În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie. La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului ţarist şi ale desfăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii. Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918, cuprindea într-un singur paragraf sufletul şi năzuinţele spre unire ale basarabenilor: În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, În puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna! Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 şi a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului naţional, ca moment istoric de mare importanţă pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului. Prin revenirea Basarabiei la Ţara-Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la Bucureşti dintre Imperiul Otoman şi Rusia ţaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componenţa Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei. Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înţelegerilor secrete dintre Stalin şi Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov" semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării şi ale Gulagului, iar pe cetăţenii români, de la pericolul pierderii identităţii naţionale. Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoştinţă înaintaşilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România. Prin organizarea unei Şedinţe solemne a Camerelor reunite, în prezenţa unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova venite de la Chişinău pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918" şi celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia şi din Regat au dat curs năzuinţelor naţionale. Considerăm astăzi drept o misiune de onoare a actualei şi viitoarelor generaţii din stânga şi dreapta Prutului să cinstească cu pioşenie memoria generaţiei de la 1918, care a lucrat la construirea României Mari. Astfel, având în vedere că: – Parlamentul României a condamnat, într-o Declaraţie adoptată la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul şi neavenit";
– la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;
– la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere şi corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;
– la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului;
– la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran;
– la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană,Parlamentul României, constituit în Şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, astăzi, 27 martie 2018:
– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora,şi
– declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din data de 27 martie 2018. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR NICOLAE-LIVIU DRAGNEA PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU