În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/388 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 18 octombrie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Admite că finalizarea Uniunii economice şi monetare (UEM) presupune crearea unei veritabile uniuni financiare şi fiscale, la care se adaugă necesitatea consolidării instituţiilor de control şi garantării responsabilităţii şi legitimităţii democratice în zona euro. 2. Reţine faptul că obiectivul documentului este să dezvolte opiniile exprimate în Raportul celor 5 preşedinţi privind finalizarea Uniunii economice şi monetare, din 2015, şi să contribuie la dezbaterea mai amplă iniţiată de Cartea albă privind viitorul Europei. 3. Recunoaşte veridicitatea avantajelor prezentate în document şi a valorii adăugate aduse de statele membre ale UE, pe plan economic şi social, de apartenenţa la zona euro; crede că salvarea Greciei de la colaps ilustrează pregnant avantajul de a fi membru al zonei euro. 4. Susţine cadrul conceptual, măsurile specifice destinate consolidării Uniunii economice şi monetare prezentate în document, precum şi etapizarea propusă. 5. Ia act că opţiunile propuse în documentul de reflecţie sunt menite să contribuie la realizarea unui consens mai amplu privind abordarea provocărilor viitoare şi imprimarea unei noi dinamici pentru această dezbatere importantă. 6. Admite că desăvârşirea UEM nu constituie un scop în sine, ci un cadru pentru crearea de locuri de muncă, pentru creştere economică, echitate socială, convergenţă economică şi stabilitate financiară. Responsabilitatea şi solidaritatea, diminuarea riscurilor şi partajarea lor vor trebui să fie bine corelate. Astfel, UEM ar trebui să rămână deschisă tuturor statelor membre ale UE, iar procesul decizional va trebui să fie mai transparent şi bazat pe răspundere democratică. Obţinerea unui amplu consens politic privind direcţia spre care se îndreaptă Uniunea Europeană, precum şi stabilirea unei foi de parcurs complete, cu etape bine definite, sunt elemente esenţiale pentru reuşită. 7. Agreează, în principiu, măsurile propuse în domeniul convergenţei economice şi sociale, dat fiind faptul că acest obiectiv are o importanţă deosebită, atât la nivelul zonei euro, cât şi la nivelul Uniunii Europene. 8. Cu toate acestea, consideră că o arhitectură bugetară, cu un buget separat al zonei euro, ar însemna o ameninţare la adresa politicilor tradiţionale, susţinute de România şi alte state membre din afara zonei euro, adâncind astfel decalajele dintre statele net contribuitoare şi cele net beneficiare. Prin urmare, înfiinţarea unui buget dedicat zonei euro ar conduce la creşterea divergenţelor între statele membre ale UE. 9. Împărtăşind aprecierea Comisiei Europene că „(...) este nevoie de mai multă încredere la toate nivelurile, între statele membre, între statele membre şi instituţiile UE, precum şi în relaţia cu publicul larg", semnalează că politicieni din state membre aflate în zona euro au exprimat temeri că aderarea unor noi state membre la moneda unică ar conduce la repetarea crizei greceşti; recomandă Comisiei Europene să prezinte un studiu care să demonstreze de ce cazul Greciei este unic şi de ce nu se poate repeta; solicită Comisiei Europene, Parlamentului European şi parlamentelor naţionale ale statelor din zona euro să combată ferm asemenea aserţiuni întrucât în acest fel sunt contestate, fie şi indirect, tratatele de aderare care prevăd obligaţia noilor state membre de a accede la zona euro. 10. Apreciază propunerea preşedintelui Comisiei Europene, în discursul privind starea Uniunii, din 13 septembrie 2017 de a se institui un Instrument de aderare la zona euro şi îşi exprimă încrederea că acesta va avea şi un palier politic, care să elimine opoziţia unor state membre din zona euro faţă de primirea de noi membri; consideră că toate instituţiile relevante ale Uniunii ar trebui să coopereze atât pentru încurajarea statelor noneuro să se orienteze spre adoptarea monedei unice, cât şi pentru atenuarea îngrijorărilor privind extinderea zonei euro. 11. Din perspectiva intereselor României, ca stat membru al Uniunii, salută faptul că documentul reia angajamentele de transparenţă şi incluzivitate faţă de statele din afara zonei euro, fiind subliniată importanţa fundamentală a relaţiei dintre statele zonei euro şi statele membre ale UE care nu au aderat încă la zona euro. Acest element corespunde obiectivelor susţinute de România vizând asigurarea unei abordări unitare la nivel UE-27, astfel încât să nu fie accentuate discrepanţele între statele membre euro şi cele din afara zonei euro şi să nu fie create noi bariere în procesul de aderare la zona euro a acelor state membre care îndeplinesc condiţiile tehnice în acest sens şi doresc să avanseze în această direcţie. 12. Reaminteşte că România s-a angajat să adopte moneda euro, în virtutea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, şi că tratatele de aderare sunt adoptate în unanimitate şi că orice reconsiderare a acestora afectează nu doar siguranţa juridică a Uniunii, ci însăşi existenţa sa. 13. Recunoaşte că pentru a se putea culege beneficiile aderării la zona euro la nivel naţional sunt necesare reforme structurale profunde care să stimuleze resursele sustenabile de creştere economică cum sunt investiţiile în capital şi tehnologie, cercetare-dezvoltare şi inovaţie, sănătatea şi educaţia, şi care să contribuie la adâncirea convergenţei cu statele membre; menţinerea unor fundamente economice solide şi reducerea tensiunilor care se acumulează pe fondul creşterii economice peste potenţial, dar şi întreţinerea unui sentiment favorabil al pieţei unice europene reprezintă, de asemenea, condiţii necesare. 14. Recunoscând dificultatea stabilirii unei date fixe pentru aderare la zona euro, precum şi relaţia direct proporţională cu succesul implementării reformelor structurale necesare, recomandă Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României să abordeze tematica aderării României la moneda unică dintr-o perspectivă cuprinzătoare care să includă opţiunea constantă a României pentru continuarea integrării politice a Uniunii Europene, susţinerea obiectivului apropierii de „nucleul dur" al UE în noua arhitectură europeană şi, nu în ultimul rând, avantajele pentru mediul de afaceri şi economia naţională. 15. Recomandă Guvernului României, Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României să prezinte o estimare bine fundamentată cu privire la posibilitatea realizării convergenţei reale, a măsurilor necesare în acest sens şi a posibilităţii realizării acestora, a propriilor obligaţii, a orizontului de timp în care convergenţa economică reală se poate produce. 16. Recomandă reprezentarea cu statut de observator a celor două Camere ale Parlamentului României în Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE