Hotărârea Nr.75 din 01.03.2018

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Petelea şi Valea Largă, judeţul Mureş, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.
(3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Paul Stănescu ANEXA Nr. 1.1*)*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Petelea, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Petelea, judeţul Mureş Descrierea stemei Stema comunei Petelea, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, împărţit în pal de aur încărcat cu un mesteacăn smuls, în culoare naturală. În partea dreaptă se află două monede de argint, dispuse în pal, reproducând monedele antice „tip Petelea": cea de sus, aversul, cu capul zeiţei Artemis Tauropolos stilizat, privind spre stânga, şi cea de jos, reversul, cu un călăreţ stilizat, orientat spre dreapta. În partea stângă se află un jgheab asuprind o roată de moară de apă, văzută din semiprofil, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Mesteacănul (Betula pendula) reprezintă flora locală, făcând aluzie la originea toponimului comunei Petelea (Pytulia - Betulia, Birk), iar fondul de aur - culturile cerealiere. Monedele de argint antice tip Petelea - tipologie unică în ţară - reprezintă valorile patrimoniale, tezaurul descoperit în comună. Roata de moară cu jgheab evocă morăritul tradiţional şi moara în care a fost găzduit Mihai Eminescu la Petelea, popasul inspirându-i secvenţe şi personaje în romanul „Geniu pustiu". Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2*)*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.STEMA comunei Valea Largă, judeţul Mureş ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Valea Largă, judeţul Mureş Descrierea stemei Stema comunei Valea Largă, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, roşu, cu bordură albastră mărginită spre interior cu aur, încărcată cu nouă flori de prun de argint; în câmpul roşu sus se află trei albine de aur dispuse în fascie, iar în vârf se află un mănunchi compus din 3 ştiuleţi de porumb, alternând cu două spice de grâu, dispuse în evantai, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un singur turn. Semnificaţiile elementelor însumate Florile de prun reprezintă livezile şi preparatele specifice comunei, iar numărul florilor este cel al localităţilor componente. Bordura albastră mărginită cu aur face aluzie la credinţa şi valorile de patrimoniu ale localnicilor. Albinele simbolizează ocupaţiile tradiţionale şi vestita hărnicie a locuitorilor. Mănunchiul de porumb şi grâu reprezintă culturile dominante locale. Coroana murală cu un turn crenelat, de argint, este simbolul unei aşezări comunale.