HOTARARE Nr.
300 din 2 martie 2006
privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 21 martie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime
de securitate şi sănătate în muncă pentru şantierele temporare sau mobile.
Art. 2. - Prezenta hotărâre nu se aplică activităţilor
de foraj şi extracţie din industria extractivă.
Art. 3. - Prevederile
legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplică domeniului
prevăzut la art. 1 fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau
specifice ale prezentei hotărâri.
Art. 4. - In înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi
expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare
şantier, - orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de
inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar (investitor) - orice persoană fizică sau
juridică pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării
acesteia;
c) manager de proiect - orice persoană fizică sau
juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar,
însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării
lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în
condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul lucrării - orice persoană fizică sau
juridică competentă care, la comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de
proiectare;
e) şef de şantier - persoana fizică desemnată de
către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi să urmărească
realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) -
orice persoană fizică sau juridică competentă care execută lucrări de
construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant)
- orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual faţă de
antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate,
prevăzute în proiectul lucrării;
h) lucrător independent - orice persoană fizică
autorizată care realizează o activitate profesională în mod independent şi îşi
asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de
a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării - orice persoană fizică sau juridică
competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de proiect
pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării - orice persoană fizică
sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul
de proiect pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art.
58
CAPITOLUL II
Coordonatori în materie de securitate şi sănătate
Art. 5. - Coordonarea în materie de securitate şi
sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de studiu, concepţie şi
elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor.
Art. 6. - Atunci când la
elaborarea proiectului participă mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau
managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de
securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
Art. 7. - Atunci când la realizarea
lucrărilor pe şantier participă mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul
sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai
mulţi lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie
să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării.
Art. 8. - Funcţia de coordonator în materie de securitate
şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator
în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a
intervenţiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoană.
Art. 9. - Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile,
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie:
a) să participe la toate etapele de elaborare a
proiectului şi de realizare a lucrării;
b) să fie invitaţi la toate întrunirile care privesc
elaborarea proiectului şi realizarea lucrării;
c) să primească şi, dacă este cazul, să solicite
managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
d) să întocmească şi să ţină la zi registrul de
coordonare prevăzut la art. 36.
CAPITOLUL III
Instrumente ale coordonării
SECŢIUNEA 1
Planul de securitate şi sănătate
Art. 10. - Beneficiarul lucrării sau managerul de
proiect trebuie să asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, să fie
stabilit un plan de securitate si sănătate, conform art. 54 lit. b).
Art. 11. - Planul de securitate şi sănătate este un
document scris care cuprinde ansamblulde măsuri ce trebuie luate în vederea
prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe
şantier.
Art. 12. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să
fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe
toată durata efectuării lucrărilor.
Art. 13. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să
fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării.
Art. 14. - In situaţia în care proiectul este elaborat
de un singur proiectant, acesta răspunde de elaborarea planului de securitate
şi sănătate.
Art. 15. - Pe măsură ce sunt elaborate, planurile
proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor trebuie să fie integrate
în planul de securitate şi sănătate.
Art. 16. - Planul de securitate
şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat
conţinutului acestuia.
Art. 17. - Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a) să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate
aplicabile pe şantier;
b) să specifice riscurile care pot apărea;
c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru
reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) să conţină măsuri specifice privind lucrările care
se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 18. - La elaborarea
planului de securitate şi sănătate trebuie să se ţină seama de toate tipurile
de activităţi care se desfăşoară pe şantier şi să se identifice toate zonele în
care se desfăşoară lucrările cuprinse în anexa nr. 2.
Art. 19. - Planul de securitate
şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul
şi, dacă este cazul, informaţii care completează declaraţia prealabilă
prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a şantierului
stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor
care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru
lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a
obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor,
amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori
pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor
care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii
şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului
ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare între antreprenori,
subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în
muncă.
Art. 20. - Măsurile de coordonare stabilite de
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din
acestea trebuie să se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie
orizontale şi verticale;
b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale,
în particular, în ceea ce priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate
pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a
diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau
substanţe periculoase;
e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare
a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări; '
f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase
utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a
instalaţiei electrice generale;
h) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.
Art. 21. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să
fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata
efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
Art. 22. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să
se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de
către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de
securitate şi sănătate în muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.
Art. 23. - Planul de securitate şi sănătate trebuie să
fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei
finale a lucrării.
SECŢIUNEA a 2-a
Planul propriu de securitate şi sănătate
Art. 24. - Planul propriu de securitate şi sănătate
cuprinde ansamblul de măsuri de securitate şi sănătate specifice fiecărui
antreprenor sau subantreprenor.
Art. 25. - Atunci când un
antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie să
pună planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de
proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate, după caz.
Art. 26. - Antreprenorul trebuie să stabilească acest
plan în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării.
Art. 27. - Planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie să fie armonizat cu planul de securitate şi sănătate al şantierului.
Art. 28. - Antreprenorul care
execută cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din
lucrările care trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi
sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi,
dacă este cazul, un document care cuprinde măsurile generale de securitate şi
sănătate pentru lucrările şantierului ce intră în responsabilitatea sa.
Art. 29. - La elaborarea planului propriu de securitate
şi sănătate subantreprenorul trebuie să ţină seama de informaţiile furnizate de
către antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sănătate al
şantierului.
Art. 30. - Subantreprenorul trebuie să elaboreze planul
propriu de securitate şi sănătate în cel mult 30 de zile de la data
contractării lucrării cu antreprenorul.
Art. 31. - Planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) numele şi adresa
antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul lucrătorilor pe şantier;
c) numele persoanei desemnate să conducă executarea
lucrărilor, dacă este cazul;
d) durata lucrărilor, indicând data începerii
acestora;
e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care
pot afecta sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi
la procesul de muncă pe şantier;
f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de
lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de muncă folosite, de
utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea şantierului;
g) măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le
execută pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie colectivă şi măsuri de
protecţie individuală.
Art. 32. - Inainte de începerea lucrărilor pe şantier
de către antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina
muncii şi membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.
Art. 33. - Planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie să fie actualizat ori de câte ori este cazul.
Art. 34. - Un exemplar actualizat al planului propriu
de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a
putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii
sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor.
Art. 35. - Planul propriu de securitate şi sănătate
trebuie să fie păstrat de către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei
finale a lucrării.
SECŢIUNEA a 3-a
Registrul de coordonare
Art. 36. - Registrul de coordonare cuprinde ansamblul
de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările
efectuate şi deciziile luate.
Art. 37. - Coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:
a) numele şi adresele antreprenorilor,
subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier;
b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi
durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele importante care trebuie luate în
considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi
deciziile adoptate;
d) observaţiile, informaţiile
şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în muncă aduse la cunoştinţă
beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi
eventualele răspunsuri ale acestora;
e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi
subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă;
f) abaterile de la prevederile planului de securitate
şi sănătate;
g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale
întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise;
h) incidente şi accidente care
au avut loc.
Art. 38. - Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi ataşat
la registru.
Art. 39. - Coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de
proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.
Art. 40. - Registrul de coordonare trebuie păstrat de către
coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data
recepţiei finale a lucrării.
SECŢIUNEA a 4-a
Dosarul de intervenţii ulterioare
Art. 41. - Dosarul de intervenţii
ulterioare trebuie să cuprindă:
a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi
planuri şi note tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea
intervenţiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
Art. 42. - Dosarul de
intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de
către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
Art. 43. - Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să
fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se ataşează la dosar.
Art. 44. - După recepţia finală a lucrării dosarul de
intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui
proces-verbal care se ataşează la dosar.
Art. 45. - In cazul unei intervenţii ulterioare,
beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar
al dosarului de intervenţii ulterioare.
Art. 46. - Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate desemnat pe perioada intervenţiilor ulterioare trebuie să completeze
dosarul de intervenţii ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute
de noile lucrări.
CAPITOLUL IV
Declaraţia prealabilă
Art. 47. - Beneficiarul lucrării sau managerul de
proiect trebuie să întocmească o declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de
30 de zile lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mână de lucru estimat este mai mare de
500 de oameni-zi.
Art. 48. - Declaraţia va fi întocmită conform anexei
nr. 3 şi va fi comunicată inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia se
vor desfăşura lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora.
Art. 49. - Textul declaraţiei prealabile trebuie să fie
afişat pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
Art. 50. - Textul declaraţiei prealabile trebuie
actualizat ori de câte ori au loc schimbări.
CAPITOLUL V
Elaborarea proiectului lucrării
SECŢIUNEA 1
Principii generale de securitate şi sănătate
aplicabile proiectului lucrării
Art. 51. - Incă din faza de concepţie, studiu şi
elaborare a proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci
când este cazul, beneficiarul trebuie să ia in considerare principiile generale
de prevenire în materie de securitate şi sănătate prevăzute în legislaţia
naţională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special in ceea ce priveşte:
a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau
organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru
care se desfăşoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
Art. 52. - In faza de concepţie, studiu şi elaborare a
proiectului lucrării trebuie să se ţină seama, ori de câte ori este necesar, de
toate planurile de securitate şi de sănătate şi de toate dosarele întocmite
conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58 lit. c).
SECŢIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
Art. 53. - Desemnarea coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării trebuie să se facă înainte de începerea fazei de elaborare
a proiectului lucrării.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
Art. 54. - Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate
pe durata elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu art. 6, are
următoarele atribuţii:
a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;
b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub
responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile
aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare
care au loc în cadrul acestuia;
c) să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare,
adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de
securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seama în cursul eventualelor
lucrări ulterioare;
d) să adapteze planul de securitate şi sănătate la
fiecare modificare adusă proiectului;
e) să transmită elementele planului de securitate şi
sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
f) să deschidă un registru de coordonare şi să-l
completeze;
g) să transmită planul de securitate şi sănătate,
registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului
şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării;
h) să participe la întrunirile organizate de beneficiar
şi/sau de managerul de proiect;
i) să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau
managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile
şantierului;
j) să armonizeze planurile proprii de securitate si
sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al
şantierului;
k) să organizeze coordonarea între proiectanţi;
I) să ţină seama de toate
eventualele interferenţe ale activităţilor de pe şantier.
Art. 55. - Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să aibă competenţa
necesară exercitării funcţiei:
a) experienţă profesională de minimum 5 ani în
arhitectură, construcţii sau conducerea şantierelor;
b) formare specifică de coordonator în materie de
securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAPITOLUL VI
Realizarea lucrării
SECŢIUNEA 1
Principii generale aplicabile pe durata realizării
lucrării
Art. 56. - Pe toată durata realizării lucrării
angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie să respecte obligaţiile generale
ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care
transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare
de curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea amplasamentului
posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;
c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de
circulaţie;
d) manipularea în condiţii de siguranţă a diverselor
materiale;
e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în
funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul
eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi
înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor
periculoase;
g) condiţiile de deplasare a materiilor şi
materialelor periculoase utilizate;
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a
materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări; '
i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a
duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau
faze de lucru;
j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii
independenţi;
k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care
se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.
SECŢIUNEA a 2-a
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate pe durata realizării lucrării
Art. 57. - Atunci când beneficiarul sau managerul de
proiect desemnează un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării
proiectului, această desemnare va avea loc înaintea începerii lucrărilor pe
şantier.
SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate pe durata realizării lucrării
Art. 58. - Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are
următoarele atribuţii:
a) să coordoneze aplicarea principiilor generale de
prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice
în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară
simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea
acestor lucrări sau faze de lucru;
b) să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor
necesare pentru a se asigura că angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii
independenţi respectă principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi
responsabil, şi aplică planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54
lit. b);
c) să adapteze sau să solicite să se realizeze
eventuale adaptări ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54
lit. b) şi ale dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c),
în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
d) să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv
a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora,
privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor
profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi
informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul,
informarea lucrătorilor independenţi;
e) să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea
corectă a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
f) să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele
abilitate să aibă acces pe şantier;
g) să stabilească, în colaborare cu managerul de
proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
h) să ţină seama de toate interferenţele activităţilor
din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia;
i) să stabilească, împreună cu antreprenorul,
obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor
de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
j) să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare
antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia să redacteze planul propriu
de securitate şi sănătate;
k) să avizeze planurile de securitate şi sănătate
elaborate de antreprenori şi modificările acestora.
Art. 59. - Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării trebuie să aibă competenţa necesară
exercitării funcţiei:
a) experienţă profesională în construcţii sau în
conducerea şantierului de minimum 5 ani;
b) formare specifică de coordonator în materie de
securitate şi sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAPITOLUL VII
Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect,
angajatorilor şi lucrătorilor independenţi
SECŢIUNEA 1
Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de
proiect
Art. 60. - Atunci când un beneficiar sau un manager de
proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi
sănătate pentru a executa sarcinile prevăzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi
exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.
Art. 61. - In vederea asigurării şi menţinerii
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are, în
principal, următoarele obligaţii:
a) să aplice principiile generale de prevenire a
riscurilor la locul de muncă;
b) să coopereze cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a
lucrărilor;
c) să ia în considerare observaţiile coordonatorilor
în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare;
d) să stabilească măsurile generale de securitate şi
sănătate aplicabile şantierului, consultându-se cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate;
e) să redacteze un document de colaborare practică cu
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate.
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile angajatorilor
Art. 62. - Punerea în aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu
aduce atingere principiului răspunderii angajatorilor prevăzut în legislaţia
naţională care transpune Directiva 89/391/CEE.
Art. 63. - In vederea asigurării şi menţinerii
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier în condiţiile prevăzute la
art. 58 şi 60, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
a) să respecte obligaţiile generale ale angajatorilor
în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune
Directiva 89/391/CEE;
b) să îndeplinească şi să urmărească respectarea
planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;
c) să ia masurile necesare pentru aplicarea
prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa
nr. 4;
d) să ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în
materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi să le
îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) să informeze lucrătorii independenţi cu privire la
măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi să pună
la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
f) să redacteze planurile proprii de securitate şi
sănătate şi să le transmită coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate.
Art. 64. - In vederea menţinerii securităţii şi
sănătăţii pe şantier, atunci când ei înşişi execută o activitate profesională
pe şantier, angajatorii trebuie să respecte:
a) prevederile din legislaţia naţională care transpune
prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor,
echipamentul de muncă, echipamentul individual de protecţie;
b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în
materie de securitate şi sănătate în muncă.
SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile lucrătorilor independenţi
Art. 65. - In vederea menţinerii securităţii şi
sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie:
a) să respecte, pe toată durata execuţiei lucrării,
măsurile de securitate şi sănătate, în conformitate cu legislaţia naţională
care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56;
b) să respecte dispoziţiile minime de securitate şi
sănătate stabilite în anexa nr. 4;
c) să-şi desfăşoare activitatea conform cerinţelor de
securitate şi sănătate stabilite pentru şantierul respectiv;
d) să participe la orice acţiune coordonată de
prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe şantier;
e) să utilizeze echipamente
de muncă ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sănătate;
f) să aleagă şi să utilizeze echipamente individuale
de protecţie conform riscurilor la care sunt expuşi;
g) să respecte indicaţiile şi să îndeplinească
instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h) să respecte prevederile planului de securitate şi
sănătate.
CAPITOLUL VIII
Informarea lucrătorilor
Art. 66. - Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie
să fie informaţi asupra măsurilor ce trebuie luate privind securitatea şi
sănătatea lor pe şantier.
Art. 67. - Informaţiile trebuie să fie pe înţelesul
lucrătorilor cărora le sunt adresate.
CAPITOLUL IX
Consultarea şi participarea lucrătorilor
Art. 68. - Consultarea şi participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63
trebuie să se realizeze conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva
89/391/CEE.
Art. 69. - Atunci când este necesar, ţinând seama de
gradul de risc şi de importanţa şantierului, consultarea şi participarea
lucratorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi
desfăşoară activitatea pe acelaşi şantier trebuie să se realizeze cu o
coordonare adecvată.
Art. 70. - In scopul consultării şi participării
lucrătorilor, trebuie pusă la dispoziţie acestora sau, după
caz,reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sănătate şi a
eventualelor sale modificări.
CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 71. - Anexele nr. 1-4 fac
parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 72. - Regulamentul privind formarea specifică de
coordonator în materie de securitate şi sănătate prevăzut la art. 55 şi 59 se
va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
Art. 73. - Prezenta hotărâre
intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/57/CEE privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pe şantierele temporare şi mobile,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi
turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
LISTA
NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor de construcţii sau
de inginerie civilă
|
1. Excavaţii
2. Terasamente
3. Construcţii
4. Montarea şi demontarea
elementelor prefabricate
5. Amenajări sau instalaţii
6. Transformări
7. Renovări
8. Reparaţii
9. Dărâmări
|
10. Demolări
11. Mentenanţă
12. Intreţinere - lucrări de zugrăveli şi
curăţare
13. Asanări
14. Consolidări
15. Modernizări
16. Reabilitări
17. Extinderi
18. Restaurări
19. Demontări
|
ANEXA Nr. 2
LISTA NEEXHAUSTIVĂ
a lucrărilor care implică riscuri specifice pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor
1. Lucrări care expun lucrătorii la riscul de a fi
îngropaţi sub alunecări de teren, înghiţiţi de terenuri mocirloase/ mlăştinoase
ori de a cădea de la înălţime, datorită naturii activităţii desfăşurate,
procedeelor folosite sau mediului înconjurător al locului de muncă
2. Lucrări în care expunerea la substanţe chimice
sau biologice prezintă un risc particular pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii lucrătorilor este o
cerinţă legală
3. Lucrări cu expunere la radiaţii ionizante pentru
care prevederile legale specifice obligă la delimitarea de zone controlate sau
supravegheate
4. Lucrări în apropierea liniilor electrice de
înaltă tensiune
5. Lucrări care expun la risc de înec
6. Lucrări de puţuri, terasamente subterane şi
tuneluri
7. Lucrări cu tuburi cu aer
comprimat
8. Lucrări care implică folosirea de explozibili
9. Lucrări de montare şi demontare a elementelor
prefabricate grele.
ANEXA Nr. 3
CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE
1. Data comunicării
2. Adresa exactă a şantierului
3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrării (numele şi
adresele)
4. Tipul lucrării
5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi
adresa)
6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de
securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele şi
adresa)
7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării (numele şi adresa)
8. Data prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier
10. Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier
11. Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de
lucrători independenţi prevăzut pe şantier
12. Datele de identificare a antreprenorilor,
subantreprenorilor şi/sau lucrătorilor independenţi deja selecţionaţi.
ANEXA Nr. 4
CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru şantiere
Observaţii preliminare
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexă se aplică de
fiecare dată când caracteristicile şantierului ori ale activităţii, circumstanţele
sau un risc o cer.
In sensul prezentei anexe,
termenul încăperi înseamnă, printre altele, barăci.
PARTEA A
Cerinţe minime generale
pentru locurile de muncă din şantiere
1. Stabilitate şi
soliditate
1. 1. Materialele, echipamentele şi, în general,
orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1. 2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu
are o rezistenţă suficientă nu este permis decât dacă se folosesc echipamente
sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăşoare în condiţii
de siguranţă.
2. Instalaţii de
distribuţie a energiei
2. 1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi
utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar
lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare
prin atingere directă ori indirectă.
2. 2. La proiectarea, realizarea şi alegerea
materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie să se ţină seama de tipul
şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenţă externe şi de
competenţa persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
3. Căile şi ieşirile de
urgenţă
3. 1. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie
în permanenţă libere şi să conducă în modul cel mai direct posibil într-o zonă
de securitate.
3. 2. In caz de pericol, toate posturile de lucru
trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maximă pentru
lucrători.
3. 3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi
ieşirilor de urgenţă se determină în funcţie de utilizare, de echipament şi de
dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum şi de numărul maxim de
persoane care pot fi prezente.
3. 4. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie semnalizate
în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care transpune
Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate
dintr-un material suficient de rezistent şi să fie amplasate în locuri
corespunzătoare.
3. 5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment,
fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie
şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
3. 6. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită
iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranţă, de intensitate
suficientă în caz de pană de curent.
4. Detectarea şi stingerea
incendiilor
4. 1. In funcţie de caracteristicile şantierului şi de
dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de echipamentele prezente, de
caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor
prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este
necesar să fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare
pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de
detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.
4. 2. Dispozitivele de stingere a incendiului,
detectoarele de incendiu şi sistemele de alarmă trebuie întreţinute şi verificate
în mod periodic.
La intervale periodice trebuie să se efectueze
încercări şi exerciţii adecvate.
4. 3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a
incendiului trebuie să fie accesibile şi uşor de manipulat.
4. 4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform
prevederilor din legislaţia naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de
rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de
cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura
lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă.
Dacă se foloseşte o instalaţie de ventilaţie, aceasta
trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie să expună lucrătorii la
curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru
sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice
oprire accidentală a instalaţiei.
6. Expunerea la riscuri particulare
6. 1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la
niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe exterioare
nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6. 2. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă
într-o zonă a cărei atmosferă este susceptibilă să conţină o substanţă toxică
sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să fie inflamabilă,
atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri
corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6. 3. Intr-un spaţiu închis un lucrător nu poate fi
în nici un caz expus la o atmosferă cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în
permanenţă din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru
a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7. Temperatura
In timpul programului de lucru, temperatura trebuie să
fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite
şi de solicitările fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul natural şi
artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de circulaţie de pe
şantier
8. 1. Posturile de lucru, încăperile şi căile de
circulaţie trebuie să dispună, în măsura în care este posibil, de suficientă
lumină naturală.
Atunci când lumina zilei nu este suficientă şi, de
asemenea, pe timpul nopţii locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumină
artificială corespunzătoare şi suficientă.
Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de
lumină portabile, protejate contra şocurilor.
Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu
trebuie să modifice sau să influenţeze percepţia semnalelor ori a panourilor de
semnalizare.
8. 2. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor,
posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel încât
să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8. 3. Incăperile, posturile de lucru şi căile de
circulaţie în care lucrătorii sunt expuşi la riscuri în cazul întreruperii
funcţionării iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de
siguranţă de o intensitate suficientă.
9. Uşi şi porţi
9. 1. Uşile culisante trebuie să fie prevăzute cu un
sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe sine si căderea lor.
9. 2. Uşile şi porţile care se deschid în sus
trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea
lor.
9. 3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de
siguranţă trebuie să fie semnalizate corespunzător.
9. 4. In vecinătatea imediată a porţilor destinate
circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru pietoni. Acestea trebuie
să fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie să fie menţinute libere în
permanenţă.
9. 5. Uşile şi porţile mecanice trebuie să
funcţioneze fără să prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de
oprire de urgenţă, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se
deschid automat în caz de pană de energie, şi trebuie să poată fi deschise
manual.
10. Căi de circulaţie -
zone periculoase
10. 1. Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile,
scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie calculate,
plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate
uşor, în deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar
lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie expuşi
nici unui risc.
10. 2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor
şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încărcare sau
descărcare trebuie să fie dimensionate în funcţie de numărul potenţial de
utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de
circulaţie, o distanţă de securitate suficientă sau mijloace de protecţie
adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate,
verificate periodic şi întreţinute.
10. 3. Căile de circulaţie
destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanţă
suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10. 4. Dacă şantierul are zone de acces limitat,
aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea
lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja
lucrătorii abilitaţi să pătrundă în zonele periculoase. Zonele periculoase
trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri şi rampe de
încărcare
11. 1. Cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să
fie corespunzătoare dimensiunilor încărcăturilor ce se transportă.
11. 2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel
puţin o ieşire.
11. 3. Rampele de încărcare
trebuie să fie sigure, astfel încât lucrătorii să nu poată cădea.
12. Spaţiu pentru
libertatea de mişcare la postul de lucru
Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilită, în
funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucrătorii să
dispună de suficientă libertate de mişcare pentru activităţile lor.
13. Primul ajutor
13. 1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea
primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal
pregătit în acest scop.
Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru
îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentaţi sau victime ale unei îmbolnăviri
neaşteptate.
13. 2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi
de prim ajutor, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de
activităţi.
13. 3. Incăperile destinate primului ajutor trebuie
să fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi
trebuie să permită accesul cu brancarde.
13. 4. Aceste spaţii trebuie
semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care
transpune Directiva 92/58/CEE.
13. 5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în
toate locurile unde condiţiile de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi
trebuie să fie uşor accesibile.
Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie
să indice clar adresa şi numărul de telefon ale serviciului de urgenţă.
14. Instalaţii sanitare
14. 1. Vestiare şi
dulapuri pentru îmbrăcăminte
14. 1. 1. Lucrătorilor
trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia
trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de
decenţă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor
accesibile, să aibă capacitate suficientă şi să fie dotate cu scaune.
14. 1. 2. Vestiarele trebuie să fie suficient de încăpătoare
şi să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îşi usuce îmbrăcămintea
de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentaţia şi efectele personale şi să
le poată păstra încuiate.
In anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor
periculoase, a umidităţii, a murdăriei, îmbrăcămintea de lucru trebuie să poată
fi ţinută separat de vestimentaţia şi efectele
personale.
14. 1. 3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru
bărbaţi şi femei sau o utilizare separată a acestora.
14. 1. 4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul
primului paragraf al pct. 14. 1. 1 fiecare lucrător trebuie să dispună de un
loc unde să-şi pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.
14. 2. Duşuri, chiuvete
14. 2. 1. Atunci când tipul de activitate sau cerinţele
de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la
dispoziţie duşuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute săli de duşuri, separate pentru
bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.
14. 2. 2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient
de încăpătoare, astfel încât să permită fiecărui lucrător să îşi facă toaleta,
fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă corespunzătoare.
Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece şi
caldă.
14. 2. 3. Atunci când duşurile nu sunt necesare, în
sensul primului paragraf al pct. 14. 2. 1, trebuie să fie prevăzut un număr
suficient de chiuvete cu apă curentă caldă, dacă este necesar. Acestea trebuie
să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi
pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru este
necesar din motive de decenţă.
14. 2. 4. Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete
sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie să comunice între ele.
14. 3. Cabine de WC-uri şi
chiuvete
In apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de
odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de
locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete,
utilităţi care să asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regulă
ecologice.
Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru
bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Incăperi pentru
odihnă şi/sau cazare
15. 1. Lucrătorii trebuie să dispună de încăperi
pentru odihnă şi/sau cazare uşor accesibile, atunci când securitatea ori
sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activităţii, numărului mare
de lucrători sau distanţei faţă de şantier.
15. 2. Incăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie
să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune
corespunzător numărului de lucrători.
15. 3. Dacă nu există asemenea încăperi, alte
facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta să
le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15. 4. Incăperile de cazare fixe care nu sunt
folosite doar în cazuri excepţionale trebuie să fie dotate cu echipamente
sanitare în număr suficient, cu o sală de mese şi cu o sală de destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese
şi scaune, ţinându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie
să se ţină seama de prezenţa lucrătorilor de ambele sexe.
15. 5. In încăperile pentru odihnă şi/sau cazare
trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumătorilor
împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei gravide şi mame
care alăptează
Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să
aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcată, în condiţii
corespunzătoare.
17. Lucrători cu
dizabilităţi
Locurile de muncă trebuie să fie amenajate ţinându-se
seama, dacă este cazul, de lucrătorii cu dizabilităţi.
Această dispoziţie se aplică în special uşilor, căilor
de comunicaţie, scărilor, duşurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de
lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii cu dizabilităţi.
18. Dispoziţii diverse
18. 1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie
să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi identificabile în mod clar.
18. 2. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă
pe şantier şi, eventual, de altă băutură corespunzătoare şi nealcoolică, în
cantităţi suficiente, atât în încăperile pe care le ocupă, cât şi în
vecinătatea posturilor de lucru.
18. 3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiţii
pentru a lua masa în mod corespunzător şi, dacă este cazul, să dispună de
facilităţi pentru a-şi pregăti masa în condiţii corespunzătoare.
PARTEA B
CERINŢE MINIME
specifice pentru
posturile de lucru din şantiere
Observaţii preliminare
Atunci când situaţii particulare o cer, clasificarea
cerinţelor minime în două secţiuni, aşa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie
să fie considerată obligatorie.
SECŢIUNEA 1
Posturi de lucru din şantiere, în interiorul
încăperilor
1. Stabilitate şi soliditate
Incăperile trebuie să aibă o structură şi o stabilitate
corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Uşi de siguranţă
Uşile de siguranţă trebuie să se deschidă către
exterior şi nu trebuie să fie încuiate, astfel încât să poată fi deschise uşor
şi imediat de către orice persoană care are nevoie să le utilizeze în caz de
urgenţă.
Este interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor
rotative ca uşi de siguranţă.
3. Ventilaţie
Dacă sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de
ventilaţie mecanică, acestea trebuie să funcţioneze astfel încât lucrătorii să
nu fie expuşi curenţilor de aer.
Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc
imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie
eliminată rapid.
4. Temperatură
4. 1. Temperatura în încăperile de odihnă, încăperile
pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare, cantine şi
încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice acestor
încăperi.
4. 2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticlă
trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura
activităţii şi destinaţia încăperii.
5. Iluminatul natural şi
artificial
Locurile de muncă trebuie, pe cât posibil, să dispună
de lumină naturală suficientă şi să fie echipate cu dispozitive care să permită
un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea
lucrătorilor.
6. Pardoselile, pereţii şi
plafoanele încăperilor
6. 1. Pardoselile încăperilor trebuie să fie lipsite
de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile
trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
6. 2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi
plafoanelor încăperilor trebuie să fie realizate astfel încât să poată fi
curăţate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.
6. 3. Pereţii transparenţi
sau translucizi, în special pereţii realizaţi integral din sticlă, din încăperi
ori din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie să
fie semnalizaţi clar. Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau
trebuie să fie separaţi de posturile de lucru şi de căile de circulaţie astfel
încât lucrătorii să nu poată intra în contact cu pereţii şi să nu poată fi
răniţi prin spargerea acestora.
7. Ferestre şi luminatoare
7. 1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de
ventilaţie trebuie să poată fi deschise, închise, reglate şi fixate în
siguranţă de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie poziţionate
astfel încât să nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7. 2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute,
încă din faza de proiectare, cu sisteme de curăţare sau trebuie să dispună de
dispozitive care să permită curăţarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii
care execută această activitate ori pentru ceilalţi lucrători prezenţi.
8. Uşi şi porţi
8. 1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt
realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi porţilor sunt determinate în
funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.
8. 2. Uşile transparente trebuie să fie semnalizate
la înălţimea vederii.
8. 3. Uşile şi porţile batante trebuie să fie
transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.
8. 4. Suprafeţele transparente sau translucide ale
uşilor şi porţilor trebuie protejate împotriva spargerii atunci când acestea nu
sunt construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi răniţi în
cazul în care acestea se sparg.
9. Căile de circulaţie
Traseele căilor de circulaţie trebuie să fie puse în
evidenţă, în măsura în care utilizarea încăperilor şi echipamentul din dotare
necesită acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor.
10. Măsuri specifice
pentru scări şi trotuare rulante Scările şi
trotuarele rulante trebuie să funcţioneze în condiţii de siguranţă şi trebuie
să fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de
oprire de urgenţă, accesibile şi uşor de identificat.
11. Dimensiunile şi
volumul de aer al încăperilor Incăperile de lucru
trebuie să aibă o suprafaţă şi o înălţime care să permită lucrătorilor să îşi
desfăşoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul
lor.
SECŢIUNEA a 2-a
Posturi de lucru din şantiere, în exteriorul
încăperilor
1. Stabilitate şi
soliditate
1. 1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adâncime, trebuie să fie solide şi stabile,
ţinându-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupă;
b) încărcăturile maxime care pot fi aduse şi
suportate, precum şi de repartiţia lor;
c) influenţele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de
lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigure stabilitatea lor
prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice
deplasare intempestivă sau involuntară a ansamblului ori a părţilor acestor
posturi de lucru.
1. 2. Verificare
Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod
corespunzător şi, în special, după orice modificare de înălţime sau adâncime a
postului de lucru.
2. Instalaţii de
distribuţie a energiei
2. 1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se
află pe şantier, în special cele care sunt supuse influenţelor externe, trebuie
verificate periodic şi întreţinute corespunzător.
2. 2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea
şantierului trebuie să fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.
2. 3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare
dată când este posibil acestea trebuie să fie deviate în afara suprafeţei
şantierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este
posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca
vehiculele să fie ţinute la distanţă faţă de instalaţii.
In cazul în care vehiculele de şantier trebuie să
treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricţie
corespunzătoare şi o protecţie suspendată.
3. Influenţe atmosferice
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva
influenţelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.
4. Căderi de obiecte
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva căderilor
de obiecte, de fiecare dată când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de
protecţie colectivă.
Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate
sau depozitate astfel încât să se evite răsturnarea ori căderea lor.
In caz de necesitate, trebuie
să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele
periculoase.
5. Căderi de la înălţime
5. 1. Căderile de la înălţime trebuie să fie
prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de
protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o mână
curentă şi protecţie intermediară, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5. 2. Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în
principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu ajutorul
echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele, platformele ori
plasele de prindere.
In cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se
pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces
corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte mijloace
sigure de ancorare.
6. Schele şi scări
6. 1. Toate schelele trebuie să fie concepute,
construite şi întreţinute astfel încât să se evite prăbuşirea sau deplasarea
lor accidentală.
6. 2. Platformele de lucru, pasarelele şi scările
schelelor trebuie să fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate
astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.
6. 3. Schelele trebuie controlate de către o
persoană competentă, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioadă de neutilizare,
expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care
le-ar fi putut afecta rezistenţa sau stabilitatea.
6. 4. Scările trebuie să aibă o rezistenţă suficientă
şi să fie corect întreţinute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri
corespunzătoare şi conform destinaţiei lor.
6. 5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate
împotriva deplasărilor involuntare.
7. Instalaţii de ridicat
7. 1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile
acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare
şi de sprijin, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite şi să aibă o
rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
c) întreţinute în stare bună de funcţionare;
d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor
periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către
lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
7. 2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate
accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea
sarcinii maxime.
7. 3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele
pentru care sunt destinate.
8. Vehicule şi maşini pentru
excavaţii şi manipularea materialelor
8. 1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii
şi manipularea materialelor trebuie să fie:
a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în
măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare bună de funcţionare;
c) utilizate în mod corect.
8. 2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi
maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să aibă
pregătirea necesară.
8. 3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se
evita căderea în excavaţii sau în apă a vehiculelor şi a maşinilor pentru
excavaţii şi manipularea materialelor.
8. 4. Când este necesar,
maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să fie echipate
cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva
strivirii în cazul răsturnării maşinii şi al căderii de obiecte.
9. Instalaţii, maşini, echipamente
9. 1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv
uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama,
în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b) menţinute în stare bună de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au
fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea
corespunzătoare.
9. 2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie să
fie verificate şi supuse încercărilor şi controlului
periodic.
10. Excavaţii, puţuri,
lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10. 1. In cazul excavaţiilor, puţurilor, lucrărilor
subterane sau tunelurilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau
altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea
persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor
posturilor de lucru, astfel încât să se realizeze o atmosferă respirabilă care
să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti
într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cădere a materialelor.
10. 2. Inainte de începerea terasamentelor trebuie
luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor
subterane si altor sisteme de distribuţie.
10. 3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi
ieşi din zona de excavaţii.
10. 4. Grămezile de pământ, materialele şi
vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanţă suficientă faţă de
excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să
prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode
şi proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie să fie planificate şi executate
sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcţii metalice
sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele
12. 1. Construcţiile metalice sau din beton şi
elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi
schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane
competente.
12. 2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire
corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii împotriva pericolelor datorate
nesiguranţei şi instabilităţii temporare a lucrării.
12. 3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele
trebuie să fie proiectate şi calculate, realizate şi întreţinute astfel încât
să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
13. Batardouri şi chesoane
13. 1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să
fie:
a) bine construite, realizate din materiale
corespunzătoare şi solide, de o rezistenţă suficientă;
b) prevăzute cu echipament adecvat pentru ca
lucrătorii să se poată adăposti în caz de iruperi de apă şi de materiale.
13. 2. Construcţia, montarea, transformarea şi
demontarea unui batardou sau cheson trebuie să se facă numai sub supravegherea
unei persoane competente.
13. 3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie să
fie controlate periodic de către o persoană competentă.