Hotărârea Nr.1 din 11.01.2019

Având în vedere dispoziţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, în temeiul art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România h o t ă r ă ş t e: Articolul 1Se aprobă Normele privind competenţele profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2Se aprobă Normele privind educaţia şi formarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 3Se aprobă Normele privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 4 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi întră în vigoare de la data publicării. Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România, Ion Dafinoiu Bucureşti, 11 ianuarie 2019. Nr. 1. ANEXA Nr. 1NORME privind competenţele profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică Articolul 1
(1) În acord cu literatura de specialitate în domeniu, competenţele profesionale pot fi definite în două sensuri, de atribuţii sau activităţi care revin unei persoane ca urmare a unui rol sau statut sau de sumă a cunoştinţelor, abilităţilor si atitudinilor care contribuie la capacitatea unei persoane de a-şi îndeplini eficient rolul. În sensul prezentelor norme, competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile profesionale cerute potrivit specialităţii atestate, la nivelul treptei de atestare obţinute.
(2) Competenţele profesionale ale psihologilor se stabilesc de către Colegiul Psihologilor din România (CPR), fiind obligatorii în recunoaşterea şi certificarea atribuţiilor psihologilor din România.
(3) Competenţele psihologilor sunt dezvoltate prin intermediul educaţiei şi formării profesionale a psihologilor, organizate conform prezentelor norme, precum şi prin intermediul experienţei profesionale relevante. Articolul 2
(1) Competenţele profesionale ale psihologilor sunt împărţite după cum urmează:a)competenţe profesionale transversale; b)competenţe profesionale de specialitate, care la rândul lor sunt: specifice, definind o anumită specializare din cadrul psihologiei, şi generale, referindu-se la: competenţe psihologice care pot fi accesate şi de profesionişti care nu sunt licenţiaţi în psihologie - exemplificativ, psihoterapia şi terapia ocupaţională sau la specializări aflate în strânsă interacţiune cu psihologia, fără însă a constitui o specializare psihologică exclusivă - exemplificativ, psihopedagogie specială şi/sau la un cumul de competenţe specifice care nu constituie însă o specializare suficient de largă şi/sau independentă pe piaţa muncii - exemplificativ, psihologie judiciară.
(2) Specialităţile psihologice se definesc prin competenţele de specialitate pe care le subsumează, şi nu prin locul de muncă. În această logică, specialităţile şi competenţele cuprinse în cadrul acestora trebuie să fie suficient de largi pentru a permite o prezenţă activă şi sustenabilă pe piaţa muncii, dar suficient de specifice pentru a delimita o expertiză cât mai omogenă şi coerentă. Articolul 3
(1) Competenţele profesionale transversale reprezintă domeniul competenţelor comune ale psihologilor de a exercita anumite atribuţii cu caracter general în profesie. Competenţele profesionale transversale constau în capacitatea comună dovedită a psihologilor atestaţi de a selecta, a combina şi a utiliza adecvat cunoştinţele, abilităţile, valorile şi atitudinile obţinute în procesul de învăţare, în vederea rezolvării cu succes a unor categorii de situaţii profesionale nespecializate, circumscrise profesiei de psiholog, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.
(2) Competenţele profesionale transversale conţin şi acele capacităţi care transcend unui anumit domeniu, având o natură transdisciplinară. Acestea constau în abilităţi de lucru în echipă, abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba maternă sau într-o limbă străină, precum şi utilizarea tehnologiei. Competenţele profesionale transversale conţin capacităţile de rezolvare a problemelor şi luarea deciziilor, recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale, potrivit standardelor de formare profesională. Articolul 4
(1) Competenţele profesionale de specialitate reprezintă competenţele psihologilor atestaţi într-o specialitate profesională, care constau în capacitatea psihologului, potrivit cunoştinţelor acumulate în formarea profesională, de a exercita anumite atribuţii de specialitate în profesia de psiholog.
(2) Competenţele profesionale de specialitate conţin şi capacităţile transdisciplinare, constând în abilităţi de lucru într-o echipă interdisciplinară, abilităţi de comunicare orală şi scrisă, specifice unei specialităţi profesionale, precum şi utilizarea tehnologiei, a informaţiei şi comunicării specifice, cu aplicabilitate într-o anumită specialitate profesională.
(3) Competenţele profesionale de specialitate rămân valabile pentru tot parcursul profesional al psihologului, indiferent de nivelul/treapta de atestare, fără a mai fi necesară reluarea acestora la trecerea într-un nivel superior de specializare. Articolul 5
(1) Prezentele norme conţin descrierea sintetică a competenţelor profesionale, transversale şi de specialitate care sunt conferite prin atestarea dreptului de liberă practică în fiecare specialitate psihologică.
(2) Orice psiholog deţine atât competenţe profesionale transversale, cât şi competenţe profesionale de specialitate, potrivit specialităţilor profesionale, în raport cu treptele de atestare.
(3) În completarea prezentelor norme, comitetul director va realiza descrierea amănunţită şi prezentarea detaliată a conţinutului competenţelor profesiei de psiholog, din perspectiva de sumă a cunoştinţelor, abilităţilor si atitudinilor care contribuie la capacitatea unui psiholog de a-şi îndeplini eficient rolul. Articolul 6Competenţele profesionale transversale sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant are următoarele competenţe: a)utilizarea titlului şi parafei de psiholog, a atestatului de liberă practică ca practicant, a codului personal şi a calităţii de membru al Colegiului Psihologilor din România; b)înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, în condiţiile supervizării profesionale, sau încheierea contractelor individuale de muncă având ca obiect prestarea serviciilor psihologice; c)participarea la formarea profesională specifică profesiei de psiholog în specialitatea menţionată în atestatul de liberă practică obţinut; d)achiziţia şi utilizarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică în specialitatea menţionată pe atestatul de liberă practică, în mod independent, în condiţiile supervizării profesionale; e)eliberarea avizelor şi rapoartelor psihologice, a concluziilor şedinţelor de consiliere psihologică sau psihoterapie, intervenţia psihologică, stabilirea psihodiagnosticului specific şi înaintarea recomandărilor în specialitatea menţionată pe atestatul de liberă practică, după caz, în mod independent, în condiţiile supervizării profesionale; f)desfăşurarea activităţilor prevăzute de art. 5 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, în limita competenţelor profesionale de specialitate şi a specialităţilor profesionale atestate; g)exercitarea dreptului de vot în procedurile de alegeri ale forurilor de conducere, organizate la nivelul filialei teritoriale; h)înţelegerea şi utilizarea informată a rezultatelor cercetării pentru îmbunătăţirea practicii profesionale; implicarea în activităţi de cercetare, participare la proiectarea cercetării, culegerea datelor, analiza rezultatelor sub coordonarea unui psiholog ce deţine titlul de doctor în Psihologie, în domeniul de specializare în care se derulează cercetarea; i)participarea la proiecte de cercetare, participare la culegerea, procesarea şi analiza datelor, în conformitate cu exigenţele impuse de coordonatori; j)cunoaşterea şi aplicarea normelor deontologice, reflecţia etică în situaţii problematice; k)gestiune financiară şi administrativă: gestionarea serviciilor prestate ţinând seama de aspectele legale, financiare, de personal, portofoliu de clienţi etc.; l)dezvoltare profesională continuă: actualizarea constantă a cunoştinţelor în domeniul de specialitate, în acord cu evoluţia domeniului ştiinţific, şi menţinerea relaţiilor profesionale cu alţi profesionişti şi organisme profesionale şi ştiinţifice relevante.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant plus următoarele competenţe: a)înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, în condiţiile autonomiei profesionale; b)desfăşurarea activităţilor de formare profesională aparţinând specialităţii profesionale, în cadrul unor programe acreditate de Colegiul Psihologilor din România; c)supervizarea activităţii profesionale a psihologilor practicanţi, cu condiţia înscrierii în registrul supervizorilor; d)participarea, pe bază de mandat, în comisii de control profesional; e)participarea la proiecte şi reţele de cercetare, participare la proiectarea cercetării, culegerea datelor, analiza rezultatelor în conformitate cu exigenţele impuse de coordonatori; f)organizarea de evenimente de diseminare a informaţiei ştiinţifice şi profesionale; g)exercitarea dreptului de vot în procedurile de alegeri ale forurilor de conducere, organizate la nivelul filialei teritoriale şi la nivel naţional, putând candida pentru îndeplinirea funcţiei de membru în Convenţia Naţională a Colegiului Psihologilor din România, de membru şi preşedinte în comitetul filialei teritoriale din care face parte şi pentru funcţia de membru în forurile de conducere naţionale, în condiţiile hotărârii comitetului director al Colegiului Psihologilor din România; h)participarea la dezvoltarea de noi produse şi servicii, instrumente de evaluare psihologică şi/sau programe de intervenţie în domeniul de specializare deţinut.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist plus următoarele competenţe: a)dezvoltarea de noi produse şi servicii, conceperea de instrumente de evaluare psihologică şi/sau programe de intervenţie în domeniul de specializare deţinut; b)iniţierea şi dezvoltarea de evenimente de diseminare a informaţiei ştiinţifice şi profesionale; c)participarea, pe bază de mandat, în comisii de lucru, comisii de control profesional sau foruri de reprezentare a profesiei de psiholog şi a activităţilor sau serviciilor psihologice; d)exercitarea dreptului de vot în procedurile de alegeri ale forurilor de conducere, organizate la nivelul filialei teritoriale şi la nivel naţional, putând candida pentru îndeplinirea funcţiei de membru în Convenţia Naţională a Colegiului Psihologilor din România, de membru în comitetul filialei teritoriale din care face parte şi pentru funcţia de membru în forurile de conducere naţionale, în condiţiile hotărârii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România; e)supervizare şi mentorat pentru psihologii practicanţi şi specialişti. Articolul 7Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie clinică sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologie clinică are următoarele competenţe specifice: a)evaluare psihologică clinică: evaluare psihologică cu referire la factorii psihologici implicaţi/relevanţi pentru sănătate şi boală, la copii şi adulţi, cu relevanţă pentru individ, cuplu, familie, grup/organizaţie - exemplificativ, identificarea factorilor psihologici implicaţi în sănătate, dezvoltare şi tulburare/boală mintală, handicap/dizabilităţi, evaluarea psihologică clinică a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale - CES, tulburări de neurodezvoltare, contribuţii la validarea unor metodologii şi instrumente de evaluare psihologică clinică, acordarea de feedback oral persoanelor în urma evaluării psihologice, redactarea de rapoarte scrise de evaluare psihologică clinică. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare şi testare psihologică, psihometrie, instrumente de evaluare psihologică clinică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea testelor psihologice, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, ascultare activă, abilităţi de intervievator, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihologică clinică şi consiliere primară, pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală, în cazul copiilor şi adulţilor, administrate individual, în cuplu, familie sau grup - exemplificativ: autocunoaştere/ optimizare/dezvoltare personală/psihologie pozitivă/coaching psihologic, promovarea sănătăţii şi prevenirea patologiei, intervenţii paliative, asistenţă psihologică clinică a copiilor cu CES, participarea la validarea metodelor de asistenţă psihologică clinică, participare în implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală şi de grup. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, consiliere psihologică şi psihoterapie, evaluare psihologică clinică, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana asistată, aplicarea principiilor şi standardelor etice în consiliere şi psihoterapie, ascultare activă, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea psihologică. 2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică clinică: realizarea expertizelor psihologice judiciare şi extrajudiciare pentru instanţele de fond, realizarea evaluărilor neuropsihologice clinice, identificarea factorilor psihologici implicaţi în sarcină sau adopţie, plasament, adicţii, mediul instituţional sau penitenciar, participare la dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică clinică; b)intervenţie psihologică clinică şi consiliere primară, inclusiv consiliere psihologică/tehnici psihoterapeutice de scurtă durată asociate unei şcoli de consiliere/psihoterapie tradiţională, în cazurile legate de sarcină, protecţia socială şi a copilului, tulburări din spectrul autist, tulburări de neurodezvoltare, adicţii, asistenţă psihologică a victimei şi agresorului, mediul instituţional sau penitenciar, justiţie, participarea la dezvoltarea şi validarea metodelor de asistenţă psihologică clinică, participarea la dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală şi de grup.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică clinică: evaluare psihologică pentru părţile implicate în orice fel de proces judiciar, organizarea unor studii clinice controlate pentru stabilirea factorilor etiopatogenetici implicaţi în boală şi nivelul de aderenţă la tratamentul medical, elaborarea de metode şi instrumente de evaluare psihologică, evaluarea impactului unor evenimente traumatizante majore şi al nivelului de discernământ, dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică clinică, orice altă activitate de evaluare psihologică clinică care nu a fost cuprinsă în competenţele celorlalte trepte de specializare; b)intervenţie psihologică clinică şi consiliere primară: asistenţă şi intervenţie psihologică pentru părţile implicate în orice fel de proces judiciar, elaborarea de metode şi instrumente de lucru şi intervenţie, dezvoltarea şi validarea metodelor de asistenţă psihologică clinică, dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică/sănătate individuală şi de grup. Articolul 8Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihoterapie sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihoterapie are următoarele competenţe profesionale de specialitate: a)evaluarea psihologică şi conceptualizarea clinică a cazurilor din perspectiva modelelor clinice generale: evaluare psihologică cu referire la factorii psihologici implicaţi/relevanţi pentru sănătate şi boală, la copii şi adulţi, cu relevanţă pentru individ, cuplu sau familie, după caz, acordarea de feedback oral persoanelor în urma evaluării psihologice, redactarea de rapoarte scrise de evaluare psihologică clinică. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihologică clinică, instrumente de evaluare psihologică clinică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea testelor psihologice, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, ascultare activă, abilităţi de intervievator, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţia psihologică specifică unei abordări psihoterapeutice (psihoterapie) - intervenţia psihologică prin care se modifică mecanismele psihologice implicate în sănătate, dezvoltare şi tulburare/boală mintală, autocunoaştere şi dezvoltare personală, controlul factorilor psihologici implicaţi în sănătate şi boală, prevenirea patologiei, participarea la validarea metodelor şi tehnicilor de psihoterapie/asistenţă psihologică clinică, participare în implementarea de proiecte în consiliere psihologică/psihoterapie şi sănătate individuală şi de grup. Cunoştinţe: consiliere psihologică şi psihoterapie, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea psihologică; c)psihoterapia individuală, de cuplu şi de grup, a copilului, familiei şi adultului, cu aplicaţie generală, pentru promovarea şi optimizarea sănătăţii şi dezvoltării umane, în cadrul unei abordări psihoterapeutice. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, consiliere psihologică şi psihoterapie, evaluare psihologică clinică, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, aplicarea principiilor şi standardelor etice în consiliere şi psihoterapie, ascultare activă, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea psihologică.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluarea psihologică şi conceptualizarea clinică a cazurilor din perspectiva modelelor clinice generale şi a formei de psihoterapie practicate; b)psihoterapie: individuală, de cuplu şi de grup, a copilului, familiei şi adultului, inclusiv în genetică, sarcină, educaţie, protecţia socială şi a copilului, tulburări din spectrul autist, traumă, adicţii, asistenţă psihologică a victimei şi agresorului, intervenţii paliative, mediul instituţional sau penitenciar, justiţie, promovarea şi optimizarea sănătăţii, participarea la construcţia şi validarea metodelor şi tehnicilor de psihoterapie/asistenţă psihologică clinică, participarea la dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică/psihoterapie şi sănătate individuală şi de grup. 3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarea competenţă: psihoterapie - construcţia şi validarea metodelor şi tehnicilor de psihoterapie/asistenţă psihologică clinică, dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică/psihoterapie şi sănătate individuală şi de grup. Articolul 9Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea consiliere psihologică sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea consiliere psihologică are următoarele competenţe de specialitate: a)evaluarea psihologică şi conceptualizarea clinică a cazurilor din perspectiva modelelor clinice generale şi a formei de psihoterapie practicate: evaluare psihologică cu referire la factorii psihologici implicaţi/relevanţi pentru sănătate şi boală, la copii şi adulţi, cu relevanţă pentru individ, cuplu sau familie, după caz, acordarea de feedback oral persoanelor în urma evaluării psihologice, redactarea de rapoarte scrise de evaluare psihologică clinică. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihologică clinică, instrumente de evaluare psihologică clinică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică clinică, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, ascultare activă, abilităţi de intervievator, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare; b)intervenţie psihologică clinică şi consiliere psihologică, inclusiv consiliere psihologică asociată unei şcoli tradiţionale şi psihoterapii scurte, pentru modificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală, spre exemplu - autocunoaştere, optimizare/dezvoltare personală (psihologie pozitivă/coaching psihologic), promovarea sănătăţii şi prevenirea patologiei. Cunoştinţe: psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, consiliere psihologică şi psihoterapie, evaluare psihologică clinică, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, aplicarea principiilor şi standardelor etice în consiliere şi psihoterapie, ascultare activă, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea psihologică. 2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluarea psihologică şi conceptualizarea clinică a cazurilor din perspectiva modelelor clinice generale şi a formei de consiliere practicate; b)intervenţie psihologică clinică şi consilierea psihologică, aplicaţii inclusiv în genetică (consiliere genetică), sarcină, educaţie, protecţia socială şi a copilului, tulburări din spectrul autist, traumă, adicţii, asistenţă psihologică a victimei şi agresorului, intervenţii paliative, mediul instituţional sau penitenciar, justiţie, a adultului, familiei sau copilului; asistenţă psihologică clinică a copiilor cu CES; c)intervenţie psihologică clinică specifică unei abordări psihoterapeutice - intervenţie psihologică prin care se urmăreşte modificarea mecanismelor psihologice implicate în sănătate, dezvoltare şi tulburare/boală mintală, autocunoaştere şi dezvoltare personală, controlul factorilor psihologici implicaţi în sănătate şi boală, prevenirea patologiei. Cunoştinţe: consiliere psihologică şi psihoterapie, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea psihologică.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: intervenţie psihologică clinică specifică unei abordări psihoterapeutice, participarea la construcţia, etalonarea şi validarea metodelor şi tehnicilor de psihoterapie/asistenţă psihologică clinică, dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică şi promovare a sănătăţii. Articolul 10Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologia muncii şi organizaţională are competenţe de specialitate în ceea ce priveşte evaluarea psihologică şi diagnoza la nivel de post, individual şi de grup, după cum urmează, sub supervizare: evaluarea contextului muncii - realizează analiza psihologică a muncii şi elaborează fişe de post, în funcţie de caracteristicile contextului organizaţional; evaluarea indivizilor - realizează psihodiagnostic individual în vederea angajării, autorizării/menţinerii în funcţie sau la solicitarea instituţiilor abilitate, conform legislaţiei în vigoare; evaluarea grupurilor - să realizeze evaluarea psihologică a grupurilor, respectiv diagnoza percepţiilor şi construcţiilor mentale tipice pentru membrii unui grup şi diagnoza diferenţelor intergrupale; evaluarea sistemelor - capacitatea psihologului de a evalua sisteme, procese, proceduri, politici - exemplificativ: sistemul de selecţie dintr-o organizaţie; acordarea feedbackului - oferă feedback oral unei persoane/unui grup examinat(e) în urma evaluării psihologice; redactarea de rapoarte - redactarea unui raport scris referitor la evaluarea psihologică individuală/de grup. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în psihologia muncii şi organizaţională, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor de evaluare în organizaţii, instrumentele/tehnicile specifice evaluării în organizaţii, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare. 2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică şi diagnoză la nivel de post, individual şi de grup: în plus, evaluarea complexă a contextului muncii, ce presupune şi o diagnoză a caracteristicilor locului de muncă în aspecte precum siguranţa, sănătatea, erorile umane, volumul de muncă; evaluarea complexă a indivizilor, ce presupune şi evaluarea legată de promovare sau dezvoltare profesională, orientare vocaţională; evaluarea grupurilor; evaluarea sistemelor; dezvoltarea şi testarea unui produs specific - să dezvolte şi să verifice validitatea unui instrument de evaluare psihologică; acordarea feedbackului; redactarea de rapoarte - redactează un raport la produsul testat. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în psihologia muncii şi organizaţională, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor de evaluare în organizaţii, instrumentele/tehnicile specifice evaluării în organizaţii, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie indirectă - consiliază, instruieşte şi susţine angajaţii, managerii sau membrii sindicatului în aspecte legate de volumul de muncă, managementul stresului, activităţi de resurse umane. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere/principii şi proceduri de realizare a consilierii, predictori ai performanţei şi satisfacţiei în muncă - aptitudini, personalitate, atitudini, comportamente, stilul de viaţă, elemente de psihologia stresului, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar în organizaţii, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei; c)lucrul pe proiect/produs: dezvoltarea şi testarea unui produs specific - să dezvolte şi să verifice validitatea unui instrument de evaluare psihologică; dezvoltarea şi testarea unui produs specific - să dezvolte şi să verifice validitatea şi utilitatea unui produs de diagnoză organizaţională, la nivel de post, individual sau de grup; implementarea şi evaluarea unui produs specific - capacitatea psihologului de a implementa sisteme funcţionale la nivel individual, de grup sau organizaţional, cum ar fi sisteme de evaluare sau monitorizare a performanţelor, precum şi de a evalua utilitatea lor. Cunoştinţe: noţiuni de bază în diagnoza nivelelor organizaţionale vizate, principii şi proceduri de realizare a diagnozei specifice diferitelor nivele organizaţionale, elemente de psihologia stresului ocupaţional, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: desfăşoară diagnoze cu impact asupra dimensiunilor organizaţionale, organizează/participă în echipă la intervenţii cu impact pentru nivelele vizate în organizaţii, aplică strategii adecvate pentru reglarea atitudinilor şi comportamentului deficitar/disfuncţional în organizaţii, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică şi diagnoză la nivel de post, individual şi de grup: evaluarea complexă a contextului muncii; evaluarea complexă a indivizilor; evaluarea grupurilor; evaluarea sistemelor; acordarea feedbackului; redactarea de rapoarte. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în psihologia muncii şi organizaţională, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor de evaluare în organizaţii, instrumentele/tehnicile specifice evaluării în organizaţii, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie psihologică organizaţională: intervenţie directă la nivel individual, de grup şi contextual - capacitatea psihologului de a dezvolta persoanele sau grupurile cu care vine în contact şi de le ajuta să îşi îmbunătăţească performanţa şi viaţa la locul de muncă, precum şi de a modifica variabilele de context; intervenţie indirectă - consiliază, instruieşte şi susţine angajaţii, managerii sau membrii sindicatului în aspecte legate de volumul de muncă, managementul stresului, activităţi de resurse umane. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere, principii şi proceduri de realizare a consilierii în vederea dezvoltării abilităţilor angajaţilor, noţiuni de managementul stresului, al timpului, dezvoltare personală şi profesională, politici şi proceduri organizaţionale, elemente de psihologia stresului ocupaţional, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar în organizaţii, dezvoltarea unor noi abilităţi şi cunoştinţe ale angajaţilor în vederea unei mai bune adaptări, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei; c)lucrul pe proiect/produs: dezvoltarea şi testarea unui produs specific - în plus, să dezvolte şi să verifice validitatea şi utilitatea unui produs de intervenţie la nivel de post, individual sau de grup; implementarea şi evaluarea unui produs specific - în plus, capacitatea psihologului de a implementa intervenţii funcţionale la nivel individual, de grup sau organizaţional, cum ar fi traininguri de managementul stresului, precum şi testarea eficacităţii acestora. Cunoştinţe: noţiuni de bază în intervenţie organizaţională la diferite nivele, principii şi proceduri de realizare a intervenţiilor la diferite nivele organizaţionale, elemente de psihologia stresului ocupaţional, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: desfăşoară intervenţii cu impact pentru angajaţi dar şi asupra dimensiunilor organizaţionale, organizează/participă în echipă la intervenţii cu impact pentru organizaţii, aplică strategii adecvate pentru reglarea atitudinilor şi comportamentului disfuncţional în organizaţii, dar şi pentru dezvoltarea unor noi atitudini, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei. Articolul 11Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologia transporturilor sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologia transporturilor are următoarele competenţe specifice: a)evaluare psihologică - demersul de cunoaştere, prin mijloace de investigare specifice, a configuraţiei factorilor psihologici implicaţi în activitatea de conducere a vehiculelor şi stabilirea profilului aptitudinal individual, în scopul identificării cazurilor care prezintă riscuri pentru propria persoană sau pentru ceilalţi participanţi la trafic. Implică utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică: observaţie/anamneză/ interviu/teste, adecvate scopului pentru care se face evaluarea. Implică formularea unui diagnostic psihologic pe baza rezultatelor şi formularea de avize/recomandări. Psihologul practicant apelează la această competenţă în regim de supervizare, efectuând evaluări psihologice, fără drept de reexaminare, pentru: obţinerea categoriilor de permis auto A, B. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în transporturi, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor de evaluare în transporturi, instrumentele/tehnicile specifice evaluării în transporturi, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare e evidenţelor/arhivare; b)intervenţie/consiliere specifică securităţii traficului - orientarea clientului spre un algoritm de intervenţii în sensul minimizării comportamentului periculos/disfuncţional în trafic. Include planificarea intervenţiilor - elaborarea unui plan pertinent pentru atingerea obiectivelor propuse prin serviciul solicitat: autocunoaştere în vederea minimizării dificultăţilor în parcurgerea programului de formare, a determinării modalităţilor de compensare a eventualelor aspecte deficitare din profilul aptitudinal, elemente de conduită preventivă/defensivă, instruire privind percepţia şi asumarea riscului, a controlului comportamental perceput şi controlului emoţional, intervenţii orientate spre schimbarea intenţiilor comportamentale. Include evaluarea serviciului propus - evaluarea serviciului în ceea ce priveşte utilitatea, satisfacţia clientului, costurile, ţinând seama de contextul intervenţiei solicitate. Psihologul practicant apelează la această competenţă în regim de supervizare, realizând intervenţii/consiliere specifice/specifică în cazurile situaţiilor problemă în parcurgerea programului de formare pentru obţinerea categoriilor de permis A, B şi şcolarizări pentru funcţii în siguranţa circulaţiei rutiere, feroviare, metrou. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere/principii şi proceduri de realizare a consilierii, predictori ai conducerii periculoase, precum personalitate, atitudini, norme subiective, stilul de viaţă, elemente de psihologia riscului, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar în conducere, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei. 2. Nivel II - Psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică - demersul de cunoaştere, prin mijloace de investigare specifice, a configuraţiei factorilor psihologici implicaţi în activitatea de conducere a vehiculelor şi stabilirea profilului aptitudinal individual, în scopul identificării cazurilor care prezintă riscuri pentru propria persoană sau pentru ceilalţi participanţi la trafic. Include utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică: observaţie/anamneză/ interviu/teste, adecvate scopului pentru care se face evaluarea. Formularea unui diagnostic psihologic pe baza rezultatelor şi formularea de avize/recomandări. Psihologul specialist apelează la această competenţă în regim autonom, realizând evaluări psihologice pentru: obţinerea/redobândirea tuturor categoriilor de permis auto; şcolarizare şi periodic pentru toate funcţiile ce aparţin siguranţei transporturilor, inclusiv transporturile speciale - transport de mărfuri periculoase, transport de mărfuri agabaritice, transport de valori -, feroviare, cu metroul, navale şi reexaminări pentru toate cazurile cu aviz nefavorabil formulat de către un alt psiholog, practicant sau specialist, fără drept de reexaminare pentru cazurile cu aviz nefavorabil formulat de către un psiholog principal. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în transporturi, criterii ştiinţifice ale instrumentelor de evaluare utilizate în transporturi, instrumentele/tehnicile specifice evaluării în transporturi, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, îmbunătăţirea tehnicilor, metodelor şi probelor utilizate - exemplificativ: grile de observaţie, ghid de anamneză/interviu, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea diagnosticului psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie/consiliere specifică securităţii traficului - orientarea clientului spre un algoritm de intervenţii orientate în sensul minimizării comportamentului periculos în trafic. Include planificarea intervenţiilor - elaborarea unui plan pertinent pentru atingerea obiectivelor propuse prin serviciul solicitat: autocunoaştere în vederea minimizării dificultăţilor în parcurgerea programului de formare, a determinării modalităţilor de compensare a eventualelor aspecte deficitare din profilul aptitudinal, elemente de conduită preventivă/defensivă, instruire privind percepţia şi asumarea riscului, a controlului comportamental perceput şi controlului emoţional, intervenţii orientate spre schimbarea intenţiilor comportamentale. Implică evaluarea serviciului propus - evaluarea serviciului în ceea ce priveşte utilitatea, satisfacţia clientului, costurile, ţinând seama de contextul intervenţiei solicitate. Psihologul specialist apelează la această competenţă în regim autonom, realizând intervenţii/consiliere specifice în cazurile situaţiilor problemă pentru categoriile de evaluări efectuate. Iniţiază şi desfăşoară programe de intervenţie educaţională pentru siguranţa traficului şi realizează şedinţe de consiliere privind siguranţa traficului. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere/principii şi proceduri de realizare a consilierii, predictorii conducerii periculoase - personalitate, atitudini, norme subiective, stilul de viaţă -, elemente de psihologia riscului, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: desfăşoară intervenţii cu impact pentru cultura de securitate în trafic, organizează/participă în echipă la intervenţii cu impact pentru cultura de securitate în trafic, aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar/disfuncţional în conducere, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică - demersul de cunoaştere, prin mijloace de investigare specifice, a configuraţiei factorilor psihologici implicaţi în activitatea de conducere a vehiculelor şi stabilirea profilului aptitudinal individual, în scopul identificării cazurilor care prezintă riscuri pentru propria persoană sau pentru ceilalţi participanţi la trafic. Implică utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică: observaţie/ anamneză/interviu/teste, adecvate scopului pentru care se face evaluarea. Implică formularea unui diagnostic psihologic pe baza rezultatelor şi formularea de avize/recomandări. Psihologul principal apelează la această competenţă în regim autonom şi realizează evaluări psihologice pentru: obţinerea/redobândirea tuturor categoriilor de permis auto, şcolarizare sau periodic pentru toate funcţiile ce aparţin siguranţei circulaţiei rutiere, inclusiv transporturile speciale - transport de mărfuri periculoase, transport de mărfuri agabaritice, transport de valori -, feroviare, cu metroul, navale, reexaminări pentru toate cazurile cu aviz nefavorabil formulat de către un alt psiholog, expertize psihologice pentru cazurile de inapt sau cele cu diverse restricţii. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării psihologice în transporturi, criterii ştiinţifice ale instrumentelor de evaluare utilizate în transporturi, instrumentele/tehnicile - agreate de CPR - specifice evaluării în transporturi, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, configurarea fişei de evaluare psihologică, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de diferiţi factori de influenţă relevanţi pentru situaţie, performarea şi îmbunătăţirea tehnicilor, metodelor şi probelor utilizate - exemplificativ: etalonare, grile de observaţie, ghid de anamneză/interviu, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea diagnosticului psihologic şi a eventualelor recomandări de intervenţie, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie/consiliere specifică securităţii traficului - orientarea clientului spre un algoritm de intervenţii orientate în sensul minimizării comportamentului periculos în trafic. Implică planificarea intervenţiilor - elaborarea unui plan pertinent pentru atingerea obiectivelor propuse prin serviciul solicitat: autocunoaştere în vederea minimizării dificultăţilor în parcurgerea programului de formare, a determinării modalităţilor de compensare a eventualelor aspecte deficitare din profilul aptitudinal, elemente de conduită preventivă/defensivă, instruire privind percepţia şi asumarea riscului, a controlului comportamental perceput şi controlului emoţional, intervenţii orientate spre schimbarea intenţiilor comportamentale. Implică evaluarea serviciului propus - evaluarea serviciului în ceea ce priveşte utilitatea, satisfacţia, costurile, ţinând seama de contextul intervenţiei solicitate. Psihologul principal apelează la această competenţă în regim autonom, realizând intervenţii/consiliere specifice/specifică în cazul situaţiilor problemă pentru categoriile de evaluări efectuate. Iniţiază şi desfăşoară programe de intervenţie educaţională pentru siguranţa traficului şi realizează şedinţe de consiliere privind siguranţa traficului. Poate desfăşura programe de reabilitare adaptate cazuisticii. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere/principii şi proceduri de realizare a consilierii, predictorii conducerii periculoase - personalitate, atitudini, norme subiective, stilul de viaţă -, elemente de psihologia riscului, mecanismele de adaptare la situaţiile stresante. Abilităţi: organizează/participă în echipă la intervenţii cu impact pentru cultura de securitate în trafic, aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar în conducere, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiei. Articolul 12Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie aplicată în servicii sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologia aplicată în servicii are competenţe de specialitate în ceea ce priveşte: a)evaluare psihologică, cum ar fi: sub supervizare, evaluarea organizaţiilor la nivel de atitudini şi comportamente organizaţionale, climat organizaţional, evaluarea factorilor psihosociali din mediul extern organizaţiei - proiectează şi realizează sondaje de opinie, studii de piaţă şi analize de impact, acordarea feedbackului oral - oferă feedback oral conducerii organizaţiei la finalizarea unui proiect, realizarea de rapoarte - redactează raport scris referitor la evaluarea psihologică la nivel organizaţional, precum şi la produsul testat şi/sau implementat; cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării organizaţionale, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor utilizate în organizaţii sau în afara lor, instrumentele/tehnicile agreate de CPR, specifice evaluării în organizaţii, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, analiza de nevoi, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie indirectă la nivel organizaţional - sub supervizare, consiliază, instruieşte şi susţine angajaţii, managerii sau membrii sindicatului în aspecte legate de politici organizaţionale, schimbare organizaţională; consiliere vocaţională. Cunoştinţe: noţiuni de bază în consiliere, principii şi proceduri de realizare a consilierii şi a instruirii, politici organizaţionale, elemente de schimbare organizaţională, mecanismele de adaptare la schimbările în carieră, cunoaşterea pieţei muncii şi a tendinţelor actuale. Abilităţi: aplică strategii adecvate pentru reglarea comportamentului deficitar în organizaţii, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul schimbării organizaţionale, abilităţi de consiliere vocaţională; c)lucrul pe proiect/produs: sub supervizare, stabilirea scopurilor - formulează obiective şi scopuri realiste, măsurabile şi verificabile pentru activităţile prestate - propunere preliminară, ofertă, analiza cerinţelor unui produs specific nivelului organizaţional - defineşte produsul în termeni de obiective şi rezultate - exemplificativ: descrie cerinţele la care trebuie să răspundă un sistem de monitorizare a factorilor de risc psihosocial la nivel de climat organizaţional, designul şi testarea de produs la nivel organizaţional - concepe şi/sau adaptează metode pentru evaluarea şi analiza percepţiilor angajaţilor, a atitudinilor şi comportamentelor relaţionate cu structura, cultura şi managementul şi le evaluează validitatea - exemplificativ: dezvoltarea unui chestionar de evaluare a percepţiilor angajaţilor şi verificarea validităţii sale. Cunoştinţe: noţiuni de bază în ofertarea serviciilor de diagnoză organizaţională, principii şi proceduri de realizare a analizei de nevoi specifice organizaţiilor, elemente de construire a unui chestionar specific unei problematici organizaţionale. Abilităţi: design de produs cu impact pentru organizaţii, organizează, participă în echipa de analiză de nevoi, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul diagnozei.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică şi cultură organizaţională - evaluarea factorilor psihosociali din mediul extern organizaţiei; acordarea feedbackului oral; realizarea de rapoarte. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării organizaţionale, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor utilizate în organizaţii sau în afara lor, instrumentele/tehnicile, agreate de CPR, specifice evaluării în organizaţii, ghidul de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, analiza de nevoi, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţia indirectă la nivel organizaţional; în plus - intervenţie psihologică organizaţională: planificarea şi realizarea intervenţiei directe la nivel organizaţional - ce sprijină schimbarea organizaţională, coaching pentru dezvoltarea profesională; intervenţii în psihologia reclamei; intervenţii în psihologia sportului. Cunoştinţe: noţiuni de bază în schimbarea organizaţională, principii şi proceduri de realizare a intervenţiei specifice organizaţionale, elemente de consiliere pe problematici specifice schimbării şi dezvoltării organizaţionale, cunoştinţe de consiliere vocaţională, cunoaşterea pieţei muncii şi a tendinţelor actuale, elemente de psihologia reclamei şi a consumatorilor, psihologia sportului, strategii de coaching. Abilităţi: design de intervenţie cu impact pentru organizaţii; organizează, participă în echipă la intervenţii cu impact pentru procesele vizate în organizaţii, aplică strategii adecvate pentru consilierea în organizaţii, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul schimbării organizaţionale şi a activităţilor derivate; c)lucrul pe proiect/produs: stabilirea scopurilor, analiza cerinţelor unui produs specific nivelului organizaţional sau mediului extern - reclamă, consumatori, designul şi testarea de produs la nivel organizaţional, de piaţă sau competiţional. Cunoştinţe: noţiuni de bază în ofertarea serviciilor de diagnoză organizaţională, principii şi proceduri de realizare a analizei de nevoi specifice organizaţiilor, elemente de construire a unui chestionar specific unei problematici organizaţionale. Abilităţi: design de produs cu impact pentru organizaţii, organizează, participă în echipa de analiză de nevoi, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul diagnozei.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: în plus, planificarea şi implementarea evaluării sistemelor la nivel organizaţional - exemplificativ: realizează un studiu privind eficienţa proiectului de schimbare culturală. Deţine capacitatea de a evalua sisteme, procese, proceduri, politici - cum ar fi sistemul de selecţie dintr-o organizaţie. Cunoştinţe: legislaţia specifică în vigoare, principiile şi procedurile de efectuare a evaluării organizaţionale, criterii ştiinţifice în alegerea şi utilizarea instrumentelor utilizate în organizaţii sau în afara lor, instrumentele/tehnicile agreate de CPR, specifice evaluării în organizaţii, evaluarea sistemelor, procedurilor, politicilor organizaţionale, ghiduri de bune practici din domeniu. Abilităţi: selectarea instrumentelor adecvate obiectivelor evaluării, analiza de nevoi, colectarea şi analiza riguroasă a informaţiilor, ţinând seama de factorii de influenţă relevanţi, coroborarea şi interpretarea datelor test/nontest obţinute în urma evaluării, formularea unui diagnostic şi a eventualelor recomandări de intervenţie specifică, feedback oral şi/sau scris, procedee de realizare a evidenţelor/arhivare; b)intervenţie psihologică organizaţională directă şi indirectă: în plus, coaching pentru dezvoltarea antreprenorială/business şi personală. Cunoştinţe: noţiuni de bază în schimbarea organizaţională, principii şi proceduri de realizare a intervenţiei specifice organizaţionale, elemente de consiliere pe problematici specifice schimbării şi dezvoltării organizaţionale, cunoştinţe de consiliere vocaţională, cunoaşterea pieţei muncii şi a tendinţelor actuale, elemente de psihologia reclamei şi a consumatorilor, psihologia sportului, strategii de coaching. Abilităţi: design de intervenţie cu impact pentru organizaţii, organizează, participă în echipă la intervenţii cu impact pentru nivelele vizate în organizaţii, aplică strategii adecvate pentru consilierea în organizaţii, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul schimbării organizaţionale, a proiectelor şi activităţilor derivate; c)lucrul pe proiect/produs: în plus, implementarea şi evaluarea unui produs specific la nivel organizaţional - exemplificativ: implementează un sistem de autogestionare a echipelor. Cunoştinţe: noţiuni de bază în ofertarea serviciilor de diagnoză organizaţională, principii şi proceduri de realizare a analizei de nevoi specifice organizaţiilor, elemente de construire a unui chestionar specific unei problematici organizaţionale, testare de produs, analiză de impact, evaluare eficienţă produs, proces. Abilităţi: design de produs cu impact pentru organizaţii, organizează, participă în echipa de analiză de nevoi, colaborează cu colegi şi alţi profesionişti în contextul intervenţiilor, al proiectelor şi activităţilor derivate. Articolul 13Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională are următoarele competenţe profesionale de specialitate: a)evaluare psihologică: evaluarea şi psihodiagnoza dezvoltării cognitive, afectiv-motivaţionale, psihosociale şi a personalităţii copiilor, adolescenţilor, adulţilor şi vârstnicilor aflaţi într-un context educativ de învăţare-dezvoltare, evaluarea şi psihodiagnoza elevilor cu nevoi educaţionale speciale, evaluarea profilului cognitiv, afectiv, psihosocial şi de personalitate al membrilor familiilor elevilor. Cunoştinţe: psihologie generală, psihologia vârstelor, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, psihopatologie, psihologie clinică, evaluare şi testare psihologică în domeniul psihologiei educaţionale, psihometrie, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea testelor psihologice, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, ascultare activă, abilităţi de intervievare, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihologică educaţională: consiliere psihoeducaţională, vocaţională şi psihologică în vederea optimizării sau eficientizării învăţării, consiliere psihoeducaţională şi psihologică în vederea promovării atitudinilor şi conduitelor sanogene, consiliere psihoeducaţională şi psihologică pentru dezvoltarea personală, depăşirea situaţiilor de criză, conflict şi risc. Cunoştinţe: psihologie generală, psihologie educaţională, psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare educaţională, consiliere şcolară, instrumente de evaluare psihologică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, abilitatea de ascultare activă, abilităţi de realizare a unui interviu developmental, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: identificarea factorilor psihologici implicaţi în contextele de învăţare la nivelul clasei de elevi, participare la dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică din domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale; b)intervenţie psihologică educaţională: consilierea vocaţională vizând identificarea şi stimularea abilităţilor, valorilor şi intereselor profesionale, optimizarea deciziilor privind cariera şi integrarea pe piaţa muncii, identificarea, consilierea şi orientarea copiilor şi tinerilor supradotaţi capabili de performanţă înaltă către programe adecvate nevoilor lor specifice, în colaborare cu alţi specialişti; c)consultanţă de specialitate: consultanţa oferită cadrelor didactice, părinţilor, personalului administrativ, liderilor comunitari. Cunoştinţe: psihologie educaţională, psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare educaţională, consiliere şcolară, instrumente de evaluare psihologică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, capacitatea de a lua decizii informate în procesul de evaluare, utilizarea tehnicilor de consiliere şcolară şi vocaţională, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în consilierea educaţională.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: organizarea de studii/activităţi/ programe cu relevanţă în reducerea/remiterea abandonului şcolar, reintegrare în şcoală, creşterea nivelului de aderenţă la contextele educaţionale, elaborarea de metode şi instrumente de evaluare psihologică, evaluarea impactului unor evenimente traumatizante majore la nivelul contextelor de şcolarizare, dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică educaţională, orice altă activitate de evaluare psihologică din domeniul educaţional care nu a fost cuprinsă în competenţele celorlalte trepte de specializare; b)intervenţie psihologică educaţională: elaborarea de metode şi instrumente de lucru sau intervenţie în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale, dezvoltarea şi validarea metodelor de asistenţă psihologică educaţională, dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică educaţională/individual şi de grup; c)consultanţă de specialitate: consultanţa oferită instituţiilor naţionale cu profil educaţional, celor specializate în orientarea carierei, precum şi companiilor interesate de programe cu caracter educaţional. Articolul 14Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihopedagogie specială sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihopedagogie specială are următoarele competenţe profesionale de specialitate: a)evaluare psihologică: evaluarea şi psihodiagnoza tipului şi severităţii disfuncţiei persoanelor cu deficienţe/handicap, precum şi a comportamentelor adaptative, evaluarea psihopedagogică şi psihodiagnoza dezvoltării cognitive, afectiv-motivaţionale şi psihosociale, precum şi a personalităţii persoanelor cu dizabilităţi sau CES, evaluarea profilului cognitiv, afectiv, psihosocial şi de personalitate al membrilor familiilor persoanelor cu dizabilităţi. Cunoştinţe: psihologie generală, psihologia vârstelor, psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, psihopatologie, psihologie clinică, evaluare şi testare psihologică în domeniul psihologiei educaţionale, psihometrie, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea testelor psihologice, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică, ascultare activă, abilităţi de intervievare, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihoeducaţională: consilierea psihologică, psihoeducaţională şi psihopedagogică în vederea optimizării procesului învăţării, promovării atitudinilor şi conduitelor prosociale, precum şi a celor de viaţă sănătoasă, stimulării motivaţiei vizând dezvoltarea personală, depăşirii cu succes a situaţiilor de criză, conflict şi risc în cazul persoanelor cu dizabilităţi, intervenţia psihologică şi psihopedagogică în scopul optimizării autocunoaşterii şi dezvoltării personale, prevenţiei şi remiterii dificultăţilor cognitive, afective şi comportamentale de intensitate subclinică la persoanele cu dizabilităţi, furnizarea terapiilor specifice pentru persoanele cu dizabilităţi, intervenţia logopedică preventivă şi curativă în tulburările de limbaj şi comunicare. Cunoştinţe: fundamentele psihopedagogiei speciale, psihologia dezvoltării în contextul dizabilităţii, psihologie educaţională, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihopedagogică, logopedie, instrumente de evaluare psihologică şi psihopedagogică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, utilizarea instrumentelor de evaluare psihologică şi psihopedagogică, aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihopedagogică, abilitatea de ascultare activă, abilităţi de realizare a unui interviu developmental, manifestarea unei atitudini empatice, lucrul în echipe multidisciplinare.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: identificarea factorilor psihologici implicaţi în contextele de învăţare la nivelul clasei de elevi, în contextele de învăţare inclusivă şi învăţământul special, participarea la dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică din domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale, în contextele de învăţare inclusivă şi învăţământul special; b)intervenţie psihoeducaţională: identificarea, consilierea şi orientarea copiilor şi tinerilor supradotaţi capabili de performanţă înaltă către programe adecvate nevoilor lor specifice, în colaborare cu alţi specialişti, asistenţa, consilierea şi intervenţia psihoeducaţională şi psihopedagogică în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi la domiciliu, în instituţii, organizaţii şi comunitate; c)consultanţă de specialitate: consultanţa de specialitate oferită familiei, cadrelor didactice, altor specialişti, personalului administrativ, liderilor comunitari cu referire la problemele specifice persoanelor cu dizabilităţi. Cunoştinţe: profile atipice de dezvoltare, psihologie clinică, psihopatologie şi psihiatrie, metode şi tehnici de evaluare a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, tehnici speciale de terapia limbajului, consiliere şcolară, instrumente de evaluare psihologică, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana asistată, ascultare activă, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti, capacitatea de a lua decizii informate în procesul de evaluare psihopedagogică, utilizarea tehnicilor de consiliere şcolară şi vocaţională, aplicarea unei paradigme ştiinţifice în intervenţiile psihopedagogice şi consilierea persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: organizarea de studii/activităţi/programe cu relevanţă în reducerea/remiterea abandonului şcolar, reintegrare în şcoală, creşterea nivelului de aderenţă la contextele educaţionale, elaborarea de metode şi instrumente de evaluare psihologică, evaluarea impactului unor evenimente traumatizante majore la nivelul contextelor de şcolarizare, dezvoltarea şi validarea instrumentelor de evaluare psihologică educaţională, orice altă activitate de evaluare psihologică din domeniul educaţional care nu a fost cuprinsă în competenţele celorlalte trepte de specializare - toate cu referire la persoanele cu CES; b)intervenţie psihoeducaţională: elaborarea de metode şi instrumente de lucru sau intervenţie pentru persoanele cu CES, în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale, dezvoltarea şi validarea metodelor de asistenţă psihologică educaţională, dezvoltarea şi implementarea de proiecte în consiliere psihologică educaţională/individual şi de grup - pentru persoanele cu CES; c)consultanţă de specialitate: consultanţa de specialitate oferită familiei, cadrelor didactice, altor specialişti, personalului administrativ, liderilor comunitari cu referire la problemele specifice persoanelor cu dizabilităţi. Articolul 15Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale are următoarele competenţe profesionale de specialitate: a)evaluare psihologică: Evaluarea psihologică în vederea selecţiei pentru angajare/admitere în instituţiile de învăţământ din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; evaluarea psihologică în vederea supravegherii sănătăţii personalului din instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; evaluarea psihologică pentru deţinerea şi utilizarea armelor şi muniţiilor supuse autorizării; evaluarea psihologică pentru a desfăşura operaţiuni cu materiale şi substanţe explozive; evaluarea psihologică a persoanelor arestate preventiv, a celor care execută o pedeapsă privativă de libertate, precum şi a altor categorii de persoane aflate în competenţa instituţiilor din domeniul apărării, ordinii şi siguranţei naţionale, conform reglementărilor legislative în vigoare; evaluarea contextului muncii în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale în funcţie de caracteristicile mediului organizaţional; diagnoza climatului organizaţional în scopul optimizării funcţionării instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie clinică, psihologie militară, psihologia sănătăţii, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihologică, instrumente, tehnici şi metode de evaluare psihologică, metode de evaluare a grupurilor, organizaţiei, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; abilităţi de intervievator; manifestarea unei atitudini empatice; utilizarea instrumentelor, tehnicilor şi metodelor de evaluare individuală a personalităţii, aptitudinilor, competenţei sau motivaţiei etc.; utilizarea de metode şi tehnici de evaluare a grupurilor, organizaţiei, diagnoza climatului organizaţional; aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică; oferirea de feedback clar şi relevant, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihologică de specialitate: asistenţa psihologică a personalului instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prin programe şi măsuri specifice, menite să asigure condiţiile privind adaptarea la mediul de muncă specific, creşterea performanţelor profesionale, identificarea timpurie a semnelor/simptomelor tulburărilor psihice şi remisiunea stărilor disfuncţionale, precum şi menţinerea sănătăţii psihice a asistaţilor; asistenţa psihologică a persoanelor arestate preventiv, a celor care execută o pedeapsă privativă de libertate, precum şi a altor categorii de persoane aflate în competenţa instituţiilor din domeniul apărării, ordinii şi siguranţei naţionale, conform reglementărilor în vigoare; consiliere psihologică în specialitate; activităţi specifice psihologiei operaţionale în vederea asigurării psihologice a operaţiilor militare, misiunilor, intervenţiilor şi acţiunilor operative. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie clinică, psihologie militară, psihoterapie, psihopatologie şi psihiatrie, consiliere psihologică, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; elaborarea şi desfăşurarea de programe de profilaxie psihologică; utilizarea tehnicilor şi metodelor specifice activităţii de asistenţă psihologică, utilizarea tehnicilor de intervenţie privind adaptarea la solicitările muncii, tehnicilor de reducere a stresului ocupaţional, tehnicilor de bază privind adaptarea la stres; utilizarea de metode şi tehnici privind pregătirea psihică specifică pe tipuri de misiuni; utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică; oferirea de feedback clar şi relevant.2. Nivel II - psiholog specialist Psihologul specialist are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: evaluarea psihologică în vederea promovării în carieră a personalului din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; analiza psihologică a activităţii profesionale în cadrul instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; diagnoza culturii organizaţionale în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie organizaţional-managerială, psihologie clinică, psihologie militară, psihologia sănătăţii, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihologică, instrumente, tehnici şi metode de evaluare psihologică, metode de analiză psihologică a activităţii profesionale, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; abilităţi de intervievator; manifestarea unei atitudini empatice; utilizarea instrumentelor, tehnicilor şi metodelor de evaluare individuală a personalităţii, aptitudinilor, competenţei sau motivaţiei, stilului de conducere etc.; selectarea şi aplicarea de tehnici şi metode de diagnoză a climatului organizaţional şi a culturii organizaţionale; utilizarea de tehnici şi metode de analiză psihologică a activităţii profesionale; aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică; oferirea de feedback clar şi relevant; lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihologică de specialitate: intervenţie organizaţională în scopul optimizării funcţionării instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; intervenţie psihologică în incidente critice. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie clinică, psihologie militară, consiliere psihologică în specialitate, consiliere psihologică, psihoterapie, psihopatologie şi psihiatrie, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, prim ajutor psihologic, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; elaborarea şi desfăşurarea de programe de profilaxie psihologică; utilizarea tehnicilor şi metodelor specifice activităţii de asistenţă psihologică, utilizarea tehnicilor de intervenţie pentru adaptarea la solicitările postului, a tehnicilor de reducere a stresului ocupaţional, tehnicilor de bază privind adaptarea la stres; utilizarea metodelor şi tehnicilor privind pregătirea psihică specifică pe tipuri de misiuni; utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică; utilizarea tehnicilor de intervenţie la nivel de organizaţie; utilizarea tehnicilor de intervenţie în situaţiile producerii unor evenimente cu potenţial traumatic, managementul stresului în incidente critice; oferirea de feedback clar şi relevant, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti.3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă următoarele competenţe: a)evaluare psihologică: evaluarea psihologică tip expertiză în specialitate. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie organizaţional-managerială, psihologie clinică, psihologie militară, psihologia sănătăţii, psihopatologie şi psihiatrie, evaluare psihologică, instrumente, tehnici şi metode de evaluare psihologică, metode de analiză psihologică a muncii, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; abilităţi de intervievator; manifestarea unei atitudini empatice; utilizarea instrumentelor, tehnicilor şi metodelor de evaluare individuală a personalităţii, aptitudinilor, competenţei sau motivaţiei, stilului de conducere, tip expertiză în specialitate; selectarea şi aplicarea de tehnici şi metode de diagnoză organizaţională; utilizarea de tehnici şi metode de analiză psihologică a activităţii profesionale; aplicarea principiilor şi standardelor etice în evaluarea psihologică; oferirea de feedback clar şi relevant; lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti; b)intervenţie psihologică de specialitate: negociere în situaţii de criză. Cunoştinţe: psihologia muncii şi organizaţională, psihologie organizaţional-managerială, psihologie clinică, psihologie militară, psihoterapie, consiliere psihologică, psihopatologie şi psihiatrie, psihologia dezvoltării, psihologia sănătăţii, managementul stresului în incidente critice, negocierea în situaţii de criză, etica profesiei de psiholog. Abilităţi: stabilirea comunicării cu persoana evaluată, ascultare activă; elaborarea şi desfăşurarea de programe de profilaxie psihologică; utilizarea tehnicilor şi metodelor specifice activităţii de asistenţă psihologică, utilizarea tehnicilor de intervenţie specifice adaptării la solicitările postului, a tehnicilor de reducere a stresului ocupaţional, tehnicilor de bază privind adaptarea la stres, tehnicilor de negociere în situaţii de criză; utilizarea metodelor şi tehnicilor privind pregătirea psihică specifică pe tipuri de misiuni; utilizarea tehnicilor de psihoterapie şi consiliere psihologică; utilizarea tehnicilor de intervenţie la nivel de organizaţie; utilizarea tehnicilor de intervenţie în situaţiile producerii unor evenimente cu potenţial traumatic, managementul stresului în incidente critice; oferirea de feedback clar şi relevant, lucrul în echipe multidisciplinare, alături de alţi specialişti. Articolul 16Competenţele profesionale de specialitate pentru specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf sunt structurate pe trei niveluri: 1. Nivel I - psiholog practicant Psihologul practicant în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are următoarele competenţe profesionale de specialitate: – evaluare psihologică şi psihofiziologică: evaluarea sincerităţii unor persoane bănuite de implicarea în activităţi infracţionale sau în orice alte activităţi antisociale; verificarea sincerităţii depoziţiei persoanelor implicate în procesul judiciar sau în orice alte litigii comerciale, civile, care implică intervenţia justiţiei, mediere sau orice altă formă de înţelegere legală; verificarea sincerităţii unor persoane implicate în anchetele interne ale instituţiilor de apărare, ordine publică sau siguranţă naţională sau în alte anchete administrative ale oricăror instituţii sau societăţii cu caracter public sau privat; evaluarea sincerităţii persoanelor în cadrul selecţiei de personal organizată în instituţiile de apărare naţională, ordine publică sau siguranţă naţională sau în interiorul oricăror altor instituţii publice sau private. Cunoştinţe: legislaţie, proceduri, baterii de chestionare utilizate pentru examinări punctuale sau de screening, identificarea vulnerabilităţilor la selecţia de personal. Abilităţi: relaţionare cu beneficiarul, construirea adecvată a întrebărilor specifice examinării poligraf, abordare neutră şi obiectivă a subiectului, analiza şi interpretarea diagramelor, derularea interviului posttest, utilizarea adecvată a datelor obţinute în interviul posttest, consilierea beneficiarului, elaborarea documentelor rezultate în urma examinării poligraf, utilizarea bateriilor de chestionare generale pentru identificarea vulnerabilităţilor la selecţia de personal. 2. Nivel II - psiholog specialist. Psihologul specialist în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are toate competenţele psihologului practicant, la care se adaugă evaluarea psihologică şi psihofiziologică: verificarea loialităţii şi/sau a integrităţii persoanelor faţă de obiectivele organizaţiei de apărare naţională, ordine publică sau siguranţă naţională sau faţă de orice alte tipuri de instituţii, societăţii cu caracter public sau privat în care îşi desfăşoară activitatea persoanele examinate şi realizarea unei noi examinări în condiţiile în care se dispune o reexaminare sau un raport de expertiză pentru o instanţă de fond. Cunoştinţe: identificarea vulnerabilităţilor în cadrul examinărilor de integritate, modul de derulare a unei examinări de integritate, modul de derulare a unei noi examinări poligraf în cazul unei reexaminări, cunoştinţe de drept necesare întocmirii unei expertize. Abilităţi: pregătirea şi desfăşurarea unor noi examinări în condiţiile unei reexaminări, construirea bateriilor de chestionare pentru identificarea vulnerabilităţilor în examinările de integritate, întocmirea unui raport de expertiză. 3. Nivel III - psiholog principal Psihologul principal în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf are toate competenţele psihologului specialist, la care se adaugă evaluarea psihologică şi psihofiziologică: realizarea unei noi expertize sau a expertizei pentru instanţele de fond, apel şi recurs, analiza şi evaluarea activităţii poligraf, evaluarea traumei persoanelor implicate în procesul judiciar (victime, aparţinători) sau în orice alte forme de activitate în care există indicii semnificative ale existenţei unui proces traumatic şi evaluarea traumei prin intermediul tehnicii poligraf însoţeşte evaluarea clinică. Cunoştinţe: conţinutul noii expertize, structura activităţilor de analiză şi evaluare a unei examinări poligraf, psihotraumatologia şi fiziologia traumei, elaborarea bateriilor de teste în cadrul examinării persoanelor despre care se presupune ca au suferit un proces traumatic. Abilităţi: de pregătire şi desfăşurarea a unei noi expertize, de interpretare a activităţii poligraf, de pregătire si derulare a unei examinări de evaluare a traumei prin intermediul tehnicii poligraf, stabilirea itemilor specifici. Articolul 17Expertizele psihologice pot fi realizate de către psihologii specialişti şi principali în specialitatea deţinută. ANEXA Nr. 2NORME privind educaţia şi formarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1
(1) Educaţia şi formarea profesională a psihologilor au două componente: formarea iniţială şi formarea continuă.
(2) Formarea iniţială a psihologilor constă în absolvirea ciclurilor 1 şi 2 de studii universitare - licenţă şi master - prevăzute de sistemul Bologna, în domeniul psihologiei, respectiv al specialităţii pentru care se solicită atestarea profesională, sau a unui program de licenţă de lungă durată - 4-5 ani, echivalent în condiţiile legii, în acord cu descrierea profesiei de psiholog în Cadrul european al calificărilor, Clasificarea ocupaţiilor din România şi Registrul naţional al calificărilor din învăţământul superior. Prin excepţie, formarea iniţială a psihologilor din specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică, precum şi a altor specialişti care pot accesa competenţa generală în psihoterapie include şi un program specific de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei, respectiv consilierii, urmat după absolvirea studiilor de licenţă, derulat prin intermediul unei asociaţii profesionale de psihoterapie cu statut de furnizor de formare profesională avizat de către Colegiul Psihologilor din România - denumit în continuare CPR, sau prin colaborarea unei asociaţii profesionale cu statut de furnizor de formare profesională avizat de către CPR cu o universitate.
(3) Formarea continuă este ulterioară formării iniţiale şi se orientează spre dezvoltarea de competenţe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiţie a menţinerii atestatului de liberă practică şi de schimbare a treptei de atestare. Articolul 2
(1) Formarea profesională a psihologilor este realizată prin intermediul programelor de formare, care pot fi derulate de mai multe categorii de entităţi cu statut de furnizor de formare, în funcţie de tipul programului. Cu excepţia programelor de studii universitare acreditate, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în continuare ARACIS, programele de formare profesională pentru psihologi se organizează numai sub egida CPR şi cu avizul Comitetului director al CPR, denumit în continuare comitetul director.
(2) Programele de formare profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică pot fi:a)programe universitare de licenţă în psihologie acreditate ARACIS; b)programe universitare de masterat în psihologie acreditate ARACIS; c)programe de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei, cu o durată de minimum 4 ani, respectiv minimum 500 de ore formare profesională, 250 de ore dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 150 de ore supervizare; d)programe de formare profesională de lungă durată în domeniul consilierii psihologice, cu o durată de minimum 2 ani, respectiv minimum 250 de ore formare profesională, 150 de ore dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală, 50 de ore supervizare, organizate în aceleaşi condiţii ca şi programele de formare în psihoterapie; e)programe de formare profesională de lungă durată în domeniul psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf, cu durata de 400 de ore de formare profesională, dintre care 1/3 activităţi practice; f)programe de formare profesională continuă cu caracter repetitiv, în aceeaşi structură, de durată variabilă, organizate de furnizori de formare profesională; g)programe de formare profesională continuă cu caracter unic: conferinţe, workshopuri, simpozioane, şcoli de vară, cursuri online şi alte evenimente ştiinţifice organizate de diferite entităţi de formare. Acestea sunt asimilate formării continue, cu condiţia îndeplinirii standardelor de calitate prevăzute în prezentul document. Programele de durată foarte redusă - spre exemplu, workshopuri de 2-4 ore, pot fi derulate şi de psihologi sau cabinete în nume individual, filialele teritoriale ale colegiului sau alte entităţi; h)alte categorii de programe de formare profesională continuă, cu condiţia avizării de către CPR: programe de doctorat în psihologie, programe postuniversitare în psihologie, programe universitare în psihiatrie, stagii practice/clinice supervizate, programe de supervizare profesională etc.
(3) Programele de educaţie şi formare profesională în psihologie parcurse în afara României vor fi recunoscute de CPR, cu condiţia echivalării diplomei de studii de către Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare CNRED. Articolul 3
(1) Activitatea de formare profesională continuă este obligatorie.
(2) Psihologii cu drept de liberă practică au obligaţia de a obţine un număr de minimum 10 credite de formare profesională pentru fiecare an de practică în profesie.
(3) Acumularea unui număr inferior de credite suspendă dreptul psihologului de a obţine o treaptă de specializare superioară, până la obţinerea a cel puţin 10 credite profesionale pentru fiecare an de practică în profesie. Articolul 4Formarea profesională a psihologilor are următoarele obiective: a)dezvoltarea competenţelor profesionale, transversale şi de specialitate; b)cunoaşterea şi respectarea de către psihologi a standardelor de calitate în serviciile psihologice; c)actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în profesia de psiholog, prin însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne, în scopul creşterii calităţii serviciilor psihologice; d)accesul la alte specializări profesionale, respectiv obţinerea de noi competenţe profesionale, după caz; e)creşterea posibilităţilor de mobilitate pe piaţa muncii internaţională pentru psihologii români. Articolul 5
(1) Programele de studii universitare de licenţă şi master în psihologie sunt organizate de către universităţi, cu acreditarea ARACIS.
(2) Celelalte programe de formare profesională în psihologie pot fi organizate de către persoane juridice de drept public sau privat, de către filialele locale ale colegiului, persoane fizice sau alte entităţi avizate de către comitetul director în condiţiile prezentelor norme, denumite în continuare furnizori de formare profesională. Articolul 6
(1) Formarea profesională a psihologilor se organizează în mod distinct şi specializat, potrivit specialităţilor profesionale reglementate.
(2) În cadrul formării profesionale a psihologilor funcţionează un sistem de credite specific profesiei de psiholog, iar pe baza cumulării acestora se poate atesta dobândirea de competenţe profesionale noi.
(3) Sistemul de credite specific profesiei de psiholog se revizuieşte periodic prin hotărâre a comitetului director. Articolul 7CPR, prin intermediul comitetului director, are următoarele responsabilităţi şi atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale a psihologilor: a)coordonează la nivel naţional activitatea de formare profesională a psihologilor; b)avizează şi creditează programele de formare profesională pentru psihologi; c)avizează înregistrarea furnizorilor de formare profesională; d)elaborează sistemul de credite specific profesiei de psiholog; e)elaborează standarde de calitate în domeniul formării profesionale a psihologilor; f)formulează răspunsurile la contestaţiile privind avizarea programelor de formare; g)asigură înregistrarea programelor de formare în registrul furnizorilor de formare profesională; h)asigură publicitatea programelor de formare profesională, prin publicarea acestora pe website-ul propriu; i)colaborează cu ministerele relevante şi alte instituţii publice, în vederea reglementării condiţiilor de educaţie, formare profesională şi practică pentru psihologi. Articolul 8
(1) Furnizorii de formare profesională menţionaţi la art. 5 alin. (2) au următoarele responsabilităţi:a)să respecte standardele de calitate a programelor de formare profesională definite prin prezentele norme; b)să culeagă feedback despre program de la cursanţi, cel puţin la finalul programului; c)să elibereze documentele de absolvire în termen de 30 de zile de la finalul activităţilor programului; d)să depună la secretariatul CPR în termen de maximum 90 de zile de la data începerii cursului de formare profesională lista cursanţilor înmatriculaţi la cursul de formare profesională. La cerere, furnizorii de formare profesională vor furniza colegiului datele de contact ale participanţilor; e)să ţină evidenţa prezenţei participanţilor la activităţile aferente programului de formare; f)să parcurgă toată programa de curs pe baza căreia a fost avizat programul de formare.
(2) Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională finalizate cu diplome sau certificate de absolvire încheie în mod obligatoriu contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe, cu excepţia instituţiilor publice care organizează programe de formare pentru angajaţii proprii. Articolul 9În condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, angajatorii au obligaţia de a sprijini financiar şi administrativ procesul de formare profesională continuă a psihologilor. Capitolul IIAvizarea programelor de formare profesională Articolul 10Avizarea profesională reprezintă condiţia pentru realizarea programelor de formare profesională (program). Avizarea se realizează de către comitetul director, pe baza propunerilor comisiei de evaluare a programului. Articolul 11
(1) Avizarea profesională a programelor şi furnizorilor de formare profesională se realizează pe baza standardelor de calitate prevăzute în prezentele norme.
(2) Avizul profesional se acordă distinct pentru fiecare program de formare profesională sau pentru o singură specialitate profesională.
(3) Avizarea profesională se certifică printr-un document ale cărui formă, conţinut şi regim de eliberare se stabilesc prin dispoziţie a preşedintelui comitetului director. Articolul 12Cu excepţia programelor cu caracter unic, toate programele de formare profesională vor fi evaluate iniţial, în vederea avizării, şi periodic o dată la 5 ani, în vederea reavizării. Avizarea programelor de formare continuă cu caracter unic are de asemenea caracter unic. Toate programele de formare profesională avizate în urma evaluării vor fi postate pe site-ul CPR. Articolul 13Evaluarea programelor de formare profesională, iniţială în vederea avizării şi periodică o dată la 5 ani, va fi realizată pentru fiecare specialitate de către comisia de metodologie a comitetului director, din perspectiva standardelor de calitate definite în prezentele norme. În cazul în care programul este iniţiat de către sau în cazul în care în cadrul lui participă un membru al comisiei de metodologie, analiza acestuia se va face în cadrul comitetului director. Articolul 14
(1) Dosarul prin care se solicită avizarea programului va fi transmis comisiei de către secretariatul comitetului director.
(2) Comisia are la dispoziţie un termen de 45 de zile pentru evaluarea programului şi propunerea unei rezoluţii. Rezoluţia comisiei va fi înaintată pentru aprobare către comitetul director şi va fi supusă votului în prima şedinţă a acestuia.
(3) Rezoluţia adoptată de comitetul director va fi comunicată solicitantului în termen de 15 zile de la adoptare. Articolul 15
(1) În termen de 30 de zile de la comunicare, solicitantul poate depune la secretariatul comitetului director o contestaţie referitoare la rezultatul avizării.
(2) Contestaţia este analizată în cadrul comitetului director în următoarea şedinţă de la data înregistrării contestaţiei.
(3) Hotărârea comitetului director este definitivă şi va fi comunicată contestatarului în termen de 15 zile de la data şedinţei. Articolul 16
(1) Evaluarea comisiei asupra propunerii de program va urmări îndeplinirea standardelor de calitate ale programelor de formare profesională în psihologie şi va fi realizată cu ajutorul unei fişe de evaluare, pe baza dosarului depus de candidat şi a fişei programului cuprinse în dosar. Pe baza prezentelor standarde de calitate, comitetul director adoptă modelul fişelor: fişa programului şi fişa de evaluare a programului.
(2) În funcţie de gradul de îndeplinire a standardelor de calitate constatat, programul de formare poate primi următoarele calificative în urma evaluării: Îndeplinit - se acordă avizarea pentru o perioadă de 5 ani, Parţial îndeplinit - se acordă drept de funcţionare şi se reevaluează după 1 an sau Neîndeplinit - nu se acordă avizarea. Articolul 17
(1) Avizarea profesională obţinută pentru un program de formare profesională poate fi pierdută dacă: a)programul nu mai îndeplineşte condiţiile minime de avizare prevăzute în prezentele norme; b)furnizorul de formare nu depune la secretariatul CPR în termenele prevăzute toate documentele cuprinse în prezentele norme; c)furnizorul nu respectă standardele de calitate definite în prezentele norme; d)furnizorul de formare solicită acest lucru.
(2) Avizul profesional poate fi retras de către comitetul director în mod direct sau la propunerea comisiilor, atunci când se constată una dintre condiţiile menţionate deasupra. Constatarea este realizată de către comisia de metodologie, la solicitarea oricărui membru al comitetului director, dacă există sesizări din partea participanţilor la programe.
(3) Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras avizul profesional poate să solicite un nou aviz numai după minimum 6 luni de la data comunicării retragerii. Articolul 18
(1) Pentru activitatea de înregistrare şi avizare profesională, furnizorii de formare profesională plătesc CPR taxe de avizare.
(2) Nivelul taxelor de avizare este stabilit prin hotărâre a Consiliului CPR.
(3) Sunt exceptaţi de la plata taxelor:a)furnizorii de formare profesională care nu percep taxe pentru programele de formare profesională sau care elaborează programe de formare profesională gratuite, ca atribuţie de serviciu; b)facultăţile care derulează programe de studiu în psihologie. Articolul 19
(1) Comitetul director întocmeşte Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, care cuprinde toţi furnizorii de formare profesională avizaţi în condiţiile prezentelor norme, precum şi programele de formare profesională avizate.
(2) Registrul furnizorilor de formare profesională are trei părţi:a)partea I cuprinde furnizorii de educaţie şi formare profesională universitară iniţială, respectiv universităţile care derulează programe de studii în psihologie, precum şi programele de licenţă şi master în psihologie acreditate ARACIS; b)partea a II-a cuprinde furnizorii şi programele de formare profesională de lungă durată în psihoterapie şi consiliere psihologică, asimilate formării iniţiale în specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică; c)partea a III-a cuprinde furnizorii de formare profesională continuă şi programele de formare continuă. Articolul 20
(1) Conţinutul dosarului pentru avizarea programelor de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei este format din:a)cerere; b)fişa programului; c)CV profesori şi formatori; d)copii după atestatele formatorilor; e)model certificat absolvire; f)copie după documentul care atestă plata taxei de avizare; g)dovada recunoaşterii metodei/formei/tipului de psihoterapie în practica internaţională şi/sau dovezi ale validării ştiinţifice a metodei/formei/tipului de psihoterapie, dacă este o metodă/formă nouă, nerecunoscută la nivel internaţional şi neavizată încă de către CPR; h)raportarea programului la standardele internaţionale de formare în psihoterapie; i)modelul contractului de formare profesională încheiat cu participanţii.
(2) Conţinutul dosarului pentru avizarea programelor de formare profesională continuă este format din:a)cerere; b)fişa programului; c)CV-ul formatorului/formatorilor, care nu se depune pentru conferinţe; d)copie după atestatul formatorului/formatorilor, care nu se depune pentru conferinţe; e)model certificat absolvire; f)copie după documentul care atestă plata taxei de avizare; g)modelul contractului de formare profesională încheiat cu participanţii.
(3) Conţinutul dosarului pentru avizarea programelor universitare de masterat în psihologie este format din:a)cerere; b)planul de învăţământ al programului; c)copie a hotărârii de acreditare din partea ARACIS; d)lista profesorilor, în care va fi menţionat coordonatorul şi vor fi identificaţi cei cu statut de formator; e)CV coordonator program; f)copii după atestatele formatorilor; g)copie după documentul care atestă plata taxei de avizare.
(4) Conţinutul dosarului pentru avizarea conferinţelor şi workshopurilor este format din:a)cerere; b)programul conferinţei/workshopului, după caz; c)comitetul ştiinţific şi de organizare a conferinţei, după caz; d)rezumate workshopuri, după caz; e)CV susţinători workshopuri, după caz; f)copii după atestatele de liberă practică ale susţinătorilor de workshopuri, dacă este cazul; g)copie după documentul care atestă plata taxei de avizare. Articolul 21Programele de formare profesională de foarte scurtă durată - maximum 4 ore, cu caracter unic, nu se supun condiţiilor generale de avizare definite prin prezenta. Avizarea acestora se va realiza printr-o procedură simplă, în baza unei cereri adresate secretariatului filialei. Alături de cerere, solicitantul va prezenta o descriere a programului/workshopului, CV-ul susţinătorului, copie după atestatul susţinătorului, dacă este cazul, precum şi alte informaţii pe care le consideră utile. Cererea va fi analizată în cadrul comisiei de metodologie. Articolul 22
(1) CPR are responsabilitatea de a publica pe pagina web programele de formare avizate, ca parte a Registrului furnizorilor de formare profesională.
(2) Pentru programele de formare profesională asimilate formării iniţiale - programe de licenţă, programe de master şi programe de formare de lungă durată în psihoterapie -, pe pagina web vor fi postate statistici privind rata de promovabilitate a programului, respectiv procentul de absolvenţi care au obţinut atestatul, respectiv accesul în profesie şi schimbări de treaptă, din totalul absolvenţilor care au solicitat atestatul.
(3) CPR va pune la dispoziţia participanţilor la programele de formare profesională o modalitate digitală de furnizare de feedback cu privire la programe. Articolul 23
(1) Creditarea programelor de formare profesională continuă se realizează în cadrul evaluării programelor în vederea avizării.
(2) Creditarea se realizează de către comitetul director, pe baza propunerii comisiei de metodologie.
(3) Se acordă 1 credit/ora de formare profesională. Articolul 24Comitetul director, prin preşedinte, poate aproba convenţii sau acorduri de recunoaştere şi echivalare a creditelor obţinute în cadrul formării profesionale specifice altor profesii. Articolul 25
(1) Pe lângă activităţile formale structurate sub forma programelor de formare profesională continuă mai pot fi creditate şi alte activităţi profesionale cu relevanţă în formarea profesională a psihologilor, după cum urmează:a)printr-o modalitate formală, prin susţinerea unui program organizat de către un furnizor de formare profesională, în domenii ştiinţifice interdisciplinare sau relevante pentru psihologie; b)printr-o modalitate formală, prin publicarea unei lucrări cu caracter ştiinţific şi/sau profesional; c)printr-o modalitate nonformală, prin desfăşurarea unor activităţi specifice de practică pentru studenţi, la sediul profesional sau la locul de muncă; d)printr-o modalitate nonformală, prin reprezentarea organizaţiei profesionale, prin întâlniri reprezentative în mediul profesional sau în cadrul organizaţiilor profesionale internaţionale; e)printr-o modalitate nonformală prin organizarea şi/sau participarea la activităţi de cercetare cu caracter aplicativ în psihologie, finanţate la nivel naţional sau internaţional; f)printr-o modalitate nonformală, prin participarea la activităţi şi proiecte specifice ale CPR; g)prin participarea la evenimente ştiinţifice internaţionale derulate în afara României; h)prin participarea la programe de formare profesională derulate în afara ţării.
(2) Creditarea acestor activităţi se face la solicitarea psihologului, în cadrul comisiilor de specialitate sau ca urmare a unei decizii a CPR. Capitolul IIIStandarde de calitate ale programelor de formare profesională Articolul 26
(1) Scopul unui program de formare profesională trebuie să fie clar definit şi să vizeze formarea unor competenţe relevante pentru practica profesională în specialitatea în care se solicită avizarea.
(2) Competenţele profesionale specifice formate prin program trebuie să fie definite în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi rezultate ale învăţării. Articolul 27
(1) Procesul de predare-învăţare trebuie să fie adecvat tematicilor abordate, clar structurat şi organizat astfel încât să permită cursanţilor să atingă rezultatele învăţării declarate ale programului.
(2) Metodele de predare pot cuprinde, în proporţie variabilă: activităţi de predare directă - curs, seminar, prezentări, exerciţii, activităţi aplicative -, studiu individual, activităţi de tutorat, proiecte, studii de caz, activităţi practice, supervizare etc. Articolul 28
(1) Planul de învăţământ/Programa de formare profesională trebuie să conţină informaţii detaliate şi clare privind conţinutul programului şi modul în care se are în vedere atingerea rezultatelor învăţării. Acesta va trebui să precizeze numărul total al orelor de formare teoretică şi al orelor de abilitare profesională/practică. Informaţiile cu privire la planul de învăţământ/programa de formare sunt cuprinse în fişa programului.
(2) Programele de formare de lungă durată în psihoterapie se vor întinde pe minimum 4 ani şi vor include un număr minim de 500 de ore de formare profesională, 250 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 150 de ore de supervizare.
(3) Programele de formare de lungă durată în consiliere psihologică se vor întinde pe minimum 2 ani şi vor include un număr minimum de 250 de ore de formare profesională, 150 de ore de dezvoltare personală/experienţă terapeutică personală şi 100 de ore de supervizare. Articolul 29
(1) În vederea avizării programului de formare profesională, furnizorul de formare profesională trebuie să dispună de resursa umană necesară, prin colaborarea cu formatori recunoscuţi în specialitatea pentru care se solicită avizarea, cu următoarele caracteristici:a)pentru programele de formare de lungă durată în psihoterapie este necesară participarea unui număr total de 4 formatori în psihoterapie, dintre care cel puţin 3 atestaţi în modalitatea terapeutică respectivă. Programele nou-înfiinţate pot primi aviz de funcţionare şi în condiţiile existenţei a minimum 2 formatori, cu condiţia ca aceştia să fie atestaţi în modalitatea terapeutică respectivă şi ca cerinţa privind existenţa a 4 formatori să fie îndeplinită până la expirarea avizului; b)pentru programele de formare continuă este necesară existenţa unui formator pentru fiecare 50 de ore prevăzute în cadrul programului.
(2) Formatorii trebuie să aibă pregătirea şi experienţa corespunzătoare conţinuturilor acoperite în cadrul programului. Articolul 30Activitatea de formare profesională poate fi derulată de psihologii care îndeplinesc următoarele criterii: a)au atestat de psiholog specialist sau principal în specialitatea pentru care se solicită avizarea; b)se află în relaţie contractuală cu furnizorul de formare profesională. Nu este necesară o relaţie contractuală cu un furnizor de formare dacă programul de formare continuă este susţinut de psihologi/cabinete în nume individual sau de alte entităţi cum ar fi filialele CPR. Articolul 31Formatorii internaţionali trebuie să îndeplinească următoarele criterii: a)să fie recunoscuţi de asociaţia naţională relevantă din ţara de origine sau să dispună de recunoaştere internaţională; b)să fie asumaţi de un furnizor de formare profesională din România, printr-o relaţie contractuală. Articolul 32În vederea avizării programelor de formare profesională, furnizorul de formare trebuie să asigure existenţa unor resurse materiale, cu următoarele caracteristici: a)spaţiul în care se desfăşoară formarea trebuie să îndeplinească criteriul de minimum 1,5 mp/cursant, în cazul în care activitatea de formare presupune activitate faţă în faţă; b)elaborarea unui suport de curs minimal pentru fiecare program sau modul de formare, în cazul organizării modulare a programului, care va fi pus la dispoziţia cursanţilor; c)punerea la dispoziţia cursanţilor a unui fond bibliografic minimal suficient din perspectiva obiectivelor programului, care poate include cărţi, reviste sau alte materiale, în format fizic şi digital. Articolul 33
(1) Programele de formare de lungă durată în psihoterapie trebuie să aibă prevăzută o modalitate de evaluare a rezultatelor învăţării, care poate include: examene, studii de caz, rapoarte de activitate etc. Evaluarea rezultatelor învăţării se face obligatoriu la finalul programului de formare prin modalităţile explicit formulate în fişa programului de către furnizorul de formare. Evaluarea rezultatelor învăţării se poate face, după caz, şi pe parcursul derulării programului.
(2) Programele de formare de lungă durată în psihoterapie trebuie să aibă prevăzute:a)o procedură clară de admitere, care să precizeze condiţiile definite pentru candidaţi pentru admiterea în cadrul programului de formare profesională; b)o procedură de finalizare a studiilor clară; c)modelul diplomei de absolvire şi al anexei/suplimentului la diplomă, conţinând numărul total al orelor, notele aferente examenelor de absolvire şi media generală, dacă este cazul, precum şi competenţele formate.
(3) Programele de formare de lungă durată în domeniul psihoterapiei, asimilate formării iniţiale, sunt organizate după absolvirea şi în completarea studiilor de licenţă. Articolul 34
(1) Programele de formare profesională cu caracter repetitiv, respectiv programe de formare de lungă durată în psihoterapie şi programe de formare continuă, trebuie să fie susţinute de proceduri proprii de asigurare a calităţii, care să poată conduce la îmbunătăţirea continuă a programului de formare profesională.
(2) Procedurile de asigurare a calităţii trebuie să cuprindă cel puţin o procedură de revizuire a planului de învăţământ/ programului de studii la intervale regulate de timp, precum şi o modalitate de colectare de feedback de la participanţi. Articolul 35Standardele de calitate descrise la art. 26-34 nu sunt aplicabile de principiu conferinţelor sau workshopurilor ştiinţifice, congreselor sau programelor educaţionale prin internet de tip webinar şi nu vor fi utilizate ca bază pentru evaluarea acestora. Capitolul IV Înregistrarea furnizorilor şi programelor de formare profesională Articolul 36
(1) Înscrierea furnizorilor în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică constituie actul premergător avizării programelor de formare profesională, respectiv creditării activităţilor de formare profesională.
(2) Înregistrarea furnizorului de formare profesională are caracter unic şi se realizează înainte şi împreună cu înregistrarea primului program de formare avizat al furnizorului.
(3) În vederea înregistrării, solicitantul va depune un dosar care va fi înregistrat la secretariatul comitetului director.
(4) Dosarele depuse vor fi analizate din punctul de vedere al conformităţii - prezenţa documentelor şi autenticitatea acestora -, de către secretariatul comitetului director, în termen de 15 zile de la data înregistrării.
(5) Secretariatul propune comitetului director aprobarea sau respingerea înregistrării furnizorului de formare profesională în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică.
(6) Comitetul director hotărăşte înregistrarea furnizorului de formare profesională sau respingerea cererii, în prima şedinţă de la data primirii propunerii din partea secretariatului.
(7) Hotărârea comitetului director va fi comunicată solicitantului în termen de 15 zile de la data adoptării. Articolul 37
(1) Conţinutul dosarului pentru înregistrarea furnizorilor de formare profesională în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică este următorul:a)cerere de înscriere; b)actul constitutiv şi statutul entităţii - fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; c)încheierea judecătorească de acordare a personalităţii juridice - fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; d)certificatul de înregistrare fiscală a persoanei juridice cu sau fără scop patrimonial - fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; e)actele de spaţiu privind sediile entităţii - fotocopie, semnată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; f)certificatul de înregistrare fiscală - fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; g)dovada achitării taxei de înregistrare - fotocopie, semnată şi datată de către reprezentant pentru conformitate cu originalul; h)declaraţia pe propria răspundere privind asumarea obligaţiei de avizare profesională pentru orice program de formare profesională, sub sancţiunea radierii din Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică, în original; i)declaraţia pe propria răspundere privind obligativitatea menţinerii condiţiilor care au stat la baza avizării, sub sancţiunea radierii din Registrul furnizorilor de formare profesională.
(2) Instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor prezenta următoarele documente în vederea înregistrării în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică:a)cerere de înscriere; b)adeverinţă cu privire la numele exact al structurii şi instituţia căreia îi aparţine. Articolul 38Înregistrarea furnizorilor de formare profesională are caracter de aviz profesional. Articolul 39Programele de formare profesională avizate vor fi de asemenea înregistrate în Registrul furnizorilor de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică. Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 40
(1) Programele de formare profesională în desfăşurare, avizate şi creditate, după caz, înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme, vor rămâne valabile până la finalizarea perioadei de avizare de 5 ani, în condiţiile stabilite prin actele aflate în vigoare la data începerii acestor programe.
(2) Programele de formare profesională pentru psihologi care nu au fost avizate şi creditate, după caz, înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme pot funcţiona numai în condiţiile acestora.
(3) Cu excepţia programelor menţionate la alin. (1), programele de formare profesională neavizate şi necreditate, după caz, în condiţiile prezentelor norme nu sunt recunoscute în profesia de psiholog. ANEXA Nr. 3NORME privind atestarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică Capitolul I Precizări generale introductive Articolul 1
(1) Prezentele norme reglementează condiţiile şi procedura unică de acces în profesia de psiholog şi de schimbare a nivelului/treptei de atestare profesională în psihologie pentru psihologii care îşi derulează activitatea pe teritoriul României.
(2) Prezentele norme stabilesc şi cadrul normativ privind atestarea profesională şi recunoaşterea profesională în vederea exercitării profesiei de psiholog pe teritoriul României de către cetăţenii străini, în condiţiile legii.
(3) Atestarea dreptului de liberă practică se face în baza standardelor privind formarea profesională, supervizarea profesională şi experienţa profesională. Prezentele norme definesc standardele minimale pentru atestarea dreptului de liberă practică în toate specialităţile şi la toate treptele de atestare profesională.
(4) Cerinţele pentru atestarea dreptului de liberă practică trebuie să fie echivalente pentru psihologii aflaţi pe aceeaşi treaptă în diferite specialităţi.
(5) În vederea asigurării unei maxime oportunităţi pentru mobilitatea psihologilor români pe piaţa muncii europeană, standardele privind formarea şi atestarea dreptului de liberă practică sunt aliniate cu standardele relevante europene. Articolul 2
(1) Cetăţenii români, precum şi categoriile de cetăţeni străini reglementate prin lege pot solicita obţinerea atestatelor de liberă practică în România.
(2) Accesul în profesia de psiholog se realizează numai prin obţinerea atestatului de liberă practică emis de către Colegiul Psihologilor din România (CPR), în condiţiile legii.
(3) Practicarea profesiei de psiholog în România se realizează numai în baza deţinerii unui atestat de liberă practică emis de CPR.
(4) Atestarea sau recunoaşterea dreptului de liberă practică în psihologie, în oricare dintre specialităţile profesionale, pe teritoriul României, se realizează numai de către CPR, în condiţiile legii.
(5) Titlul unic de calificare în profesia de psiholog pe teritoriul României este atestatul de liberă practică.
(6) Titlul unic de calificare obţinut de către un psiholog cuprinde titlul profesional de psiholog, pe când titlul unic de calificare obţinut de către o altă persoană asimilată în condiţiile legii şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare (Norme metodologice), nu cuprinde titlul profesional de psiholog. Articolul 3
(1) Accesul în profesia de psiholog a cetăţenilor străini se realizează pentru cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau din Spaţiul Economic European, precum şi pentru cetăţenii statelor cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în condiţiile în care aceştia şi-au stabilit domiciliul în România sau au drept de şedere temporară în România, pentru perioada acordării acestui drept, şi poate lua una dintre următoarele forme:a)recunoaşterea documentelor de calificare profesională, a titlului profesional sau a titlului de calificare profesională, obţinute în ţara de origine sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European sau cu care România are încheiate convenţii bilaterale în domeniu, în regim de servicii permanente sau în regim de servicii temporare; b)obţinerea atestatului de liberă practică, în condiţiile legii.
(2) Recunoaşterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obţinut potrivit alin. (1) atrage în mod automat eliberarea titlului unic de calificare profesională pe teritoriul României şi înregistrarea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, Partea I, după caz.
(3) În vederea realizării accesului în profesie pentru persoanele şi în formele prevăzute în alin. (1) aceştia trebuie să urmeze procedura prevăzuta la art. 10 din normele metodologice şi să prezinte următoarele documente îndosariate:a)cererea de acces în profesia de psiholog adresată comitetului director al CPR (comitetul director), în original; b)paşaportul sau actul de identitate, în fotocopie; c)certificatul, diploma sau atestatul eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din ţara de origine, tradus şi legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din ţara de origine, după caz; d)certificatul eliberat de către autoritatea competentă pentru profesia de psiholog din ţara de origine cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legea naţională pentru desfăşurarea activităţii de psiholog în ţara de origine de către solicitant, precum şi cu privire la competenţele şi vechimea în profesie ale acestuia, neaplicarea vreunei sancţiuni de interzicere sau suspendare a exercitării profesiei, tradus şi legalizat în România sau recunoscut de către misiunile diplomatice române din ţara de origine, după caz; e)diplomele de studii obţinute - licenţă şi master, traduse şi legalizate în română sau recunoscute în condiţiile legii, după caz; f)dovada obţinerii şi/sau înregistrării dreptului de şedere în România, în fotocopie; g)adeverinţa medicală din care să rezulte că este apt pentru exercitarea profesiei de psiholog; h)certificatul de cazier judiciar, eliberat de către autorităţile din ţara de origine, după caz; i)opisul cuprinzând actele depuse la dosarul de acces în profesie.
(4) Pentru activităţile desfăşurate în sectorul public recunoaşterea documentelor de calificare profesională sau a titlului profesional obţinut în ţara de origine este condiţionată de cunoaşterea limbii române, după caz.
(5) Cetăţenii străini pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică în România, cu respectarea tuturor condiţiilor aplicabile. Capitolul II Standarde generale pentru atestarea dreptului de liberă practică în psihologie Articolul 4
(1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant sunt următoarele:a)licenţă şi master în psihologie, respectiv în domeniul de specialitate, sau absolvirea unui program de licenţă echivalent - licenţă pre-Bologna sau titlul de doctor în psihologie. Programele de master vor fi avizate de CPR, pentru fiecare specialitate în parte. Pentru programele de master absolvite în străinătate şi echivalate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora şi va decide avizarea în unul dintre domenii; b)pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa absolvirii unui program de formare de lungă durată în psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, conform standardelor pentru programele de formare; c)pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui număr minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personală/autocunoaştere/ experienţă terapeutică personală, după caz, recunoscute de către şcoala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul; d)promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor.
(2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:a)încheierea supervizării obligatorii: 2 ani/minimum 100 de ore şi minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie; b)pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă cerinţa parcurgerii unui număr minim total de 100, respectiv 50 de ore de dezvoltare personală/autocunoaştere/ experienţă terapeutică personală, după caz, recunoscute de către şcoala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul; c)minimum 5 ani de experienţă demonstrabilă ca psiholog practicant; d)formare continuă, 10 credite/an; e)promovarea probei scrise de evaluare a cunoştinţelor şi a interviului bazat pe portofoliu; f)programele de master pot fi recunoscute pentru mai multe specialităţi din cadrul aceluiaşi domeniu aplicativ larg, în funcţie de curricula programului.
(3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal:a)minimum 5 ani experienţă demonstrabilă ca specialist; b)formare continuă, 10 credite/an; c)promovarea interviului bazat pe portofoliu. Articolul 5Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel: 1. Absolvenţii ciclurilor 1 şi 2 de studii universitare în psihologie - ciclul Bologna acreditate de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) sau deţinătorii unor diplome de licenţă asimilate obţinute înainte de aderarea la ciclul de învăţământ Bologna în condiţiile legii, care îndeplinesc şi celelalte condiţii legale pentru atestarea profesională, pot aplica pentru înscrierea în CPR şi atestarea dreptului de practică în psihologie şi vor susţine procedura specifică de atestare. Absolvenţii de psihologie pot accesa competenţa generală în psihopedagogie specială, absolvenţii de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenţii de studii universitare în domenii conexe psihologiei - medicină/psihopedagogie/ filosofie/teologie/asistenţă socială pot accesa, în condiţiile generale definite prin prezentele norme, competenţa în psihoterapie. Sunt exceptaţi de la cerinţa absolvirii unui program de master în domeniul de specialitate absolvenţii facultăţilor de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competenţa în psihoterapie. 2. Candidaţii declaraţi admişi în urma parcurgerii procedurii de atestare dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta psiholog practicant, în specialitatea/competenţa pentru care optează. Excepţie fac cei care optează pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică sau pentru competenţa generală în psihoterapie, care trebuie să parcurgă prima etapă a unui program de formare de lungă durată într-o formă specifică de psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, avizat de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. Licenţiaţii în celelalte domenii care pot accesa competenţele generale, care au fost declaraţi admişi, dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta practicant, în competenţa generală pentru care au aplicat. 3. După minimum 5 ani de liberă practică ca practicant, psihologul practicant se poate prezenta pentru obţinerea nivelului/treptei de specialist în aceeaşi specialitate/competenţă generală şi poate parcurge procedura specifică de atestare dacă: a)a absolvit un program de master în psihologie acreditat de ARACIS, şi avizat de CPR pentru un domeniu profesional. Domeniile de avizare profesională a masteratelor sunt: clinic, muncă-organizaţii-transporturi, educaţie. Un program de master poate să fie acreditat numai în unul dintre cele trei domenii şi poate include pachete de discipline care pot fi avizate/recunoscute ca formare profesională în cadrul altui domeniu decât cel de bază al programului. Pentru programele de master absolvite în străinătate şi echivalate de CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora şi va decide avizarea în unul dintre domenii; b)cel puţin 2 ani de practică psihologică s-au realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competenţa în psihoterapie şi 100 de ore pentru restul specialităţilor, pe baza unui contract cu cel puţin un supervizor în domeniu; c)a realizat numărul minimal de credite de formare continuă de 10 credite anual sau însumat pe perioada de practică ca psiholog practicant.4. Specialitatea/Competenţa generală în psihoterapie şi specialitatea consiliere psihologică presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare de lungă durată avizate de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. 5. Psihologii practicanţi au obligaţia încheierii unui contract de supervizare cât timp rămân la acest nivel, cu minimum de 12 ore pe an şi ori de câte ori au nevoie, după efectuarea stagiului obligatoriu de supervizare. 6. Psihologii atestaţi la treapta de practicant autonom anterior intrării în vigoare a prezentelor norme şi care sunt absolvenţi ai unui program de master în psihologie sau deţinători ai unei diplome de licenţă echivalentă - studii de licenţă pre-Bologna de 4-5 ani pot rămâne pe această treaptă pe timp nelimitat. 7. Psihologii practicanţi autonomi care nu au absolvit un program de master sau nu deţin o diplomă de licenţă echivalentă au la dispoziţie 10 ani pentru absolvirea unui program de master în psihologie. 8. Psihologul cu drept de liberă practică la nivel de specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de principal în aceeaşi specializare/competenţă generală dacă: a)a practicat minimum 5 ani la nivelul treptei de specialist; b)a realizat numărul minimal de credite de formare continuă anual sau însumat pe 5 ani. Capitolul IIIStandarde specifice comisiilor aplicative Articolul 6Standardele specifice comisiei de psihologie clinică şi psihoterapie sunt următoarele: 1. pentru a putea derula intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul consilierii genetice, al asistării persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cu tulburări de neuro-dezvoltare sau al asistării persoanelor cu CES, psihologul din specialitatea psihologie clinică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, avizate de către CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de comitetul director al CPR; 2. pentru a putea derula activităţi de psihoterapie în domeniul intervenţiilor paliative sau în lucrul cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de neurodezvoltare, psihologul din specialitatea psihoterapie sau consiliere psihologică trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, avizate de către CPR. Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de comitetul director al CPR; 3. pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog specialist, respectiv principal în specialitatea psihologie clinică este necesară şi îndeplinirea condiţiilor pentru atestarea ca psiholog practicant, respectiv specialist, în specialitatea consiliere psihologică. Articolul 7Standardele specifice comisiei de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor sunt următoarele: – pentru a putea realiza diagnoza stresului ocupaţional şi intervenţii primare, secundare şi terţiare legate de stresul ocupaţional, psihologul specialist şi principal din specialitatea psihologia muncii şi organizaţională şi psihologul specialist în psihologia aplicată în servicii trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de formare profesională continuă în domeniu de maximum 25 de ore plus activităţi practice, avizat de către CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de Comitetul director al CPR. Articolul 8Standardele specifice specialităţii psihologia transporturilor sunt următoarele: a)pentru a putea derula activităţi de evaluare şi consiliere specifică psihologiei traficului, psihologul din specialitatea psihologia transporturilor trebuie să facă dovada absolvirii programelor de formare continuă în domeniu de 10 ore/an, avizate de către CPR. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de Comitetul director al CPR; b)trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta specialist se realizează în condiţiile generale specificate prin prezentele norme, la care se adaugă un portofoliu de minimum 300 de evaluări în specialitate. Articolul 9Standardele specifice comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională sunt următoarele: 1. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihologiei educaţionale, psihologul din specialitatea psihologie educaţională trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, avizate de către CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de Comitetul director al CPR; 2. pentru a putea derula evaluări psihologice, intervenţii primare şi consiliere psihologică de suport în domeniul psihopedagogiei speciale, psihologul din specialitatea psihopedagogiei speciale trebuie să facă dovada absolvirii unor programe de formare profesională continuă în domeniu, avizate de către CPR. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională va stabili standarde specifice pentru aceste programe de formare profesională, aprobate apoi de Comitetul director al CPR. Articolul 10Standardele specifice comisiei de psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale sunt următoarele: 1. nivelul de competenţă specific obţinut de către persoanele prevăzute în mod limitativ în art. 18 alin. (2) din normele metodologice este stabilit prin certificatul privind acordarea competenţelor profesionale generale şi specifice în specialitate; 2. psihologii specialişti sau principali în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri publice sau private - pot dobândi calitatea şi brevetul de expert oficial criminalist sau expert autorizat criminalist în domeniul evaluării comportamentului simulat - poligraf; în relaţia cu instituţiile de aplicare a legii - exemplificativ parchete, instanţe etc. Aceştia au competenţele prevăzute de treapta de specializare, conform pct. 1; 3. trecerea de la treapta de psiholog practicant la treapta de psiholog specialist se realizează în condiţiile generale definite prin prezentele norme, la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 100 de examinări în perioada stabilită; 4. trecerea de la treapta de psiholog specialist la treapta de psiholog principal se realizează în condiţiile generale la care se adaugă obligaţia de a efectua un număr de minimum 250 de examinări în perioada de stagiu stabilită; 5. obţinerea competenţelor specifice în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf se realizează în condiţiile finalizării unor cursuri de formare profesională de minimum 400 de ore, în conformitate cu reglementările CPR. Capitolul IVProcedura de atestare a dreptului de liberă practică Articolul 11
(1) Procedura pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog practicant constă în parcurgerea următorilor paşi: a)depunerea dosarului; b)verificarea conformităţii documentelor depuse; c)susţinerea evaluării de cunoştinţe pe bază de probă scrisă; d)comunicarea rezultatelor; e)eliberarea atestatului sau comunicarea deciziei de neacordare a atestatului, după caz, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor examenului, de către secretariatul comitetului director.
(2) Procedura pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog specialist constă în parcurgerea următorilor paşi: a)depunerea dosarului; b)verificarea conformităţii documentelor depuse; c)susţinerea evaluării de cunoştinţe pe bază de probă scrisă; d)analiza unui portofoliu realizat de candidat, al cărui conţinut va fi precizat de fiecare comisie aplicativă; e)prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu cu comisia de specialitate; f)comunicarea rezultatelor; g)eliberarea atestatului sau comunicarea deciziei de neacordare a atestatului, după caz, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor examenului, de către secretariatul comitetului director.
(3) Procedura pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog principal constă în parcurgerea următorilor paşi: a)depunerea dosarului; b)verificarea conformităţii documentelor depuse; c)analiza unui portofoliu realizat de candidat, al cărui conţinut va fi precizat de fiecare comisie aplicativă; d)prezentarea portofoliului în cadrul unui interviu cu comisia de specialitate; e)validarea deciziilor privind atestarea în comitetul director; f)eliberarea atestatului sau comunicarea deciziei de neacordare a atestatului, după caz, în termen de 30 de zile de la şedinţa comitetului director de validare a atestatelor, de către secretariatul comitetului director. Articolul 12
(1) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la nivelul/treapta de psiholog practicant şi psiholog specialist este evaluarea cunoştinţelor de specialitate pe bază de probă scrisă.
(2) Evaluarea va urmări cunoştinţele de specialitate în psihologie obţinute prin programele de studii urmate, cunoştinţele de legislaţie specifică profesiei, cunoştinţele de etică şi deontologie profesională, precum şi cunoştinţele dobândite pe baza experienţei practice, conform domeniului larg de specializare: psihologie clinică - psihoterapie - consiliere psihologică, muncă - organizaţii - transporturi, educaţie, securitate naţională.
(3) Evaluarea cunoştinţelor de specialitate va avea caracter obiectiv şi standardizat şi va fi realizată conform unei metodologii adoptate prin hotărâre a comitetului director.
(4) Modalitatea de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale la treptele de psiholog specialist şi principal este analiza portofoliului realizat de candidat şi intervievarea acestuia, în cadrul comisiei de specialitate. Metodologia de evaluare a psihologilor în vederea atestării profesionale va furniza detalii privind conţinutul şi structura portofoliului.
(5) În termen de 90 de zile de la adoptarea prezentei hotărâri, comitetul director va elabora şi va supune adoptării metodologia de evaluare a candidaţilor în vederea atestării profesionale şi schimbării de treaptă. Articolul 13
(1) Conţinutul dosarului pentru atestarea profesională la treapta de psiholog practicant este format din:a)cerere/formular de înscriere; b)copie după actul de identitate; c)adeverinţă medicală; d)cazier judiciar; e)copii după diplomele de studii sau documentele echivalente - exemplificativ adeverinţe de promovare a examenului de licenţă, certificate de recunoaştere a studiilor făcute în străinătate, diplome de licenţă asimilate în condiţiile legii etc.; f)pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă certificatul care atestă pregătirea în vederea atestării la nivel de practicant, emis de către şcoala/furnizorul care derulează programul de formare.
(2) Conţinutul dosarului pentru atestarea profesională la treapta de psiholog specialist este format din:a)cerere/formular de înscriere; b)copie după actul de identitate; c)copie după atestatul de practicant; d)adeverinţă medicală; e)cazier judiciar; f)portofoliu, conţinând documente precizate prin metodologia de evaluare, al cărui conţinut poate fi revizuit ulterior la propunerea comisiilor de specialitate; g)copii după documentele care atestă creditele obţinute din formarea continuă, pentru perioada scursă de la obţinerea atestatului ca practicant; h)raportul final de supervizare; i)pentru specialităţile psihoterapie şi consiliere psihologică se adaugă certificatul care atestă pregătirea în vederea atestării la nivel de specialist, emis de către şcoala/furnizorul care derulează programul de formare.
(3) Conţinutul dosarului pentru atestarea profesională la treapta de psiholog principal este format din:a)cerere/formular de înscriere; b)copie după actul de identitate; c)copie după atestatul de specialist; d)adeverinţă medicală; e)cazier judiciar; f)copii după documentele care atestă creditele obţinute din formarea continuă, pentru perioada scursă de la obţinerea atestatului ca specialist; g)portofoliu, conţinând documente precizate prin metodologia de evaluare, al cărui conţinut poate fi revizuit ulterior la propunerea comisiilor de specialitate. Articolul 14
(1) Candidaţii nemulţumiţi de rezultatul obţinut în urma derulării procedurilor de atestare profesională pot depune contestaţie în condiţiile prevăzute la art. 29 din normele metodologice.
(2) Contestaţiile privind rezultatele obţinute la evaluările scrise de cunoştinţe vor fi soluţionate conform metodologiei de evaluare.
(3) Contestaţiile privind neacordarea treptei de psiholog principal vor fi analizate şi soluţionate în cadrul conducerii operative, conform prevederilor din normele metodologice.
(4) Termenul pentru soluţionarea contestaţiilor este cel prevăzut în metodologia de evaluare pentru contestaţiile care privesc rezultatele evaluărilor scrise şi de 30 de zile de la data înregistrării pentru restul contestaţiilor. Capitolul VPrecizări tranzitorii şi finale Articolul 15
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentelor norme, accesul în profesia de psiholog se va face exclusiv în baza acestora.
(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, schimbarea de treaptă se va putea realiza şi în baza procedurilor aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme pentru psihologii care la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme se aflau înscrişi într-un program de formare complementară.
(3) Psihologii atestaţi la treapta de practicant sub supervizare sau autonom la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot urma unul dintre următoarele trasee:a)pot parcurge procedurile aplicabile la data obţinerii atestatului de liberă practică de psiholog practicant sub supervizare în vederea schimbării treptei la cea de psiholog specialist, în cadrul intervalului de timp definit la alin. (2), în baza procedurilor aplicabile la momentul obţinerii atestatului de liberă practică de psiholog practicant sub supervizare, dacă îndeplinesc condiţiile generale definite prin prezentele norme pentru atestarea ca psiholog specialist; sau b)pot aplica pentru obţinerea treptei de specialist în condiţiile prezentelor norme, dacă îndeplinesc condiţiile generale definite prin prezentele norme pentru atestarea ca psiholog specialist.