DECIZIE Nr.
952 din 19 decembrie 2006
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolventei
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 78 din 1 februarie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea
nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare
şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „ITUL" - S.R.L. din Alba Iulia în Dosarul nr. 1.987/2006 al Tribunalului
Alba -Secţia civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că soluţia legislativă
criticată, preluată de art. 50 din Legea nr. 85/2006,
constituie o aplicare a textului art. 57 din
Constituţie. De asemenea, se apreciază că nu sunt încălcate prevederile
constituţionale ale art. 21 alin. (1), astfel încât
art. 53 din Constituţie nu are incidenţă în cauză.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.987/2006, Tribunalul
Alba - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 64/1995 privind
procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, excepţie ridicată de Societatea Comercială „ITUL" - S.R.L. din Alba Iulia într-un litigiu
având ca obiect o prestaţie tabulară.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat nu numai că
restrânge exerciţiul unor drepturi conferite de lege, dar aduce atingere înseşi
existenţei acestora. Acest text de lege nesocoteşte drepturile născute înainte
de deschiderea procedurii falimentului, dar care nu au ajuns să fie opozabile
terţilor. Consideră că nici scopul urmărit prin reglementările cuprinse în
Legea nr. 64/1995 nu poate
justifica încălcarea şi atingerea altor drepturi, precum dreptul la acţiune în
prestaţie tabulară.
Tribunalul Alba - Secţia
civilă apreciază că excepţia ridicată este
neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu restrânge accesul liber la
justiţie, ci prevede o procedură specială pentru valorificarea drepturilor
rezultate din raporturile juridice cu debitorul, respectiv, în cadrul
procedurii judiciare, în scopul soluţionării nediscriminatorii a tuturor
pretenţiilor cu privire la patrimoniul debitorului.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,Guvernului şi Avocatului
Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate
ridicate.
Avocatul Poporului consideră
că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. In
argumentarea acestui punct de vedere arată că textul de lege criticat nu
încalcă accesul liber la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil,
soluţionat într-un termen rezonabil. De asemenea, consideră că nici art. 53 din Constituţie nu este încălcat,
neexistând nicio restrângere a exerciţiului unor drepturi sau libertăţi
fundamentale. Mai apreciază că prevederile art. 57 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă,
potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin.
(2),ale art. 2, 3, 10 şi 29
din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de
neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum
a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 53 din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării
judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Curtea observă că, prin art. 156 alin. (3)
din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 359 din 21 aprilie 2006, intrată în vigoare la
data de 20 iulie 2006, Legea nr. 64/1995 a fost în întregime abrogată, dar soluţia legislativă cuprinsă de
art. 53 a fost preluată în
textul art. 50 din noua lege. Astfel, prin prezenta
decizie, Curtea Constituţională, potrivit
jurisprudenţei sale constante, urmează să se pronunţe cu privire la
constituţionalitatea art. 50 din Legea nr. 85/2006, care are următorul cuprins:
„Dacă la data deschiderii procedurii un act juridic
nu devenise opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi
orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop, efectuate după data
deschiderii procedurii, sunt fără efect faţă de masa creditorilor, cu excepţia
cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de
instanţa, autoritatea ori instituţia competentă cel mai târziu în ziua
premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii."
Textele constituţionale invocate în susţinerea
excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (1) privind dreptul de acces liber la justiţie, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi şi ale art. 57 referitor
la obligaţia de a exercita drepturile şi libertăţile cu bună-credinţă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată,
Curtea retine următoarele:
Art. 50 din Legea nr. 85/2006 prevede
că înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte formalităţi specifice
necesare pentru ca un act juridic să fie opozabil terţilor sunt fără efect faţă
de masa creditorilor, dacă opozabilitatea nu a fost realizată la data
deschiderii procedurii insolvenţei. Face excepţie cazul în care cererea sau
sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanţa, autoritatea sau
instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de
deschidere a procedurii. Sunt vizate, astfel, hotărârile sau alte formalităţi
specifice prin care actele juridice devin opozabile terţilor, solicitate
autorităţilor competente după data deschiderii procedurii insolvenţei.
Instrumentele juridice de opozabilitate, obţinute în urma unor cereri sau
sesizări formulate după ziua premergătoare deschiderii procedurii, sunt lipsite
de efect numai faţă de masa creditorilor.
Curtea reţine că această reglementare se încadrează
armonios în ansamblul normelor juridice care asigură realizarea scopului
procedurii speciale a insolvenţei, acela de a proteja patrimoniul debitorului,
readucerea în acest patrimoniu a activelor înstrăinate prin acte frauduloase,
în detrimentul creditorilor, în vederea acoperirii în
mai mare măsură a pasivului şi stingerii tuturor
creanţelor. Curtea reţine că beneficiarii actelor juridice care nu deveniseră
opozabile terţilor la data deschiderii procedurii nu sunt privaţi de dreptul de
a-şi valorifica pretenţiile lor legale şi justificate, doar că, în cazul în
care pretenţiile respective vizează masa creditorilor, valorificarea lor
trebuie făcută în cadrul procedurii speciale a insolvenţei, împreună cu
ceilalţi creditori ai aceluiaşi debitor.
Astfel, Curtea constată că textul de lege supus
controlului de constituţionalitate nu conţine nicio dispoziţie de natură să
îngrădească dreptul de acces liber la justiţie. Totodată, prevederile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în
cauză, întrucât nu există nicio restrângere a exerciţiului vreunui drept sau al
vreunei libertăţi fundamentale.
Curtea reţine că textul de lege examinat contribuie, în
domeniul vizat, la asigurarea exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi a
libertăţilor constituţionale, fiind conform, iar nu contrar prevederilor art. 57 din Constituţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147
alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al
art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea
Comercială „ITUL" - S.R.L. din Alba Iulia în
Dosarul nr. 1.987/2006 al Tribunalului Alba - Secţia
civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 decembrie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly