Hotărârea Nr.145 din 01.11.2016

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/693 din 21 octombrie 2016,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Se constată următoarele: I. Se constată că: a)propunerea de regulament face parte din pachetul publicat de Comisie la 13 iulie 2016, prin care se finalizează reforma sistemului european comun de azil; b)obiectivele propunerii legislative vizează: 1. viitorul cadru privind relocarea va fi implementat prin planuri UE anuale de relocare, iar acestea, planurile UE anuale de relocare, vor stabili, în linii mari, zonele geografice prioritare din care se va efectua relocarea şi numărul total maxim de persoane care urmează să fie relocate în anul următor, calculat în funcţie de participarea şi contribuţiile statelor membre şi ale ţărilor Schengen asociate în cadrul planului anual de relocare în cauză; 2. Comisia va prezida un grup la nivel înalt compus din reprezentanţi ai PE, COM, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate al UE, SM, UNHCR, OIM şi eventual Agenţia UE pentru Azil, care va oferi orientare politică referitoare la implementarea acestui cadru; 3. cadrul de relocare al UE stabileşte criteriile de care trebuie să se ţină seama atunci când se determină regiunile sau ţările terţe din care se va efectua relocarea; 4. noul cadru de relocare al UE va stabili un set de proceduri standard comune pentru selectarea şi tratamentul aplicat candidaţilor la relocare; 5. pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de relocare în cadrul mecanismelor UE specifice, Comisia va oferi, pentru fiecare persoană relocată, câte 10.000 euro din bugetul UE. Sumele vor fi alocate din Fondul UE pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI); 6. relocările efectuate în afara cadrului de relocare al Uniunii nu vor fi susţinute financiar din bugetul Uniunii; 7. regulamentul va fi aplicabil pentru două tipuri de relocare externă: obişnuită (cu durata 8-12 luni) şi accelerată (cu durata de 4-6 luni după modelul schemei cu Turcia). II. Se apreciază că există rezerve cu privire la respectarea principiului subsidiarităţii şi se încalcă principiul proporţionalităţii şi se atrage atenţia cu privire la: a)Mecanismul de relocare externă propus de Comisie presupune o implicare majoră a statelor membre, din punct de vedere procedural, întrucât acestea ar urma să deruleze efectiv operaţiunile de relocare, de la identificarea potenţialilor candidaţi în ţările de origine până la acordarea efectivă a protecţiei internaţionale, implicarea Uniunii fiind limitată la creionarea unei scheme de relocare şi alocarea unor sume de bani pentru integrarea persoanelor relocate în statele membre. b)Unul din motivele care stă la baza propunerii priveşte atingerea obiectivelor de politică externă a Uniunii prin creşterea nivelului de implicare a Uniunii în ţările terţe (mecanismul de relocare fiind apreciat ca o pârghie suplimentară în atingerea obiectivului de politică externă). Acest deziderat nu constituie, în esenţă, suficient motiv pentru reglementarea problematicii la nivel de regulament. c)Impunerea unui număr de persoane care să fie relocate din ţări terţe, în baza unei decizii a Comisiei Europene [potrivit art. 8 alin. (2) lit. b) din proiect], chiar dacă statele ar fi implicate în mecanismul de luare a deciziei, aspect care nu este suficient detaliat în propunere, nefiind clar rolul reprezentanţilor statelor membre în privinţa schemei de relocare, poate afecta însăşi suveranitatea statelor de a decide cu privire la atributele esenţiale şi inerente acestei valori: teritoriul propriu şi populaţia care se constituie pe teritoriul respectivului stat. d)Totodată, se apreciază că odată relocate persoanele şi acordată protecţie internaţională, statul respectiv îşi asumă şi răspunderea de integrare în societatea respectivă. Or, acest aspect trebuie analizat pe termen mediu-lung, nefiind clar dacă suma forfetară de 10.000 euro/persoană este suficientă pentru acoperirea costurilor legate de integrare. e)În privinţa formei propuse, cea de regulament, se consideră că argumentele prezentate în memorandumul explicativ nu sunt suficient de pertinente astfel încât să justifice alegerea instrumentului (ca regulament), în vederea realizării obiectivelor tratatelor. f)În privinţa conţinutului, prin propunerea de regulament se are în vedere stabilirea unor cote de relocare de care ar urma să fie ţinute statele membre la respectare şi aplicare. Se consideră că acest aspect poate afecta inclusiv unul dintre principiile de bază ale Uniunii, stipulat expres la art. 21 alin. (1) din TFUE, potrivit căruia Uniunea constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi tradiţii juridice ale statelor membre. Astfel, în lipsa posibilităţii aplicării principiului voluntariatului, care să ţină cont de capabilităţile statelor membre de preluare şi integrare a persoanelor relocate în societăţile naţionale, impunerea unor cote ar putea afecta aplicarea art. 21 alin. (1) din tratat, anterior menţionat. Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,IOAN CHELARU