aplicare a
acestor măsuri şi monitorizarea implementării lor, precum şi obligaţiile
titularilor de activităţi care constituie surse de poluare cu dioxid de sulf,
oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.
CAPITOLUL II
SECŢIUNEA 1
Legislaţia relevantă privind prevenirea,
reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi
organici volatili şi amoniac
Legislaţia relevantă adoptată la nivel naţional pentru
prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanţi, care includ şi
poluanţi atmosferici cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai
ozonului este reprezentată de următoarele acte normative:
1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005
privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
265/2006;
2. Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea
protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe
lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie
1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind
plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici;
4. Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind
stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi
proveniţi din instalaţii mari de ardere, cu modificările şi completările
ulterioare;
5. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor,
apelor şi mediului, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului
administraţiei şi internelor nr. 712/199/2003/126/2004 pentru aprobarea
Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a
emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din
instalaţii mari de ardere;
6. Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al
ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005 pentru aprobarea
Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot
şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005
privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 84/2006;
8. Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind
stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii,
cu modificările şi completările ulterioare;
9. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 859/2005 pentru aprobarea unor ghiduri:
a) Ghidul privind derularea procedurii de notificare
şi stabilirea unor cerinţe specifice în procesul de autorizare a anumitor
activităţi/instalaţii care utilizează solvenţi organici cu conţinut de compuşi
organici volatili;
b) Ghidul pentru elaborarea schemelor (planurilor) de
reducere, conform anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003 privind
stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii,
cu modificările şi completările ulterioare;
c) Ghidul pentru elaborarea planului de gestionare a
solvenţilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili, în conformitate
cu prevederile anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
d) Ghidul pentru monitorizarea emisiilor de compuşi
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite
activităţi şi instalaţii;
10. Hotărârea Guvernului nr.
142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi, cu
modificările şi completările ulterioare;
11. Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr.
115/2004 privind aprobarea Procedurii de eşantionare pentru verificarea
respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi,
cu modificările ulterioare;
12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 243/2000
privind protecţia atmosferei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 655/2001;
13. Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea
Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;
14. Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea
Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
15. Hotărârea Guvernului nr. 586/2004 privind
înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare
integrată a calităţii aerului;
16. Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind
elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a
calităţii aerului;
17. Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 pentru aprobarea
Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice - 2005-2007;
18. Hotărârea Guvernului nr. 1.877/2005 pentru
aprobarea Planului naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC);
19. Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind
aprobarea Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice;
20. Hotărârea Guvernului nr. 890/2003 privind
aprobarea „Foii de parcurs din domeniul energetic din România", cu
modificările ulterioare;
21. Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003 privind
aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie;
22. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004 privind
aprobarea Strategiei naţionale de sănătate publică;
23. Hotărârea Guvernului nr.
689/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi
motorinei, cu modificările şi completările ulterioare;
24. Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei
şi comerţului, nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a
calităţii benzinei şi motorinei, cu modificările ulterioare;
25. Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei
şi comerţului, nr. 907/2004 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute
care realizează activitatea de eşantionare, cu modificările ulterioare;
26. Hotărârea Guvernului nr. 568/2001 privind
stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici
volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia
benzinei la terminale şi la staţiile de benzină, cu modificările şi
completările ulterioare;
27. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea
emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi
încărcarea/descărcarea benzinei la terminale;
28. Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr.
122/2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului industriei şi
resurselor nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a
instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării
emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea,
descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;
29. Ordinul ministrului
economiei şi comerţului nr. 468/2005 privind desemnarea organismelor de
inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul
limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea,
încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de
benzină, cu modificările ulterioare;
30. Ordinul ministrului economiei şi comerţului şi al
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 716/2005/92/2006
pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a containerelor mobile
utilizate pentru transferul
benzinei de la un terminal la o staţie de benzină, la alt depozit sau terminal,
în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din
operaţiile de încărcare, transport, descărcare şi distribuţie a benzinei la
terminale şi la staţiile de benzină;
31. Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2004 privind
stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi
montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate
vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea
măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la
acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările ulterioare;
32. Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind
aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările ulterioare;
33. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.
242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea
aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial
vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de
organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de
supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi
proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la
poluarea cu nitraţi;
34. Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune
practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole;
35. Ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea
organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi
decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în
apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere
şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a
datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de
suprafaţă şi în apele subterane;
36. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004
privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005;
37. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 130/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind modalităţile de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea
Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, modificată şi
completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2005;
38. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006
privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii
Parcului naţional auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 373/2006;
39. Ordinul ministrului mediului
şi gospodăririi apelor nr. 579/2006 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind
modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006
privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii
Parcului naţional auto;
40. Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006;
41. Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi
apelor nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor
şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu;
42. Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului
dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia,
Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica
Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat
al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos,
Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia,
Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria
şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea
Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005.
SECŢIUNEA a 2-a*)
Evoluţia privind emisiile anuale pentru perioada
1980 - 2004
2.1 Nivelul emisiilor totale naţionale pentru perioada
1980-2000
Emisiile la nivel naţional pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)
Tabelul nr. 1 .a.
|
|
1980
|
1981
|
1982
|
1983
|
1984
|
1985
|
1986
|
1987
|
1988
|
1989
|
|
S02
|
1055
|
1095
|
1104
|
1229
|
1223
|
1255
|
1293
|
1305
|
1467
|
1517
|
|
NOx
|
523
|
528
|
516
|
542
|
546
|
542
|
559
|
580
|
590
|
579
|
|
NH3
|
340
|
332
|
327
|
311
|
359
|
343
|
350
|
329
|
339
|
341
|
|
COV
|
673
|
654
|
616
|
640
|
656
|
631
|
674
|
728
|
690
|
656
|
Emisiile la nivel naţional
pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)
Tabelul nr.l. b.
|
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
|
S02
|
1311
|
1041
|
951
|
928
|
912
|
932
|
751
|
898
|
800
|
687
|
720
|
|
NOx
|
546
|
464
|
357
|
348
|
349
|
420
|
362
|
330
|
314
|
262
|
296
|
|
NH3
|
300
|
267
|
255
|
223
|
221
|
217
|
214
|
211
|
196
|
210
|
206
|
|
COV
|
616
|
522
|
497
|
502
|
505
|
491
|
513
|
439
|
536
|
502
|
519
|
2.2 Prezentarea grafică a evoluţiei emisiilor pe tip de
poluant la nivel naţional pentru perioada 1990-2000
*) Secţiunea a 2-a este reprodusă în facsimil.
Figura 1 .a.
Emisii anuale de S02 (perioada 1990-2000) (mii tone /an)
Figura l.b.
Emisii anuale de NOx (perioada 1990-2000) (mii tone /an)
Figura l.c.
Emisii anuale de NH3 (perioada 1990-2000) (mii tone /an)
Figura l.d.
Emisii anuale de COV (perioada 1990-2000) (mii tone /an)
2.3 Nivelul emisiilor naţionale anuale pe sectoare
Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic
pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)
Tabelul nr.2.a.
|
|
1980
|
1981
|
1982
|
1983
|
1984
|
1985
|
1986
|
1987
|
1988
|
1989
|
|
SO2
|
732
|
760
|
766
|
853
|
849
|
871
|
897
|
905
|
1018
|
1078
|
|
NOx
|
173
|
175
|
171
|
179
|
181
|
179
|
185
|
192
|
195
|
191
|
|
NH3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
COV
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
2
|
Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic
pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)
Tabelul nr.2.b.
|
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
|
SO2
|
903
|
706
|
645
|
657
|
643
|
632
|
509
|
609
|
584
|
527
|
563
|
|
NOx
|
167
|
123
|
95
|
150
|
150
|
110
|
95
|
86
|
125
|
111
|
116
|
|
NH3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
COV
|
2
|
2
|
2
|
1
|
1
|
1
|
1
|
1
|
9
|
8
|
9
|
Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru
perioada 1980-1989 (mii tone/an)
Tabelul nr.3.a.
|
|
1980
|
1981
|
1982
|
1983
|
1984
|
1985
|
1986
|
1987
|
1988
|
1989
|
|
SO2
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
NOx
|
11
|
11
|
11
|
11
|
11,5
|
11,4
|
11,8
|
12
|
12,4
|
12
|
|
NH3
|
328
|
320
|
315
|
300
|
346
|
331
|
338
|
317
|
327
|
328
|
|
COV
|
51
|
50
|
47
|
48
|
50
|
48
|
51
|
55
|
52
|
46
|
Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)
Tabelul nr.3.b
|
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
|
SO2
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
NOx
|
11
|
12
|
9,2
|
5
|
5
|
8
|
7
|
6,3
|
0
|
0
|
0
|
|
NH3
|
292
|
262
|
250
|
220
|
218
|
211
|
208
|
205
|
169
|
178
|
168
|
|
COV
|
48
|
48
|
46
|
46
|
52
|
52
|
54
|
46
|
47
|
46
|
47
|
Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare
pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)
Tabelul nr.4.a.
|
|
1980
|
1981
|
1982
|
1983
|
1984
|
1985
|
1986
|
1987
|
1988
|
1989
|
|
SO2
|
124
|
129
|
130
|
144
|
144
|
148
|
152
|
153
|
172
|
130
|
|
NOx
|
76
|
77
|
75
|
79
|
79
|
79
|
81
|
84
|
86
|
79
|
|
NH3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
|
COV
|
18
|
17
|
16
|
17
|
18
|
17
|
18
|
19
|
18
|
13
|
Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare
pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)
Tabelul nr.4.b.
|
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
|
SO2
|
109
|
91
|
83
|
68
|
67
|
81
|
65
|
78
|
136
|
118
|
134
|
|
NOx
|
64
|
49
|
38
|
44
|
44
|
31
|
27
|
24
|
56
|
45
|
46
|
|
NH3
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0
|
0,1
|
0,08
|
0,09
|
|
COV
|
9
|
7
|
7
|
7
|
7
|
6
|
6
|
5
|
3
|
2,5
|
2,5
|
Emisiile la nivel naţional din transport pentru
perioada 1980-1989 (mii tone/an)
Tabelul nr.5.a.
|
|
1980
|
1981
|
1982
|
1983
|
1984
|
1985
|
1986
|
1987
|
1988
|
1989
|
|
SO2
|
2.0
|
2.1
|
2.1
|
2.3
|
2.3
|
2.4
|
2.5
|
2.5
|
2.8
|
3.0
|
|
NOx
|
20
|
20
|
20
|
21
|
21
|
21
|
21
|
22
|
23
|
21
|
|
NH3
|
0,17
|
0,17
|
0,16
|
0,16
|
0,18
|
0,17
|
0,18
|
0,16
|
0,17
|
0,02
|
|
COV
|
38
|
37
|
35
|
36
|
37
|
36
|
38
|
41
|
39
|
37
|
Emisiile la nivel naţional din transport pentru
perioada 1990-2000 (mii tone/an)
Tabelul nr.5.b.
|
|
1990
|
1991
|
1992
|
1993
|
1994
|
1995
|
1996
|
1997
|
1998
|
1999
|
2000
|
|
SO2
|
5
|
4
|
3,7
|
5,3
|
5
|
5
|
4
|
4,8
|
9
|
6
|
7,2
|
|
NOx
|
50
|
40
|
31
|
56
|
56
|
54
|
47
|
42
|
101
|
71
|
83,5
|
|
NH3
|
0,04
|
0,03
|
0,03
|
0,06
|
0,06
|
0,14
|
0,14
|
0,14
|
0,18
|
0,14
|
0,15
|
|
COV
|
74
|
60
|
57
|
57
|
57
|
57
|
60
|
51
|
82
|
67
|
71
|
Diminuarea activităţilor economice realizate la nivelul
unor unităţi industriale a condus la reducerea emisiilor industriale în
perioada 1990-2000.
2.4 Nivelul emisiilor de poluanţi la nivel naţional
pentru perioada 2001-2004 se prezintă în tabelul nr. 6.
Emisiile la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 (mii tone/an)
Tabel nr.6
|
|
2001
|
2002
|
2003
|
2004
|
|
SO2
|
834
|
776,5
|
803
|
766
|
|
NOx
|
331
|
359,5
|
325
|
415
|
|
NH3
|
164
|
156
|
182
|
175
|
|
COV
|
467
|
457
|
411
|
489
|
2.5 Prezentarea grafică a evoluţiei emisiilor pe tip de
poluant la nivel naţional pentru perioada 2001-2004
Figura 2.a.
Emisiile anuale de dioxid de sulf (mii tone/an)
Figura 2.b.
Emisiile anuale de oxizi de azot în perioada 2001-2004
(mii tone/an)
Figura 2.c.
Emisiile anuale de amoniac în perioada 2001-2004 (mii
tone)
Figura 2.d.
Emisiile anuale de compuşi organici volatili (mii tone/an)
2.6 Reprezentarea grafică a contribuţiei diferitelor
sectoare la emisiile de poluanţi atmosferici pentru anul 2004
Figura 3.a
Contribuţia diferitelor
sectoare la emisia de dioxid de sulf
Figura 3.b
Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de oxizi de
azot
Figura 3.c
Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de amoniac
In anul 2004 nivelul emisiilor de dioxid de sulf a
înregistrat o uşoară scădere faţă de nivelul emisiilor
din anul 2001, de la
valoarea de ~ 834 mii tone rezultată în anul 2001, la valoarea de -766 mii tone
înregistrată în anul 2004.
Sectorul energetic constituie principala sursă de
poluare cu dioxid de sulf (~ 74%). Alături de arderile combustibililor fosili,
o serie de ramuri industriale, industria metalurgică, în special cea neferoasă,
cocseriile, industria alimentară etc, contribuie la poluarea atmosferei cu oxizi de sulf. O altă sursă importantă de
poluare cu dioxid de sulf o constituie şi instalaţiile mici de ardere din
zonele rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare
se alătură arderile din industria de prelucrare, în proporţie de -17%,
următorul sector fiind procesele de producţie, în proporţie de ~ 4 %.
In anul 2004 emisiile de oxizi de azot au înregistrat o
creştere faţă de anul 2001 cu - 25%. Principalele surse de poluare cu oxizi de
azot au reprezentat-o arderile în energetică şi industriile de transformare
(-32 %) şi traficul rutier (-51 %).
Emisiile de amoniac au fost în uşoară creştere în
perioada 2001-2004, de la o emisie de - 164 mii tone în 2001 la - 175 mii tone
în 2004. Pentru anul 2004 principala sursă de poluare cu amoniac îl reprezintă
sectorul agricol (81%) prin dejecţiile de la creşterea vitelor şi
îngrăşămintele chimice azotoase utilizate în agricultură.
2.7 Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi organici volatili şi amoniac, (mii tone/an) la nivel naţional în
perioada 1980-2004.
SECŢIUNEA a 3-a
Prognozele de emisii, pentru anul 2010, de dioxid
de sulf şi oxizi de azot provenite de la instalaţiile mari de ardere
Ţinând cont de contribuţia substanţială a emisiilor
provenite din instalaţiile mari de ardere la totalul emisiilor totale anuale,
prin Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de
azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, aprobat prin Ordinul
ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al ministrului economiei şi
comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005,
s-au stabilit nivelurile de emisie ce trebuie atinse etapizat până în anul
2017, în scopul reducerii emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi
pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere. La stabilirea acestor
niveluri de emisie s-a avut în vedere asigurarea respectării plafoanelor
naţionale de emisie pentru dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010.
In vederea îndeplinirii obiectivelor Programului
naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi
provenite din instalaţii mari de ardere, s-au stabilit
măsuri de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi
de azot şi pulberi, termene de realizare şi mecanismul de monitorizare a
acestora. Astfel, au fost stabilite emisiile-ţintă pentru dioxid de sulf, oxizi
de azot şi pulberi, calculate ca sumă a contribuţiilor individuale anuale ale
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din
instalaţiile mari de ardere, incluse în Programul naţional de reducere a
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii
mari de ardere, având în vedere obligativitatea introducerii celor mai bune
tehnici disponibile pentru conformarea cu valorile limită de emisie.
Emisiile-ţintă de dioxid de sulf şi oxizi de azot au o
evoluţie descrescătoare ca urmare a implementării progresive de către titularii
activităţilor a măsurilor de conformare cu valorile limită de emisie.
Nivelurile emisiilor şi
emisiile-ţintă de dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010, provenite
de la instalaţiile mari de ardere, sunt prezentate în tabelul nr. 7, comparativ
cu plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010.
Tabelul nr. 7
|
Poluant
|
Emisii
provenite de la instalaţii mari de ardere pentru anul 2010
(mii tone/an)
|
Plafoanele naţionale de emisii
pentru anul 2010
(mii tone/an)
|
|
Emisii-tintă
|
Niveluri de emisii
|
|
SO2
|
328
|
336
|
918
|
|
NOx
|
103,7
|
114
|
437
|
SECŢIUNEA a 4-a
Prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de
dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac
Procesul de transpunere şi implementare a legislaţiei
europene de mediu a determinat creşterea controlului asupra emisiilor pentru
toate sursele semnificative de poluare, incluzând sursele industriale şi de
transport.
Legislaţia naţională în vigoare privind emisiile de
dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac include
strategii şi planuri naţionale în care sunt cuprinse măsuri pentru îndeplinirea
obiectivelor de prevenire, reducere şi control al emisiilor.
4.1. Strategii adoptate la
nivel naţional în vederea prevenirii, reducerii şi controlului emisiilor de
poluanţi atmosferici
a) Strategia naţională privind protecţia atmosferei
Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea
Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei are ca scop crearea cadrului
necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare
a calităţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 731/2004 includ responsabilităţile specifice în
domeniul protecţiei atmosferei ale autorităţilor publice de la nivel naţional,
teritorial şi local, obiectivul general al Strategiei naţionale privind
protecţia atmosferei fiind protejarea sănătăţii umane şi a mediului.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 se aprobă Planul
naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei (PNAP), ca rezultat principal al
Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei. Acest plan stabileşte un set
de măsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale
strategiei, precum şi autorităţile responsabile. Termenul de realizare a
acţiunilor cuprinse în PNAP este sfârşitul anului 2006, urmând să se
actualizeze în cursul anului 2007.
Strategia naţională şi Planul de acţiune privind
protecţia atmosferei prezintă politicile României legate de gestionarea
calităţii aerului.
b) Strategia naţională privind schimbările climatice
România a ratificat prin Legea nr. 24/1994 Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,
semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. România este prima parte menţionată
în anexa I la convenţie, care
a ratificat, prin Legea nr. 3/2001, şi Protocolul de la Kyoto la
Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11
decembrie 1997.
Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România
s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de nivelul
emisiilor din 1989, considerat an de referinţă, în prima perioadă de angajament
2008-2012.
Din analiza ultimului inventar naţional al emisiilor de
gaze cu efect de seră, realizat în anul 2006 în conformitate cu Formularul
comun de raportare şi Raportul privind Inventarul naţional pentru anii cuprinşi
în intervalul 1989-2004, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră este cu
circa 47% mai scăzut decât valoarea-ţintă prevăzută în Protocolul de la Kyoto.
Intr-un scenariu ce prevede o puternică creştere economică în lipsa oricăror
măsuri suplimentare de reducere, este foarte puţin probabil ca emisiile să
crească peste nivelul valorii-ţintă prevăzute de Protocolul de la Kyoto înainte
de încheierea primei perioade de angajament (2012).
Deşi mecanismele prevăzute de Protocolul de la Kyoto
sunt mecanisme „voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea
unor proiecte de investiţii de tip implementare în comun (JI), conform
Protocolului de la Kyoto. Marea majoritate a proiectelor aprobate până în
prezent se situează în zona autorităţilor locale, şi anume: retehnologizarea
sistemelor de încălzire centralizată şi închiderea de depozite de deşeuri.
Aceste investiţii au un impact
pozitiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în general,
asupra mediului, dar şi din punct de vedere social.
Strategia naţională a României
privind schimbările climatice - 2005-2007 (SNSC), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005, defineşte
politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevăzute
de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto,
precum şi priorităţile naţionale ale României în domeniul schimbărilor
climatice. SNSC prezintă, de asemenea, beneficiile de mediu şi economice pentru
România privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite
prin Protocolul de la Kyoto, şi anume Implementarea în comun (JI) si
Comercializarea internaţională a emisiilor (IET).
Pentru implementarea SNSC, prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.877/2005 a fost adoptat Planul naţional de acţiune privind schimbările
climatice (PNASC), care
conţine acţiuni concrete, inclusiv sursele de finanţare ale acestora şi
instituţiile responsabile, menite să asigure îndeplinirea obiectivelor generale
şi specifice prevăzute de SNSC, în perioada 2005-2007.
c) Strategia naţională de sănătate publică
In Strategia naţională de sănătate publică, aprobată
prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 923/2004, îmbunătăţirea calităţii
mediului şi protejarea populaţiei împotriva riscurilor poluării mediului sunt
considerate obiective prioritare ale medicinii preventive, luându-se în
considerare calitatea aerului, a apei, a alimentelor, a locului de muncă, a
aşezărilor umane şi a factorilor fizici, cum ar fi zgomotul şi radiaţiile, ca
grupă de determinanţi ai stării de sănătate.
4.2. Implementarea cerinţelor
de prevenire şi control integrat al poluării (IPPC)
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 84/2006, transpune în legislaţia naţională
prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării (IPPC), care prin însăşi scopul ei are o contribuţie substanţială la
prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
O etapă importantă în introducerea în România a
tehnologiilor de mediu performante a avut loc după anul 2002, an în care a fost
creat cadrul legal, ulterior înlocuit în anul 2005, pentru înfiinţarea
sistemului de implementare a controlului integrat al poluării. Scopul
sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a
emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul
deşeurilor, pentru activităţile care se află sub incidenţa Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 84/2006, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca
un întreg.
In concordanţă cu angajamentele asumate de România în
procesul de negociere, stabilite prin Planul de implementare al Directivei
96/61/CE, se aşteaptă o reducere progresivă a emisiilor de poluanţi în mediu,
pe măsură ce unităţile se conformează cu prevederile Directivei 96/61/CE. Prin
Planul de implementare al Directivei 96/61/CE s-au prevăzut modul şi termenul
de îmbunătăţire substanţială a performanţelor de mediu prin aplicarea în
practică a recomandărilor celor mai bune tehnici disponibile, promovate de documentele
de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).
Recomandările documentelor de referinţă privind cele
mai bune tehnici disponibile (BREF) oferă operatorilor care desfăşoară
activităţi ce se află sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, alternative şi mecanisme care
puse în practică să asigure că funcţionarea instalaţiilor respectă cerinţele
specifice de mediu, concomitent cu creşterea productivităţii prin reducerea
pierderilor.
In vederea introducerii celor mai bune tehnici disponibile şi implementării de măsuri preventive pentru eliminarea sau
reducerea emisiilor provenite de la anumite activităţi economice, inclusiv a
implementării de măsuri referitoare la managementul deşeurilor, s-au obţinut
perioade de tranziţie între 1 şi 8 ani pentru 195 de instalaţii existente, până
cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Din totalul instalaţiilor care se află sub
incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, inventariate în
anul 2006 (638 de instalaţii), 68% trebuie să se conformeze până la 30
octombrie 2007, iar restul de 32% se vor conforma eşalonat până cel mai târziu la
31 decembrie 2015. Aceste instalaţii îşi desfăşoară activitatea practic în
întreaga economie românească: industria energetică, producţia şi prelucrarea
metalelor, industria chimică, industria mineralelor, industria celulozei şi
hârtiei, industria textilă, tăbăcirea pieilor şi blănurilor, industria
alimentară, depozitarea sau reciclarea carcaselor şi deşeurilor animale,
creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, tratarea suprafeţelor prin
folosirea de solvenţi organici, producerea de carbon sau grafit.
In consecinţă, la nivel naţional, în intervalul 2002 -
noiembrie 2006 au fost emise 327 de autorizaţii integrate de mediu pentru
instalaţii aparţinând categoriilor de instalaţii ce desfăşoară activităţi
specifice domeniului prevenirii şi controlului integrat al poluării, prevăzute
în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006. Pentru fiecare dintre acestea
au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performante,
în concordanţă cu recomandările documentelor de referinţă pentru cele mai bune
tehnici disponibile (BREF).
4.3. Implementarea cerinţelor
de limitare a emisiilor de poluanţi în aer proveniţi de la instalaţii mari de
ardere
Hotărârea Guvernului nr. 541/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile
Directivei 2001/80/CE privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor
în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere.
In urma analizei stadiului de conformare a
instalaţiilor mari de ardere cu valorile limită de emisie pentru dioxid de
sulf, oxizi de azot şi pulberi, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 541/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, au fost identificate 109 instalaţii
mari de ardere neconforme.
Conformarea instalaţiilor mari de ardere cu valorile
limită de emisie nu este posibilă începând cu data de 1 ianuarie 2008, aşa cum
prevede Directiva 2001/80/CE, motiv pentru care s-au solicitat perioade de
tranziţie cuprinse între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie
2016- 31 decembrie 2017.
In vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf, oxizi
de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, prin conformarea
cu valorile limită de emisie, a fost aprobat Programul naţional de reducere a
emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii
mari de ardere prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor, al
ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi
internelor nr. 833/545/859/2005.
Reducerile de emisii rezultate în urma aplicării Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid
de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere se
raportează la emisiile din anul de referinţă 1980.
Reducerile procentuale obţinute în urma implementării
măsurilor pentru conformarea cu valorile limită de emisie a instalaţiilor mari
de ardere se prezintă în tabelul nr. 8.
Tabel nr. 8
|
Anul
|
Emisii de S02
|
Emisii de NOx
|
|
(mii tone)
|
Reduceri procentuale
|
(mii tone)
|
Reduceri procentuale
|
|
1980
|
561.000
|
|
135.000
|
|
|
2007
|
534.698
|
4,70%
|
117.164
|
13,21%
|
|
2008
|
512.043
|
8,72%
|
110.508
|
18,14%
|
|
2010
|
328.052
|
41,52%
|
103.733
|
23,16%
|
Măsurile de natură tehnologică propuse de titularii
activităţilor în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid
de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, care
conduc la reducerea emisiilor de poluanţi, sunt, în principal: schimbarea
combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, modificarea tehnologiei şi
a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de
poluanţi.
Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 541/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, titularul activităţii are obligaţia
de a informa autorităţile publice competente pentru protecţia mediului asupra
rezultatelor măsurătorilor continue, măsurătorilor discontinue, controlului
echipamentelor de măsurare, precum şi asupra tuturor celorlalte operaţii legate
de activitatea de monitorizare a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi
pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere, în scopul evaluării
conformării cu prevederile actelor de reglementare din domeniul protecţiei
mediului şi cu Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf,
oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari
de ardere.
4.4. Implementarea cerinţelor
de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării
solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii
Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile
Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili
datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2003, cu modificările
şi completările ulterioare, se reglementează emisiile de compuşi organici
volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici, prin măsuri şi
proceduri care se aplică pentru 20 de activităţi şi instalaţii care cad sub
incidenţa acestei hotărâri. Titularii de activităţi care se află sub incidenţa
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, au obligaţia să aplice măsurile care asigură conformarea
condiţiilor de operare a acestor instalaţii cu cerinţele de respectare a
valorii limită de emisie sau să aplice o schemă de reducere a emisiilor de
compuşi organici volatili.
In sprijinul titularilor de activitate şi pentru
asigurarea implementării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 699/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, s-au elaborat ghiduri de implementare
aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 859/2005.
Prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 735/2006 a fost
transpusă total Directiva 2004/42/CE, care are ca obiectiv limitarea
conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi
produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor pentru a preveni sau reduce
poluarea aerului cauzată de formarea ozonului troposferic prin acţiunea
compuşilor organici volatili. Hotărârea Guvernului nr. 735/2006 stabileşte
specificaţiile tehnice pentru anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare
a suprafeţelor vehiculelor.
4.5. Implementarea
cerinţelor privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi
motorinei
Hotărârea Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile
Directivei 2003/17/CE, care modifică Directiva 98/70/CE privind calitatea
benzinei şi motorinei.
Prin prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se
stabilesc condiţiile de introducere pe piaţă a benzinei şi a motorinei
identificate conform anumitor poziţii tarifare din Tariful vamal de import al
României.
Prin Ordinul ministrului de
stat, ministrul economiei şi comerţului nr. 742/2004 privind aprobarea
Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, a cărui anexă a
fost înlocuită prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 58/2006, se
asigură cadrul legal pentru monitorizarea calitativă şi cantitativă a benzinei
şi motorinei introduse pe piaţă.
4.6. Implementarea cerinţelor
privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi
Hotărârea Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, transpune în legislaţia naţională prevederile
Directivei 1999/32/CE, care modifică Directiva 93/12/CEE privind limitarea conţinutului
de sulf din combustibilii lichizi.
Prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 142/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, se reglementează condiţiile de
introducere pe piaţă şi de utilizare a anumitor combustibili lichizi în scopul
reducerii emisiilor de dioxid de sulf rezultate din arderea acestora, în
vederea diminuării efectelor negative ale acestor emisii asupra sănătăţii
populaţiei şi calităţii mediului.
Conform Procedurii de eşantionare pentru verificarea
respectării condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi,
aprobată prin Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004, cu
modificările ulterioare, pentru agenţii economici se stabilesc obligaţii în
vederea respectării condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare a
combustibililor lichizi care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 142/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
4.7. Implementarea cerinţelor
privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la
motoare cu ardere internă, instalate pe maşini mobile nerutiere
Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2004, modificată prin
Hotărârea Guvernului nr. 2.176/2004, transpune în legislaţia naţională
prevederile Directivei 97/68/CE referitoare la măsurile privind limitarea
emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere
internă, instalate pe maşini mobile nerutiere, modificată şi completată prin
Directiva 2001/63/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei
97/68/CE şi prin Directiva 2002/88/CE pentru amendarea Directivei 97/68/CE.
Implementarea prevederilor acestor acte normative contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, asigurând protecţia
sănătăţii persoanelor şi a mediului. Astfel sunt permise introducerea pe piaţă
şi, după caz, înregistrarea motoarelor noi, montate sau nemontate pe maşini,
doar dacă acestea îndeplinesc cerinţele prevăzute în aceste acte legislative.
4.8. Reglementări specifice
în sectorul de transport privind emisiile de poluanţi
Ţinând cont de necesitatea diminuării efectelor
negative ale poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, în anul
2005 s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2004 privind
instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 72/2005, iar în anul 2006 s-a
adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru
anul 2006 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional auto,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 373/2006.
Prevederile acestor acte normative au în vedere
diminuarea poluării aerului în aglomerările urbane datorate emisiilor de gaze
de eşapament de la autoturisme, care au o pondere substanţială printre sursele
de poluare, în scopul încadrării emisiilor în valorile limită admise la nivel
european pentru aerul ambiental, prin scoaterea din uz a autoturismelor care nu
respectă standardele naţionale şi europene în materie şi creşterea
accesibilităţii la cumpărarea de autoturisme noi de către toate categoriile
sociale.
4.9. Reglementări specifice
în sectorul agricol privind emisiile de amoniac
Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, modificată şi
completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.360/2005, transpune în legislaţia
naţională Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării
cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole.
Planul de acţiune pentru
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole are
ca obiective reducerea poluării apelor, cauzată de nitraţii proveniţi din surse
agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea
utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.
Ca urmare a implementării prevederilor Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind
aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere,
control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse
agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de
supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de
evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole
în apele de suprafaţă şi în apele subterane, s-au identificat zonele
vulnerabile din punct de vedere al contaminării cu nitraţi din surse agricole.
In vederea reducerii emisiilor
de amoniac, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al
ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005
privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor
împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole are ca scop recomandarea celor
mai utile practici, măsuri şi metode posibil de aplicat de către fiecare
fermier, producător agricol, pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
fertilizanţi, în special nitraţi proveniţi din activităţi agricole.
Prevederile codului menţionat la alineatul anterior
sunt obligatorii în zonele vulnerabile din punct de vedere al nutrienţilor din
surse agricole.
4.10. Alte reglementări
Având în vedere unul dintre principiile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, şi anume principiul
„poluatorul plăteşte", s-a stabilit cadrul legislativ şi economic potrivit
căruia costurile pentru reducerea emisiilor să fie suportate de generatorul
acestora. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
105/2006, s-a stabilit un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi
realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu
dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
O parte dintre veniturile Fondului pentru mediu se
constituie din taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la
operatorii economici poluatori, conform prevederilor Ordinului ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 578/2006.
SECŢIUNEA a 5-a
Implementarea şi monitorizarea PNRPE
Implementarea PNRPE se monitorizează prin elaborarea
anuală a inventarelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot,
compuşi organici volatili şi amoniac.
Elaborarea anuală a inventarelor de emisii la nivel
naţional se realizează conform obligaţiilor de raportare asumate de România
prin ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice
transfrontiere pe distanţe lungi, ratificate prin Legea nr. 271/2003, precum şi
prin transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2001/81/CE
privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici.
Inventarele naţionale de emisii evidenţiază nivelul
anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili
şi amoniac şi reprezintă instrumente de control în vederea respectării
plafoanelor naţionale de emisie pentru anul 2010.
Asigurarea continuităţii elaborării inventarelor
naţionale de emisii cu respectarea cerinţelor de consistenţă şi comparabilitate
a datelor este necesară şi pentru adoptarea unor măsuri suplimentare, în cazul
nerespectării până cel târziu în anul 2010 a plafoanelor naţionale de emisie,
şi menţinerea respectării acestor plafoane de emisie în fiecare an începând cu
anul 2010.
SECŢIUNEA a 6-a
Dispoziţii finale
PNRPE se actualizează şi se revizuieşte conform
prevederilor art. 12 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
asigură completarea PNRPE cu distribuţia geografică a emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi prognozele de
emisii pentru anul 2010, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei hotărâri.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului asigură
elaborarea prognozelor de emisii pentru anul 2010, în termen de 5 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.