Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

DECRET Nr

DECRET   Nr. 623 din 21 noiembrie 1973

privind organizarea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania

ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 184 din 22 noiembrie 1973


SmartCity3


                          EXPUNERE DE MOTIVE

    Atributiile, sarcinile si activitatea Camerei de Comert a Republicii Socialiste Romania au fost reglementate pina in prezent prin Decretul nr. 495/1953.
    In conditiile cresterii continue a potentialului economic, tehnic si stiintific al Republicii Socialiste Romania, ale dezvoltarii si diversificarii activitatii de comert exterior si ale modului de organizare a acestei activitati pe baza Legii nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comert exterior, de cooperare economica si tehnico-stiintifica a Republicii Socialiste Romania, au sporit si sarcinile Camerei de Comert privind sprijinirea unitatilor producatoare pe linia desfasurarii activitatii de dezvoltare a relatiilor comerciale externe.
    Pentru indeplinirea in mai bune conditii a atributiilor sale si pentru a corespunde sarcinilor din etapa actuala de dezvoltare a economiei nationale, s-a emis alaturatul decret prin care Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania se reorganizeaza, devenind Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, constituita ca organizatie obsteasca, cu gestiune economica si personalitate juridica.
    Potrivit atributiilor care definesc continutul activitatii, Camera de Comert si Industrie sprijina unitatile producatoare si centralele industriale in realizarea sarcinilor de export si import, tinind o cit mai strinsa legatura cu acestea, prin acordarea asistentei de specialitate, menita sa contribuie la promovarea relatiilor economice externe, stimularea productiei pentru export, efectuarea propagandei si reclamei comerciale externe, asigurarea protejarii drepturilor de proprietate industriala, eliberarea certificatelor de origine si calitate.
    Pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania functioneaza Comisia de arbitraj al carei regulament de organizare si functionare este aprobat prin decretul alaturat.

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

    Art. 1
    Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania se reorganizeaza, devenind Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, ca organizatie obsteasca, cu gestiune economica si personalitate juridica, avind ca obiect de activitate intensificarea relatiilor comerciale si a altor relatii economice cu alte tari si sprijinirea membrilor sai in promovarea raporturilor cu strainatatea.
    Art. 2
    Activitatea Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania se desfasoara pe baza politicii partidului si statului in domeniul comertului exterior si al cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale, a carei infaptuire este asigurata de catre Ministerul Comertului Exterior.
    Art. 3
    Modul de organizare si functionare a Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania se va stabili prin statut aprobat de adunarea generala a Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania.
    Art. 4
    Sint membri de drept ai Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste si alte organizatii obstesti care desfasoara activitate de comert exterior.
    Pot fi membri si alte unitati socialiste de stat sau alte organizatii obstesti, precum si oameni de stiinta sau specialisti in probleme de comert exterior, in conditiile prevazute in statut.
    Art. 5
    In desfasurarea activitatii sale Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania colaboreaza cu ministerele si celelalte organe centrale de stat, cu organele administratiei locale de stat, cu centralele industriale si unitatile asimilate acestora si cu alte unitati socialiste.
    Art. 6
    Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania este autorizata sa desfasoare urmatoarele activitati:
    a) sa intretina si sa dezvolte relatii cu organizatiile internationale similare, firme, organizatii economice si asociatii profesionale din strainatate;
    b) sa faca propaganda economica si reclama comerciala in cadrul sistemului de comert exterior, editind in acest scop publicatii, organizind si efectuind actiuni publicitare in tara si strainatate;
    c) sa organizeze participari la tirguri si expozitii in tara si strainatate;
    d) sa asigure, pe baza de mandat, protejarea drepturilor de proprietate industriala straine in Republica Socialista Romania si a celor romanesti in strainatate;
    e) sa efectueze prestari de servicii pentru firmele si organizatiile economice straine autorizate a avea reprezentanta comerciala in Republica Socialista Romania, in conditiile legii;
    f) sa efectueze controlul calitativ si cantitativ al marfurilor destinate exportului sau importului, pe baza mandatului clientilor externi;
    g) sa asigure documentarea membrilor sai asupra reglementarilor practicii de comert exterior din diferite tari, precum si asupra firmelor si produselor acestora;
    h) sa asigure documentarea firmelor straine asupra posibilitatilor de export, de import si de cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala ale membrilor sai, precum si asupra reglementarilor in domeniul comertului exterior in Republica Socialista Romania;
    i) sa elibereze certificatele de origine, carnetele pentru admitere temporara a marfurilor (ATA), sa vizeze facturile sau procurile, sa certifice cazurile de forta majora, existenta si obiectul unitatilor socialiste de stat, cooperatiste si obstesti, precum si semnaturile celor care angajeaza in mod valabil unitatile respective in operatiunile de comert exterior.
    Art. 7
    In vederea realizarii activitatilor prevazute la art. 6, Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania poate infiinta unitati in subordine, cu gestiune economica - cu sau fara personalitate juridica -, stabilind modul de organizare si functionare a acestora.
    Art. 8
    Pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania functioneaza Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior.
    Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior, anexa la prezentul decret.
    Art. 9
    Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania si unitatile sale in subordine vor putea primi si transmite bunuri fara plata, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
    Art. 10
    Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania va avea ca surse de finantare: cotizatiile membrilor, taxe si comisioane, beneficiile unitatilor prestatoare de servicii din cadrul sau, sumele puse la dispozitie de unitatile expozante pentru organizarea participarilor la tirguri si expozitii, precum si subventii de la bugetul de stat, in completarea veniturilor proprii, pentru actiuni de propaganda si amenajari cu caracter deosebit determinate de organizarea unor tirguri si expozitii internationale.
    Art. 11
    Decretul nr. 495/1953 pentru organizarea Camerei de Comert a Republicii Socialiste Romania si aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei de arbitraj de pe linga Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania se abroga.

    ANEXA 1

                                REGULAMENT
privind organizarea si functionarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior de pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania

    CAP. 1
    Organizare si competenta

    Art. 1
    Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior de pe linga Camera de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, denumita in continuare Comisia de arbitraj, se organizeaza si functioneaza, in conformitate cu dispozitiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obstesc, independent in exercitarea atributiilor jurisdictionale ce ii revin potrivit competentei sale.
    Sediul Comisiei de arbitraj este la Bucuresti.
    Art. 2
    Comisia de arbitraj este competenta sa solutioneze litigiile patrimoniale nascute din raporturile de comert exterior, de colaborare si cooperare economica si tehnico-stiintifica ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc intre o persoana juridica romana si persoane fizice sau juridice straine ori intre parti care sint toate straine, in toate cazurile daca partile au incheiat in acest sens o conventie scrisa sau daca competenta Comisiei de arbitraj este prevazuta in acorduri internationale.
    De asemenea, in cazul in care partile convin, Comisia de arbitraj este competenta sa solutioneze si litigii nascute din raporturile contractuale dintre societatile mixte constituite in Republica Socialista Romania si orice alte persoane juridice romane.
    Prin conventie scrisa, in sensul prezentului regulament, se intelege o clauza compromisorie cuprinsa intr-un contract sau orice alta intelegere incheiata in scris prin care partile convin ca litigiul dintre ele sa fie solutionat de Comisia de arbitraj. Conventia scrisa poate rezulta si dintr-un schimb de scrisori, telegrame ori telexuri.
    Art. 3
    Competenta Comisiei de arbitraj de a solutiona un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competenta instantelor de drept comun.
    Art. 4
    Comisia de arbitraj se compune din 15 - 20 membri, numiti, la propunerea presedintelui Comisiei de arbitraj in functiune, de Prezidiul Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu inalta calificare juridica si cunostinte in materie de comert exterior.
    Art. 5
    Prezidiul Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania numeste pe presedintele si vicepresedintele Comisiei de arbitraj dintre membrii acesteia.
    Art. 6
    Presedintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii.
    Vicepresedintele ajuta pe presedinte in indeplinirea atributiilor sale si este inlocuitorul de drept al acestuia.
    Art. 7
    Comisia de arbitraj are un secretariat compus din asistenti arbitrali si personal tehnico-administrativ, salariati ai Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania. Asistentii arbitrali sint numiti cu acordul presedintelui Comisiei de arbitraj.
    Secretariatul are atributiile stabilite de Prezidiul Camerei de Comert si Industrie, la propunerea presedintelui Comisiei de arbitraj.
    Art. 8
    Litigiile se solutioneaza de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, dupa caz, de un arbitru unic, potrivit dispozitiilor capitolului III din prezentul regulament.

    CAP. 2
    Sesizarea Comisiei de arbitraj

    Art. 9
    Comisia de arbitraj este sesizata printr-o cerere scrisa care va cuprinde:
    a) denumirea si sediul sau, in cazul persoanelor fizice, numele si domiciliul ori resedinta partilor;
    b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu, anexindu-se dovada calitatii;
    c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa evaluarea reclamantului;
    d) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. In cazul in care reclamantul invoca o lege straina, se va anexa copie de pe dispozitiile care intereseaza cauza;
    e) probele pe care se sprijina cererea. Cind proba se face cu inscrisuri, se vor anexa copii de pe acestea, certificate de reclamant. Cind se cere proba cu martori, se vor arata numele si domiciliul martorilor;
    f) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj. Cind se invoca o conventie, se va anexa copia acesteia, certificata de reclamant;
    g) numele arbitrului ales si al supleantului sau, iar in cazul prevazut de art. 19 alin. 2, numele arbitrului unic, ori declaratia reclamantului ca intelege ca acestia sa fie desemnati de presedintele comisiei. Daca reclamantul nu cunoaste lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul comisiei si, in termen de 15 zile de la primirea ei, va completa cererea comunicind numele arbitrului si supleantului ales ori, dupa caz, al arbitrului unic;
    h) semnatura partii.
    Art. 10
    La cerere se va anexa si dovada platii taxelor arbitrale.
    Tariful taxelor arbitrale este stabilit prin decizia Prezidiului Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania.
    Taxele arbitrale cuprind o taxa fixa si o taxa procentuala, calculata la valoarea cererii.
    Taxa procentuala poate fi platita in doua transe egale: prima transa, la introducerea cererii, iar a doua transa, pina la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care partile au fost legal citate.
    Daca taxele arbitrale nu sint platite conform dispozitiilor prezentului articol, nu se va da curs cererii.
    Cheltuielile arbitrale, cum sint plata expertilor si a traducatorilor, cheltuielile de traducere, cheltuielile martorilor si altele asemenea, se stabilesc de completul de arbitraj separat si se avanseaza de partea la a carei cerere ele se efectueaza.
    Art. 11
    Cererea, impreuna cu toate actele, se va depune in atitea exemplare citi piriti sint, plus un exemplar pentru Comisia de arbitraj.
    Cererea va fi redactata in limba romana sau intr-una din limbile: engleza, franceza, germana sau rusa.
    Inscrisurile se prezinta in limba originala si vor fi insotite de o traducere in limba romana sau in una din limbile aratate in alineatul precedent. Partile pot solicita ca traducerea sa fie efectuata, pe socoteala lor, de Comisia de arbitraj.
    Art. 12
    Daca cererea este insotita de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune intr-un singur exemplar, facindu-se mentiune in cerere. Asistentul arbitral va intocmi un proces-verbal de luare in custodie, care va cuprinde descrierea amanuntita a obiectelor depuse.
    Art. 13
    In cazul in care cererea nu cuprinde toate mentiunile prevazute la art. 9, reclamantul va fi invitat sa o completeze in mod corespunzator.
    Art. 14
    Copii de pe cerere, avind cuprinsul prevazut de art. 9, si de pe anexe, precum si o lista a arbitrilor, se vor comunica piritului, cu mentiunea de a depune intimpinare in termen de 30 de zile de la primirea lor. In acelasi termen piritul va comunica numele arbitrului ales si al supleantului sau ori va declara ca intelege ca acestia sa fie desemnati de presedintele comisiei.
    In cazul prevazut de art. 19 alin. 2, piritul va comunica daca este de acord ca litigiul sa fie solutionat de un singur arbitru si daca accepta propunerea reclamantului cu privire la alegerea sau desemnarea arbitrului unic.
    Art. 15
    Intimpinarea va cuprinde exceptiile la cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute de art. 9, precizindu-se, cind este cazul, daca se accepta propunerea cu privire la solutionarea litigiului de un singur arbitru si cu privire la numirea acestuia.
    Art. 16
    Daca partea nu comunica numele arbitrului ales si al supleantului sau in termenele prevazute de art. 9 si art. 14, desemnarea acestora se face de presedintele Comisiei de arbitraj.
    Art. 17
    Daca piritul are pretentii impotriva reclamantului, el poate face cerere reconventionala.
    Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de sesizare a Comisiei de arbitraj si poate fi introdusa pina la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care partile au fost legal citate, iar dupa acest termen, numai cu consimtamintul reclamantului.
    Cererea reconventionala se solutioneaza odata cu cererea principala, afara de cazul in care ar intirzia solutionarea acesteia.
    Art. 18
    Oricine are interes poate interveni intr-un litigiu cu care este sesizata Comisia de arbitraj, fie pentru a-si apara un drept propriu, fie pentru apararea dreptului uneia dintre parti.
    Cererea de interventie pentru apararea unui drept propriu se poate introduce numai daca partile in litigiu sint de acord ca aceasta sa fie solutionata in cadrul aceluiasi litigiu. Ea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 9 din prezentul regulament si poate fi introdusa la primul termen stabilit pentru dezbateri, iar dupa acest termen, numai cu acordul partilor.
    Cererea de interventie pentru apararea dreptului uneia dintre parti se poate introduce cu acordul acestei parti si se poate face si oral, oricind in cursul dezbaterilor.
    Cererea de interventie nu aduce nici o atingere actelor procedurale indeplinite anterior, intervenientul luind procedura in starea in care se afla in momentul introducerii cererii.

    CAP. 3
    Completul de arbitraj

    Art. 19
    Completul de arbitraj este format din 3 membri, 2 arbitri si un supraarbitru, alesi sau, dupa caz, desemnati in conformitate cu dispozitiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.
    Litigiul poate fi solutionat de un singur arbitru, daca partile sint de acord asupra acestei solutionari si convin asupra persoanei arbitrului unic sau declara ca inteleg sa fie desemnat de presedintele Comisiei de arbitraj.
    In cazul in care arbitrul unic nu poate sa-si indeplineasca atributiile, partile vor conveni asupra unui alt arbitru unic sau, dupa caz, asupra desemnarii lui de catre presedintele Comisiei de arbitraj.
    Art. 20
    Daca exista mai multe parti care au interese comune, ele vor alege un singur arbitru si pe supleantul sau. In caz de neintelegere, arbitrul va fi desemnat de presedinte.
    Art. 21
    Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.
    In caz de neintelegere, supraarbitrul va fi desemnat de presedinte.
    Art. 22
    Presedintele si vicepresedintele Comisiei de arbitraj pot face parte din completul de arbitraj numai in calitate de supraarbitru sau de arbitru unic ales de parti.
    Art. 23
    In caz de impiedicare a unuia dintre arbitri de a-si exercita atributiile, acesta va fi inlocuit prin supleantul sau; daca si acesta este impiedicat de a-si exercita atributiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitatia de a alege un nou arbitru si un nou supleant in termen de 15 zile de la primirea instiintarii, dispozitiile art. 16 fiind aplicabile in mod corespunzator.
    In cazul in care arbitrul si supleantul care nu-si mai pot exercita atributiile au fost desemnati de presedinte, acesta va desemna de indata un alt arbitru.
    In caz de impiedicare a supraarbitrului de a-si exercita atributiile sale, arbitrii partilor vor alege un alt supraarbitru, in conditiile prevazute de art. 21.
    Art. 24
    Arbitrii vor continua sa solutioneze litigiile in curs la data expirarii perioadei pentru care au fost numiti conform art. 4, in afara de cazul in care ar fi impiedicati, din alte motive, sa-si exercite atributiile.
    Art. 25
    Recuzarea unui arbitru sau a supraarbitrului poate fi ceruta de partea interesata numai pina la primul termen fixat pentru dezbateri. In cazul in care motivul de recuzare s-a ivit dupa aceasta data sau partea nu a cunoscut cauza de recuzare la acel termen, cererea de recuzare poate fi formulata numai pina la prima sedinta urmatoare.
    Recuzarea se solutioneaza de completul de arbitraj. In locul arbitrului cu privire la care s-a formulat cererea de recuzare, presedintele Comisiei de arbitraj va desemna un alt arbitru pentru solutionarea acestei cereri.
    Arbitrii se vor abtine de a face parte din completul de arbitraj atunci cind exista motive de a fi recuzati.
    In cazul arbitrului unic, cererea de recuzare se solutioneaza de presedintele Comisiei de arbitraj.

    CAP. 4
    Procedura de arbitraj

    Art. 26
    Dupa alegerea sa, supraarbitrul fixeaza un termen pentru solutionarea litigiului, dispunind citarea partilor.
    Art. 27
    Citarea partilor si comunicarea actelor se fac prin scrisoare recomandata, recipisa de predare a scrisorii tinind loc de dovada.
    In cazul comunicarii de acte, in recipisa de predare a scrisorii se va face mentiune despre aceasta.
    Citarea partilor se poate face si prin telegrama.
    Art. 28
    Inaintea sau in cursul arbitrajului, oricare dintre partile interesate poate cere instantelor judecatoresti sa incuviinteze masuri de asigurare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
    Aceste masuri vor fi aduse la cunostinta Comisiei de arbitraj de catre partea care le-a cerut.
    Art. 29
    Dezbaterile vor avea loc in prezenta partilor sau a reprezentantilor lor. Daca una dintre parti, desi a fost legal citata, nu se prezinta, litigiul se va solutiona in lipsa ei.
    Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.
    In cazul in care ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta la termen, si nu s-a cerut judecarea in lipsa ori aminarea, solutionarea litigiului va fi suspendata.
    Art. 30
    Dezbaterile se desfasoara in limba romana. Daca partile sau una dintre ele nu cunosc aceasta limba, se va folosi un traducator. Partile pot participa la dezbateri cu traducatorul lor.
    Traducerea poate fi facuta si de unul dintre membrii completului de arbitraj.
    Art. 31
    In vederea solutionarii litigiului, completul de arbitraj poate cere partilor lamuriri suplimentare, poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege si se poate adresa oricaror organe de stat sau organizatii romane pentru a obtine relatiile care s-ar dovedi necesare.
    Administrarea probelor se va putea face si prin instantele judecatoresti.
    Art. 32
    La dezbateri nu pot participa decit partile in litigiu sau reprezentantii acestora, consilierii partilor, precum si celelalte persoane citate.
    Art. 33
    Dezbaterile vor fi consemnate intr-o incheiere, intocmita de asistentul arbitral si semnata de membrii completului de arbitraj.
    Art. 34
    Dupa incheierea dezbaterilor, completul de arbitraj delibereaza in secret. Hotarirea, in cauzele rezolvate in complet de 3 membri, se ia prin votul majoritatii membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu ceilalti membri ai completului, dar isi exprima ultimul opinia.
    La deliberare poate fi prezent si asistentul arbitral.
    In cazul in care partea straina a fost lipsa la dezbateri, pronuntarea hotaririi se amina cu cel putin 15 zile. Daca, pina la expirarea acestui termen, partea straina invedereaza ca lipsa sa se datoreaza unor imprejurari obiective, litigiul va putea fi repus pe rol, fixindu-se un nou termen de dezbateri, cu citarea partilor.
    Art. 35
    Dupa ce s-a luat hotarirea, se va intocmi de indata dispozitivul ei, care se semneaza de toti membrii completului de arbitraj, precum si de asistentul arbitral.
    Daca exista opinie separata, ea se va mentiona in dispozitiv.
    Hotarirea se va pronunta, prin citirea dispozitivului de catre presedintele completului de arbitraj, in sedinta in care au avut loc dezbaterile sau in sedinta la care s-a aminat pronuntarea. In acest din urma caz, partile nu se citeaza.
    Daca partea a fost lipsa la pronuntare, dispozitivul i se va comunica in termen de 3 zile.
    Hotarirea va fi redactata si comunicata partilor in termen de 60 de zile de la pronuntarea ei, termen care poate fi prelungit de presedintele Comisiei de arbitraj.
    Hotarirea se redacteaza si se comunica in limba romana. Partile pot solicita ca hotarirea sa fie tradusa, pe socoteala lor, intr-una din limbile engleza, franceza, germana sau rusa si sa li se comunice unu sau mai multe exemplare din hotarirea astfel tradusa.
    Art. 36
    Hotarirea arbitrala va cuprinde:
    a) indicarea comisiei de arbitraj, a numarului dosarului si al hotaririi, precum si a datei pronuntarii ei;
    b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, dupa caz, al arbitrului unic, precum si numele asistentului arbitral;
    c) denumirea si sediul sau, dupa caz, numele partilor, domiciliul sau resedinta lor, precum si numele reprezentantilor partilor;
    d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
    e) motivele de fapt si de drept ale hotaririi;
    f) dispozitivul, care va prevedea solutia data si cheltuielile de arbitrare acordate;
    g) semnaturile membrilor completului de arbitraj sau, dupa caz, a arbitrului unic, precum si aceea a asistentului arbitral.
    In cazul in care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta parere, el isi va redacta opinia separata, cu aratarea considerentelor pe care aceasta se sprijina.

    CAP. 5
    Hotaririle arbitrale. Cai de atac. Executare

    Art. 37
    Hotaririle arbitrale sint definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinara a cererii de reexaminare introdusa la instanta arbitrala care a pronuntat hotarirea, pentru unul din urmatoarele motive:
    a) partea a lipsit la termenul cind au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
    b) hotarirea a fost data de alti arbitri decit cei alesi sau desemnati potrivit prezentului regulament;
    c) completul de arbitraj s-a pronuntat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decit s-a cerut;
    d) se infatiseaza inscrisuri doveditoare de natura a schimba solutia si pe care partea nu le-a putut depune pina la pronuntarea hotaririi, din motive temeinice.
    Cererea de reexaminare se poate introduce in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotaririi arbitrale.
    Daca cererea de reexaminare este admisa, hotarirea atacata se desfiinteaza si litigiul se rearbitreaza, pronuntindu-se o noua hotarire arbitrala.
    Art. 38
    Hotaririle arbitrale sint executorii. Ele se aduc la indeplinire de bunavoie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat hotarirea, imediat sau in termenul aratat de instanta arbitrala prin hotarirea sa. In cazul in care o parte refuza executarea, hotarirea, pentru a fi executata in tara, va fi investita, la cererea partii interesate, cu formula executorie, de catre Prezidiul Camerei de Comert si Industrie a Republicii Socialiste Romania si va fi executata intocmai ca si hotaririle definitive ale instantelor judecatoresti.
    Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva in termen de cel mult 30 de zile.
    Sesizarea Prezidiului camerei intrerupe cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea hotaririi.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 39
    Prevederile prezentului regulament se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana, in masura in care acestea sint aplicabile, tinind seama de caracterul international al competentei Comisiei de arbitraj.



SmartCity5

COMENTARII la Decretul 623/1973

Momentan nu exista niciun comentariu la Decretul 623 din 1973
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
Alte acte pe aceeaşi temă cu Decretul 623/1973
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu