DECIZIE Nr.
946 din 6 iulie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 si art.
403 alin. 3 din Codul de procedura civila
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 610 din 27 august 2010
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Mircea Ştefan Minea -judecător
Iulia Antoanella Motoc -judecător
Ion Predescu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art.
403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gabriela Radu
în Dosarul nr. 6.940/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilă.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de
29 iunie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea,
având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 6
iulie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele:
Prin Incheierea din 24 noiembrie 2009, pronunţată în
Dosarul nr. 6.940/95/2009, Tribunalul Gorj - Secţia civilă a sesizat Curtea
Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304
pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie
ridicată de Gabriela Radu.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 403 alin. 3 încalcă
prevederile art. 21 din Constituţie şi cele ale art. 6 paragraful 1 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
deoarece instituirea unui recurs distinct împotriva încheierii de suspendare
duce la prelungirea nejustificată a procesului, constituind şi o interferenţă
în activitatea instanţei de fond. In ceea ce priveşte dispoziţiile art. 304
pct. 5 şi art. 312 alin. 3, se arată că acestea contravin dreptului la un
proces echitabil, deoarece impun, fără nicio distincţie, soluţia casării cu
trimitere spre rejudecare.
Tribunalul Gorj - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului arată
că dispoziţiile de lege criticate reprezintă norme procedurale care ţin de
opţiunea legiuitorului exercitată în conformitate cu art. 126 alin. (2) din
Constituţie. Textele criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul
părţilor de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile menite să ie asigure
accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea
acestuia într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie dispoziţiile art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3
din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut:
- Art. 304 pct. 5: „Modificarea sau casarea unor
hotărâri se poate cere în următoarele situaţii, numai pentru motive de
nelegalitate: [...]
5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat
formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin.
2;";
-Art. 312 alin. 3: „Modificarea hotărârii atacate se
pronunţă pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 şi 9, iar casarea
pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 şi 5, precum şi în toate
cazurile în care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul
fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă,
fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai
multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanţa
de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată
unitară.";
- Art. 403 alin. 3: „Asupra cererii de suspendare
formulate potrivit alin. 1 şi 2, instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin
încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat."
In susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii
legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art.
21 referitoare la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la dreptul
la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. 3 din Codul de procedură
civilă, Curtea constată că aceasta trebuie examinată avându-se în vedere
întreaga reglementare a Codului de procedură civilă referitoare la judecarea
recursului.
Astfel, dispoziţiile art. 304 pct. 5 din Codul de
procedură civilă constituie unul dintre temeiurile de drept ale controlului
judiciar exercitat pe calea recursului. Acest motiv de recurs vizează
nesocotirea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art.
105 alin. 2 din Codul de procedură civilă, ce determină, potrivit art. 312
alin. 3 din acelaşi cod, pronunţarea casării hotărârii atacate. Textul art. 105
alin. 2 vizează două ipoteze care determină nulitatea, şi anume nerespectarea
formelor legale la întocmirea unui act sau întocmirea acestuia de către un
funcţionar necompetent, în măsura în care acestea au pricinuit părţii o
vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor.
In ceea ce priveşte casarea hotărârilor împotriva
cărora s-a exercitat calea de atac a recursului, Curtea constată că, potrivit
art. 312 alin. 4 din Codul de procedură civilă, regula o reprezintă casarea cu
reţinere a acestora, caz în care curţile de apel şi tribunalele vor rejudeca
pricina în fond, fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, situaţie
în care se pronunţă o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest
scop.
Casarea cu trimitere spre rejudecare instanţei care a
pronunţat hotărârea casată sau altei instanţe de acelaşi grad poate fi dispusă
de către instanţa de recurs numai în cazurile strict prevăzute de dispoziţiile
art. 312 alin. 5 şi 6 din Codul de procedură civilă, şi anume: 1) în cazul în
care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a intra
în cercetarea fondului; 2) în cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părţii
care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât şi la
dezbaterea fondului; 3) când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenţei altei
instanţe.
Incălcarea normelor procedurale care prevăd că
judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau
înfăţişarea părţilor, respectiv că preşedintele va amâna judecata ori de câte
ori va constata că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea
cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii, norme ce se constituie în
garanţii ale asigurării a două dintre principiile fundamentale, şi anume
accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, atrage asupra hotărârii
pronunţate în aceste condiţii sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 105 alin.
2 din Codul de procedură civilă, fiind astfel incident motivul de casare
prevăzut de art. 304 pct. 5 din acelaşi cod.
Casarea cu trimitere spre rejudecare, în cazurile
prevăzute de lege, inclusiv de cel la care se referă autorul excepţiei, se
justifică pentru a se asigura respectarea principiului contradictorialităţii, a
dreptului la apărare şi, în general, a tuturor garanţiilor procesuale privind
judecata în fond, precum şi parcurgerea în mod real a gradelor de jurisdicţie
prevăzute de lege cu scopul pronunţării unor hotărâri judecătoreşti temeinice
şi legale.
De asemenea, Curtea constată că, aşa cum a reţinut şi
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa, pentru asigurarea unui
echilibru funcţional în activitatea jurisdicţională, pronunţarea asupra
fondului cauzei şi stabilirea situaţiei de fapt rămân totuşi în sarcina
instanţelor de fond, iar instanţa de recurs nu poate fi decât o instanţă de
control judiciar, cu structură specifică în dreptul de cenzură.
Aşa fiind, Curtea constată că excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 5 şi art. 312 alin. 3 din
Codul de procedură civilă este neîntemeiată.
Cu privire la dispoziţiile art. 403 alin. 3 din Codul
de procedură civilă, Curtea constată că, prin Decizia nr. 394 din 19 martie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 5 mai
2009, a reţinut, în esenţă, că aceste dispoziţii nu încalcă principiul
liberului acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă,
reprezintă o garanţie recunoscută părţilor interesate de a ataca încheierea
pronunţată cu privire la cererea de suspendare a executării silite. De
asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile cuprinse în art. 403 alin. 3 din
Codul de procedură civilă reprezintă norme procedurale care ţin de opţiunea
legiuitorului, exercitate în conformitate cu art. 126 alin. (2) din
Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi
procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 304 pct. 5, art. 312 alin. 3 şi art. 403 alin. 3 din Codul
de procedură civilă, excepţie ridicată de Gabriela Radu în Dosarul nr.
6.940/95/2009 al Tribunalului Gorj - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Maritiu