În temeiul prevederilor art. 67 şi art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/386 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 18 octombrie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Consideră că există posibilităţi de coordonare ale statelor membre, impuse de racordarea la piaţa unică, pe baza armonizării sistemelor educaţionale naţionale, în temeiul interesului comun al acestora, în condiţiile limitărilor impuse de tratate, în ce priveşte rolul instituţiilor europene în educaţie. 2. Se raliază opiniei Comisiei Europene conform căreia statele membre au un interes comun în îmbunătăţirea rezultatelor educaţiei, considerând că este o prioritate pentru cetăţenii europeni, şi propune extinderea domeniilor, intensităţii şi sumelor alocate programelor de sprijin ale Uniunii dedicate cooperării şi cercetării în educaţie şi pedagogie. 3. Susţine, în continuare, iniţiativele Comisiei Europene care vizează reducerea disparităţilor de gen în educaţia din domeniile matematicii şi ştiinţei şi recomandă extinderea acestora în ce priveşte implicarea în TIC şi inginerie, ca meserii, şi mai ales ca domenii antreprenoriale. 4. Reaminteşte că programele de prevenire şi combatere a hărţuirii în şcoli şi a comportamentului agresiv pe internet (cyber-bullying) nu dau întotdeauna rezultatele scontate, recomandând intensificarea cercetării interdisciplinare care să vizeze identificarea cauzelor, conceperea unor modele de intervenţie documentate şi a unor modalităţi de edificare a climatului de cooperare în colectivele de elevi. 5. Subliniază că evaluarea unităţilor şcolare are loc în mod obiectiv, ca rezultat al contribuţiei acestora la succesul personal, material, profesional şi social al fiecărui absolvent, şi recomandă Comisiei Europene să analizeze posibilitatea promovării unei iniţiative cu obiectivul de a cuantifica, pe cât posibil, această contribuţie, astfel încât să fie posibilă compararea la nivelul Uniunii. 6. Propune stabilirea unui nivel minim de autonomie recomandat pentru unităţile şcolare şi universitare din Uniune, care să permită diversificarea metodelor pedagogice aplicate şi a modalităţilor de înfiinţare şi finanţare, ca parte a cooperării în domeniul îmbunătăţirii sistemelor educative ale statelor membre. 7. Subliniază că participarea elevilor la elaborarea strategiilor unităţilor şcolare şi la sistemul de asigurare a calităţii poate contribui semnificativ, în special dacă elevii au suficiente informaţii, putere de decizie şi mai ales garanţia evitării măsurilor coercitive care ar putea fi provocate de participarea lor la sistemul de asigurare a calităţii, şi, în acest sens, recomandă analizarea celor mai bune practici în domeniu. 8. Semnalează că domeniile profesionale se diversifică tot mai mult şi apar noi profesii legate în special de mediul digital, dar că ingineria clasică, tehnologia chimică, mecanica, electrotehnica sau sinteza de noi materiale au, în continuare, o contribuţie semnificativă la creşterea competitivităţii Uniunii pe plan mondial şi sprijină Comisia Europeană să continue eforturile pentru a reduce riscul scăderii interesului tinerilor pentru inginerie. 9. Reaminteşte că pregătirea profesională trebuie să fie însoţită de iniţiative de stimulare a educaţiei fizice în şcoli şi în afara lor, precum şi de o atenţie sporită acordată educaţiei morale, pentru a forma cetăţeni ai Uniunii sănătoşi şi responsabili, nu doar bine pregătiţi profesional, recomandând elaborarea unui document de reflecţie la nivelul Uniunii pe această temă. 10. Consideră că legătura educaţiei cu oportunităţile de afaceri şi ale pieţei muncii ar trebui să dobândească o dimensiune europeană, bazată pe libertăţile fundamentale ale Uniunii. 11. Salută atenţia acordată educaţiei extracurriculare de către Comisia Europeană şi consideră că flexibilitatea şi individualizarea acesteia asigură eficienţa noului pilon al sistemelor educative naţionale, socotind drept binevenit un schimb de experienţă între statele membre, inclusiv la nivel parlamentar, cu sprijinul Comisiei Europene. 12. Subliniază că educaţia are loc din ce în ce mai mult în afara sistemelor naţionale formale de învăţământ, iar rolul educativ al familiei, al anturajului, al colectivului de la locul de muncă sau învăţarea individuală folosind internetul şi platformele on-line au modificat structural educaţia în mileniul al III-lea şi recomandă ca analizele şi planurile de acţiune ce se vor propune să ţină seama de aceste noi coordonate, inclusiv de necesitatea de a se asigura convergenţa acestui nou spaţiu educativ între statele membre. 13. Îşi manifestă rezerva cu privire la utilitatea raportului comun privind eficacitatea şi eficienţa cheltuielilor în învăţământ, propus în Comunicare, deoarece este dificil de stabilit o legătură între cheltuieli şi eficienţă în educaţie având în vedere diversitatea mare a condiţiilor sociale, economice şi culturale din statele membre. 14. Consideră că educaţia în domeniile inginereşti este unul din factorii majori ce asigură competitivitatea Uniunii la nivel mondial, pe termen lung, şi invită Comisia Europeană să sprijine formarea unui spaţiu european al cunoaşterii şi al oportunităţilor de afaceri în acest domeniu, în special pentru IMM-urile şi start-up-urile care manifestă o preferinţă pentru afaceri pe piaţa unică şi care deţin, în acelaşi timp, capacitatea de a derula pregătirea profesională pentru personalul propriu. 15. Consideră că metoda deschisă de coordonare ar trebui extinsă, aprofundată şi flexibilizată pentru a servi cooperarea între statele membre în domeniul educaţiei, având în vedere interesul cetăţenilor europeni pentru o educaţie de calitate într-o lume globalizată, iar rolul Parlamentului European ar trebui sporit pentru a forma, în cooperare cu parlamentele naţionale, un forum de dezbatere privind obiectivele pe termen lung. 16. Propune organizarea unui summit pe tema rolului educaţiei în integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii şi în sprijinirea iniţiativelor de afaceri ale acestora, în continuarea summitului propus de Comisia Europeană pe tema echităţii în educaţie. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 24 octombrie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, FLORIN IORDACHE