DECIZIE   Nr. 94 din 11 mai 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) teza finala si ale art. 35 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996

ACT EMIS DE:                CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 444 din  8 septembrie 2000

    Lucian Mihai           - presedinte
    Costica Bulai          - judecator
    Constantin Doldur      - judecator
    Kozsokar Gabor         - judecator
    Ioan Muraru            - judecator
    Nicolae Popa           - judecator
    Lucian Stangu          - judecator
    Florin Bucur Vasilescu - judecator
    Romul Petru Vonica     - judecator
    Paula C. Pantea        - procuror
    Laurentiu Cristescu    - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) teza finala si ale art. 35 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996, exceptie ridicata de Ion Gongea si Lilica Toma in Dosarul nr. 3.491/1996 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
    La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
    Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public arata ca autorul, desi a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) teza finala din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996, critica de fapt legalitatea pedepselor prevazute de acest act normativ. Din analiza textului criticat reiese ca legiuitorul a prevazut in mod clar faptele incriminate, iar formularea acestuia nu este de natura sa dea nastere la interpretari. Dispozitia legala, considerata a fi neconstitutionala, contine, in realitate, suficiente repere pentru a se considera ca textul legal este previzibil si suficient de clar in definirea faptei si a scopului ilicit al acesteia. Se mai arata ca Legea nr. 103/1996 a fost adoptata cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (1) din Constitutie. In concluzie, se solicita respingerea exceptiei ca neintemeiata.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
    Prin Incheierea din 10 decembrie 1999, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) teza finala si ale art. 35 din Legea nr. 103/1996, exceptie ridicata de Ion Gongea si Lilica Toma in Dosarul nr. 3.491/1996, aflat pe rolul acelei instante.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 34 alin. (1) teza finala incalca dispozitiile art. 23 alin. (1), (5) si (9) si ale art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie. Se mai sustine ca teza finala din continutul art. 34 alin. (1), si anume "orice alta activitate avand drept scop dobandirea acestuia" [a vanatului], contravine prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (1), (5) si (9), intrucat "este mai mult decat evident ca este lipsita de concretete, de claritate, este echivoca, lasand loc la interpretari foarte largi si diverse, oferind posibilitatea autoritatilor publice sa savarseasca o serie de abuzuri ce vizeaza, in ultima instanta, libertatea persoanei, ca in speta dedusa judecatii". In continuare, autorii exceptiei dau ca exemplu interpretarile continute in motivele de recurs ale Parchetului, in cauza care-i priveste, interpretari care, in opinia acestora, ar fi de natura sa le puna in pericol libertatea. Autorii exceptiei mai sustin, de asemenea, ca, potrivit dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie, "infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora" sunt stabilite prin lege organica, iar Legea nr. 103/1996 nu a fost adoptata de Parlament ca o lege organica.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, exprimandu-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece, prin teza finala din art. 34 alin. (1) si prin dispozitiile art. 35 din Legea nr. 103/1996, nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale privind libertatea persoanei, asa cum sustin autorii exceptiei, iar textul de lege criticat de acestia "nu lasa loc la interpretarea extensiva care sa duca in final la incalcarea vreunui drept constitutional".
    Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata ca, din perspectiva ambelor critici, exceptia este neintemeiata. Astfel, in legatura cu critica privind faptul ca legiuitorul foloseste o tehnica legislativa flexibila atunci cand incrimineaza braconajul, in punctul de vedere sus-amintit, se considera ca "o modalitate legislativa relativ frecvent utilizata este cea a subsumarii faptelor nedeterminate (dar determinabile) unui scop ilicit, prevazut expres de lege", asigurandu-se in felul acesta cerinta stabilirii prin lege a faptelor ce constituie infractiuni. Acest lucru este valabil in cazul prevederilor legale criticate. In ceea ce priveste a doua critica, aceasta nu poate fi retinuta, avand in vedere faptul ca Legea nr. 103/1996 a fost adoptata cu respectarea cvorumului, cerut de art. 74 alin. (1) din Constitutie, pentru legile organice.
    Guvernul, in punctul sau de vedere, arata ca textul art. 34 alin. (1), teza finala, din Legea nr. 103/1996 nu contravine dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Constitutie. Autorii exceptiei de neconstitutionalitate redau fragmentar textul de lege, sustinand ca acesta se refera "la orice activitate, excluzand partea referitoare la circumstantierea acestor actiuni in raport cu scopul urmarit, si anume: obtinerea vanatului". Se mai arata ca dispozitiile alin. (5) si (9) ale art. 23 din Constitutie nu au incidenta in cauza. In final, Guvernul arata ca Legea nr. 103/1996, fiind adoptata cu respectarea art. 74 alin. (1) din Constitutie, nu se poate pune problema incalcarii dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie, astfel ca si aceasta sustinere a autorilor exceptiei este neintemeiata.
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, sustinerile autorilor exceptiei, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 34 alin. (1) si ale art. 35 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996, care au urmatorul cuprins:
    Art. 34 alin. (1)
    "Constituie infractiune de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei cautarea, urmarirea, haituirea, uciderea, ranirea sau capturarea vanatului sau orice alta activitate avand drept scop dobandirea acestuia, daca fapta a fost savarsita:
    a) fara permis de vanatoare si autorizatie legala sau, dupa caz, fara autorizatie legala;
    b) asupra animalelor a caror vanare este interzisa sau in perioade in care, potrivit legii, vanarea nu este permisa;
    c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor si farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea sau tragerea pe intuneric;
    d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun in pericol viata oamenilor si a animalelor, a armelor, altfel decat tinute in mana, si a altor arme decat cele omologate pentru vanatoare in Romania.";
    Art. 35 alin. (1)
    "Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei:
    a) scoaterea din tara a trofeelor de vanat sau a vanatului viu, fara respectarea dispozitiilor legale;
    b) eliberarea si folosirea permiselor sau a autorizatiilor de vanatoare, in alte conditii decat cele prevazute la art. 26 si 27.
    (2) Tentativa se pedepseste.".
    Textele constitutionale invocate ca fiind incalcate prin dispozitiile legale mentionate sunt urmatoarele:
    Art. 23 alin. (1), (5) si (9)
    "(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. [...];
    (5) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. [...];
    (9) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.";
    Art. 72 alin. (3) lit. f)
    "(3) Prin lege organica se reglementeaza: [...]
    f) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora."
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca art. 23 alin. (9) din Constitutie consacra principiul legalitatii pedepsei, statuand ca "Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii". Autorii exceptiei pretind ca prevederea legala cuprinsa in art. 34 alin. (1) teza finala, conform careia constituie infractiune de braconaj si "orice alta activitate avand drept scop dobandirea acestuia" (a vanatului), este neconstitutionala, raportata la dispozitia constitutionala sus-amintita. Motivul neconstitutionalitatii il constituie, in opinia autorilor exceptiei, faptul ca in aceasta redactare "textul este lipsit de concretete, de claritate, este echivoc, putand da nastere la o interpretare foarte larga".
    Curtea retine ca aceasta motivare nu poate constitui, prin ea insasi, un temei de neconstitutionalitate, intrucat ea priveste, in ultima analiza, interpretarea legii in procesul aplicarii sale, atributie ce revine instantei de judecata in fata careia se desfasoara procesul, neputand face obiectul controlului de constitutionalitate.
    Totodata, Curtea constata ca principiul legalitatii incriminarii si cel al legalitatii pedepsei impune prevederea in legea penala atat a faptei, cat si a pedepsei. Din aceasta perspectiva, analizand in intregime, iar nu in mod fragmentar, asa cum procedeaza autorii exceptiei, textul art. 34 din Legea nr. 103/1996, nu se poate ajunge la constatarea ca legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Dimpotriva, potrivit textului legii, cautarea, urmarirea, haituirea, uciderea sau capturarea vanatului sau orice alta activitate avand drept scop dobandirea acestuia constituie infractiunea de braconaj si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda de la 5 000.000 lei la 25.000.000 lei.
    De asemenea, legiuitorul descrie, limitativ si extrem de precis, circumstantele faptei, constand in savarsirea acesteia, in scopul dobandirii vanatului, in patru imprejurari: fara permis de vanatoare si autorizatie legala sau, dupa caz, fara autorizatie legala; asupra animalelor a caror vanare este interzisa sau in perioade in care, potrivit legii, vanarea lor nu este permisa; noaptea, prin utilizarea autovehiculelor si farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea sau tragerea pe intuneric; prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otravurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun in pericol viata oamenilor sau a animalelor, a armelor, altele decat cele tinute in mana si a altor arme decat cele omologate pentru vanatoare in Romania. In acest sens, Curtea constata ca dispozitiile criticate contin suficiente repere pentru a se putea considera ca acestea sunt "previzibile" si suficient de clare in definirea faptei si a scopului ilicit al acesteia. In consecinta, sub acest aspect, exceptia urmeaza sa fie respinsa.
    Aspectele de tehnica legislativa tin de activitatea legiuitorului, care trebuie sa construiasca norma juridica intr-un mod inteligibil, cu un inteles neindoielnic. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in mod constant in jurisprudenta sa faptul ca una dintre exigentele notiunii de "lege" este "previzibilitatea". Astfel, ulterior amplei argumentari continute in hotararea privind cauza "Sunday Times contra Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord" 1979, intr-o cauza recenta "Reckvenyi contra Ungariei", 1999 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat din nou ca "Nu poate fi considerata <<lege>> decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite individului sa-si regleze conduita. Individul trebuie sa fie in masura sa prevada consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat". Totodata, in aceeasi speta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca "Asemenea consecinte nu au nevoie sa fie previzibile cu o certitudine absoluta. O atare certitudine (absoluta), oricat de dorita ar fi, este imposibil de realizat si, mai mult, poate da nastere la o rigiditate excesiva a reglementarii".
    In ceea ce priveste raportarea textelor art. 34 si 35 din Legea nr. 103/1996 la dispozitiile art. 72 alin. (3) lit. f) din Constitutie, Curtea constata ca aceasta lege, tocmai pentru motivul ca prevede infractiuni si pedepse, a fost adoptata de Parlament cu respectarea cvorumului necesar pentru legile organice, ceea ce rezulta din insusi textul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 235 din 27 septembrie 1996. De aceea, nici sub acest aspect exceptia de neconstitutionalitate nu poate fi primita, urmand sa fie respinsa.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. (1) teza finala si ale art. 35 din Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996, exceptie ridicata de Ion Gongea si Lilica Toma in Dosarul nr. 3.491/1996 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.
    Definitiva si obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 11 mai 2000.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
                       LUCIAN MIHAI

                              Magistrat asistent,
                              Laurentiu Cristescu