DECIZIE Nr.
915 din 18 octombrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (2) lit. h 1) din Legea nr.
393/2004 privind Statutul alesilor locali
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 773 din 14 noiembrie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu
-judecător
Ion Predescu -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 249/2006 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali,
excepţie ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al
Tribunalului Iaşi - Comercial şi contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent informează
Curtea că partea Nichita Gheorghe a transmis la dosar concluzii scrise,
formulate de avocatul acesteia, în sensul respingerii excepţiei de
neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Ulterior, a trimis Curţii prin fax o
cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, susţinând că
acelaşi avocat se află, din motive medicale, în imposibilitate de a se prezenta
la termenul de faţă, noul termen solicitat fiind necesar pentru angajarea altui
apărător. Nu anexează nicio dovadă în sensul celor susţinute.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării
unui nou termen de judecată, arătând că cererea nu se justifică, în condiţiile
expuse de magistratul-asistent.
Curtea respinge cererea de amânare şi acordă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public pentru a pune concluzii asupra excepţiei
de neconstituţionalitate.
Acesta solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată,
arătând, în esenţă, că restrângerile prevăzute prin dispoziţiile legale
criticate se circumscriu condiţiilor enumerate de art. 53 din Constituţie,
posibilitatea impunerii prin lege a unor limite în ceea ce priveşte exercitarea
dreptului la exprimare sau a dreptului la asociere de către anumite persoane
care deţin funcţii publice sau prestează activităţi politice fiind recunoscută
şi de jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de
exemplu, Cauza Oberschlick împotriva Austriei, 1991. In plus, nu se poate susţine crearea unei situaţii
discriminatorii între categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a
primarilor, atât timp cât aceştia nu se află în situaţii juridice identice.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine
următoarele: Prin Incheierea din 27 aprilie 2007, pronunţată în Dosarul nr.
709/99/2007, Tribunalul laşi - Comercial şi contencios administrativ a sesizat
Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
„art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali". Excepţia a fost ridicată de
Dumitru Anchidin într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect
constatarea nulităţii absolute a unei hotărâri a Consiliului Local al
Municipiului laşi.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate,
autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, prin care se instituie o nouă cauză de încetare de
drept a mandatului de consilier local, înainte de expirarea duratei normale a
mandatului, prin pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al
organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, restrânge,
în mod nejustificat, exercitarea dreptului constituţional la asociere,
libertatea de exprimare şi libertatea conştiinţei a persoanei care, având
calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai
poate opta, sub sancţiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt
partid politic care să îi reflecte mai bine opţiunile politice. Astfel,
dispoziţiile legale criticate pun la dispoziţia conducerilor locale sau
naţionale ale unor partide politice o modalitate foarte eficientă de a suprima
orice diversitate de opinie în rândurile membrilor de partid care sunt şi
consilieri locali şi de a asigura, astfel, „un vot" al acestora, într-un
mod nedemocratic. Deşi se recunoaşte că scopul dispoziţiilor legale criticate
este acela de a elimina „traseismul politic", se susţine că respectarea
principiului pluralismului politic într-o societate democratică şi a
drepturilor fundamentale invocate reprezintă un imperativ ce trebuie respectat
atât de legiuitor, cât şi de partidele politice, care trebuie să-şi adapteze
funcţionarea după prevederile Constituţiei.
In plus, se susţine că textul legal criticat instituie
şi o stare de discriminare între aceeaşi categorie de persoane - cea a aleşilor
locali -, întrucât primarii nu sunt supuşi aceleiaşi reglementări prin care se
prevede încetarea de drept a mandatului în situaţia pierderii calităţii de
membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales, aşa cum este cazul
consilierilor locali. Astfel, Legea nr. 393/2004 prevede ca şi cauză de
încetare de drept a mandatului de primar pierderea prin demisie a calităţii de membru al
partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă
a fost ales, în timp ce pentru consilierii locali legea nu distinge între
cauzele ce au determinat pierderea acestei calităţi.
Tribunalul Iaşi -
Comercial şi contencios administrativ apreciază că
textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate, acesta
având natura unei măsuri „atât de necesare într-o societate democratică",
aceea de a asigura decenţa şi morala politică în rândul aleşilor locali.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 9 alin.
(2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 nu conţin niciun fel de prevedere de natură să
aducă atingere principiului constituţional al egalităţii în drepturi, consacrat
de art. 16 din Legea fundamentală, acesta aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără
privilegii şi fără discriminări. Mai mult, se precizează că distincţia dintre
categoria consilierilor locali sau judeţeni şi cea a primarilor nu vizează
calitatea de cetăţeni egali în faţa legii şi a autorităţilor publice a
persoanelor care îndeplinesc mandatele respective, ci priveşte două categorii
diferite de „aleşi locali", reglementate în mod corespunzător, în raport
cu statutul distinct al acestora. Se mai menţionează că prevederile art. 29
alin. (1) şi (2) şi ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate de
autorul excepţiei, nu au incidenţă în cauză, deoarece textul legal criticat nu
cuprinde nicio dispoziţie de natură să îngrădească libertatea conştiinţei sau
libertatea de exprimare. Mai mult, art. 21 din Legea nr. 393/2004 stabileşte că
„Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile
politice exprimate în exercitarea mandatului". De asemenea, nu pot fi
reţinute nici criticile vizând încălcarea art. 40 din Constituţie, deoarece
textul legal criticat nu împiedică exercitarea dreptului de asociere, „ci
stabileşte o cauză de încetare a mandatului de consilier local/judeţean, ca o
consecinţă a pierderii calităţii de membru al partidului politic/organizaţiei
minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales, indiferent de motivul
acestei pierderi -, această din urmă calitate fiind, de altfel, cea care a
asigurat dobândirea mandatului respectiv."
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Principiul egalităţii,
invocat în cauză, nu înseamnă uniformitate, astfel încât situaţiile obiectiv
diferite în care se află diferiţi cetăţeni impun şi un tratament juridic
distinct, fără ca aceasta să reprezinte un privilegiu pentru unii şi
discriminare pentru alţii. In plus, susţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1)
şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40 şi art. 53 din Constituţie nu sunt
incidente în cauza de faţă.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992,
reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare şi motivării autorului,
dispoziţiile „art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. In realitate,
obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin
art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006. Textul criticat
are următorul conţinut: „(2) Calitatea de consilier
local sau de consilier judeţean încetează de
drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele
cazuri: [...]
h1)
pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei
minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales."
In opinia autorului excepţiei,
textul de lege atacat contravine, în ordinea invocării lor, prevederilor
constituţionale ale art. 40 - „Dreptul de
asociere", art. 53 -„Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor
libertăţi", art. 30 alin. (1) şi (2) cu
privire la libertatea de exprimare, art. 29 alin. (1) şi (2) cu referire la
libertatea conştiinţei şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi
a cetăţenilor.
Examinând prezenta cauză, Curtea Constituţională reţine
că dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de
consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a
mandatului, un nou caz - „pierderea calităţii de membru al partidului politic
sau al organizaţiei minorităţilor naţionale" pe a cărei listă a fost ales.
Curtea reţine că aceste dispoziţii au ca finalitate
prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la
altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale,
care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa
electoratului.
Curtea constată că textul criticat nu conţine prevederi
contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, acesta aplicându-se deopotrivă
consilierilor locali sau judeţeni care si-au pierdut calitatea de membru al
partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale, fără niciun fel
de privilegii sau discriminări. Cât priveşte pretinsa discriminare între consilierii
locali sau judeţeni, pe de o parte, şi primari, pe de altă parte, se observă că
distincţia pe care o face textul asupra modalităţii de încetare a mandatului
vizează două categorii diferite de aleşi locali, supuşi unui statut distinct
atât prin Legea nr. 393/2004, cât şi prin Legea administraţiei publice locale
nr. 215/2001.
Asupra celorlalte prevederi constituţionale invocate de
autorul excepţiei - art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30 alin. (1) şi (2), art. 40
şi art. 53, Curtea constată că acestea nu au incidenţă asupra cauzei de faţă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie
ridicată de Dumitru Anchidin în Dosarul nr. 709/99/2007 al Tribunalului laşi -
Comercial şi contencios administrativ.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 octombrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi