DECIZIE Nr.
951 din 23 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 705 din 16 octombrie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu
-judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Ion Predescu -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean
-judecător
Ion Tiucă - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ippodromi & Citta Spa Roma
şi Ippodromi & Citta Spa - Filiala România în Dosarul nr. 7.352/105/2007 al
Tribunalului Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ II.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la jurisprudenţa
Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele
şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Incheierea din 6 mai 2008, pronunţată în Dosarul
nr. 7.352/105/2007, Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de contencios
administrativ II a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind
taxele judiciare de timbru. Excepţia de
neconstituţionalitate a fost ridicată de Ippodromi & Citta Spa Roma şi
Ippodromi & Citta Spa - Filiala România în dosarul cu numărul de mai sus,
având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în pretenţii.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt
neconstituţionale, întrucât scutesc de plata taxelor de timbru instituţiile
publice în cazul acţiunilor judiciare, inclusiv al celor evaluabile în bani.
Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de
contencios administrativ II şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate
este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră
că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, cu referire la
jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale
punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare
de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificate
prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei Guvernului nr.
12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, cu următorul conţinut: „Sunt
scutite de taxa judiciară de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv căile de
atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia
României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi,
Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul
Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte
instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca
obiect venituri publice."
Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la
prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa
legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un
proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că s-a pronunţat prin numeroase decizii asupra excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate. De exemplu, prin Decizia nr.
846/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, Curtea a
arătat că scutirea autorităţilor
publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este
justificată, în mod obiectiv şi raţional, de faptul că autorităţile respective
- creditori bugetari - sunt finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona,
iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi
absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget
o taxă care revine aceluiaşi buget. Curtea a statuat că principiul egalităţii
prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să
primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice.
Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se
bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa
acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită
atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în
realizarea funcţiilor pentru care sunt create.
In legătură cu critica de neconstituţionalitate
referitoare la dreptul la un proces echitabil, Curtea a reţinut că aceasta este
neîntemeiată întrucât dispoziţiile constituţionale ale art. 21 nu exclud
stabilirea unor condiţii în legătură cu introducerea acţiunilor în justiţie,
între care şi aceea a plăţii unor taxe, aşa cum niciuna dintre aceste prevederi
nu stabileşte gratuitatea serviciului public al justiţiei.
In jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că
instituirea unor excepţii de la regula generală a plăţii taxelor judiciare de
timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare. Potrivit art.
139 alin. (1) din Constituţie, „Impozitele, taxele şi orice alte venituri
ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se
stabilesc numai prin lege", fiind aşadar la latitudinea legiuitorului
să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situaţii diferite,
fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii în drepturi.
Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligaţie
constituţională a cetăţenilor, prevăzută în art. 56 alin. (1) din Legea
fundamentală, în conformitate cu care „Cetăţenii au obligaţia să contribuie,
prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".
Intrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia
deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, excepţie ridicată de Ippodromi & Citta Spa Roma şi Ippodromi &
Citta Spa - Filiala România în Dosarul nr. 7.352/105/2007 al Tribunalului
Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ II.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 septembrie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean