DECIZIE Nr.
968 din 30 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 854 din 12 decembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu -judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate
a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Daniel
Vârnav, Gheorghiţă Ivan, Adrian Cioc şi Marinela Crivăţ în Dosarul nr.
450/35/P/2007 al Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu
minori.
La apelul nominal răspunde avocatul Sorin Munteanu,
pentru autorii excepţiei, cu împuternicire avocaţială depusă în şedinţă, lipsă
fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Având cuvântul, apărătorul autorilor excepţiei de
neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, întrucât dispoziţiile de
lege criticate permit organelor de cercetare să întocmească acte care la
parchetele ordinare sunt săvârşite doar de procuror, ceea ce contravine
prevederilor art. 16, ale art. 21 şi ale art. 124 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei ca fiind neîntemeiată, întrucât
regulile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 în ceea ce
priveşte urmărirea penală se completează cu dispoziţiile Codului de procedură
penală, care, la art. 217, prevede că procurorul poate dispune ca anumite acte
de cercetare penală să fie săvârşite de organele de cercetare penală.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 30 mai 2007, pronunţată în Dosarul
nr. 450/35/P/2007, Curtea
de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. Excepţia a fost ridicată de Daniel Varnav, Gheorghiţă Ivan, Adrian
Cioc şi Marinela Crivăţ într-o cauză având ca obiect judecarea unor infracţiuni
de corupţie.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate sunt
neconstituţionale, întrucât atribuie organelor de poliţie judiciară competenţa
de a efectua acte de urmărire penală în numele procurorului, instituind astfel
o discriminare între inculpaţii din cauzele instrumentate de Direcţia Naţională
Anticorupţie şi cei din alte cauze, în care urmărirea penală este efectuată în
mod obligatoriu de către procuror, lipsindu-i pe aceştia de garanţiile
procesuale care decurg din efectuarea urmăririi penale de către procuror.
Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru
cauze cu minori consideră că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul criticat se aplică
tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza sa, iar judecata se desfăşoară de
către o instanţă independentă şi imparţială, în condiţii de publicitate,
oralitate şi contradictorialitate, verificând, evaluând şi coroborând probele.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile
criticate reprezintă o aplicare a prevederilor art. 131 alin. (3) din
Constituţie, în conformitate cu care parchetele conduc şi supraveghează
activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2,'3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie
dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „Dispoziţiile
procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie sunt obligatorii pentru
ofiţerii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1). Actele întocmite de
ofiţerii de poliţie judiciară din dispoziţia scrisă a procurorului surit
efectuate în numele acestuia."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa
legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art.
124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi
ale art. 131 alin. (3) privind funcţionarea parchetelor.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele motive:
In baza dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie,
ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează
acte de cercetare penală, în baza unei dispoziţii scrise a procurorului şi în
numele acestuia.
Susţinerile autorilor excepţiei, în sensul că aceste
dispoziţii ar crea discriminări între inculpaţii din cauzele instrumentate de
Direcţia Naţională Anticorupţie şi cei din alte cauze, în care urmărirea penală
este efectuata în mod obligatoriu de către procuror, sunt neîntemeiate,
deoarece, potrivit art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 şi
Codului de procedura penală, cu ale căror dispoziţii se completează această
ordonanţă, urmărirea penală se efectuează de către procuror, nefiind deci în
prezenţa unei încălcări a principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de
prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
Faptul ca, în anumite cazuri, ofiţerii de poliţie
judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de cercetare
penală nu echivalează cu o încălcare a garanţiilor dreptului la un proces
echitabil, prevăzut de dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât,
pe de-o parte, această poliţie judiciară a fost creată în scopul efectuării cu
celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire' a
infracţiunilor de corupţie, iar, pe de altă parte, actele de cercetare ale
acestor ofiţeri se efectuează în numele procurorului şi numai după dispoziţia
scrisă a acestuia.
Totodată, Curtea constată că ofiţerii şi agenţii de
poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere,
supraveghere şi control al procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art.
131 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora parchetele conduc şi
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii.
Având în vedere toate aceste argumente, Curtea reţine
că dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor constituţionale ale
art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiţia este unică, imparţială şi egală
pentru toţi.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea
nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 10 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind
Direcţia Naţională Anticorupţie, excepţie ridicată de Daniel Vârnav, Gheorghiţă
Ivan, Adrian Cioc şi Marinela Crivăţ, în Dosarul nr. 450/35/P/2007 al Curţii de
Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţata în şedinţa publică din data de 30 octombrie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean