Hotărârea Nr.69 din 09.09.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 - COM (2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, SWD (2015) 42
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 697 din 15 septembrie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160 - 185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Opinia nr. 4 c-19/381, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 17 iunie 2015, Camera Deputaţilor: 1. Salută apariţia comunicării Comisiei Europene, COM (2015) 85 şi - în urma analizei Raportului de ţară anexat la aceasta - SWD (2015) 42, ia notă de progresele şi de insuficienţele semnalate pentru un număr de 16 state membre, printre care şi România, în principal în ceea ce priveşte dezechilibrele macroeconomice, progresul privind recomandările specifice de ţară şi constatările bilanţurilor aprofundate. 2. Apreciază demersurile Comisiei Europene de a publica mai devreme decât în anii precedenţi rezultatele evaluării, pentru a oferi suficient timp pentru examinarea acestei analize tehnice, şi mai ales abordarea Comisiei ca examinarea să se desfăşoare într-un cadru cât mai larg, care să nu se limiteze la nivelul naţional şi la problemele naţionale. 3. Consideră că, deşi dezechilibrele macroeconomice din România nu sunt severe, ţara noastră ar trebui să profite de aceste exerciţii de evaluare ale Comisiei Europene, pentru a determina creşterea ritmului reformelor în domeniile identificate de Comisie, având în vedere că restanţele reduc competitivitatea şi sustenabilitatea şi că aceasta ar amâna reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre România şi majoritatea celorlalte state membre. 4. Aminteşte că finanţarea prin fonduri UE este decisivă pentru asigurarea unui nivel corespunzător al investiţiilor şi al reformelor administrative şi ia act că România este menţionată alături de alte cinci state membre ca necesitând măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi gestionarea fondurilor UE. 5. Ia act de constatarea că productivitatea muncii din România este a doua cea mai scăzută din Uniune, dar semnalează că numărul de sectoare şi de locuri de muncă în care productivitatea este egală cu cea din statele membre dezvoltate economic este în creştere şi de aceea, în acele sectoare, recomandarea Comisiei Europene „privind o mai bună aliniere între stabilirea salariilor şi evoluţia productivităţii“ nu se poate aplica în România, deoarece inerţia salarizării inferioare este întreţinută de riscul reducerii apetitului investiţional şi, implicit, de pierderea de locuri de muncă. 6. Admite că România ar trebui să aplice în mod intensiv şi prioritar recomandarea Comisiei Europene ca „sistemele de educaţie şi formare să răspundă mai bine nevoilor de pe piaţa forţei de muncă“, cu atât mai mult cu cât succesul unei economii în viitorul apropiat se va baza nu doar pe utilizarea tehnologiilor înalte, ci mai ales pe proiectarea şi implementarea lor. 7. Regretă că succesele României privind combaterea corupţiei şi creşterea considerabilă a independenţei şi a eficienţei sistemului judiciar nu sunt reflectate corespunzător în Comunicarea Comisiei. 8. Consideră că este nevoie ca administraţia publică naţională să fie modernizată în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi a transparenţei sale, printre altele şi pentru a putea menţine măsurile recente de combatere a evaziunii fiscale şi a muncii nedeclarate, pentru consolidarea mecanismelor de asigurare a executării contractelor şi pentru stabilirea unor cadre funcţionale în materie de insolvenţă. 9. Ia act că România este evaluată din perspectiva acordului de asistenţă financiară cu troica Uniunea Europeană - Fondul Monetar Internaţional - Banca Mondială, în vigoare pentru perioada 2009 - septembrie 2015, şi subliniază, în acest sens, că ţara noastră a înregistrat progrese majore în domeniul consolidării fiscale şi al disciplinei bugetare şi - în continuare - are în vedere stimularea creşterii economice, investiţiile publice, redresarea serviciilor publice şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin parteneriatul public-privat. 10. Evidenţiază faptul că, dintre toţi indicatorii economici, România figurează în raport doar cu o poziţie investiţională internaţională netă (PIIN) de o valoare negativă semnificativă şi în acest sens reaminteşte faptul că o asemenea situaţie nu este neobişnuită într-o economie aflată în curs de revenire. 11. Recunoaşte că în domeniul eficienţei energetice au fost făcute doar progrese limitate: se înregistrează întârzieri în implementarea legislaţiei Uniunii Europene în acest domeniu, în special în ceea ce priveşte Directiva privind eficienţa energetică; lipsa unor măsuri concrete şi progresele modeste diminuează potenţialul României în privinţa eficienţei energetice. 12. Precizează că România se încadrează pe traiectoria de atingere a două ţinte naţionale în cadrul Strategiei Europa 2020, şi anume: a)ţinta privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES): pentru anul 2020, previziunile naţionale indică o creştere a emisiilor de GES din sectoarele non-ETS cu numai 7% faţă de nivelul din 2005 (rămâne o marjă de 12 puncte procentuale în care aceste emisii pot creşte, fără a depăşi ţinta asumată de România; până în anul 2020, România poate creşte emisiile non-ETS cu maximum 19% faţă de nivelul acestora înregistrat în anul de referinţă 2005); b)ţinta referitoare la sursele regenerabile de energie: conform datelor Eurostat, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie era de 22,9%, superioară celei stabilite pentru 2011-2012 de Directiva privind sursele regenerabile de energie.13. Subliniază că unele progrese au fost făcute în direcţia atingerii a trei ţinte sociale: a)ţinta din domeniul ocupării: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 de ani a ajuns la 67,4% în trimestrul III 2014; astfel, ţinta de 70% în 2020 rămâne ambiţioasă, dar decalajul s-a redus; b)ţinta referitoare la educaţia terţiară: rata populaţiei cu vârsta de 30-34 de ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară a crescut de la 21,8% în 2012 la 22,8% în 2013, dar, în ultimii trei ani universitari, a avut loc o scădere a înscrierilor în învăţământul superior, ceea ce poate periclita atingerea ţintei de 26,7%; c)ţinta de reducere a sărăciei: rata persoanelor aflate în risc de sărăcie a înregistrat o uşoară îmbunătăţire, de la 23,4% în 2008 la 22,4% în 2013 (în termeni absoluţi, în perioada 2008-2013, 211.000 de persoane au fost scoase din riscul de sărăcie, ţinta naţională pentru 2020 fiind de 580.000 de persoane).14. Admite că nu au fost făcute progrese suficiente în cazul altor două ţinte, respectiv: a)părăsirea timpurie a şcolii: rata părăsirii timpurii a şcolii a rămas constantă, la 17,3%; b)domeniul cercetării şi dezvoltării: nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare a scăzut în 2013 comparativ cu 2012, iar atingerea ţintei în domeniu rămâne un deziderat ambiţios şi greu de realizat (astfel, pentru perioada 2014-2020 este necesară o rată anuală de creştere a investiţiilor în cercetare-dezvoltare de 14,6%).Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA