DECIZIE   Nr. 99 din  9 martie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 506/2001, precum si a dispozitiilor art. 182 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 399 din  5 mai 2004

    Nicolae Popa          - presedinte
    Costica Bulai         - judecator
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Lucian Stangu         - judecator
    Ioan Vida             - judecator
    Aurelia Popa          - procuror
    Maria Bratu           - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicata de Elena Caratas, Zoe Caratas si Maria Alina Caratas in Dosarul nr. 958/CA/2003 al Curtii de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenita inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) teza a doua, deoarece, ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Ordonanta Guvernului nr. 13/2001 a fost abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, iar noua reglementare nu a preluat solutia legislativa anterioara, supusa controlului de constitutionalitate. In ceea ce priveste teza intai a textului criticat, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neintemeiata, aratand ca noua reglementare a preluat solutia legislativa anterioara, supusa prezentului control de constitutionalitate. In acest sens considera ca noua reglementare nu contravine prevederilor art. 21 din Constitutie, deoarece, asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, ca de exemplu in Decizia nr. 1/1994, instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine liberului acces la justitie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 26 iunie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 958/CA/2003, Curtea de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicata de Elena Caratas, Zoe Caratas si Maria Alina Caratas.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile legale criticate sunt contrare dispozitiilor art. 21 alin. (2) si art. 51 din Constitutie, "in masura in care prevederea legala este interpretata in sensul ca nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ decat deciziile emise de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, nu si actele de constatare sau celelalte acte care pot fi atacate doar prin procedura prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, modificata prin Legea nr. 506/2001".
    Instanta de judecata considera ca dispozitiile art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 nu contravin art. 21 din Constitutie, deoarece deciziile directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si deciziile Ministerului Finantelor Publice pot fi contestate la instanta de contencios administrativ.
    Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca legiuitorul a apreciat ca in materie fiscala, prealabil sesizarii instantei, se impune verificarea actelor constatatoare de catre organe specializate, care au competenta de a le mentine, anula sau modifica, motiv pentru care s-a considerat necesara introducerea cailor administrative de atac.
    Avocatul Poporului, in punctul sau de vedere, arata ca dispozitiile criticate sunt constitutionale. Referindu-se la legitimitatea constitutionala a procedurilor administrativ-jurisdictionale, precizeaza ca in jurisprudenta sa Curtea a statuat de principiu ca instituirea unei asemenea proceduri nu contravine dispozitiilor constitutionale atat timp cat decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti. Este invocata in acest sens si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, in legatura cu aplicarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a decis ca "ratiuni de flexibilitate si eficienta, care sunt pe deplin compatibile cu protectia drepturilor omului si libertatilor fundamentale, pot justifica interventia anterioara a unor organe administrative", mentionand in acest sens Cazul Le Compte, Van Leuven si De Meyere contra Belgiei - 1981. Referitor la invocarea art. 51 din Constitutie in sustinerea exceptiei, arata ca aceste critici sunt nerelevante pentru solutionarea exceptiei.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
    Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 12 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 506/2001, al caror continut este urmatorul:
    - Art. 12 alin. (1): "Deciziile directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, precum si deciziile Ministerului Finantelor Publice pot fi atacate la instanta de contencios administrativ competenta. Judecata se face in regim de urgenta, cu participarea reprezentantului Ministerului Public."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior sesizarii sale, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 a fost in intregime abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 29 decembrie 2003, care, potrivit art. 198, a intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 2004.
    In practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat in mod constant ca, atunci cand, dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legala a fost modificata, exceptia poate sa fie examinata daca textul legal, in noua sa redactare, conserva substanta reglementarii initiale.
    Curtea constata ca aceasta cerinta este indeplinita numai in ceea ce priveste teza intai a dispozitiilor atacate, astfel ca in redactarea data de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala textul are urmatorul continut:
    - Art. 182 alin. (2): "Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta."
    Noul act normativ nu a preluat in reglementarea sa solutia legislativa anterioara privitoare la participarea obligatorie a procurorului la judecata cauzelor de contencios administrativ.
    Asa fiind, cu privire la dispozitiile art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibila in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) raportat la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit caruia "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonanta in vigoare [...]".
    In ceea ce priveste dispozitiile art. 182 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, Curtea constata ca autorii exceptiei, desi sustin ca dispozitiile criticate contravin art. 21 alin. (2) si art. 1 alin. (5) din Constitutia republicata, in realitate ei solicita o interpretare a acestor texte in raport cu textele constitutionale invocate, ceea ce, de asemenea, este inadmisibil, avand in vedere dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit carora "Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei."

    Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind solutionarea contestatiilor impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele Ministerului Finantelor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 506/2001, exceptie ridicata de Elena Caratas, Zoe Caratas si Maria Alina Caratas in Dosarul nr. 958/CA/2003 al Curtii de Apel Constanta - Sectia contencios administrativ.
    2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 182 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de aceiasi autori in acelasi dosar.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 9 martie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. NICOLAE POPA

                              Magistrat asistent,
                              Maria Bratu