Hotărârea Nr.12 din 15.02.2016

cu privire la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor COM (2015) 586 final
ACT EMIS DE: Senatul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 127 din 18 februarie 2016

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. 93 din 11 februarie 2016,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 114 din Tratatul privind funcţionarea UE. Prezenta propunere legislativă reprezintă cel de-al treilea pilon în realizarea Uniunii Bancare Europene, alături de Mecanismul unic de supraveghere şi Mecanismul unic de rezoluţie. Propunerea de modificare vizează instituirea în trei etape succesive a unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS, European Deposit Insurance Scheme): un sistem de reasigurare pentru schemele naţionale participante de garantare a depozitelor (SGD participante) într-o primă etapă de trei ani, un sistem de coasigurare pentru SGD naţionale participante întro a doua etapă de patru ani şi un sistem de asigurare completă pentru SGD naţionale participante în regimul permanent. În toate cele trei etape - reasigurare, coasigurare şi asigurare completă - sistemul european de asigurare a depozitelor ar oferi atât finanţare, cât şi acoperirea pierderilor înregistrate de schemele de garantare a depozitelor participante. Finanţarea furnizată de sistemul european de asigurare a depozitelor acoperă necesarul iniţial de lichiditate al unui SGD pentru a acorda compensaţii deponenţilor, în termenul de plată a compensaţiilor prevăzut de directivă (aproximativ 7 zile lucrătoare), dar şi pentru a satisface la timp cererea de contribuţie la o procedură de rezoluţie. Propunerea legislativă europeană vizează statele membre participante la Uniunea Bancară, respectiv, la acest moment, doar cele aparţinând zonei euro. În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii: 1. Prezentul regulament respectă principiul subsidiarităţii şi principiul proporţionalităţii, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile propuse şi forma legislativă (regulament) sunt adecvate. Cu toate acestea, dezideratul realizării unei pieţe europene unice prevăzut de articolul 114 nu se realizează efectiv; există două categorii de sisteme bancare naţionale - cele membre ale zonei euro, pentru care mecanismele sunt obligatorii, şi sistemele naţionale din ţările non-membre. Deşi deschisă opţional şi acestora din urmă, proiectul actual al Uniunii Bancare instituie o uniune cu două viteze, ceea ce nu este de dorit. În acelaşi timp, readuce în discuţie dificultăţile integrării în contextul în care nu există o monedă unică, ci doar o monedă comună, într-o piaţă unică cu mari diferenţe de dezvoltare. 2. Se apreciază că EDIS reprezintă un pas înainte în realizarea stabilităţii financiar-bancare, protejarea deponenţilor şi evitarea crizelor care au impus în trecut salvarea băncilor din bani publici. În general, EDIS ar putea sprijini stabilitatea sistemului bancar european şi ar întări încrederea deponenţilor prin:

	(i)	reducerea vulnerabilităţii unor scheme naţionale de garantare a depozitelor în faţa unor şocuri mari locale (preponderent generate în cadrul unui sistem bancar eterogen şi asimetric din punct de vedere al mărimii instituţiilor de credit);
	(ii)	reducerea legăturii dintre bănci şi statele în care activează. EDIS conţine măsuri de protecţie împotriva utilizării abuzive (spre exemplu, doar acele SGD naţionale care respectă regulile instituite la nivel UE vor beneficia de protecţie prin intermediul EDIS).

3. Se atrage atenţia: a)în România, resursele Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) acoperă la data de 30 septembrie 2015 aproximativ 3,78% din valoarea totală maximă a compensaţiilor potenţiale, nivel foarte bun comparativ cu alte state membre (de exemplu, Spania, Italia, Grecia) sau nivelul de 0,8% propus de Comisia Europeană. Pentru statele membre care au scheme de garantare consolidate, cum este cazul României, împărţirea riscurilor la nivelul EDIS nu constituie un avantaj; b)având în vedere fragmentarea pieţelor europene la nivel bancar şi discrepanţele înregistrate la nivelul Uniunii Economice şi Monetare din punct de vedere al rezilienţei schemelor naţionale de garantare, trebuie subliniată necesitatea revizuirii exhaustive a metodologiei de contribuţii bazate pe risc; c)este necesară clarificarea modului în care vor fi calculate contribuţiile la EDIS potrivit propunerii de regulament. În ceea ce priveşte calculul contribuţiilor în funcţie de risc, o instituţie de credit care are o pondere de risc mai ridicată în statul membru din care face parte ar putea avea o pondere de risc mult mai redusă raportat la nivel european. Prin urmare, în etapa de coasigurare a EDIS, când o mare parte din riscuri rămâne tot la SGD naţională, profilul de risc al băncii ar trebui calculat prin raportare la sistemul bancar naţional.4. Se recomandă: a)având în vedere diferenţele majore între nivelurile de risc prezente ale sistemelor bancare naţionale şi imposibilitatea implementării dezideratului uniformizării acestora într-un termen rezonabil (termenul operaţionalizării EDIS), este oportună reglementarea explicită în cadrul regulamentului UE a unui mecanism de protejare a construcţiei EDIS, care să asigure că sistemele bancare naţionale stabile, cu SGD finanţate şi funcţionale, nu vor fi negativ afectate; b)este necesară o analiză atentă a implicaţiilor din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor impuse instituţiilor de credit participante, SGD naţionale şi autorităţilor naţionale desemnate. Trebuie clarificate aspectele referitoare la dispoziţiile ce reglementează situaţia în care cooperarea strânsă a unui stat membru din afara zonei euro este suspendată sau încetează (art. 4), situaţie în care dreptul la rambursarea către SGD naţională a resurselor cu care au contribuit la EDIS instituţiile de credit participante este limitat la suma care i-ar fi necesară SGD naţionale pentru a atinge două treimi din nivelul-ţintă prevăzut de DGSD (astfel, pentru România, dacă Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar rămâne finanţat peste minimul prevăzut de DGSD şi Regulamentul în discuţie, sar putea ajunge inclusiv în situaţia în care nu s-ar recupera nicio contribuţie). În plus, în cadrul aceloraşi dispoziţii sunt introduse şi alte limitări sensibile care ţin de resursele disponibile ale EDIS - în situaţia în care la ieşirea din mecanismul de cooperare strânsă, resursele disponibile ale EDIS sunt mult diminuate, se poate ajunge la situaţia nerecuperării sumelor cuvenite, chiar dacă respectivul stat membru nu a beneficiat de nicio sumă de la EDIS pe perioada participării; c)realizarea unui studiu de impact cantitativ, ţinând cont de anumite scenarii de stress test sau de simulare de criză financiară la nivelul unor sisteme bancare mai puţin solide, care să determine capacitatea EDIS de a menţine stabilitatea financiară la nivelul Uniunii Economice şi Monetare şi lipsa de influenţă asupra celorlalte sisteme bancare participante. Există riscul ca, din cauza complexităţii interacţiunilor sistemelor bancare europene, în cazul unui eveniment extrem sau al unei crize financiare severe într-un stat membru, mutualizarea riscurilor prin EDIS să conducă la efecte nedorite şi la nivelul celorlalte sisteme bancare din Europa, prin fenomenul de contagiune.În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună Plenului formularea unei opinii în concordanţă cu observaţiile incluse în prezentul raport, iar această opinie să fie transmisă Comisiei Europene. Articolul 2Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din 15 februarie 2016, în conformitate cu prevederile art. 77¹ din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare. PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU